Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • 100 cei mai admiraţi ceo din România: Miguel Antonio Jiménez, Chief Executive Officer, AJ BRAND: „Admiraţia este esenţială în business”

    Pentru Miguel Antonio Jiménez, admiraţia este una dintre cele mai puternice monede de încredere în afaceri. El consideră că relaţiile pe termen lung nu se construiesc doar pe rezultate, ci pe integritate, respect şi consecvenţă în acţiuni.

    „Admiraţia este fundamentală în business, atât din partea mea faţă de ceilalţi, cât şi în a genera admiraţie în ceilalţi, pentru că ea construieşte încredere, credibilitate şi relaţii pe termen lung”, spune Miguel Antonio Jiménez, Chief Executive Officer al AJ BRAND. El consideră că admiraţia vine din a face ceea ce promitem şi a face bine ceea ce facem: „Când oamenii admiră respectul tău faţă de ei, munca ta, integritatea şi impactul tău, businessul evoluează dincolo de tranzacţii şi devine un parteneriat şi o colaborare prietenoasă”. Pentru el, admiraţia apare datorită caracterului, nu statutului. Umilinţa de a asculta, de a învăţa şi de a rămâne autentic sunt fundamentale. „Pentru mine, cel mai important lucru este umilinţa de a-i asculta pe toţi participanţii, de a învăţa mereu de la toată lumea, respectul şi autenticitatea.” Oamenii admiră companiile care acţionează cu scop, oferă valoare şi rămân fidele principiilor lor chiar şi atunci când piaţa trece prin dificultăţi: „În sectorul energiei regenerabile, asta înseamnă nu doar producerea de energie curată, ci şi sprijinirea comunităţilor, investiţia în inovaţie şi contribuţia la o tranziţie energetică echitabilă şi sustenabilă”.

    Viziunea AJ BRAND este una pe termen lung: energie curată, accesibilă şi construită prin colaborare umană şi tehnologie eficientă. „Obiectivul nostru pe termen lung la AJ BRAND este să construim un viitor curat şi verde, cu energie regenerabilă cu adevărat accesibilă. Ne propunem să fim jucători-cheie în tranziţia către un sistem energetic stabil şi accesibil, creând proiecte de calitate, sisteme de stocare, reţele inteligente, consolidând comunităţile energetice, folosind tehnologie eficientă şi colaborare umană puternică.” Pe termen mediu, obiectivul AJ BRAND este să construiască o relaţie bună cu angajaţii, clienţii, furnizorii şi comunităţile apropiate, pentru a crea echipe capabile să acţioneze în direcţia obiectivului pe termen lung.

    Pentru Miguel Antonio Jiménez, leadershipul autentic include şi acceptarea unor greşeli — dar doar a celor care dezvoltă. „Pentru mine, există două greşeli pe care liderii trebuie să le permită: greşeala de a-ţi asuma riscuri cu strategii care ar trebui să genereze schimbări pentru creştere şi îmbunătăţire, şi greşeala de a avea încredere în deciziile echipei, oferindu-le puterea de a decide, pentru că asta le va genera propria încredere şi creştere. Aceste greşeli sunt greşeli de creştere şi învăţare, care generează umilinţă, înţelepciune şi rezilienţă. Greşeala reală care nu ar trebui permisă este să nu înveţi din ele.” Într-o eră digitalizată, el rămâne convins că nimic nu poate înlocui componenta umană a leadershipului. „Atingerea umană este mai importantă în această perioadă. Tehnologia poate optimiza procese şi poate genera rapoarte, dar nu poate inspira oamenii. Leadershipul autentic presupune să asculţi, să înţelegi motivaţiile echipei şi să conectezi scopul cu acţiunea, înţelegând starea reală a echipei şi a businessului.” Astfel, la AJ BRAND folosesc tehnologia ca instrument pentru a amplifica potenţialul uman, nu pentru a-l înlocui: Energia viitorului trebuie să fie curată, dar şi umană”.

     

    Întrebări rapide:

    1. Ce ar trebui să păstreze un lider uman într-o lume dominată de AI?

    Empatia • Judecata morală • Intuiţia • Autenticitatea • Viziunea pe termen lung

    2. În luarea deciziilor critice, pe cine puneţi pe primul loc?

    Oamenii • Datele • Intuiţia personală Un mix echilibrat

    3. Ce rol are un lider în faţa echipei, când AI-ul oferă deja soluţii rapide?

    Ghidaj uman şi sens • Validarea deciziilor AI • Menţinerea culturii organizaţionale • Inspiraţie şi motivare

    4. Preferaţi un concediu:

    lung • mai multe concedii scurte • ambele variante

    5. Preferaţi colaboratori

    Workaholici • Echilibraţi • Creativi

    6. Stil de leadership

    Controlul e important • Este esenţial ca echipele să fie autonome

    7. Cât contează, în leadership (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)?

    Practica: 80% • Imaginea: 20%

    8. În decizii, cât vă bazaţi (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)

    Pe cifre 70%

    Pe feeling 30%

    9. Enumeraţi trei calităţi pe care le admiraţi la alţi lideri:

    responsabilitate, perspectivă, viziune

    10. Cât vă ajută tehnologia în prezent în task-urile zilnice?

    1-30% • 31-60% • 61-90%

  • Cu precizie elveţiană şi spirit românesc, în mijlocul tranziţiei energetice

    MET Group, companie elveţiană cu operaţiuni pe 33 de pieţe naţionale de energie şi subsidiare în 21 de ţări, a construit în România una dintre cele mai stabile platforme locale din piaţa de energie. O parte din această construcţie este dusă mai departe în afara graniţelor de specialişti români integraţi în poziţii-cheie în structura internaţională a grupului. Ei sunt exemplul unei combinaţii rare în industrie: rigoare elveţiană aplicată cu agilitate românească.

     

    MET România a crescut în ultimii 16 ani ca parte a unei infrastructuri europene mult mai mari – MET Group, companie elveţiană prezentă în 21 de ţări, activă pe 32 de pieţe naţionale de gaze naturale şi conectată la 44 de centre internaţionale de tranzacţionare. În România, povestea a început cu tradingul de gaze în 2009 şi a continuat cu intrarea pe segmentul de energie electrică în 2014, după ce brandul MET România îşi conturase deja poziţionarea pe piaţă. Mişcările decisive au venit însă prin fuziunea cu Repower Furnizare România şi preluarea RWE Energie — două tranzacţii care au consolidat prezenţa locală şi au creat relaţii comerciale durabile cu parteneri şi clienţi din industrie. Evoluţia nu a fost liniară, dar tocmai capacitatea de a acţiona rapid într-un mediu impredictibil a diferenţiat compania. România joacă astăzi un rol strategic în sud-estul Europei, devenind un nod de stabilitate într-o regiune energică aflată în permanentă reaşezare. Subsidiara locală susţine operaţiunile internaţionale ale grupului şi colaborează strâns cu echipele MET din regiune, adaptând standardele elveţiene şi la specificul local. Activităţile includ furnizare, consultanţă, echilibrare şi, în curând, producţie din surse regenerabile — direcţie aliniată la tranziţia energetică europeană şi la investiţiile grupului în active verzi şi GNL. În spatele acestor etape sunt oameni: specialişti români care au crescut în MET şi au ajuns să contribuie la nivel internaţional. Ei duc mai departe, în proiecte cu vizibilitate europeană, această combinaţie de rigoare metodică şi adaptabilitate practică — ceea ce, în limbaj simplu, înseamnă „precizie elveţiană cu spirit românesc”. Parcursurile a trei dintre aceşti profesionişti arată cum experienţa acumulată în România poate deveni un atu competitiv real într-o companie globală din energie.

     

    1. Ana-Maria Manole, Western European Subsidiary Manager în cadrul MET Sales & Trading Holding AG

    2. Gabriela Mihoci, Group Talent Development & Employer Branding Specialist, MET Holding AG

    3.Ž Octavian Georgescu, Business Development Director, MET Green Assets Holding AG

     

     

    Echilibrul invizibil: cum arată coordonarea Europei de Vest din interiorul MET

    „Ne propunem să anticipăm schimbarea, să le oferim managerilor locali autonomie şi să rămânem aliniaţi cu obiectivele Grupului. Digitalizarea şi inovaţia sunt cheia – procese simplificate, instrumente bazate pe date şi produse structurate care îi ajută pe clienţi să gestioneze riscurile şi să integreze sursele regenerabile.”

    Pentru Ana-Maria Manole, Western European Subsidiary Manager în cadrul MET Sales & Trading Holding AG, coordonarea subsidiarelor din Europa de Vest înseamnă zile mereu diferite, dar unite de aceeaşi provocare: echilibrul dintre priorităţile locale şi obiectivele grupului. „Aşa cum ştim cu toţii, nicio zi nu seamănă cu alta, dar toate implică balansarea între priorităţile locale şi obiectivele grupului. Monitorizez principalii indicatori de vânzări şi PnL din Europa de Vest, oferind în timp real perspective asupra tendinţelor pieţei, provocărilor şi oportunităţilor. Lucrez îndeaproape cu managerii de ţară la propuneri pentru board, colaborez pe origination, raportare şi digitalizare şi acţionez ca o punte între subsidiare şi funcţiile grupului. În acelaşi timp, mă concentrez pe iniţiative de viitor, schimbări de reglementare şi noi oportunităţi de business”, explică ea. Călătoria sa la MET a început în biroul din Milano, într-o echipă restrânsă, unde a lucrat direct alături de CEO-ul MET Italia. „Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost deschiderea echipei de management: transparentă, colaborativă şi încurajând ideile. Faptul că echipa era mică a însemnat implicare directă pe mai multe funcţii şi o privire de ansamblu de 360 de grade asupra businessului, dar şi o expunere internaţională solidă prin colaborarea constantă cu funcţiile grupului din Elveţia şi alte ţări europene.” Privind la rolul profesioniştilor români în cadrul MET, Ana-Maria subliniază contribuţia lor unică: „Specialiştii români aduc un mix distinctiv de calităţi în echipele internaţionale: baze tehnice solide, adaptabilitate şi rezilienţă, rezultate din medii aflate în permanentă schimbare. Reuşesc să combine rigoarea cu creativitatea – să livreze rezultate precise şi, în acelaşi timp, să aducă idei proaspete. La fel de important, abordarea lor orientată către relaţii întăreşte coeziunea între culturi, ceea ce face ca aportul lor la MET să fie atât profesional, cât şi profund personal.” Experienţa acumulată în România i-a modelat modul în care abordează proiectele internaţionale. „Pieţele dinamice m-au învăţat agilitatea, resursele limitate mi-au dezvoltat un mod de gândire pragmatic, iar expunerea atât la practici locale, cât şi multinaţionale m-a ajutat să combin structura cu flexibilitatea. În plus, cultura relaţională din România mi-a consolidat stilul colaborativ, favorizând încrederea şi coeziunea în echipe diverse.” Pentru ea, acest echilibru între rigoare şi deschidere este unul dintre secretele unui parcurs reuşit într-o organizaţie globală. Într-un context european în continuă schimbare, performanţa depinde de agilitate. „Piaţa europeană evoluează constant, cu schimbări de reglementare, volatilitate a preţurilor şi aşteptări diferite din partea clienţilor. Ne propunem să anticipăm schimbarea, să le oferim managerilor locali autonomie şi să rămânem aliniaţi cu obiectivele grupului. Digitalizarea şi inovaţia sunt cheia – procese simplificate, instrumente bazate pe date şi produse structurate care îi ajută pe clienţi să gestioneze riscurile şi să integreze sursele regenerabile.” Un pas important în această direcţie a fost achiziţia MEGA în Belgia, „o piatră de hotar care introduce un model de retail complet digital în portofoliul nostru şi care ne inspiră să dezvoltăm angajamente digitale de nouă generaţie în Europa de Vest”. Tot în acest an, MET a făcut un pas strategic şi în Polonia, o piaţă cu potenţial uriaş. „Am intrat într-o piaţă cu o cerere industrială puternică şi cu un retail aflat în creştere. Aceste mişcări consolidează prezenţa MET pe pieţele mature, în timp ce deschid oportunităţi de creştere în pieţe aflate în plină dezvoltare.” Un rol esenţial în succesul acestor proiecte îl are integrarea între divizii. „Integrarea este esenţială. În Europa de Vest, lucrăm cu funcţiile centrale, cu alte divizii de vânzări, cu echipele de trading şi asset, combinând expertiza pentru a livra valoare. De exemplu, produsele structurate pentru clienţi industriali necesită o coordonare strânsă cu Trading, iar colaborarea cu Europa Centrală şi de Est ne permite să împărtăşim bune practici şi să dezvoltăm soluţii pan-europene.” Această integrare, adaugă ea, „se întâmplă prin colaborare zilnică, asigurând ca fiecare divizie să acţioneze ca parte dintr-un singur ecosistem, aliniind execuţia locală cu strategia pe termen lung a grupului”.    

