BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Aproape jumătate din români primesc beneficii extrasalariale de Paşte

    Un procent mai mic de angajaţi (3,04%) primesc coşuri cadou cu produse specifice de sărbători, în timp ce 1% beneficiază de cadouri pentru copii sau posibilitatea de a participa la ateliere creative de Paşte. Cu toate acestea, mai bine de jumătate dintre angajaţi, respectiv 58,26%, spun că, în compania pentru care lucrează, nu vor fi oferite cadouri sau stimulente cu ocazia sărbătorilor Pascale.

    În ceea ce priveşte beneficiile pe care românii le apreciază cel mai mult, pe primul loc se află primele în bani, menţionate de 71,30% dintre respondenţi. Sunt urmate, la o distanţă destul de mare, de zilele libere suplimentare (13,91%), tichetele cadou (8,70%) şi cadourile pentru copii (3,04%). Coşurile cu produse specifice de sărbători şi atelierele creative sunt preferate de mai puţin de 3% dintre angajaţi.

    ”A devenit o tradiţie ca, de sărbători, companiile să gândească o schemă de beneficii pentru angajaţi, ca parte a strategiei de motivare a acestora. Totuşi, în ultimii ani, de când a început să se manifeste intensiv şi preocuparea pentru consolidarea propriului brand de angajator, politica de resurse umane s-a ramificat şi a devenit mult mai complexă, beneficiile extrasalariale de Paşte sau de Crăciun fiind înlocuite, în unele cazuri, de instrumente de motivare şi retenţie acordate pe tot parcursul anului şi personalizate, în funcţie de nevoile fiecărei echipe de angajaţi în parte”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Astfel, 43,04% dintre angajaţi declară că nu primesc niciodată prime sau cadouri, de sărbători, în timp ce 25,65% primesc doar ocazional, iar 31,30% în fiecare an. Dintre aceştia, aproape 40% au în schemă astfel de stimulente şi de Paşte, şi de Crăciun, în timp ce 20% semnalează doar Crăciunul ca fiind sărbătoarea care le aduce beneficii suplimentare.

    În ceea ce priveşte pachetul extrasalarial primit în mod obişnuit, pe tot parcursul anului, în companiile locale, 51,30% dintre angajaţi au parte, lunar, de bonuri de masă, 19,57% beneficiază de abonament la clinici medicale private, 13,91% de transport gratuit şi 8,21% de program flexibil. Lista beneficiilor recurente, oferite pe tot parcursul anului de către angajatori mai include suplimentarea zilelor de concediu de odihnă, discounturi pentru servicii şi produse oferite de companii partenere, abonamente la săli de sport, spaţiu pentru recreere la locul de muncă, cursuri de dezvoltare personală sau masaj de relaxare la birou.

    Sondajul eJobs a fost realizat în perioada 20 martie – 3 aprilie 2018, pe un eşantion de 1.240 de respondenţi activi profesional, dintre care 69,57% în funcţii fără atribute şi responsabilităţi de conducere, majoritatea (50,43%) cu vârsta între 25 şi 40 de ani.

     

  • Patru roţi verzi

    Potrivit datelor publicate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA) în ianuarie 2018, ponderea maşinilor electrice şi hibrid din totalul vânzărilor de autovehicule noi a ajuns, anul trecut, la 2,2%, iar numărul acestora a ajuns la 2.811 unităţi, în creştere cu 136,7% faţă de anul anterior.

    La finalul lunii februarie, Uber a lansat pe piaţa locală un nou serviciu de mobilitate, Uber Green, care funcţionează cu maşini 100% electrice, cu zero emisii de carbon. ”Credem că viitorul transportului este electric, împărţit cu alţii şi autonom, dar este încă o cale lungă până acolo. Scopul acestui serviciu pilot este să facă mobilitatea electrică accesibilă unui număr de oameni mai mare ca niciodată şi să contribuie la dezvoltarea transportului electric în Bucureşti“, a declarat Nicoleta Schroeder, general manager al Uber România.

    Serviciul pilot începe cu 20 de maşini Renault Zoe şi îşi propune ca până la finalul lunii aprilie să îl folosească cel puţin 10.000 de oameni.

    Bucureşti este primul oraş din Europa Centrală şi de Est (CEE) cu un serviciu de ridesharing complet electric. |n Europa, Uber mai oferă opţiuni de mobilitate electrică în Londra, Paris, Madrid, Amsterdam, Lisabona, Porto şi Zürich.

    Alegerea Bucureştiului pentru lansarea noului seviciu a fost determinată de faptul că, pentru Uber, România este una dintre cele mai mari pieţe din Europa de Est, dar şi cea mai poluată ţară din CEE. ”Bucureştiul are nevoie urgentă de un plan de transformare. Nivelul de poluare este situat mult peste media europeană admisă. Lipsa implementării acestui lucru poate avea un impact financiar semnificativ, din perspectiva Curţii Europene de Justiţie. Cuantumul penalităţilor poate ajunge chiar şi până la valoarea de 100 de milioane de euro pe zi“, a declarat Andrei Coşuleanu, executive director al ONG-ului Let’s do it România!.

    Uber a intrat pe piaţa din România în februarie 2015, în Bucureşti, urmat de Cluj, Braşov şi Timişoara, un an mai târziu. Uber Green este al treilea serviciu lansat, după UberX, care acoperă 90% din cursele efectuate, şi Uber Select, iar planurile companiei vizează lansarea până în 2020 a unui nou serviciu, UberPool, care, potrivit Nicoletei Schroeder, ar putea reduce traficul cu o treime şi le-ar permite utilizatorilor identificarea altor călători care circulă în aceeaşi direcţie, cu care ar putea împărţi cursa şi, implicit, costul acesteia. |n prezent, în România, numărul celor care aleg serviciile Uber se ridică la 500.000 de utilizatori, iar reprezentanţii companiei speră la o dublare în următorii ani.