     

    Carte de vizită Ana-Maria Manole, Western European Subsidiary Manager în cadrul MET Sales & Trading Holding AG:

    1Œ Din rolul actual, este responsabilă de coordonarea subsidiarelor MET din Europa de Vest şi de alinierea acestora la strategia de grup;

    2. Gestionează performanţa comercială, dezvoltă iniţiative de business pe pieţe mature şi acţionează ca punte de legătură între echipele locale şi funcţiile centrale;

    Ž3. Deţine un MBA la Vlerick Business School, unde a obţinut bursă de merit, şi a fost finalistă Hult Case Challenge, şi este absolventă de Telecomunicaţii la Universitatea Politehnica din Bucureşti;

    4, Experienţa sa anterioară în Board Office şi în echipe cu expunere directă la top management i-a oferit o înţelegere panoramică asupra operaţiunilor MET în Europa.

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Ana-Maria Manole, Western European Subsidiary Manager în cadrul MET Sales
    & Trading Holding AG:

    1. Care consideraţi că este cea mai importantă lecţie învăţată de când lucraţi într-un mediu multinaţional elveţian?

    Privesc MET ca pe o multinaţională cu sediul în Elveţia, dar cu o atmosferă cu adevărat globală: auzi multe limbi vorbite şi ai impresia că te-ai putea afla oriunde în lume. Lucrând aici am învăţat cât de important este să combini precizia cu conştientizarea culturală: disciplina şi claritatea construiesc încredere, în timp ce adaptarea comunicării şi respectarea diversităţii stimulează colaborarea. Fiabilitatea şi consecvenţa rămân temelia încrederii – oamenii apreciază mai mult consistenţa în timp decât un succes izolat.

    2. Ce înseamnă pentru dumneavoastră „precizie elveţiană cu spirit românesc”, aplicată în activitatea de zi cu zi?

    Pentru mine, „precizie elveţiană cu spirit românesc” reflectă două valori complementare care îmi modelează munca. Precizia elveţiană înseamnă rigoare, structură şi fiabilitate – livrare consecventă şi respectarea standardelor. Spiritul românesc adaugă căldură, adaptabilitate şi creativitate, încurajând flexibilitatea şi conexiunea umană. Pe scurt, precizia elveţiană asigură că lucrurile sunt făcute corect, iar spiri­tul românesc asigură că sunt făcute cu suflet. Împreună, creează un echilibru excelent.

    3. Ce sfat aţi da tinerilor profesionişti români care aspiră la o carieră într-o companie internaţională?

    Sfatul meu: concentraţi-vă pe excelenţă şi fiabilitate, dar rămâneţi flexibili şi deschişi la diversitatea culturală. Învăţaţi în permanenţă, construiţi relaţii solide şi priviţi fiecare proiect ca pe o oportunitate de creştere. Investiţi în expertiză şi în cunoaşterea limbilor străine: paşapoartele voastre pentru cariere internaţionale. Aveţi încredere în valoarea voastră, rămâneţi modeşti şi împărtăşiţi cunoştinţe. Am crezut întotdeauna că adevăratul succes nu se măsoară doar prin ceea ce realizezi, ci şi prin felul în care îi ajuţi pe alţii să crească.

    4. Ce v-a învăţat experienţa despre leadership într-un context internaţional?

    Leadershipul este mai puţin despre a da instrucţiuni şi mai mult despre a le permite celorlalţi să reuşească. Într-un mediu internaţional, trebuie să asculţi, să te adaptezi şi să respecţi nuanţele culturale. Consistenţa şi deschiderea construiesc încredere, chiar şi în momente dificile. Mai presus de toate, leadershipul înseamnă conectarea oamenilor: crearea unui scop comun, păstrând în acelaşi timp identitatea locală şi stimulând coeziunea într-o organizaţie cu adevărat multiculturală.

    5. Cum evaluaţi potenţialul pieţelor mature din Europa de Vest comparativ cu cele emergente?

    Pieţele mature din Europa de Vest sunt competitive, reglementate şi sensibile la marje, oferind stabilitate şi o platformă pentru inovaţie. Succesul depinde de diferenţiere (modele de retail digital, produse structurate şi o experienţă superioară a clientului), mai degrabă decât de creşterea volumelor. Pieţele emergente aduc o creştere mai rapidă, dar şi riscuri mai mari, necesitând flexibilitate şi creativitate. În Europa de Vest, ne concentrăm pe consolidarea prezenţei pe pieţele existente prin atragerea şi păstrarea clienţilor, dar şi prin soluţii inovatoare.


    În centrul tranziţiei – cum formează MET oameni pentru energia viitorului

    „Proiectele regenerabile depind de cunoaşterea locală, însă Grupul aduce expertiză, forţă financiară şi bune practici. Această complementaritate face ca proiectele să fie şi implementabile, şi sustenabile.”

    Pentru Octavian Georgescu, intrarea în MET a reprezentat continuarea firească a unei cariere începute cu peste 13 ani în electricitate şi gaze, în roluri care au traversat întreg lanţul valoric: Origination, Portfolio Management, Supply şi Trading în Europa Centrală şi de Sud-Est. „Trecerea în zona de renewables a fost următorul pas logic pentru mine, iar MET mi-a oferit exact acea oportunitate, împreună cu expunerea la M&A — un tip de provocare pe care mi-o doream”, spune el. Alegerea a fost dublată de cultura organizaţională: „MET combină profesionalismul elveţian cu agilitatea antreprenorială. Pentru cineva interesat de creştere accelerată într-un cadru ordonat, este locul potrivit.” Contribuţia specialiştilor români în cadrul grupului este vizibilă, spune el, în mai multe divizii — de la trading la renewables. „Ceea ce ne caracterizează este adaptabilitatea, ingeniozitatea şi orientarea către soluţie — calităţi formate într-o piaţă energetică aflată mereu în schimbare.” Aceste trăsături se armonizează cu precizia şi standardele colegilor  din alte ţări. „Într-o companie în care colaborarea transfrontalieră e esenţială, acest amestec de puncte forte face diferenţa.” Evaluarea unui proiect de energie regenerabilă este un exerciţiu mult mai amplu decât pare la prima vedere. „Nu e suficient să ai teren sau tehnologie. Geografia, accesul, racordarea la reţea, reglementările, autorizaţiile, susţinerea comunităţii şi perspectiva pieţei pe termen lung sunt toate decisive.” MET aplică o abordare integrată: „Combinăm fezabilitatea tehnică cu viabilitatea comercială şi cu alinierea strategică. Doar aşa te asiguri că proiectul nu e doar posibil, ci are sens economic şi pe termen lung”. În tot acest proces, colaborarea dintre echipele locale şi cele internaţionale este esenţială. „Proiectele regenerabile depind de cunoaşterea locală, însă Grupul aduce expertiză, forţă financiară şi bune practici. Această complementaritate face ca proiectele să fie şi implementabile, şi sustenabile.” Şi poziţionarea MET în competiţia globală pentru proiecte verzi reflectă acest model. „Nu suntem doar un deţinător de active. Suntem în acelaşi timp producător, dezvoltator, manager de portofoliu şi partener. Acest model integrat ne oferă flexibilitate şi credibilitate în piaţă şi ne permite să construim parteneriate cu investitori instituţionali şi cu jucători care intră acum în zona de renewables.” Dimensiunea profesională şi cea personală se suprapun rar atât de clar. „Cu câţiva ani în urmă am luat conştient decizia de a-mi orienta cariera către renewables şi nu am regretat nicio clipă.” A lucra într-un domeniu care redefineşte felul în care se produce şi consumă energie schimbă scala motivaţiei. „Este foarte satisfăcător să faci parte din proiecte care combină provocări profesionale reale cu un scop social clar. Pentru mine, nu este doar un job. Este o misiune. Şi dă sens fiecărei zile.” 

     

    Carte de vizită — Octavian Georgescu, Business Development Director, MET Green Assets Holding AG:

    1.Œ Responsabil de identificarea, evaluarea şi dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă, cu rol direct în extinderea portofoliului de active verzi al MET Group;

    2. Coordonează procesele de origination şi achiziţie de proiecte, în colaborare cu echipe locale şi structuri internaţionale de trading, asset şi investment;

    Ž3. Are experienţă anterioară în trading, supply şi portfolio management în Europa Centrală şi de Sud-Est, transferată acum în zona de M&A şi dezvoltare de proiecte;

    4. A absolvit un MSc în Inginerie Civilă (EN) la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Program de General Management la University of Sheffield şi Power Trading & Risk la IFF London

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Octavian Georgescu:

    1. Care consideraţi că este cea mai importantă lecţie învăţată lucrând într-un mediu multinaţional elveţian?

    Am lucrat în două multinaţionale elveţiene, aşa că ştiam disciplina şi standardele ridicate pe care astfel de organizaţii le cer. Ce diferenţiază MET este echilibrul dintre precizia elveţiană şi flexibilitatea antreprenorială. Procesele riguroase şi managementul riscului asigură sustenabilitatea, în timp ce mentalitatea de start-up conduce inovaţia şi deciziile rapide.

    2. Ce înseamnă pentru dumneavoastră „precizie elveţiană cu spirit românesc”, aplicată în activitatea de zi cu zi?

    Precizia elveţiană înseamnă consistenţă, fiabilitate şi respectarea standardelor. Spiritul românesc aduce adapta­bilitate, rezilienţă şi creativitate în faţa incertitudinii. Lucrul în pieţe volatile şi imprevizibile ne-a învăţat să rămânem flexibili, să găsim soluţii rapide şi să inovăm chiar şi când resursele sunt limitate. Este o combinaţie puternică: precizia te aliniază cu aşteptările, adaptabilitatea te ajută să prosperi în realitatea de pe teren.

    3. Ce sfat aţi da tinerilor profesionişti români care aspiră la o carieră într-o companie internaţională?

    Le-aş recomanda să investească timp şi efort pentru a deveni specialişti recunoscuţi în domeniul lor. Într-un context internaţional, valoarea ta vine din faptul că poţi deveni persoana la care ceilalţi apelează când contează. În paralel, trebuie dezvoltate abilităţile soft care facilitează integrarea în echipe multiculturale: adaptabilitatea, des­chiderea către alte perspective şi disponibilitatea de a învăţa continuu.

    4. Cum se reflectă experienţa dvs. în România în modul în care abordaţi proiectele internaţionale şi cum reuşiţi să echilibraţi nevoia de expansiune rapidă cu obiectivul de sustenabilitate pe termen lung?

    Experienţa din România, o piaţă marcată de schimbări rapide de reglementare şi volatilitate, ne-a obligat să dezvoltăm rezilienţă, creativitate şi anticipare a riscurilor. A trebuit să găsim soluţii chiar şi atunci când predictibilitatea era redusă, iar aceste competenţe se dovedesc esenţiale în proiectele internaţionale, unde flexibilitatea şi capacitatea de a construi în incertitudine fac diferenţa. În privinţa echilibrului dintre creştere rapidă şi sustenabilitate, sectorul regenerabilelor poate accelera foarte mult, dar expansiunea necontrolată vine cu riscuri: suprasaturare, presiune pe reţea şi scăderea preţurilor de captură. De aceea, strategia MET se bazează pe diversificare — atât în tehnologii (wind, solar, storage), cât şi în geografii — pentru a combina scalarea cu rezilienţa. Complementaritatea dintre surse şi distribuţie geografică reduce dependenţa de un singur pariu şi ne permite să creştem într-un ritm alert, fără să compromitem sustenabilitatea pe termen lung, nici pentru MET, nici pentru pieţele în care operăm.