    O altă companie care vine în sprijinul adoptării mobilităţii electrice în plan local este Kaufland România. |n urmă cu doi ani, odată cu lansarea reţelei e-charge în România, retailerul alimentar împreună cu producătorul de staţii electrice Renovatio au decis să suporte costurile încărcărilor pentru utilizatorii de maşini electrice. |n contextul deciziei recente a Renovatio de a introduce un sistem de tarifare al serviciului de încărcare a maşinilor electrice, Kaufland a anunţat, la începutul lunii martie, că va suporta în continuare costurile de încărcare pentru clienţii săi.

    Astfel, cardurile pe care retailul alimentar şi-a asumat să le pună la dispoziţia clienţilor începând cu 19 martie 2018 vor asigura alimentarea gratuită a autovehiculelor exclusiv în cele 20 de staţii disponibile în parcările supermarketurilor Kaufland, plasate în marile oraşe, dar şi în tranzit, pe coridoarele principale care traversează România: Constanţa – Bucureşti – Sibiu – Timişoara – Arad, respectiv Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Târgu-Mureş – Cluj-Napoca – Oradea. ”La rândul nostru, am achiziţionat o flotă de 26 de maşini nepoluante (zero emisii), 100% electrice“, a declarat Valer Hancaş, director comunicare & corporate affairs la Kaufland România.

    O evoluţie a pieţei de transport electric s-a datorat şi proiectului Rabla Plus, prin intermediul căruia se pot achiziţiona maşini electrice şi hidrid. Potrivit secretarului de stat al Ministerului Mediului, Ion Câmpeanu, anul trecut au fost acceptate în proiectul Rabla Plus în jur de 1.000 de unităţi.

    Investiţii s-au făcut şi la nivelul punctelor de alimentare: ”|n 2017, în cadrul unui program multianual pentru înfiinţarea staţiilor de încărcare, s-a alocat un buget de 45 de milioane de lei, bani cheltuiţi în totalitate pentru noi staţii de încărcare“, declară Ion Câmpeanu. El adaugă că, prin programul clasic Rabla, în 2017 au fost achiziţionate 28.000 de maşini, fapt care a contribuit simţitor la reducerea emisiilor de carbon.

    Potrivit datelor Alianţei Europene a Sănătăţii Publice (EPHA), la nivel european, costurile de sănătate survenite datorită poluării sunt cuprinse între 330 şi 940 de miliarde de euro pe an. De aceea, începând cu aprilie 2010, 15 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au hotărât să ofere stimulente fiscale posesorilor de autovehicule cu încărcare electrică şi cu combustibil alternativ, constând în reduceri şi scutiri de taxe, dar şi bonusuri pentru cei cu maşini nepoluante.

    Printre statele care au adoptat această politică se numără toate ţările din vestul Europei, cu excepţia Italiei şi a Luxemburgului, plus Cehia şi România.
     

  • Rolul beneficiilor extrasalariale în ecuaţia forţei de muncă

    Tichetele de masă, cadourile, decontarea transportului, vacanţele în România şi pensiile private sunt principalele beneficii extrasalariale pe care angajaţii şi le-au ales anul trecut. |n medie, opţiunile angajaţilor s-au schimbat o dată la două luni. Potrivit datelor benefitonline.ro, femeile sunt mai orientate către beneficii ce pot fi fructificate în prezent, precum cadourile sau voucherele, iar bărbaţii se gândesc mai mult la pensie.

    |n 2014, Adrian Sârbu şi Stelian Bogza, cu cariere dezvoltate în multinaţionale, au creat un magazin online din care angajaţii să-şi aleagă singuri beneficiile extrasalariale. Astfel, prin intermediul platformei benefitonline.ro, angajaţii din corporaţii au acces la un pachet de beneficii extrasalariale, în limita unui buget oferit de angajator. Angajaţii pot astfel, printr-un cont individual securizat, să îşi gestioneze bugetul extrasalarial lunar în funcţie de nevoile avute în luna respectivă: pot opta pentru tichete de masă, de transport, contribuţii la asigurări private sau de viaţă, dar şi beneficii din zona smart experience prin care pot, spre exemplu, să tragă cu puşca sau să navigheze.

    Sistemul oferă companiilor un flux pentru administrarea, raportarea şi integrarea în contabilitate şi salarizare a beneficiilor propriilor angajaţi. Companiile au cheltuit anul trecut peste 46 de milioane de lei pentru beneficiile angajaţilor de la peste 150 de companii ce au însumat mai mult de 52.000 de angajaţi, în platforma benefitonline.ro. Sumele alocate lunar de companii pentru beneficiile angajaţilor variază între 150 şi 750 de lei. Cea mai mare sumă alocată lunar o oferă companiile din domeniul IT, în medie 380 de lei, urmate îndeaproape de companiile din call center (mai cu seamă business processes outsources), 370 de lei, şi de cele din sectorul de producţie, 320 de lei. ”Bugetele pentru beneficiile angajaţiilor au crescut de la 7-8% din masa salarială, cât erau în anii trecuţi, la 11-12%. Aceste bugete vor creşte în viitor şi cred că ne vom apropia de procentele din celelalte ţări din Europa, precum Germania (17-18%)“, spune Adrian Sârbu.

    |n prezent, mai bine de 60.500 de angajaţi din peste 200 de companii din diverse industrii, precum IT, automotive, banking, share service şi telecom, utilizează platforma pentru a-şi alege singuri beneficiile extrasalariale. Benefitonline.ro include peste 2.540 de beneficii extrasalariale active, de la aproape 1.400 de furnizori. Stelian Bogza precizează că dacă numărul de clienţi rămâne acelaşi, bugetul cheltuit pe beneficiile angajaţiilor (46 milioane de lei) ar creşte cu 20-25% în acest an. ”Bugetul de beneficii cheltuit de companii în 2017 a fost mai mult decât dublu faţă de anul precedent şi anticipăm pentru 2018 un volum de minimum 100 milioane de lei. |n primele două luni ale anului 2018, bugetul de beneficii al companiilor deja alocat angajaţilor a fost de aproximativ 23 de milioane de lei“, adaugă Adrian Sârbu.