    5. Ce tehnologii emergente credeţi că vor schimba radical domeniul în următorul deceniu?

    Viitorul va fi modelat de un ansamblu de tehnologii complementare. Stocarea energiei în baterii va juca un rol central, însă digitalizarea şi soluţiile de tip smart grid vor fi la fel de importante. Managementul avansat al reţelei, răspunsul la cerere şi algoritmii de previzionare alimentaţi de inteligenţă artificială vor transforma felul în care producem, distribuim şi consumăm energie. Aceste inovaţii vor maximiza eficienţa şi valoarea activelor regenera­bile pe care le construim astăzi şi vor face posibil un sistem energetic mai inteligent şi mai rezilient.


    Cum poate deveni brandul intern un avantaj competitiv?

    „La MET, construirea unui employer brand începe prin a asculta oamenii care îl trăiesc zilnic. Ne bazăm pe poveşti reale, valori împărtăşite şi naraţiuni incluzive, pentru că autenticitatea trece graniţele.”

    Pentru Gabriela Mihoci, parcursul în MET a început dintr-o curiozitate profesională: cum poate o companie cu rădăcini elveţiene să funcţioneze, performant, în culturi foarte diferite. A descoperit rapid diferenţa: „M-au atras ADN-ul antreprenorial şi cultura bazată pe empowerment: aici oamenii nu doar îşi construiesc carierele, ci modelează efectiv tranziţia energetică. Ideile noi sunt ascultate, iar instrumentele, mentoratul şi încrederea le transformă în acţiune”. Este provocarea zilnică care o ţine conectată: un mediu în care libertatea vine la pachet cu standarde înalte şi asumare. Lucrul într-o multinaţională elveţiană i-a schimbat raportarea la performanţă. „Cultura elveţiană m-a învăţat că excelenţa nu este un obiectiv, ci un obicei zilnic — construit prin precizie, încredere şi responsabilitate. Structura şi disciplina produc rezultate pe termen lung, dar coexistă cu inovaţia şi colaborarea.” Din această combinaţie a înţeles ceva esenţial: organizaţiile multiculturale prosperă când metodele riguroase se îmbină cu deschiderea către idei noi — consistenţă fără rigiditate, adaptabilitate fără haos. La nivel personal, definiţia „Swiss precision with Romanian spirit” descrie exact modul său de lucru. „Mentalitatea elveţiană aduce planificare, claritate şi standarde înalte, iar spiritul românesc adaugă căldură, agilitate şi adaptabilitate. În practică, înseamnă să livrezi cu rigoare, dar cu creativitate şi conexiune umană — o combinaţie care face rezultatele şi corecte, şi relevante.” Privind contribuţia românilor din MET, Gabriela vede un avantaj competitiv real. „Profesioniştii români aduc rezilienţă, adaptabilitate şi gândire strategică. Suntem formaţi într-un context de schimbare continuă, orientaţi spre soluţii şi ingenioşi în situaţii complexe. În plus, aducem căldură culturală şi spirit de echipă — iar această combinaţie de competenţe tehnice şi abilităţi relaţionale are un impact vizibil în echipele internaţionale.” Aceleaşi lecţii se traduc în modul în care abordează proiectele globale. România mai oferă însă un alt avantaj invizibil, dar critic: „Aici înveţi rezilienţa — să continui în ciuda obstacolelor — iar asta devine un atu real într-un mediu multinaţional accelerat”. Rolul Gabrielei include şi responsabilităţi legate de brandul de angajator şi identitatea internă a companiei într-un grup cu prezenţă globală. „La MET, construirea unui employer brand începe prin a asculta oamenii care îl trăiesc zilnic. Ne bazăm pe poveşti reale, valori împărtăşite şi naraţiuni incluzive, pentru că autenticitatea trece graniţele.” Diversitatea, spune ea, nu este decor, ci avantaj funcţional: „Suntem o echipă internaţională care aduce feedback şi idei diferite — iar rezultatul este un brand care se simte autentic peste tot, reflectând diversitatea noastră reală.” Retenţia rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte într-un context competitiv. „Cele mai eficiente programe sunt cele care combină un drum clar de dezvoltare cu sens şi apartenenţă.” Ea dă ca exemplu Talent Development Program: „Le oferă tinerilor acces la mentori seniori, inclusiv la lideri C-level, într-un mediu care îi provoacă şi îi creşte. Când oamenii simt investiţia reală în dezvoltarea lor şi văd o direcţie clară, rămân motivaţi să contribuie pe termen lung”. Într-o companie multigeneraţională, provocarea este echilibrul. „Generaţiile tinere preferă formate digitale, scurte şi interactive, în timp ce colegii cu experienţă apreciază programe profunde, mentoring şi discuţii faţă în faţă. Noi combinăm cele două şi stimulăm colaborarea între generaţii.” Prin proiecte cross-funcţionale, cataloage de training şi programe de coaching, circulă în ambele sensuri atât energia nouă, cât şi perspectiva matură. Astăzi MET Group are peste 1.350 de angajaţi în 21 de ţări, cu o vârstă medie de 39 de ani — „un echilibru sănătos între ambiţie tânără şi experienţă solidă”. În privinţa remuneraţiei, Gabriela subliniază consistenţa strategiei. „În ciuda volatilităţii globale, MET rămâne angajat unui pachet competitiv, completat cu beneficii care contează: flexibilitate, wellbeing, dezvoltare profesională. Angajaţii trebuie să se simtă văzuţi şi susţinuţi — acesta este fundamentul retenţiei.” Într-un grup prezent în atâtea pieţe, buna funcţionare internă nu este un dat, ci un exerciţiu continuu. „Distanţa geografică, culturală sau lingvistică poate fi o provocare, dar noi alegem să vedem diversitatea ca pe o forţă. Ne unim prin valori comune, transparenţă şi colaborare reală. Perspectivele diferite nu sunt o barieră, ci motorul succesului nostru.”     

     

    Carte de vizită — Gabriela Mihoci, Group Talent Development & Employer Branding Specialist, MET Holding AG:

    1.Œ Coordonează iniţiativele de talent development şi employer branding la nivelul întregului grup MET, activ în peste 20 de ţări;

    2. Dezvoltă programe strategice pentru atragerea, retenţia şi creşterea profesională a angajaţilor, inclusiv coaching, training
    şi iniţiative cross-country;

    Ž3. Gestionează componenta de employer branding, asigurând coerenţa culturală şi reflectarea valorilor organizaţionale în toate subsidiarele;

    4. A absolvit un Master în pieţe financiare şi o licenţă în Finanţe-Bănci la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cu implicare în proiecte extracurriculare de HR şi marketing.

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Gabriela Mihoci:

    1. Care consideraţi că este cea mai importantă lecţie învăţată lucrând într-un mediu multinaţional elveţian?

    Cultura de lucru elveţiană m-a învăţat că excelenţa nu este o destinaţie, ci un obicei zilnic — construit prin precizie, încredere şi responsabilitate. Structura şi disciplina generează rezultate pe termen lung, dar coexistă cu inovaţia şi colaborarea. Am văzut că mediile multiculturale funcţionează cel mai bine atunci când metodele riguroase sunt combinate cu deschiderea către idei noi, creând un echilibru între consistenţă şi adaptabilitate.

    2. Ce înseamnă pentru dumneavoastră „precizie elveţiană cu spirit românesc”, aplicată în activitatea de zi cu zi?

    Pentru mine, este echilibrul ideal între structură şi creativitate. Mindsetul elveţian aduce planificare, claritate şi standarde înalte, în timp ce spiritul românesc adaugă căldură, agilitate şi capacitatea de adaptare. În practică, asta înseamnă să livrezi cu rigoare, dar într-un mod care păstrează creativitatea şi conexiunea umană — o combinaţie care face rezultatele atât solide, cât şi relevante pe termen lung.

    3. Cum vedeţi rolul specialiştilor români în cadrul MET Group şi ce aduc diferit în echipele internaţionale?

    Profesioniştii români aduc rezilienţă, adaptabilitate şi gândire strategică. Provenind dintr-un mediu marcat de schimbare, suntem orientaţi spre soluţii şi ingenioşi în situaţii complexe. În plus, aducem căldură culturală şi spirit de echipă, ceea ce consolidează colaborarea. Această combinaţie de competenţe dure şi abilităţi relaţionale aduce valoare reală într-o companie multiculturală.

    4. Ce sfat aţi da tinerilor profesionişti români care aspiră la o carieră într-o companie internaţională?

    Fiţi curajoşi, curioşi şi nu vă subestimaţi potenţialul. Succesul într-un context internaţional vine din capacitatea de a ieşi din zona de confort, de a privi diversitatea ca oportunitate şi de a învăţa continuu. Rămâneţi autentici, pentru că autenticitatea este apreciată. Şi cel mai important: fiţi consecvenţi şi
    depăşiţi-vă limitele zilnic — perseverenţa, deschiderea şi colaborarea deschid uşi pe care nu le anticipaţi.

    5. Cum se reflectă experienţa din România în modul în care abordaţi proiectele internaţionale?

    Lucrul în România m-a format să fiu în acelaşi timp pragmatică şi creativă. Înveţi să valorifici fiecare oportunitate şi să faci mult cu resurse puţine — o mentalitate care se potriveşte perfect proiectelor internaţionale, unde trebuie să echilibrezi standardele globale cu realităţile locale. România te mai învaţă şi rezilienţa — să continui în ciuda obstacolelor — o calitate esenţială într-un mediu multinaţional dinamic şi accelerat.

  • 100 cei mai admiraţi ceo din România: Carmina Fusté, Director General, Philip Morris România: „Admiraţia nu trebuie urmărită — ea vine ca efect al felului în care îţi faci treaba şi te porţi cu oamenii.”

    Pentru Carmina Fusté, admiraţia nu este un obiectiv, ci consecinţa unui leadership autentic, bazat pe respect, curaj şi consecvenţă. Ea priveşte rolul de director general dincolo de cifre, ca pe o responsabilitate de a accelera transformarea către un viitor fără fum, de a menţine
    Philip Morris România un contributor major în economie şi, în acelaşi timp, de a construi o cultură sănătoasă în care oamenii cresc cu sens şi empatie.

    „Admiraţia nu e un obiectiv în sine, dar e un rezultat frumos al felului în care îţi faci treaba şi te porţi cu oamenii. Pentru mine contează mai mult respectul şi încrederea. Dacă oamenii te admiră pentru că eşti autentic şi pentru că îţi pasă, atunci înseamnă că eşti pe drumul bun”, spune Carmina Fusté. Ea crede că leadershipul autentic nu înseamnă perfecţiune, ci curajul de a greşi, de a învăţa şi de a rămâne sincer. „Greşelile sunt inevitabile şi, după părerea mea, sunt cele mai bune lecţii. Unui lider autentic trebuie să nu îi fie teamă să greşească. Trebuie să recunoască atunci când a greşit şi să încerce să îşi corecteze greşelile. Să nu încerce să fie perfect, ci să fie deschis şi să înveţe din fiecare pas greşit. Asta îl face uman şi credibil.” Pentru ea, factorii care generează admiraţie sunt mereu legaţi de caracter, nu de statut. „Eu preţuiesc sinceritatea, curajul şi consecvenţa. Admir liderii care nu se ascund în spatele jargonului, care recunosc când greşesc şi care au curajul să spună «nu» lucrurilor bune pentru a putea spune «da» celor potrivite — şi care fac toate acestea fără să piardă din vedere partea umană. Şi, foarte important, admir pe cineva care îi ascultă cu adevărat.” Carmina mărturiseşte că experienţele internaţionale au modelat-o profund: „Am învăţat asta în momentele în care am schimbat roluri şi pieţe – de la marketing la vânzări, apoi la poziţii de general manager. Fiecare etapă m-a obligat să fiu clară, să ascult şi să iau decizii rapide.” Pe termen mediu şi lung, obiectivul ei este dublu: transformare şi cultură. „Mi-am propus să accelerăm transformarea către un viitor fără fum şi să consolidăm poziţia Philip Morris România ca partener de încredere al statului român şi contribuabil important la bugetul de stat, prin investiţii continue în fabrica noastră din Otopeni – un centru de excelenţă industrială la nivel global –, dar şi prin susţinerea ecosistemului antreprenorial local.” În 2023, compania a avut o valoare adăugată directă de 1,27 miliarde de lei în economia României, peste 1.500 de locuri de muncă directe şi alte 7.500 generate indirect. „Dincolo de cifre, obiectivul meu personal este să construim o cultură sănătoasă, bazată pe perseverenţă, colaborare şi excelenţă, în care oamenii se simt încurajaţi să conducă cu empatie şi să contribuie cu scop.” Pentru Carmina Fusté, umanitatea este esenţa leadershipului. „Tehnologia ne ajută să fim mai eficienţi, dar nu poate înlocui empatia, conversaţiile reale şi gesturile mici care arată că îţi pasă.” După experienţa acumulată în pieţe diferite – Elveţia, Franţa, Spania, Insulele Canare – este convinsă că ascultarea şi conexiunea rămân universale: „Primul pas este să asculţi şi să te conectezi cu oamenii. Empatia este punctul de plecare al încrederii. «Human touch» e ceea ce face diferenţa între un lider şi un manager. Fără această notă umană, totul devine mecanic.” Ea rezumă simplu filosofia care o ghidează: leadershipul autentic nu se învaţă din manuale, ci din interacţiunile reale, din modul în care răspunzi la provocări şi din felul în care îi laşi pe oameni mai puternici decât i-ai găsit.

     

    Întrebări rapide:

    1. Ce ar trebui să păstreze un lider uman într-o lume dominată de AI?

    Empatia • Judecata morală • Intuiţia • Autenticitatea • Viziunea pe termen lung

    2. În luarea deciziilor critice, pe cine puneţi pe primul loc?

    Oamenii • Datele • Intuiţia personală • Un mix echilibrat

    3. Ce rol are un lider în faţa echipei, când AI-ul oferă deja soluţii rapide?

    Ghidaj uman şi sens • Validarea deciziilor AI • Menţinerea culturii organizaţionale • Inspiraţie şi motivare

    4. Preferaţi

    Un concediu lung • mai multe concedii scurte • ambele variante

    5. Preferaţi colaboratori

    Workaholici • Echilibraţi • Creativi

    6. Stil de leadership

    Controlul e important • Este esenţial ca echipele să fie autonome

    7. Cât contează, în leadership (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)?

    Practica: 80% • Imaginea: 20%

    8. În decizii, cât vă bazaţi (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)

    Pe cifre 70%

    Pe feeling 30%

    9. Enumeraţi trei calităţi pe care le admiraţi la alţi lideri:

    Responsabilitate, perspectivă, viziune

    10. Cât vă ajută tehnologia în prezent în task-urile zilnice?

    1-30% • 31-60% • 61-90%

  • Nicoleta Forfotă, Corporate Bank Head, Citi România: „Modelul antreprenorilor români cu care lucrăm reprezintă o sursă constantă de inspiraţie”

    …spune Nicoleta Forfotă, Corporate Bank Head în cadrul Citi România. Curajul lor de a lua decizii îndrăzneţe, de a construi ceva trainic şi de a transpune în practică o viziune personală este, de fapt, ceea ce creează valoare în societate.


    BIO

    Face parte din echipa locală de management executiv a Citi, fiind responsabilă de strategia, performanţa şi managementul relaţiei cu companiile locale mari, cu sectorul public şi cu instituţiile financiare. De asemenea, coordonează echipa locală de corporate bank şi asigură colaborarea cu experţii sectoriali ai Citi din alte zone geografice. Ea s-a alăturat echipei locale de corporate bank a Citi în 2018, având o experienţă profesională anterioară de 16 ani în sectorul bancar.

    Înainte de a se alătura Citi, a lucrat la UniCredit Bank şi ING Bank.

    Este absolventă a unui program de EMBA în business internaţional în cadrul ASEBUSS în parteneriat cu Kennesaw State University / Atlanta (2018), precum şi a Academiei de Studii Economice din Bucureşti (2002).


     

    Spre deosebire de modelul antreprenorial, mecanismul decizional dintr-o bancă este ancorat în argumente concrete şi construit astfel încât să neutralizeze orice doză de subiectivism, adaugă Nicoleta Forfotă, care are o experienţă de peste
    25 de ani în banking. Ea s-a alăturat echipei locale de corporate bank a Citi în 2018 ca senior banker, iar specializarea sa acoperă ariile de client management şi credit, pieţe de capital, managementul lichidităţilor, strategie şi risc. Experienţa sa acoperă sectoare precum energie, infrastructură, telecom şi tehnologie, retail şi imobiliare. Nicoleta are un istoric bogat de implicare în tranzacţii şi a făcut parte din echipele transfrontaliere care au lucrat la toate tranzacţiile recente executate de Citi în România, inclusiv M&A, equity & debt capital markets.

    Care este citatul cheie care îţi defineşte viziunea profesională sau personală? Cum te motivează acesta în activitatea zilnică?

    Viziunea profesională coincide cu cea a companiei pe care o reprezint. Citi este o bancă globală de referinţă şi un partener bancar de top pentru instituţii cu nevoi transfrontaliere. În rolul meu de coordonare a diviziei de Corporate Bank a Citi România, am privilegiul de a lucra cu clienţi corporativi mari, cu nevoi complexe. Impactul pe care îl pot genera prin activitatea mea – atât la nivel de client, cât şi la nivelul pieţei locale, într-un sens mai larg – este ceea ce mă motivează cel mai mult pe plan profesional. Mă bucură să văd cum, cu fiecare tranzacţie majoră în care sunt implicată alături de echipa Citi – în sectoare precum energie, tehnologie, consumer retail sau real estate – contribuim la dezvoltarea pieţei şi la consolidarea imaginii României dincolo de graniţele ei.

    La nivel personal, crezul meu profund este acela că educaţia schimbă vieţi, creează oportunităţi şi reprezintă cheia către libertate şi succes. În dificultatea de a alege un citat dintr-o pleiadă întreagă de autori dragi, m-am îndreptat către paginile unui stoic. Este cartea la care revin des şi un izvor peren de înţelepciune: „Oamenii sunt născuţi unul pentru altul. În consecinţă, ori îi educi, ori îi suporţi.” Marcus Aurelius, „Gânduri către sine însuşi”

    Într-o muncă constantă, zi de zi, cu mine însămi, încerc să evoluez, să mă autoeduc în spirit stoic şi să cultiv acele virtuţi cardinale care să-i inspire şi pe alţii în parcursul devenirii lor.

    Cum arată „imaginea centrală” de pe vision board? Ce simbolizează aceasta pentru tine şi ce rol joacă în drumul profesional şi personal?

    Vision boardul meu este unul optimist şi strâns legat de dezvoltarea sustenabilă a României. Am o serie de aspiraţii pentru această ţară, la care încerc să contribui în fiecare zi, atât ca profesionist, cât şi la nivel personal.

    În centrul acestui board se află România – un hub regional pentru afaceri şi investiţii, cu parteneriate strategice la nivel internaţional şi o prezenţă puternică în UE şi NATO. Pe acest vision board mai văd grafice cu un PIB în creştere, investiţii străine în expansiune, proiecte în energie, digitalizare şi inovaţie, dar şi imagini cu o infrastructură modernă şi o conectivitate care sprijină comerţul internaţional.

    Foarte important, văd tineri profesionişti talentaţi, motivaţi să rămână în ţară şi să ocupe roluri cheie în economie, un nivel de trai ridicat şi o coeziune socială stabilă. Este un vision board care mă ghidează în fiecare zi şi la care am privilegiul să contribui, alături de echipa Citi, prin proiectele strategice în care suntem implicaţi împreună cu cei mai mari clienţi instituţionali din România.

    Care sunt cele mai importante trei obiective pentru următorii cinci ani în business şi în viaţa personală?

    Atât în activitatea profesională, cât şi în viaţa personală, trăiesc cu recunoştinţă clipa şi urmez o cale ghidată de un set de valori – altruismul faţă de cei din jur, dorinţa de autodepăşire, curiozitatea de a învăţa şi pasiunea pentru frumos.

    În business, mă identific cu misiunea Citi, în care cred cu tărie. Pornind de la aceasta, obiectivul meu este acela de a fi un partener de încredere pentru clienţii noştri, oferind în mod responsabil servicii financiare care sprijină creşterea şi progresul economic. Este un obiectiv complex şi cu reverberaţii profunde, întrucât această misiune, simplă în esenţa ei, înseamnă crearea responsabilă de prosperitate – la nivelul indivizilor, al comunităţilor şi al societăţii în ansamblul ei.

    La nivel personal, aspir către o viaţă trăită cu sens – eudaimonia. Este o cale pe care o descopăr în fiecare zi prin lecturi, prin experienţe cotidiene, prin actul conştient de învăţare şi prin oamenii pe care îi întâlnesc.

     

    LEADERSHIP, CARIERĂ & MOTIVAŢIE

    Ce te inspiră cel mai mult atunci când iei decizii importante de business? Există un moment definitoriu sau o persoană care a influenţat acest stil de leadership?

    Deciziile noastre sunt importante prin prisma impactului pe care îl au asupra clienţilor, a pieţei şi asupra noastră înşine, deoarece trebuie să ne asumăm consecinţele acestor decizii şi, uneori, costul lor de oportunitate.

    Modelul antreprenorilor români cu care lucrăm reprezintă o sursă constantă de inspiraţie. Curajul lor de a lua decizii îndrăzneţe, de a construi ceva trainic şi de a transpune în practică o viziune personală este, de fapt, ceea ce creează valoare în societate.

    Spre deosebire de modelul antreprenorial, mecanismul decizional dintr-o bancă este ancorat în argumente concrete şi construit astfel încât să neutralizeze orice doză de subiectivism. Complexitatea şi provocările apar atunci când vorbim despre volatilitate, cicluri economice, dinamică sectorială, influenţe geopolitice şi, în general, despre toate acele elemente pe care nu le putem controla.

    Arta de a înţelege şi de a monetiza incertitudinea, capacitatea de a calibra corect apetitul pentru risc şi de a crea premisele unei dezvoltări sustenabile pentru clienţii noştri şi pentru societate au la bază decizii complexe.

    În Citi, asemenea decizii sunt luate prin consens. Avem o echipă puternică, cu o viziune clar articulată şi un set complementar de aptitudini, al cărei numitor comun îl constituie pasiunea pentru ceea ce facem şi energia pe care o dedicăm misiunii noastre comune.

    Cum îţi foloseşti influenţa şi leadershipul pentru a genera un impact social sau pentru a susţine alte femei în business?

    Cred în meritocraţie. Deşi bankingul este, în continuare, un sector cu o reprezentativitate mai ridicată a bărbaţilor în poziţii de leadership, de-a lungul carierei am avut mai mulţi manageri femei decât bărbaţi – inclusiv în prezent. În repetate rânduri am observat, în mod deosebit la femeile cu care am colaborat, empatia, înţelepciunea şi naturaleţea cu care gestionează probleme complexe, precum şi căldura şi apropierea faţă de oameni.

    În plus, în cadrul Citi există o platformă dedicată promovării diversităţii şi leadershipului feminin, numită Citi Women Network. Această microcomunitate internă beneficiază de implicarea activă a angajaţilor Citi, care implementează o agendă de evenimente şi iniţiative valoroase, atât de business, cât şi cu impact social.

    De-a lungul anilor, această platformă a evoluat într-o comunitate unită, consolidată prin relaţii trainice de prietenie, care a facilitat, totodată, conectarea cu clienţi şi parteneri din piaţă la un nivel superior.

    Care este cea mai mare realizare personală de care eşti mândră, dincolo de cariera profesională?