    Anul trecut, cele mai accesate beneficii au fost din categoria celor deductibile: 52% din bugetele cheltuite în platforma benefitonline.ro au fost direcţionate către tichetele de masă, urmate de cadouri (24%), oferite sub formă de carduri la retaileri importanţi, tichete sau vouchere de cumpărături, apoi decontarea serviciilor de transport în comun sau a carburantului (10,5%). Românii au mai ales şi vacanţele prin intermediul voucherelor de vacanţă, activităţi din zona sport & wellness şi sănătate, dar şi pensiile facultative (pilonul 3).

    ”Peste 70% dintre angajatorii care le oferă angajaţilor posibilitatea de a-şi alege singuri beneficiile extrasalariale spun că aceste beneficii reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori în motivarea angajaţilor lor“, spune Adrian Sârbu. El adaugă că ”este foarte important pentru o companie să răspundă la întrebarea potenţialilor angajaţi: «ce beneficii am?» cu o ofertă completă“.

    Cât priveşte interesul pentru servicii medicale, acesta a bifat un plus consistent faţă de anul precedent, de la circa 160.000 RON în 2016 la peste 750.000 RON în 2017. Acest lucru este explicabil prin faptul că, deşi majoritatea companiilor asigură angajaţilor un abonament medical ca beneficiu fix, angajaţii cumpără servicii suplimentare (top-up-uri) de la acelaşi furnizor medical sau chiar asigurări de sănătate şi pachete stomatologice, care sunt mai scumpe, dar au şi mai multe acoperiri suplimentare“, declară Stelian Bogza.

    Există beneficii extrasalariale pe care angajatorii le pot acorda şi care sunt deductibile şi beneficiază de exceptare de la plata taxelor salariale. De exemplu, oferirea de servicii medicale (abonament/asigurare) în limita a 400 de euro pe an are zero taxe deopotrivă pentru angajator şi pentru angajat. Alte servicii care se încadrează aici sunt pensiile private, pilonul 3, în limita a 400 de euro pe an, trainingurile profesionale, fără limitare anuală etc. Alte beneficii precum tichetele de masă sunt impozitate, dar nu cu 16%, ci cu 10%, ceea ce le face dezirabile pentru angajaţi.

    Un beneficiu care nu este deductibil de impozite, dar care este preferat, mai ales de tinerii din mediul IT, BPO şi servicii, este sport & wellness. ”Persoanele care au slujbe sedentare, precum programatorii, simt nevoia să facă mişcare, de aceea aleg acest tip de beneficiu“, spune Bogza.

    Cel mai scump beneficiu accesat anul trecut în platforma benefitonline.ro a fost un pachet de naştere, la un furnizor privat de servicii medicale, în valoare de 4.950 de lei.

    Opţiunile angajaţilor au fost diferite şi în funcţie de generaţia din care fac parte. Portofoliul de angajaţi care au folosit platforma în 2017 a fost împărţit astfel: Baby Boomers (> 48 de ani) – 2,2%, Generaţia X (38 – 48 de ani) – 16,5%, Generaţia Y (18 – 37 de ani) – 81,3%.

    Astfel, concluzia alegerilor de beneficii pe generaţii a fost că toţi angajaţii, indiferent de vârstă, îşi doresc cadouri, servicii de sănatate sau transport, în egală măsură. Totuşi, angajaţii din generaţia Y (cu vârste cuprinse între 18 şi 37 de ani) sunt motivaţi mai mult de cursuri profesionale şi limbi străine şi de vacanţe în România. Angajaţii din generaţia X (cu vârste cuprinse între 38 şi 48 de ani) au investit mai mult în pensii private şi vacanţe în România. 

    Când angajaţii achită cu banii lor beneficiile voluntare care reprezintă diverse oferte şi reduceri negociate direct de benefitonline.ro, la diverşi furnizori, abonamentele şi activităţile de sport & wellness domină alegerile, cu 39% din totalul opţiunilor, urmate de produse fashion & beauty (20%), gadgeturi IT şi abonamente telecom (14%), oferte la restaurante şi cafenele, activitaţi pentru timp liber şi hobby-uri, servicii medicale şi auto.

    Cei doi tineri au fondat compania în 2013, în urma unei investiţii iniţiale de 50.000 de euro. |n 2014, compania a avut o cifră de afaceri de peste 33.000 de lei, ca apoi în 2015 să ajungă la venituri de 1,6 milioane de lei, iar în 2016 încasările au crescut de aproape patru ori, ajungând la venituri de 6 milioane de lei şi un profit de 320.000 de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Anul trecut, compania a ajuns la o cifră de afaceri de 15 milioane de lei. ”Am ieşit din zona de «death valley», cum se zice, şi nu numai că avem profit, dar am început să ne recuperăm şi pierderile din anii trecuţi. |ncercăm să dublăm cam în fiecare an de acum încolo cifra de afaceri“, spune Adrian Sârbu, unul dintre cei doi fondatori ai platformei, care menţionează că a câştigat primul client la începutul anului 2014, iar acum au aproape 60.000 de angajaţi în platformă. ”Avem companii cu cinci-zece angajaţi, avem şi companii cu 6.000 de angajaţi. O medie a numărului de angajaţi pe companie ar fi undeva la 200-300“, spune Stelian Bogza. Veniturile celor doi provin din taxele percepute companiilor, dar şi furnizorilor de servicii prezenţi pe site.

  • Cine sunt cele 100 de companii care realizează jumătate din exporturile României, 32 de miliarde de euro

    Maşini, componente auto – de la cabluri şi până la cutii de viteze de ultimă generaţie –, oţel, nave şi vase de crozieră, petrol, cereale, frigidere, aparate de cafea şi periuţe de dinţi electrice pleacă din fabricile şi depozitele celor mai mari 100 de exportatori din economie. Ponderea lor în totalul exporturilor este covârşitoare: 50%.

    Investiţiile lor se văd imediat în balanţa comercială a României, dar în aceeaşi măsură o eventuală plecare din România a unei companii din top 100 va lăsa un gol imens. S-a întâmplat deja în 2011, când Nokia a închis fabrica din Cluj după ce în urmă cu un an ajunsese pe locul doi în topul celor mai mari exportatori din economie.

    A fost atunci un minus de peste un miliard de euro, pe care Clujul l-a umplut repede cu ajutorul investiţiilor realizate de grupul german Bosch şi de producătorul italian de electrocasnice De’Longhi. Dar pot exporturile României să suporte un nou astfel de şoc, mai ales dacă el ar veni din industria auto, de care piaţa locală este atât de dependentă?

    Peste jumătate (56) din companiile din top 100 sunt din industria auto sau produc componente pentru acest sector.

    ”Cifra de afaceri a industriei auto româneşti s-a triplat în ultimul deceniu, având un aport esenţial la dezvoltarea economiei şi ajungând să reprezinte în 2017 circa 14% din PIB. Alături de cei doi producători de autovehicule, Dacia şi Ford, pe piaţa românească au intrat pe rând toţi marii producători globali de componente şi subansambluri auto, care deţin în prezent peste 600 de unităţi de producţie în toată ţara şi angajează mai mult de 200 de mii de salariaţi“, arată Ciprian Gavriliu, director servicii fiscale în cadrul Deloitte România.

    În top zece cei mai mari exportatori din economie doar Rompetrol Rafinare reuşeşte să ”strice“ exclusivitatea sectorului auto şi al componentelor.

    Automobile Dacia şi-a menţinut poziţia de lider şi în 2017, însă clasamentul de anul trecut este marcat de saltul companiei Star Assembly din Sebeş, judeţul Alba, care a urcat 24 de poziţii, până pe locul 2. Producătorul de cutii de viteze, deţinut de grupul german Daimler, îşi face astfel loc între cei mai mari exportatori din economie şi contribuie, cu peste 1 miliard de euro, la creşterea exporturilor de bunuri de anul trecut. Pe locul 3 se menţine Rompetrol Rafinare, una dintre cele mai constante prezenţe în topul exportatorilor în ultimii ani, la fel ca şi Automobile Dacia.

    Dominaţia industriei auto se vede şi mai jos în clasament. Grupul Continental are în top 100 şase din cele şapte companii pe care le deţine în România, iar concernul german Bosch este şi el prezent în top 100 cu trei companii. Printre producătorii de componente auto prezenţi între cei mai mari exportatori se află şi Autoliv (locul 7), Takata (10), Hella (13), Dräxlmaier (15), Pirelli (16), Michelin (19), Delphi (20).

    ”Potenţialul de creştere a sectorului este evident, deşi se confruntă cu două neajunsuri ale României din ultimele două decenii: infrastructura rutieră precară şi lipsa personalului atât calificat, cât şi necalificat. Din aceste motive, regiunea de vest a ţării este preferată de foarte mulţi investitori, aşa cum arată harta distribuţiei lor pe teritoriul României, datorită apropierii de reţeaua europeană de autostrăzi, în vreme ce zona Moldovei a devenit atractivă după ce variantele de investiţii în vestul şi centrul României aproape s-au epuizat“, mai spune reprezentantul Deloitte. El menţionează că România, prin poziţia geografică, mentalitatea şi educaţia oamenilor, dar şi nivelul salariilor, continuă să fie atractivă pentru investitorii din industria auto, însă atrage atenţia că evoluţia sectorului în România este legată de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, în condiţiile în care tehnologia joacă un rol decisiv în agendele marilor constructori auto.

    ”Autovehiculele verzi, cele autonome sau tehnologizate, aplicaţiile, conectivitatea, comunicarea între maşini sunt factorii care vor transforma industria auto.“ Aici va fi adevărata miză a următorului deceniu pentru producătorii prezenţi în România. Cum vor reuşi fabricile locale să se adapteze noilor tendinţe mondiale şi câte dintre ele vor rămâne în joc?

    Adaptarea este însă vitală pentru un sector de care depind exportul de bunuri al României şi zeci de mii de locuri de muncă.
    |ntre primii 50 de exportatori din econmomie nu se află niciun business antreprenorial, prima prezenţă a firmelor cu capital privat românesc fiind a producătorului de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare. Compania controlată de Vladimir Iacob şi

    Marius Şelescu se află pe locul 51 urcând de pe poziţia 54 de anul anterior. |n top 100 se mai află doar o companie cu capital privat românesc, Compa Sibiu, astfel că în loc să crească, numărul firmelor cu capital local din top 100 al exportatorilor scade la jumătate faţă de 2016. |n urmă cu un an, între cei mai mari 100 de exportatori locali se mai afla Romcab Târgu-Mureş  una dintre cele mai răsunătoare insolvenţe ale anului 2017 –, Gersim Impex, firmă care a coborât pe locul 130, dar şi Cerealcom Dolj. Compania din agrobusiness, controlată de Mihai Anghel, se află în 2017 pe poziţia 101, faţă de locul 67 ocupat în urmă cu un an.

    |n industrie, combinatul siderurgic din Galaţi controlat de miliardarul Lakshmi Mittal redevine cel mai mare exportator, după ce şantierul naval Daewoo Mangalia, lider în 2016, coboară zece poziţii şi iese din top 20 la nivelul întregii economii. |n agrobusiness, traderul Nidera, controlat de grupul Cofco din China devine cel mai mare exportator, în faţa ADM România Trading. Ambele companii au exporturi estimate de ZF în jurul a 400-500 de milioane de euro anual. Ameropa, Cargill şi Glencore îşi fac loc de asemenea între cei mai mari 50 de exportatori din economie. Nicio companie din industria alimentară nu se află între cei mai mari 100 de exportatori.
    Economia locală a avut anul trecut aproape 22.600 de companii care au derulat activităţi de export de bunuri, cu 700 mai mult faţă de 2016, iar exporturile totale au urcat cu 9% faţă de 2016, la 62,6 miliarde de euro.