    Cele mai importante realizări de până acum sunt, în mod real, legate de activitatea mea profesională – de implicarea în tranzacţii strategice menite să sprijine economia românească şi de colaborarea strânsă pe care o am atât cu lideri din interiorul băncii, cât şi din afara ei.

    Realizările personale sunt, mai degrabă, „în lucru” şi sper ca, peste câţiva ani, să pot puncta mai multe şi în această direcţie. Deocamdată, recunosc că atenţia mea este, poate, disproporţionat alocată obiectivelor profesionale.

    Cum integrezi valorile personale în stilul de leadership? Există o legătură între pasiunile tale şi activitatea profesională?

    Cartea de vizită a unui bancher este reputaţia care îl precede. Nu există o dihotomie între valorile personale, pasiuni şi businessul pe care îl construim.

    În mod contraintuitiv, aspectele pecuniare sunt cele care contribuie cel mai puţin la clădirea unei bune reputaţii. În schimb, capitalul cultural – educaţia, intelectul, modul de exprimare –, abilitatea de a observa şi de a înţelege în profunzime fenomenul economic şi dinamica societăţii, capacitatea de a crea consens şi punţi între oameni, precum şi o etică profesională solidă, sunt definitorii pentru un bancher.

    Vorbim despre un set de valori pe care le împărtăşim în Citi. Sunt valori cultivate de multe generaţii de bancheri, care contribuie la succesul nostru global şi care creează o comunitate condusă de principii, responsabilitate şi talent.

    Ce te motivează în fiecare dimineaţă să mergi mai departe? Este o persoană, o dorinţă personală sau o aspiraţie care te conduce?

    Revin aici la ideea de impact. Mă motivează gândul că îmi pot pune competenţele în slujba unei misiuni mai mari. Îmi place colaborarea cu experţii Citi din întreaga lume, accesul la know-how valoros din interiorul băncii şi din afara ei.

    De asemenea, particip cu plăcere la iniţiative de piaţă şi în diverse asociaţii profesionale, unde conlucrăm pentru a îmbunătăţi climatul de afaceri din ţară. Mă energizează schimburile de idei, dialogurile cu substanţă, curiozitatea de a învăţa lucruri noi, colegii şi prietenii mei, precum şi lista lungă de cărţi încă necitite.

    Şi, bineînţeles, gustul primei cafele din zi.

     

    HOBBY-URI & INSPIRAŢIE PERSONALĂ

    Ce hobby-uri sau activităţi te ajută să te relaxezi şi să te reîncarci cu energie pentru a face faţă provocărilor din business?

    Citesc cu plăcere şi curiozitate şi nu mi-aş putea imagina viaţa fără cărţi. Lecturile mele sunt diverse – de la beletristică, memorii, istorie şi geopolitică, până la fizică teoretică.

    Pentru mine, lectura este un refugiu într-o altă lume, timpul pe care îl petrec eu cu mine însămi, o sevă a cunoaşterii, un izvor de creativitate şi de idei noi.

    Îmi place, de asemenea, să particip la viaţa culturală a oraşului şi să mă conectez cu oameni care împărtăşesc aceleaşi interese.

    Care este locul sau activitatea care te inspiră cel mai mult atunci când ai nevoie de o pauză pentru a-ţi clarifica viziunea?

    Bistriţa este locul pe care îl numesc „acasă”. Acolo regăsesc mereu căldura familiei, sfatul dezinteresat al prietenilor şi afecţiunea oamenilor dragi. Este un loc unde timpul curge altfel – într-o permanentă reconectare cu simplitatea, credinţa, generozitatea şi valorile perene ale unei comunităţi frumoase.

    Există o carte, un film sau o piesă de artă care te-a influenţat profund şi care reflectă valorile sau viziunea ta? Dacă da, de ce?

    Nicolae Steinhardt – întreaga sa operă, dar cu precădere „Jurnalul fericirii” şi „Dăruind vei dobândi”. Le-am citit în tinereţe, în anii de şcoală, şi revin la ele constant. Chiar şi după mulţi ani, continuă să mă inspire şi să mă călăuzească prin profunzimea cu care abordează teme fundamentale precum libertatea, adevărul, destinul, curajul şi credinţa.

    Brâncuşi – „Măiastra” este piesa de artă pe care o aleg, reprezentativă pentru ethosul românesc, dar şi cu o semnificaţie personală profundă, legată de reîntoarcerea în locurile natale.

    Dacă ai putea să-ţi dezvolţi o nouă abilitate sau să explorezi un nou hobby, ce ai alege şi de ce?

    Am făcut recent un nou pariu cu mine, care mi-a adus deja primele satisfacţii. Anul trecut am început studiul limbii ebraice, pe care mi-aş dori să o vorbesc cursiv în următorii cinci ani. Din păcate, timpul pe care îl pot dedica studiului este încă insuficient, dar micile progrese mă bucură şi îmi dau speranţa că obiectivul pe care mi l-am propus este unul realizabil.

    Ce loc din lume te inspiră cel mai mult şi de ce? Există o destinaţie pe care visezi să o vizitezi în viitor?

    New Yorkul reprezintă pentru mine un punct de atracţie deosebit. Pe lângă vibraţia specială a oraşului, New Yorkul este epicentrul activităţii Citi. Leadershipul instituţiei noastre este localizat acolo, iar strategia este decisă în New York. Din poziţia de reprezentant al unei bănci americane în România, beneficiez de o platformă unică, care îmi permite să stabilesc conexiuni între comunitatea de business locală şi diverşi reprezentanţi ai leadershipului Citi, precum şi să sprijin extinderea companiilor româneşti în Statele Unite şi atragerea de investiţii americane în România.

    Ce te motivează să continui drumul spre excelenţă în ciuda provocărilor? Există o valoare sau un principiu personal care îţi oferă această putere?

    Nu ştiu dacă este un drum spre excelenţă, dar cu siguranţă este o cale de învăţare şi un drum spre autodepăşire. Motivaţia de a continua acest drum este puternic ancorată în amintirea celor dragi – mama şi bunicul. De la ei am deprins toate principiile şi virtuţile care mă ghidează în viaţă: perseverenţa, răbdarea, respectul, responsabilitatea şi, mai presus de toate, dorinţa de a aduce o contribuţie pozitivă în comunitate.   


    BUSINESS Magazin a lansat şi anul acesta catalogul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2025. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a proiectului să punem accentul pe conceptul Vision Board, un instrument utilizat de liderii din întreaga lume pentru a-şi vizualiza obiectivele şi aspiraţiile. Nicoleta Forfotă, Corporate Bank Head în cadrul Citi România, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Rock, retail şi rigoare: povestea lui Alex Bratu, liderul care a dus JYSK la peste 1,25 mld. lei

    Alex Bratu, Country Director, JYSK România & Bulgaria, a fost votat de reprezentanţi ai mediului românesc de afaceri pentru clasamentul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN România, unde anul acesta ocupă locul trei. 

    Cariera în retail a lui Alex Bratu a început în 2004, după o „aventură antreprenorială destul de intensă”, din care a învăţat importanţa concentrării pe ceea ce cunoşti bine, nu pe domenii noi. Deşi a pornit pe drumul Dreptului, a fost dintotdeauna atras de muzică, pasiune pe care a explorat-o de-a lungul anilor.

    A visat să fie artist rock – a lansat trei albume, a cântat piese compuse de el şi a produs videoclipuri –, iar astăzi conduce expansiunea unuia dintre cele mai puternice branduri de home & deco din regiune, rol pe care îl are de mai bine de 16 ani. Jysk România a ajuns în 2024 la o cifră de afaceri de circa 1,25 miliarde de lei şi are un număr mediu de 1.072 de angajaţi, potrivit datelor publice disponibile. 

    Sub conducerea sa, JYSK a continuat extinderea reţelei în oraşe mici şi medii, mizând pe disciplinele nordice: rigoare, simplitate şi grijă pentru detalii. Strategia sa este de a creşte constant, fără excese, consolidând cultura organizaţională şi echilibrul între performanţă şi oameni.

     

    Succesul în retail nu vine dintr-o cursă pentru profituri rapide, ci dintr-un echilibru atent între oameni, procese şi rezultate. Poţi avea cele mai bune produse şi cele mai frumoase magazine, dar fără o echipă implicată nu construieşti nimic durabil.


     

  • Povestea femeii care a dus genţile şi pantofii din Huşi, în capitalele internaţionale ale modei

    100 cei mai admiraţi ceo din România: 2. Cristina Bâtlan, cofondator şi proprietar, Musette

    Cristina Bâtlan a devenit antreprenoare chiar la vârsta majoratului, fondând brandul de pantofi şi genţi Musette în urmă cu mai bine de două decenii, în timp ce era studentă la Facultatea de Drept. De atunci, a construit un brand românesc cu prezenţă internaţională, ducând genţile şi pantofii produşi la Huşi în capitalele modei, de la Paris la New York.

    Ea conduce afacerea alături de soţul său, Roberto, şi fratele său, Alin Bâtlan, iar compania a ajuns în 2024 la o cifră de afaceri de peste 132 milioane de lei, potrivit datelor publice. Sub conducerea ei, Musette a devenit un exemplu de brand local care a trecut cu succes testul globalizării, menţinând producţia în România şi consolidând o cultură de business bazată pe eleganţă, perseverenţă şi calitate.

    Cristina Bâtlan spune că îi place să lucreze în echipe mixte, pentru „pragmatismul masculin, vederile diferite, caracterele şi personalităţile diferite” — o abordare care i-a permis să construiască un model de leadership autentic şi echilibrat, într-o industrie dominată de competiţie şi schimbare.

     

    Cred că antreprenorii români pot construi businessuri competitive la nivel global dacă păstrează curajul şi autenticitatea începuturilor. Musette este dovada că un brand născut la Huşi poate merge cu fruntea sus pe marile bulevarde ale lumii.

  • 100 cei mai admiraţi ceo din România: Gemma Webb, CEO, RetuRO SGR: „Oamenii sunt inspiraţi de cei care rămân fideli valorilor lor şi au curajul să regândească limitele posibilului”

    Liderul RetuRO SGR preferă să privească mai puţin prin prisma admiraţiei şi mai degrabă prin cea a inspiraţiei puse în practică – cea care îi motivează pe oameni să crească, să contribuie şi să facă paşi curajoşi înainte. În viziunea sa, leadershipul înseamnă să mobilizezi prin forţa exemplului, demonstrând că, „împreună, putem realiza ceea ce la prima vedere părea imposibil – nu să conduci prin directive impuse de sus în jos.”

    Pentru oameni, argumentează Gemma Webb, nu contează ceea ce spune liderul, ci cine este cu adevărat şi modul în care se comportă, faptele. Un lider care rămâne consecvent principiilor sale şi îi tratează pe ceilalţi cu onestitate câştigă respect şi chiar admiraţie. „În plus, o viziune autentică şi puternică le oferă oamenilor un motiv să creadă şi să se implice. Nu este doar despre a şti ce trebuie făcut, ci despre a inspira şi a arăta de ce contează. Claritatea direcţiei este una dintre cele mai valoroase calităţi în materie de leadership – cea care transformă ideile în acţiuni concrete şi viziunile în realitate. Este exact ceea ce facem şi la RetuRO: ceea ce a început ca un proiect ambiţios, cu provocări şi riscuri, s-a concretizat în rezultate tangibile şi măsurabile, care aduc beneficii reale întregii societăţi.”

    „Decizia de a mă alătura RetuRO a fost un moment definitoriu, atât profesional, cât şi personal”, povesteşte Gemma Webb. A fost şansa de a păşi pe un teren necunoscut şi de a contribui la construirea unui proiect de o amploare şi complexitate fără precedent. „Din punctul meu de vedere, succesul pe termen lung înseamnă o societate în care sustenabilitatea nu este doar discutată, ci trăită în fiecare zi. Dincolo de cifre, Sistemul de Garanţie-Returnare este despre schimbare culturală, despre a clădi un model de responsabilitate, curaj şi colaborare.”

    Cât priveşte imaginea liderului autentic, Gemma Webb spune că nu crede în perfecţiune, ci în a experimenta, a împărtăşi idei şi a învăţa din greşeli. „Aceste experienţe sunt surse valoroase de creştere atât în plan personal, cât şi profesional.”

    Tot ea adaugă că leadershipul în era inteligenţei artificiale (AI) presupune gestionarea unor provocări complexe – de la aspecte legate de etică şi agilitate în faţa schimbărilor tehnologice accelerate, până la colaborarea armonioasă dintre oameni şi algoritmi sau integrarea acestora din urmă în procesul decizional strategic.

    Totuşi, pe măsură ce tehnologia avansează, abordarea centrată pe oameni devine mai importantă ca niciodată. AI poate facilita rezolvarea provocărilor tehnice, dar nu poate înlocui ceea ce dă sens şi valoare fiecărui efort: motivaţia, empatia şi puterea de a inspira.

    „La RetuRO, ne-am concentrat pe crearea unei culturi în care oamenii se simt ascultaţi, apreciaţi şi motivaţi să contribuie la ceva cu o semnificaţie mai mare. Aici se află adevărata putere a leadershipului – în capacitatea de a transforma inovaţia în impact real, punând bazele unei schimbări pe termen lung”, conchide Gemma Webb.

     

    Întrebări rapide:

    1. Ce ar trebui să păstreze un lider uman într-o lume dominată de AI?

    Empatia • Judecata morală • Intuiţia • Autenticitatea • Viziunea pe termen lung

    2. În luarea deciziilor critice, pe cine puneţi pe primul loc?

    Oamenii • Datele • Intuiţia personală • Un mix echilibrat

    3. Ce rol are un lider în faţa echipei, când AI-ul oferă deja soluţii rapide?

    Ghidaj uman şi sens • Validarea deciziilor AI • Menţinerea culturii organizaţionale • Inspiraţie şi motivare

    4. Preferaţi un concediu

    lung • mai multe concedii scurte • ambele variante

    5. Preferaţi colaboratori

    Workaholici • Echilibraţi • Creativi

    6. Stil de leadership

    Controlul e important • Este esenţial ca echipele să fie autonome

    7. Cât contează, în leadership (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)?

    Practica: 80% • Imaginea: 20%

    8. În decizii, cât vă bazaţi (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)

    pe cifre 70%

    pe feeling 30%

    9. Enumeraţi trei calităţi pe care le admiraţi la alţi lideri:

    responsabilitate, perspectivă, viziune

    10. Cât vă ajută tehnologia în prezent în task-urile zilnice?

    1-30% • 31-60% • 61-90%
     

  • 100 cei mai admiraţi ceo din România: Carmina Dragomir, CEO, Metropolitan Life: „Oamenii nu au nevoie doar de procese bine puse la punct, ci şi de sens, de încredere, de conexiune reală”

    În condiţiile în care tehnologia ne forţează spre modele de lucru tot mai „reci”, Carmina Dragomir este de părere că în acest moment este mai important ca oricând să echilibrăm high tech cu high touch. „Trăim într-o perioadă în care tehnologia accelerează totul, de la procese şi decizii, până la ritmul de lucru, însă ceea ce dă sens acestor transformări rămâne factorul uman.” Un lider care reuşeşte să păstreze echilibrul între inovaţie şi empatie creează nu doar performanţă, ci şi loialitate, încredere şi o cultură sănătoasă.

    Oamenii nu au nevoie doar de procese bine puse la punct, ci şi de sens, de încredere, de conexiune reală. Tehnologia poate contribui la eficientizarea proceselor, dar nu poate înlocui empatia, inspiraţia sau conexiunea dintre oameni. „De aceea, în cadrul Metropolitan Life punem accent pe un model de leadership care combină digitalizarea cu înţelegerea profundă a nevoilor oamenilor. Investim în automatizare şi inteligenţă artificială, dar în acelaşi timp, derulăm programe care susţin dezvoltarea, colaborarea şi starea de bine a echipei sau stăm constant de vorbă cu clienţii noştri pentru a le înţelege în mod real nevoile.”

    Pentru Carmina Dragomir, human touch în leadership înseamnă autenticitate. „Să ai curajul să vorbeşti deschis, să arăţi vulnerabilitate atunci când simţi, dar şi forţa de a inspira în momente dificile. Cred că viitorul aparţine liderilor care ştiu să îmbine raţionalul tehnologiei cu emoţionalul uman. Într-o lume tot mai digitală, diferenţa o face capacitatea de a conduce cu empatie, claritate şi încredere, valori care nu se pot automatiza.”

    Pe termen mediu şi lung, obiectivul ei este să consolideze şi să amplifice impactul Metropolitan Life în România. „Cred că un lider trebuie să privească dincolo de prezent şi să construiască o direcţie sustenabilă, în care performanţa de business merge mână în mână cu responsabilitatea faţă de oameni şi comunitate”, afirmă Carmina Dragomir.

    În această direcţie, îşi propune, povestelte ea, să dezvolte şi mai mult capacitatea organizaţiei de a se adapta rapid, de a inova şi de a rămâne aproape de clienţi, indiferent de context. „Continuăm investiţiile consistente în infrastructură digitală în următorii ani, pentru a aduce tehnologia acolo unde contează cel mai mult: în sprijinul oamenilor, al echipelor noastre şi ale partenerilor.”

    Din perspectiva Carminei Dragomir, admiraţia în afaceri contează în măsura în care nu este un scop în sine, ci vine ca rezultat al valorilor şi acţiunilor consecvente. „Acest rezultat se câştigă prin integritate, profesionalism, curaj şi respect faţă de oameni. Într-un mediu competitiv, adevărata forţă a unui lider nu stă în autoritate, ci în capacitatea de a inspira încredere şi de a fi un exemplu autentic pentru echipă şi parteneri.”

     

    Întrebări fulger:

    1. Ce ar trebui să păstreze un lider uman într-o lume dominată de AI?

    Empatia  • Judecata morală  • Intuiţia  • Autenticitatea  • Viziunea pe termen lung

    2. În luarea deciziilor critice, pe cine puneţi pe primul loc?

    Oamenii • Datele • Intuiţia personală • Un mix echilibrat

    3. Ce rol are un lider în faţa echipei, când AI-ul oferă deja soluţii rapide?

    Ghidaj uman şi sens  • Validarea deciziilor AI • Menţinerea culturii organizaţionale • Inspiraţie şi motivare

    4. Preferaţi un concediu

    lung  • mai multe concedii scurte • ambele variante

    5. Preferaţi colaboratori

    Workaholici • Echilibraţi • Creativi

    6. Stil de leadership

    Controlul e important • Este esenţial ca echipe să fie autonome

    7. Cât contează, în leadership (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)

    Practica 80% • Imaginea 20%

    8. În decizii, cât vă bazaţi (atribuiţi, vă rugăm, procente în dreptul variantei de răspuns)?

    pe cifre 70% • şi cât pe feeling 30%

    9. Enumeraţi trei calităţi pe care le admiraţi la alţi lideri.

    Autenticitatea • Disciplina • Viziunea

    10. Cât vă ajută tehnologia în prezent în task-urile zilnice?

    1-30% • 31-60% • 60-90%

  • Brand story. De la primul card business la agenţi AI: trei decenii de inovaţie Visa în România

    Peisajul macroeconomic al României de la mijlocul anilor ‘90 era definit de complexitatea tranziţiei post-comuniste spre o economie de piaţă funcţională. Fluxurile de investiţii străine directe erau încă modeste, inhibate de un cadru legislativ incipient şi de un deficit de predictibilitate economică, factori care limitau atragerea de capital pe scară largă. Acest climat de risc ridicat nu a descurajat, însă, companii internaţionale care au identificat un potenţial strategic pe termen lung. Visa se numără printre aceşti jucători timpurii, intrarea sa pe piaţă având un rol determinant în transformarea modului în care românii se raportează la serviciile financiare.

     

    Sunt puţini actori economici într-o piaţă care pot spune că au scris istoria locală în domeniu. România are 35 de ani de economie liberă, în care am trecut prin recesiune, prin creştere accelerată, prin pandemie. Parcursul serviciilor financiare a fost marcat şi el de toate acestea, românii trecând tot mai mult de la banii primiţi la casierie sau în plic, la cardurile bancare. Astăzi vorbim despre agenţi cu inteligenţă artificială care pot să ne uşureze viaţa şi să ne facă planul de cumpărături. Cu toate acestea, mai avem etape de parcurs până la o economie complet transparentă. Iar pentru asta e nevoie de implicarea tuturor celor care  iau parte la procesul de plată, de la cel care plăteşte până la cel care încasează banii. Însă astăzi avem infrastructura optimă pentru asta. Cum am ajuns aici?

    Anul 1995 marchează un moment de cotitură în dezvoltarea plăţilor electronice din România. Atunci, Visa a facilitat emiterea primului card business, apoi a celui pentru publicul larg, punând bazele unui sector care a crescut exponenţial. De-a lungul ultimelor trei decenii, compania a contribuit la această evoluţie spectaculoasă prin expertiza sa internaţională, aducând tehnologie, inovaţie şi programe de educaţie financiară. Astăzi, vedem cum această dezvoltare continuă prin integrarea unor soluţii de vârf, precum inteligenţa artificială, confirmând impactul pe termen lung al acelor primi paşi.

    „Folosim încă din anii ’90 inteligenţa artificială pentru a detecta riscurile în timp real, iar astăzi algoritmii noştri pot analiza miliarde de tranzacţii simultan, căutând anomalii şi comportamente suspecte. Cu ajutorul AI, putem opri frauda chiar înainte să se întâmple. În spatele acestei tehnologii stă o echipă globală de peste 1.000 de specialişti în securitate cibernetică, inclusiv experţi în Europa, care lucrează constant pentru protejarea reţelei şi a utilizatorilor noştri. În România, transformarea nu s-a întâmplat de la sine. Ea este rezultatul colaborării dintre Visa, bănci, fintechuri, comercianţi şi autorităţi. Împreună, construim un ecosistem care face plăţile digitale accesibile oriunde, de la magazinele de cartier la transportul public’’, spune Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

    Dincolo de impactul economic pe care îl are, este esenţială schimbarea pe care o companie o aduce în mentalităţi şi comportamente. Visa a adus pe agenda publică teme importante, precum economia subterană şi impactul pozitiv pe care plăţile electronice îl pot avea asupra prosperităţii durabile a României. În 2010, Visa a demarat o campanie naţională de susţinere a plăţii taxelor şi impozitelor locale cu cardul şi a sprijinit dezvoltarea platformei de plăţi online pentru taxe şi impozite Ghişeul.ro, chiar de la lansarea sa, în 2011. De asemenea, în 2013, Visa a elaborat o Strategie naţională de promovare a plăţilor cu cardul în sectorul public, cu scopul de a creşte transparenţa şi eficienţa circulaţiei fondurilor şi de a reduce economia subterană. În contextul în care, conform studiilor Visa, economia informală reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul naţional, plăţile digitale pot juca un rol crucial în reducerea acesteia. O creştere cu 5% a plăţilor digitale pe parcursul a cinci ani ar putea adăuga 7 miliarde de lei la PIB şi ar genera venituri fiscale suplimentare de 2 miliarde de lei.


    „Folosim încă din anii ’90 inteligenţa artificială pentru a detecta riscurile în timp real, iar astăzi algoritmii noştri pot analiza miliarde de tranzacţii simultan, căutând anomalii şi comportamente suspecte.”

    Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România


    O dovadă pentru cât de importantă este schimbarea mentalităţii o reprezintă saltul uriaş făcut de România în ultimii ani spre digitalizarea plăţilor. Dacă înainte cardul era folosit mai ales pentru achiziţii mari, astăzi îl folosim şi pentru cumpărături mărunte, pentru transport, pentru taxe sau chiar pentru investiţii online. Practic, plata digitală a devenit noul „normal”. Românii au adoptat rapid tehnologia contactless şi plăţile mobile: peste 95% din tranzacţiile cu cardul se fac astfel, ceea ce ne plasează în topul global în privinţa utilizării plăţilor contactless.