    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN ECONOMIE:

    AUTOMOBILE DACIA. Producătorul de la Mioveni este liderul exportatorilor din 2010, poziţie pe care nu a mai pierdut-o de atunci. În 2010, Dacia era urmată de fabrica Nokia din Cluj şi de Rompetrol Rafinare. Şi în 2017 Dacia şi Rometrol se află pe aceleaşi poziţii. Nokia a plecat însă din România, în 2011, în urma unei decizii care a zguduit puternic mediul de afaceri local, dar şi balanţa produselor trimise la export.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR CU CAPITAL PRIVAT ROMÂNESC:

    ARAMIS INVEST DIN BAIA-MARE. Producătorul de mobilă deţinut de antreprenorii Vladimir Iacob şi Marius Şelescu se află pe locul 51 în topul general urcând de pe poziţia 54 de anul anterior. Este prima afacere antreprenorială din top 100, în condiţiile în care în top 50 sunt doar companii multinaţionale.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN COMPONENTE AUTO: STAR ASSEMBLY.

    Fabrica de cutii de viteze din Sebeş a grupului german Daimler este autor al celui mai mare salt din top 100 exportatori după un an în care a urcat pe locul 2, după Dacia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN INDUSTRIA GREA:

    COMBINATUL SIDERURGIC ARCELORMITTAL GALAŢI, care a redevenit liderul industriei grele la export după ce în urmă cu un an această poziţie era deţinută de şantierul naval Daewoo Mangalia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN INDUSTRIA PETROLIERĂ: ROMPETROL RAFINARE.

    Rafinăria Petromidia este una dintre cele mai constante prezenţe din top zece exportatori în ultimii ani, la fel ca şi Automobile Dacia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN AGROBUSINESS: NIDERA.

    Traderul de cereale, controlat de grupul chinez Cofco, a depăşit anul trecut în topul exporatorilor compania ADM România Trading, ambele cu livrări externe estimate la 400-500 de milioane de euro.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN ELECTRO-IT: ARCTIC.

    Producătorul din industria de electronice şi electrocasnice, deţinut de grupul turc Arcelik, pariază în prezent alte 100 de milioane de euro pe producţia locală printr-o nouă fabrică de la zero.


     

  • Schimbări importante în piaţa imobiliară: Topul oraşelor din România unde preţurile la apartamente au explodat

    Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, marile centre regionale au resimţit această tendinţă ascendentă, cu o singură excepţie, în Iaşi.

    Timişoara ocupă, în luna martie, primul loc în clasamentul scumpirilor din marile oraşe. Valoarea medie de listare a unui apartament, indiferent de anul construcţiei, este aici cu 1,7% mai mare decât luna trecută, situându-se la 1.187 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.167 de euro pe metru pătrat). Locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,8% (de la 1.170 la 1.191 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi în aceeaşi măsură (de la 1.155 la 1.176 de euro pe metru pătrat).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai profitabile bănci din România

    Sistemul bancar, care finanţează în proporţie de circa 90% economia, a obţinut anul trecut un profit net record de 5,4 miliarde lei (circa 1,2 miliarde euro). La sfârşitul primului trimestru din 2017 sistemul bancar avea un profit de circa 1,24 miliarde lei, iar până la jumătatea anului băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul, la 2,7 miliarde lei, tendinţa de creştere continuând şi în trimestrul al treilea, astfel că profitul după nouă luni a fost de aproximativ 4,1 miliarde lei.

    Mai mult de trei sferturi din numărul total al instituţiilor de credit prezente în România, respectiv 28 de bănci, au fost pe profit anul trecut, în timp ce doar şapte au înregistrat pierderi, potrivit datelor de la BNR. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului (ROE) erau la sfârşitul anului trecut de 1,32% şi respectiv 12,68%, în creştere faţă de 2016, dar sub valorile raportate pentru anul 2008, de boom economic şi explozie a creditării. BRD-SocGen, Banca Transilvania şi BCR, cele mai mari bănci după active, au fost anul trecut pe podium şi în topul celor mai profitabile instituţii de credit de pe piaţa locală. Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale a însumat 3,2 miliarde lei anul trecut şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar.

    Comparativ cu anul 2016, câştigul agregat al celor mai mari trei jucători din industria bancară s-a majorat cu circa 8%. Creşterea profitului net în 2017 faţă de 2016 a fost susţinută doar de BRD, în timp ce BCR şi Banca Transilvania nu au înregistrat o îmbunătăţire a profitabilităţii. Clasamentul celor mai profitabile instituţii de credit din 2017 este completat de ING Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, Alpha Bank şi Garanti Bank, potrivit raportărilor financiare de până acum.

    BRD-SocGen, a treia cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2017 cel mai mare profit din sistemul bancar românesc, de 1,38 miliarde lei. Creşterea veniturilor, controlul costurilor şi costul riscului pozitiv au ajutat BRD-SocGen să obţină anul trecut profitul net record, cel mai bun rezultat anual al băncii. Câştigul de anul trecut a fost aproape dublu faţă de nivelul din 2016. Un câştig apropiat de cel de anul trecut, de circa 1,3 miliarde lei, a fost raportat de BRD în anul de boom 2008. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost anul trecut de 1,41 miliarde lei, în creştere cu 85,3% comparativ cu 2016. Soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut anul trecut cu 5,3% faţă de 2016, la 30,3 miliarde lei, evoluţia fiind influenţată în principal de creşterile înregistrate pe retail şi clienţi mari corporativi, segment unde BRD are o cotă de piaţă importantă. Conducerea băncii româneşti cu capital francez vrea să împartă cu acţionarii o parte din profit, urmând să aloce o cotă de 83% ca dividende pentru acţionari.