    „Pentru noi, schimbările din piaţă nu sunt obstacole, ci şansa de a inova şi de a aduce valoare. De la carduri contactless şi portofele digitale, până la inteligenţa artificială şi colaborările cu fintech-uri, Visa a rămas mereu aproape de oameni şi de nevoile lor. Inovăm continuu şi folosim inteligenţa artificială pentru a proteja tranzacţiile consumatorilor şi pentru a transforma modul în care plătim, făcând totul mai simplu, mai rapid şi mai sigur. Indiferent care va fi pasul următor în această lume digitală în continuă schimbare, misiunea noastră rămâne aceeaşi: să aducem soluţii relevante, care să conteze pentru oameni, să sprijine afacerile şi să susţină dezvoltarea unui ecosistem de plăţi rezilient şi incluziv”, spune Cătălin Creţu, General Manager Visa pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia.

    În era digitală extrem de dinamică, amplificată de inteligenţa artificială, succesul inovaţiei în domeniul plăţilor depinde strâns de aplicarea celor mai înalte standarde de securitate. În ultimii cinci ani, Visa a investit peste 11 miliarde de dolari pentru securizarea reţelei, astfel că frauda se menţine sub 0,1% din totalul tranzacţiilor –  o perfomanţă remarcabilă, care contribuie la menţinerea încrederii în plăţile digitale. Eforturile Visa s-au concentrat pe implementarea noilor tehnologii precum tokenizarea, biometria şi inteligenţa artificială pentru protejarea consumatorilor şi îmbunătăţirea experienţei de plată.

    De la primele carduri cu cip şi contactless până la plăţi mobile, brăţări inteligente şi revoluţionarea plăţilor în comerţul online cu ajutorul inteligenţei artificiale, Visa a fost şi este un catalizator al progresului digital în România. Prin colaborări strategice cu instituţii financiare locale, Visa a accelerat transformarea digitală şi a contribuit la modernizarea economiei şi societăţii româneşti, oferind consumatorilor experienţe de plată tot mai sigure, rapide şi adaptate nevoilor actuale.

    „Pentru noi, schimbările din piaţă nu sunt obstacole, ci şansa de a inova şi de a aduce valoare. De la carduri contactless şi portofele digitale, până la inteligenţa artificială şi colaborările cu fintech-uri, Visa a rămas mereu aproape de oameni şi de nevoile lor.”

    Cătălin Creţu, General Manager Visa pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Slovenia


    Programe naţionale Visa de educaţie financiară şi de sprijinire a IMM-urilor:

    2012
    BaniIQ

    2014
    Banii pe Net

    2021
    Lansarea platformei de resurse educaţionale şi oferte pentru IMM-uri “Marile Afaceri Mici”

    2024
    Lansarea în România a programului global Visa “She’s Next” de sprijinire a antreprenorilor

     

    Inovaţie

    1995 – Primul card din România: Visa Business Silver, pentru companii

    2004 – Lansarea Verified by Visa pentru siguranţa plăţilor pe internet

    2005 – Primul card cu cip: ProCredit & Visa

    2011 – Primul card Visa contactless : BCR & Visa

    2013 – Primul proiect comercial de plăţi NFC cu telefonul mobil: ING & Visa

    2016 – Prima brăţară contactless: Banca Transilvania& Visa

    2018 –  Introducerea plăţilor cu telefonul mobil prin aplicaţia BT Pay

    2023 – Premieră europeană: cardul virtual cu design animat BT Visa UNTOLD

    2025 – Prima plată utilizând portofelulul european pentru identitate digitală: Banca Transilvania şi Visa

     

    Iniţiative Visa pentru dezvoltarea plăţilor digitale

    2010 – Introducerea plăţii taxelor şi impozitelor cu cardul

    2013 – Strategia naţională de promovare a plăţilor cu cardul în sectorul public

    2019 – Lansarea în România în premieră europeană a soluţiei Instant Refund prin Visa Direct, cu eMAG

    2020 – Implementarea pentru comercianţi a soluţiei Visa Tap to Phone de acceptare a plăţilor digitale cu telefonul

    2024  – Visa lansează în premieră europeană, prin BCR, soluţia VisaĂ pentru plăţi între persoane

    2024  – Visa, Poşta Română şi CEC Bank lansează plăţi cu cardul direct la poştaş prin Visa Tap to Phone

    2025 – Premieră europeană: cumpărarea de titluri de stat TEZAUR cu cardul pe Ghiseul.ro, prin Visa Direct

    2025 – Lansarea ePOSibil, iniţiativă naţională de digitalizare a afacerilor şi de extindere a reţelei de acceptare a plăţilor digitale

  • Meet the CEO. David Aron, CEO, Alpin Group: „Vrem să facem din Alpin un brand hotelier naţional – munte, mare şi Bucureşti”

    La 12 ani ştia deja că vrea să lucreze în ospitalitate. La 20 era deja student în Elveţia, pregătindu-se pentru un rol pe care nu l-a simţit niciodată „impus”, deşi vorbim despre o afacere de familie cu peste două decenii de istorie. Astăzi, David Aron conduce Alpin Group din poziţia de CEO şi vorbeşte despre viziune, vânzări şi provocarea de a creşte un business hotelier într-o piaţă încă imprevizibilă – într-o discuţie purtată în cea mai recentă ediţie A Meet the CEO, eveniment organizat de BUSINESS Magazin.

    David Aron a crescut într-o familie pentru care ospitalitatea nu a fost doar o afacere, ci un mod de viaţă. Grupul Alpin are în spate peste 20 de ani de istorie în România, iar hotelul din Poiana Braşov funcţionează încă din 1976. „Suntem, în acest moment, cel mai mare centru de evenimente şi corporaţii cu cazare integrată din România – şi abia începem”, a povestit el în cadrul celei mai recente ediţii a Meet the CEO. Drumul său a fost, însă, mai puţin „predestinat” decât pare din exterior. „Cred că de la 12 ani am ales definitiv acest domeniu, dar nu a fost o obligaţie parentală. M-a atras complexitatea ospitalităţii – sunt multe departamente, multe situaţii, nicio zi nu seamănă cu alta. A fost pasiune, nu presiune”, explică el. Absolvent al Les Roches Elveţia, unde s-a specializat în finance & banking, David a intrat în companie în 2020, chiar înainte de pandemie. „La două luni după ce am început, a venit pandemia. Toată concentrarea noastră a fost să menţinem compania pe linia de plutire, iar relaţia cu băncile a devenit esenţială. Fără activitate timp de două luni, singura soluţie a fost să ne mişcăm foarte repede şi foarte calculat.”

    După repornirea pieţei, strategia a fost clară: accent pe evenimente corporate şi private, pentru a compensa sezonalitatea turismului. „Vânzarea nu se face de la sine. Poate în ianuarie-februarie, dar nu şi în extra-sezon. Ca să organizezi evenimente de 400–500 de persoane, ai nevoie de o echipă de vânzări foarte bună, care înţelege exact produsul şi diferenţiatorii lui. Acolo e inima businessului.” Dacă pentru mulţi copii ai antreprenorilor întrebarea e „continui afacerea sau îmi croiesc alt drum?”, în cazul lui, răspunsul a venit devreme – dar nu orbeşte. „În paralel cu Alpin Group, am vrut să înţeleg ce înseamnă un business de la zero. În 2021 am început o firmă de IT, pe zona de software pentru companii. M-a ajutat să văd diferenţa între un business matur, de 20 de ani, şi unul nou. Sunt două lumi complet diferite.”

    De altfel, acesta este unul dintre proiectele despre care spune că l-au format cel mai mult. Proiectul de tehnologie a pornit dintr-o nevoie internă a grupului. „Iniţial am început cu o nevoie de la noi, să digitalizăm toate fluxurile financiare, pentru că după pandemie s-a văzut cât de important este să fim atenţi la costuri. Nu aveam această digitalizare şi am construit-o de la zero”, explică el. Ce a început ca o soluţie internă a devenit rapid un produs de piaţă. „Am văzut ce putem construi, am externalizat, apoi am internalizat serviciul şi ne-am dat seama că există potenţial real. Acum comercializăm platforma şi avem deja mai multe contracte, inclusiv cu firme din afara ospitalităţii.” O altă influenţă importantă în formarea sa este experienţa internaţională, despre care spune că l-a ajutat să-şi formeze o disciplină clară asupra operaţiunilor. „Cel mai bun model l-am văzut în perioada în care am făcut internship la Hilton Amsterdam. Eram housekeeping supervisor pentru 90 de camere, verificam zilnic tot. Acolo am înţeles cu adevărat puterea unui brand şi cât de important este procesul de inducţie – două-trei săptămâni până ajungeai efectiv în rol. Totul era despre procedură, comunicare şi standarde.” Inspiraţia nu s-a limitat la operaţional. „Pe partea de design, ne-am inspirat mult dintr-un hotel din Courchevel – K2 Palace. De acolo am adaptat stilul pentru camerele renovate din Poiana Braşov.”

     

    De la munte în Capitală, via Olimp

    Alpin Group este astăzi unul dintre cele mai mari huburi de evenimente şi ospitalitate din România, dar dimensiunea actuală a proiectului este rezultatul a aproape două decenii de investiţii constante. „În 2004, hotelul avea 140 de camere şi un singur restaurant. Astăzi avem aproximativ 350 de camere, patru restaurante şi 7.500 mp de săli de conferinţe şi evenimente. Investiţiile totale depăşesc 30 de milioane de euro din 2005 încoace, dacă includem şi centrul de evenimente”, spune David Aron. Extinderea a fost dictată de realităţile pieţei. „Un hotel de volum, într-o staţiune montană, nu poate trăi doar din sezon. Dacă vrei profitabilitate constantă şi un nivel stabil al serviciilor, nu poţi concedia personal în extrasezon şi să speri că se întoarce în iarnă, cu aceeaşi experienţă. Evenimentele sunt cele care susţin businessul tot timpul anului.” De aici şi strategia clară: fără o echipă de vânzări puternică, hotelul nu există ca business. „Cea mai mare provocare este vânzarea. Dacă nu ai oameni care să înţeleagă produsul şi să vândă evenimente de 400-500 de persoane, nu ajungi la veniturile şi profiturile pe care le urmăreşti.”

    În ceea ce priveşte planurile de viitor ale Alpin Group, David vorbeşte deja în termeni de expansiune naţională. „Vrem să mergem şi pe litoral, dar şi în alte zone ale ţării, mai ales în combinaţia business real estate + ospitalitate. Modelul nostru nu este doar hotelier, ci integrat: cazare Ă evenimente Ă experienţă.” După ce a consolidat Poiana Braşov, Alpin Group se uită serios spre Capitală. „Avantajul Bucureştiului e că nu are o sezonalitate atât de radicală ca muntele sau litoralul. Există cerere constantă, în special corporate şi MICE (meetings, incentives, conferences, exhibitions).” Dacă ar cumpăra un hotel deja existent? Răspunsul este clar: „Mai degrabă aş transforma o clădire de birouri într-un hotel decât să construiesc de la zero. Observăm deja astfel de proiecte şi în Braşov, şi în Bucureşti.” Iar dacă bugetul ar fi nelimitat? „Un hotel precum Marriott rămâne un model de business de succes. Are volum, are evenimente, are cifre foarte bune – în jur de 35 de milioane de euro cifră de afaceri şi 10 milioane EBITDA anual. Analizăm constant astfel de date, pentru că vrem să înţelegem ce funcţionează”, spune el, referindu-se la hotelul unde s-a desfăşurat evenimentul Meet the CEO. Pe rezultate şi preţuri, tonul lui David Aron este realist. „Anul trecut am avut circa 72% grad mediu de ocupare; anul acesta suntem uşor sub 70%, dar ne aşteptăm să ajungem la nivelul anterior. Un grad de ocupare în jur de 70% e foarte bun pentru o staţiune montană – altfel, dacă vrei 85%, de regulă cobori preţurile şi îţi cresc cheltuielile”, spune CEO-ul. „În vârf de sezon, o cameră dublă costă în jur de 200–250 euro/noapte; pe tot anul, media e în jur de 120 euro.”