    În cazul Băncii Transilvania, 2017 a fost al doilea an consecutiv cu profit de peste un miliard de lei. Banca Transilvania, plasată pe locul doi şi în topul profitabilităţii şi în clasamentul după active, a obţinut în 2017 un câştig net de 1,19 miliarde lei. Faţă de 2016, profitul net al Băncii Transilvania este în uşoară scădere, respectiv cu 3,5%, însă dacă se elimină impactul vânzării acţiunilor Visa asupra rezultatului din 2016, dinamica profitului net este pozitivă. Banca din Cluj a înregistrat venituri din activitatea de creditare în valoare de aproximativ 2,4 miliarde lei, cu peste 7% mai mult decât în 2016, pe fondul unui stoc de credite în creştere. Banca Transilvania a închis 2017 cu un stoc al creditelor de 29,9 miliarde lei, ceea ce înseamnă o majorare de 10%. Reprezentanţii băncii susţin că pe parcursul anului trecut au fost acordate 190.000 de credite în valoare de 12,7 milioane de lei.

    La nivelul întregului grup Banca Transilvania, profitul a fost de 1,24 miliarde lei. Din profitul net de repartizat de 1,1 miliarde lei, banca din Cluj a venit cu propunerea ca 610 milioane lei să fie dirijate spre dividende, iar restul de 471 milioane lei, ca majorare de capital, spre emiterea de noi acţiuni. |n total, rata de distribuţie a profitului net către acţionari este de 91%. Grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut un profit net de 668 milioane lei (146 milioane euro) anul trecut, cu aproape 36% mai puţin decât în 2016. Restrângerea câştigului BCR a venit pe fondul dispariţiei veniturilor din eliberarea de provizioane. Câştigul obţinut anul trecut de BCR a fost susţinut de ”dezvoltarea afacerii şi de îmbunătăţirea continuă a calităţii portofoliului„. Potrivit unor informaţii anterioare ale băncii scăderea profitului net a fost determinată şi de eliminarea veniturilor din vânzarea participaţiei Visa în 2016.

    Deşi a raportat o diminuare a profitului net, BCR stă mai bine operaţional, rezultatul din operaţiuni înregistrând o creştere de 3,5%, până la 1,34 miliarde lei. BCR a reuşit să-şi majoreze creditarea cu 3,7% anul trecut, însă veniturile din dobânzi şi comisioane s-au diminuat uşor. |n 2017, BCR a acordat clienţilor retail şi corporate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei. Locul patru în topul profiturilor de pe piaţa bancară locală a revenit şi în 2017 băncii ING – cu un profit net de 493 de milioane de lei, în creştere cu 4% faţă de 2016, iar Raiffeisen Bank România a ocupat şi anul trecut locul cinci în topul celor mai mari profituri, cu un câştig apropiat de cel raportat de banca de pe locul patru – 491 milioane lei, în creştere cu 9% faţă de 2016. Celelalte bănci din top care şi-au anunţat rezultatele – UniCredit, Alpha Bank, Garanti Bank – au anunţat profituri brute cuprinse între 88 şi 24 de milioane de euro. Dintre cele mai mari 10 bănci de pe piaţa locală, CEC Bank şi grecii de la Eurobank-Bancpost nu au anunţat până acum rezultatele financiare. Bancpost urmează să fie preluată de Banca Transilvania, tranzacţia primind undă verde şi de la BNR.

    Câştigurile mari raportate de bănci în ultimii ani au fost susţinute şi de activitatea operaţională, portofoliile de credite fiind în creştere. |nsă creditarea nu ţine pasul cu avântul economiei, care a înregistrat o creştere record de 7% în 2017, după ce în 2016 avansul PIB a fost de 4,8%. Creditarea privată a început anul 2017 cu o creştere timidă, de sub 1%, pentru ca în septembrie să facă un salt de 7,3% comparativ cu nivelul din aceeaşi perioadă din 2016, însă în decembrie 2017 creşterea creditării a încetinit la 5,6%, soldul fiind de 232,3 miliarde lei. Veniturile nete din dobânzi, principala sursă de profit a băncilor, s-au menţinut la un nivel ridicat anul trecut, marjele ridicate fiind în continuare o trăsătură definitorie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc – veniturile din dobânzi au ajuns anul trecut la 13,3 miliarde de lei, de circa 6,5 ori mai mari faţă de cheltuielile instituţiilor de credit cu dobânzile plătite clienţilor, care au fost de doar 2 miliarde lei, conform datelor BNR. |n aceste condiţii, veniturile nete din dobânzi ar fi de 11,3 miliarde lei. În ceea ce priveşte veniturile nete din comisioane ale băncilor, acestea erau la sfârşitul anului 2017 de 3,9 miliarde lei.

    Pe măsură ce BNR a diminuat dobânda-cheie, banii s-au ieftinit până anul trecut pe piaţa monetară. Dar bancherii s-au grăbit să plătească mai puţin pentru depozitele atrase şi au întârziat să ieftinească în acelaşi ritm creditarea, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit. Dobânzile la depozitele în lei au stat mai bine de un an sub 1%. Băncile au acordat anul trecut populaţiei credite noi de peste 31 miliarde lei, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani.

    Cea mai mare parte a creditelor noi, 60%, echivalentul a 18,8 miliarde de lei, a mers în consum. |n urma încasării unor venituri consistente din dobânzi şi comisioane, sistemul bancar a reuşit să obţină anul trecut un profit operaţional de 8,6 miliarde lei. Ascensiunea creditării a determinat un salt al activelor băncilor la un nou record. Activele la nivelul sistemului bancar au urcat anul trecut la 427,4 miliarde lei, în creştere cu circa 33,7 miliarde lei faţă de nivelul de la finele anului 2016. Privind retrospectiv, se observă că sistemul bancar local a experimentat şapte ani de profit şi patru ani de pierderi după 2007.

    Primii ani de criză financiară şi economică, dificili pentru bănci, rămân o amintire. Criza economică şi nivelul ridicat al NPL-urilor loviseră puternic profitabilitatea sistemului bancar, care a acumulat patru ani de pierderi. |n anii 2010, 2011 şi 2012 pierderile cumulate au totalizat 3,6 miliarde lei, în timp ce anul 2014 s-a detaşat cu pierderi record de circa 4,4 miliarde lei.

     

  • Jumătate din stocul total de clădiri de birouri din România este certificat verde

    Conform datelor Colliers International Romania, la finalul anului trecut, totalul proiectelor de birouri existente certificate LEED sau BREEAM a însumat 1,3 mil. mp închiriabili, valoare ce reprezintă aproape jumătate din stocul total de spaţii moderne din România.

    Din datele deţinute de Colliers International, în 2017, au fost acordate 39 de certificări verzi, faţă de 29 în 2016, pentru proiecte imobiliare care urmează să fie dezvoltate şi pentru cele deja existente. Dintre acestea, 24 (61%) au fost clădiri de birouri, în procentaj mai mic faţă de anul anterior (80% din total) ca urmare a faptului că activitatea de certificare s-a intensificat şi pe segmentul de retail (31% din totalul certificărilor faţă de 18% în 2016).

    Cu toate acestea, tendinţa care s-a conturat anul trecut a fost ca fiecare clădire nouă de birouri în curs de dezvoltare să obţină o certificare LEED sau BREEAM pentru o mai bună poziţionare în piaţă. La rândul lor, proiectele cu o vechime de 10 ani sau chiar mai mare au demarat procesul de a obţine o certificare pentru clădiri existente cu scopul de a rămâne atractive pentru chiriaşi. Astfel, predominante au fost certificările acordate pentru clădirile aflate în uz, care au reprezentat peste trei sferturi din piaţă.

    Faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, România a înregistrat o evoluţie pozitivă pe partea de certificări verzi pentru birouri, depăşind Ungaria şi Cehia din punct de vedere al Capitalei ca procent.

    „Bucureştiul are un stoc total de birouri moderne de 2,3 mil. mp, faţă de Praga sau Budapesta, cu aproximativ 3,4 mil. mp fiecare. Cu toate acestea, 45% din spaţiile de birouri din Capitală deţin certificări verzi, în timp ce în Praga şi Budapesta proporţia este de o treime din total. Ne aşteptăm ca pragul de jumătate să fie atins spre finalul anului 2018 sau în prima parte a anului 2019”, a declarat Oana Stamatin, Associate Director al departamentului Real Estate Management Services (REMS) din cadrul Colliers International Romania.

    La nivel naţional, proiectele imobiliare au crescut foarte mult în ultimii ani, şi la fel şi interesul pentru certificări verzi acordate acestora. În timp ce Bucureştiul are aproape 1,7 mil. mp de clădiri certificate LEED sau BREEAM (suprafaţă construită), alte oraşe regionale însumează o suprafaţă apropiată de acest nivel. Conform datelor Colliers International, pe al doilea loc după Bucureşti se clasează Cluj-Napoca (500.000 mp certificaţi), urmat de Timişoara cu 445.000 mp. Totodată, estimăm ca, până la sfârşitul acestui an sau cel târziu 2019, suprafaţa certificată în oraşele regionale să depăşească totalul Capitalei.

    În 2017, departamentul REMS din cadrul Colliers International a împlinit 7 ani de activitate. Echipa sa de certificări verzi s-a extins şi numără în prezent 7 specialişti: 5 specialişti LEED Green Associates, un specialist LEED AP Building Design + Construction, BREEAM Assessor and BREEAM In-Use Assessor, şi un specialist LEED AP Operations + Maintenance. Echipa Colliers a obţinut un total de 27 de certificări verzi, începând cu 2011, din care 13 (reprezentând o treime din numărul total de proiecte certificate din România anul trecut) doar în 2017. De asemenea, 7 din cele 10 certificări LEED emise în România anul trecut au fost obţinute de Colliers.

  • În semestrul 1 2017 piaţa de publicitate online din România a crescut cu 15% faţă de perioada similară din 2016

    Publicitatea în regim Programmatic reprezintă 19% din totalul veniturilor din prima jumătate a anului 2017, iar publicitatea pe mobil, 42%.

    Formatele Display embedded (încadrate în conţinut sau neintruzive ) rămân de departe cel mai utilizat mod de a face reclamă, alături de formatele de Display Social Media şi Publicitate în motoarele de căutare; aceste 3 formate având o pondere de  53% din valoarea totală a pieţei de publicitate digitală.

    Ponderea formatelor intruzive & video a fost de 17% din totalul volumului de publicitate rulat în H1 2017 faţă de 13% în H1 2016.

    Ca referinţe pe industrii se remarcă o creştere semnificativă a bugetelor advertiserilor din industria Food (+52%), sectorul Financiar arata o uşoară creştere +8%, timp în care Telecomul putem spune că îşi menţine bugetele (+1%).

    Segmentele de advertiseri cu o pondere de 25% din totalul veniturilor din publicitate în cadrul H1-17 arata o uşoară creştere de bugete în acest semestru fie înregistrează scădere de bugete ca de exemplu: Cosmetics & toiletries (-15%), Personal Hygiene (-24%), Online retail (+2%) şi Auto-Moto (+4%). Alte industrii cu creşteri semnificative de la semestru la semestru ar fi  Entertainment & the media (+49%), Household appliances (+62%) şi Retail (+84%).

    Valoarea totală raportată în studiul ROADS este calculată pe baza cifrelor facturate de către participanţi – atât site-uri şi publisheri locali cât şi agenţii media (raportând ceea ce facturează atât în reţele internaţionale cât şi în alte site-uri locale decât cele care participă independent).

    Tendinţe şi evoluţii pentru semestrul 1 2017:

    ● În topul industriilor în funcţie de investiţia în publicitatea digitală, categoria Food se remarcă atât din punct de vedere al creşterii bugetelor (52%), dar şi ca pondere din totalul bugetelor investite (+7.7% în H1-17 faţă de 5.8% în H1-16). Pe de altă parte, investiţiile dinspre Entertainment & the Media se afla într-o creştere constantă, iar domeniul Auto-Moto îşi menţine poziţia în Top 5 industrii din punctul de vedere al bugetelor alocate mediului digital.

    ● Programmaticul se afla în tendinţa de creştere de la 14% în semestrul 2 2016 la 19% în semestrul 1 2017.

    ● Investiţia în publicitatea pe Mobile îşi aloca 42% din piaţa locală, fiind aliniată la tendinţele europene (unde mobile-ul reprezintă 41,4% din totalul investiţiilor în publicitate digitală). Pentru prima dată, în acest an, Mobile a fost declarat în studiul ROADS că platformă, nu că format, aşa cum s-a procedat în anii anteriori, generând o imagine mai bună asupra direcţiei de alocare a bugetelor.

    ● La nivel European, creşterea pieţei de publicitate online este bazată în special pe mobile şi Video. Pentru întreg anul 2017 se previzionează o creştere cu aproximativ 10% a industriei Europene – ajungând la o valoare aproximativă de 46 miliarde de euro.
     

  • Recrutorii sunt în pericol? Robotul Vera poate intervieva sute de candidaţi în acelaşi timp şi reduce costurile de angajare cu o treime

    Robotul Vera poate reduce timpul şi costul unei recrutări tradiţionale cu o treime, susţin creatorii robotului. Acum o învaţă pe Vera să detecteze cum arată furia, fericirea, dar şi dezamăgirea, scrie Bloomberg Businessweek

    Vera îmbunătăţeşte timpul de verificare şi aprobare al candidaţiilor pentru poziţii blue collar (muncitori pe şantier, chelneri etc) şi reduce şi costul de recrutare cu cel puţin o treime. Robotul poate intervieva sute de candidaţi în acelaşi timp prin video sau apel voce, reducând numărul candidaţilor pentru a găsi cei mai potriviţi 10% dintre aceştia pentru rolul respectiv.

    Creatorii lui Vera sunt Vladimir Sveshnikov (28 de ani) şi Alexander Uraksin (30 de ani), co-fondatori ai Stafory, un startup din Sant Petersburg cu 50 de angajaţi.

    Cei doi au avut experienţă în resurse umane şi în urmă cu doi ani de zile trebuiau să dea sute de telefoane pentru a suna candidaţii care şi-au pierdut interesul pentru slujbă sau care nu puteau fi localizaţi. “Chiar noi ne simţeam ca nişte roboţi şi am găsit o cale de a automatiza acest proces”, spune Uraksin.

    Vera, numit aşa după mama lui Sveshnikov, foloseşte tehnologii de recunoaştere a vorbirii de la Google, Amazon, Microsoft, dar şi Yandex, companie locală. Programatorii au “hrănit” robotul cu 13 miliarde de propoziţii şi expresii preluate de la TV, Wikipedia, anunţuri de joburi pentru a extinde vocabularul lui Vera şi a o ajuta să vorbească mai natural şi să-şi înţeleagă interlocutorul.

    Proiecte pilot au fost implementate în Rusia şi în orientul mijlociu din decembrie 2016, iar acum compania are clienţi şi în SUA şi Europa. Fondatorii susţin că anul acesta vor ajunge la venituri de 1 milion de dolari.

    În acest moment, recrutorii umani încă verifică persoanele aprobate de Vera, iar acest robot nu ar trebui văzut ca un înlocuitor al oamenilor, este de părere Mikhail Chernomordikov, strateg la Microsoft Corp. în Dubai. “Deciziile finale pentru angajare sunt rezervate oamenilor”.

  • Confesiunile unui corporatist care şi-a distrus tinereţea muncind: “Mai bine îţi plângi anii pierduţi în Mercedes decât sărăcia pe bicicletă”

    Un angajat al unei companii de audit şi consultanţă fiscală din Bucureşti povesteşte despre felul în care evoluează viaţa personală şi profesională după momentul angajării în această industrie.

    „Salariile pentru angajaţii de entry level în audit şi consultanţă trec de 2.000 de lei net, iar companiile asigură, pe lângă acest salariu care este destul de bun pentru poziţie şi experienţă, şi certificări în contabilitate. Cursurile Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) costă şi vă ajută foarte mult pe viitor. Garantez că dacă eşti membru ACCA, dacă aplici la un anunţ, după două secunde de la citirea CV-ului eşti sunat pentru a fi recrutat, bineînţeles, pe poziţii bine plătite. Nu mai zic de posturi în afara României”, susţine angajatul, conform undelucram.ro, un proiect non-profit care îşi propune să evalueze mediul de lucru din România prin ochii angajaţilor.

    Stresul, nesiguranţa locului de muncă, orele suplimentare şi problemele de sănătate sunt principalele probleme pe care le întâmpină tinerii din toată lumea, acestea fiind motivele pentru care numai unu din cinci angajaţi cu vârsta de până în 29 de ani are un grad ridicat de motivare în cadrul companiei.

    “La capitolul sacrificii, există unele perioade în care se va acumula foarte mult stres şi cu asta ca trebui să faci şi alte sacrificii. Dar după doi-trei ani de audit, cei care rezistă au şanse de reuşită mari. Restul depinde de fiecare. Nu pot să zic dacă merită sau nu, dar unii oameni pun sănătatea şi familia pe primul loc. Personal ştiu un caz al unui angajat cu opt ani munciţi în audit într-una dintre companiile din Big Four, proprietar al unei vile în cartierul Pipera şi al unui Mercedes ML, dar cu probleme serioase şi fără niciun chef de viaţă. El avea o vorbă: Mai bine să-ţi plângi anii pierduţi în Mercedes decât sărăcia pe bicicletă”, mai spune angajatul.

    Rutina jobului, lipsa libertăţii de decizie la locul de muncă şi stilul prea agresiv al şefilor sunt principalele motive care generează depresie în rândul românilor, unu din şase cazuri de depresie raportate fiind cauzat de stresul acumulat la job, susţin psihologii din România. Depresia angajaţilor din România conduce anual la pierderea a aproximativ 1% din produsul intern brut, mai ales prin costurile indirecte legate de scăderea productivităţii, creşterea numărului de zile de concediu medical, a absenteismului, precum şi a ceea ce literatura de specialitate numeste „presenteism“, respectiv situaţia în care persoana aflată în suferinţă se prezintă la locul de muncă, dar este total neproductivă.