     

    Infrastructura decide profitabilitatea

    Problema reală a Poienii Braşov nu este gradul de ocupare, ci aritmetica din spatele lui. „Un hotel poate ajunge la 85–90% ocupare în cel mai bun caz, dar dacă infrastructura nu aduce flux constant de turişti, în extra-sezon eşti obligat să scazi preţul camerei chiar şi sub 100 de euro. Atunci nu mai ai aceeaşi profitabilitate, nu-ţi mai permiţi bonusuri, motivare pentru echipă, investiţii”, explică David Aron, referindu-se la hotelul Alpin, din Poiana Braşov. De aici şi discuţia despre atracţie, nu doar cazare. O destinaţie nu se umple doar pentru un pat, ci pentru un motiv – iar în 2025 acesta este tot mai adesea un eveniment. „Oamenii nu vin doar pentru schi sau cazare. Vin pentru program, pentru imagine, pentru momentul pe care îl pot filma, posta, trăi. Un artist de nume încă aduce valoare – şi da, contează.” Dar infrastructura rămâne punctul zero. „Fără autostradă, fără o legătură feroviară rapidă, fără un flux sănătos de turişti, zona îşi atinge plafonul. Nu poţi să ceri 250 de euro pe noapte şi să vină cineva trei ore prin blocaje de trafic doar ca să ajungă aici”, spune Aron. „Aeroportul a ajutat. Următorul pas obligatoriu este autostrada.” În oglindă, el dă exemplul Craiovei – un oraş fără munte, fără zăpadă, dar cu festivaluri, teatru, concerte şi o strategie culturală care aduce investiţii hoteliere noi. „Autorităţile pot face mult mai mult decât asfalt. Pot crea motive să vii. Craiova este exemplul clar că evenimentele pot mişca economia unui oraş.”

    Pentru Poiană, miza e dublă: turism sustenabil şi echipe stabile. „Dacă în extra-sezon vinzi camere la 90–100 de euro, nu poţi plăti salarii competitive. Dacă nu poţi plăti salarii competitive, pierzi oamenii. Totul pleacă din acelaşi punct: infrastructura generează cerere, cererea menţine preţul, preţul susţine serviciul.” Formula e simplă, dar greu de aplicat fără coordonare. „Noi putem aduce artişti, evenimente, investiţii. Dar fără drum, oraş, promovare coerentă, ajungem la acelaşi plafon. 70% ocupare nu e un succes, e limita sistemului actual.” Şi, după cum adaugă CEO-ul, „în turism nu câştigă cei care au cel mai frumos hotel, ci cei care reuşesc să vândă povestea din jurul lui”. În acest business a devenit evident că, atunci când „iarna clasică” nu mai ţine calendarul, strategia se schimbă din temelii.

    Dincolo de munte şi Capitală, miza verii se mută la Olimp, unde modelul hotel + imobiliare şi evenimente corporate poate extinde sezonul până la finele lui octombrie. „În ianuarie am prins zile cu 15°C, dar tot atunci a fost cel mai lung sezon de schi la Braşov, de la 1 decembrie la 31 martie. S-a creat inteligent zăpadă artificială – ai nevoie de sub -3°C noaptea – şi a performat foarte bine echipa. A nins extrem de puţin, dar s-a schiat cel mai mult timp”, explică David Aron. „Cât timp se poate produce zăpadă, acesta rămâne răspunsul. Iar când nici noaptea nu mai scade sub -3°C, mergem pe alte activităţi montane.” Diversificarea nu este opţională, devine astfel plan operaţional. „La mare e mai profitabilă combinaţia de real estate cu hotelărie.

    Proiectul de la Olimp e construit exact aşa: o parte hotelier, o parte rezidenţial. Business planul e gândit pentru operare 6 luni pe an”, spune el. „Suntem cunoscuţi pentru evenimente corporate; am testat interesul partenerilor pentru octombrie pe litoral şi majoritatea au spus da. Asta ne poate prelungi sezonul de la 1 mai la 31 octombrie.” Indiferent de localizare însă, disciplina financiară rămâne coloană vertebrală. „Finanţarea e asigurată bancar integral. Nu ne finanţăm din avansurile clienţilor şi nu ne grăbim cu vânzarea rezidenţială – numărul e limitat, prioritară e execuţia”, arată CEO-ul. De ce nu s-a afiliat Alpin Group la un brand internaţional? „Ne-am pus problema afilierii, dar dacă am fi făcut asta, am fi devenit doar proprietari de clădire. Viziunea noastră este să dezvoltăm un brand propriu, românesc, care să poată fi, la un moment dat, chiar francizat”, explică David Aron. Sigur, recunoaşte avantajul brandurilor globale: acces instant la baza lor de rezervări, know-how operaţional, standardizare. Dar miza sa este alta: „Dacă vrei să construieşti un brand naţional, nu poţi începe prin a-l pune sub alt brand”. Totuşi, face o precizare importantă: „În Bucureşti, asocierea cu un brand internaţional poate avea sens – acolo funcţionează altă logică. Dar într-o staţiune montană, modelul nostru integrat de evenimente Ă cazare Ă food & beverage este mai potrivit fără afiliere.”

    „Vârsta nu e un minus când livrezi cu date”

    Pentru CEO-ul Alpin Group, succesul într-un business hotelier nu vine doar din instinct antreprenorial sau din cifrele de pe un Excel, ci din îmbinarea lor. „Un bun CEO trebuie să fie şi antreprenor, şi manager”, spune el, respingând ideea că procedurile omoară spiritul de creştere. Din perspectiva lui, lipsa de structură este riscantă la orice dimensiune: „Dacă nu există o structură în business, foarte uşor poate să meargă într-o direcţie greşită”. El este de părere că digitalizarea a fost decizia care a schimbat traiectoria companiei. În 2023, au investit mult în sisteme, iar astăzi vede rezultatul direct în contul de profit şi pierdere: „Cea mai importantă decizie a fost digitalizarea.” Un exemplu concret este modul în care a transformat housekeeping-ul într-un proces măsurabil: „Am implementat un sistem de monitorizare al performanţelor bazat pe credite – număr de camere curăţate, salariul legat de indicator. Impactul financiar a fost semnificativ”. Disciplina financiară rămâne obsesia sa de început de zi: „Primul lucru când ajung la birou este să mă uit la încasări şi plăţi, să avem cash-flow asigurat pentru următoarele patru–cinci săptămâni.”

    Când vine vorba despre leadership, crede că rolul CEO-ului este încă unul esenţial în toate aspectele businessului: „Cred că CEO-ul în ospitalitate trebuie să fie prezent în toate zonele: operaţional, financiar, vânzări. Dar mai ales în contact direct cu realitatea. Nu poţi conduce un hotel doar din birou”. Care este provocarea care l-a influenţat profesional cel mai puternic? Răspunsul e simplu: vânzările. „Cel mai complicat departament este cel de vânzări. Dacă nu ai oamenii potriviţi acolo, nu poţi atinge obiectivele de venit şi profit. Poţi avea cel mai frumos hotel din lume – dacă nu se vinde, nu există ca business.” Iar atunci când vine vorba despre generaţiile noi care aleg ospitalitatea, mesajul său e clar: „Nu e o industrie uşoară, dar e una în care vezi rezultatul direct al muncii tale. Şi dacă îţi place dinamica ei, nu te plictiseşti niciodată.” Pentru că este foarte tânăr, iar cei aflaţi în publicul evenimentului au fost curioşi cum este perceput în business din cauza acesteia, David Aron a răspuns simplu: „Vârsta nu e minus când livrezi cu date. La începutul discuţiilor se simte că sunt tânăr, dar când intri în detalii, vârsta rămâne un număr. Contează experienţa”, spune Aron. În prezent, lucrează la o aplicaţie care să integreze toate serviciile hotelului – de la check-in la facilităţi extra, dar refuză ideea unei ospitalităţi complet automatizate. „Vor exista automatizări şi inteligenţă artificială pentru lucrurile standard, dar touch-ul personal rămâne. Nu vom vedea roboţi ducând room-service-ul.” Cât despre direcţia lor de business pe termen lung, David Aron mizează pe extindere şi francizare: „Investim în experienţa clientului”. Iar ambiţia finală: „un brand la nivel naţional – munte, mare şi Bucureşti”.

    BIO

    Œ David Aron este absolvent al programului de Management Hotelier de la Les Roches Elveţia (2018–2021), unde s-a specializat în finance & banking;

    Œ Cu o formare academică internaţională şi cu un background încă din copilărie în industria ospitalităţii, David şi-a început cariera în Alpin Group în 2021, ca business development manager;

    Œ În prezent, David Aron conduce compania din poziţia de CEO, contribuind activ la extinderea şi consolidarea Alpin Group. Rivaz Hotel Olimp reprezintă unul dintre proiectele importante ale grupului, asupra căruia David şi-a pus amprenta şi viziunea strategică.

    10 sfaturi

    pentru tinerii care îşi încep cariera, structurate pe baza răspunsurilor lui David Aron, în cadrul evenimentului Meet the CEO


    1. Începe cu pasiunea. Găseşte ceea ce îţi place cu adevărat să faci – totul porneşte de acolo.

    2. Ascultă mai mult decât vorbeşti. Doar aşa poţi înţelege esenţialul înainte de a construi ceva.

    3. Ai perseverenţă. Pasiunea nu este suficientă fără efort constant şi răbdare.

    4. Învaţă să lucrezi cu oamenii. Fie că faci business sau eşti angajat, felul în care comunici şi gestionezi o echipă contează enorm.

    5. Gândeşte în etape. Nu încerca să faci prea multe lucruri simultan – rezultatele vin pas cu pas, cu o etapizare clară.

    6. Nu te teme de greşeli. Greşeala devine eşec doar atunci când renunţi complet; dacă înveţi din ea, e parte din proces.

    7. Înţelege cifrele. Chiar dacă nu e atractiv pentru toată lumea, trebuie să ştii cum funcţionează contabilitatea şi indicatorii de business.

    8. Construieşte structuri şi proceduri. Un business nu poate merge doar „pe repede înainte” – ai nevoie de bază solidă şi reguli clare.

    9. Gestionează-ţi timpul personal. La început rişti să devii workaholic, dar pe termen mediu randamentul scade fără echilibru.

    10. Nu renunţa la disciplină. Fie că e vorba de organizare, planificare sau auto-control, disciplina susţine orice formă de succes.

    Întrebări

    de la publicul  Meet the CEO


    V-aţi gândit ca dezvoltarea pe litoral să ajute la echilibrarea costurilor din extrasezonul de munte?

    Dezvoltarea la mare ajută atât la acoperirea costurilor, cât şi la crearea unui drum de carieră pentru angajaţi. Într-un singur hotel, poziţiile-cheie sunt limitate. Când deschizi o nouă locaţie, poţi oferi promovări reale oamenilor foarte buni.

    Cum influenţează Aeroportul Braşov strategia voastră de dezvoltare?

    Aeroportul este un avantaj enorm: puţine staţiuni din Europa au un aeroport la 20 de minute distanţă. Zborurile au crescut, iar procentul de turişti străini a ajuns aproape de 20%, faţă de 5%–6% acum câţiva ani.

    Intenţionaţi să deschideţi  un restaurant cu stele Michelin?

    Nu cred că există încă piaţă în România pentru un restaurant cu stele Michelin, poate doar în Bucureşti. În Braşov nu ar funcţiona în acest moment.

    Cum vedeţi profitabilitatea în următorii 3–5 ani şi care sunt blocajele principale?

    Digitalizarea ne permite să ştim în timp real unde suntem financiar. Principalele costuri sunt personalul şi marfa pentru restaurante. Creştem ADR-ul prin renovare, dar inflaţia rămâne principalul blocaj, pentru că nu poţi mări preţurile în acelaşi ritm în care cresc cheltuielile.

    Plătiţi dividende sau reinvestiţi profitul?

    Distribuim 20%–30% dividende, restul reinvestim.

    De ce rămâneţi în ospitalitate, un domeniu cu creştere moderată, şi nu mergeţi spre IT, unde scalingul e mai rapid?

    În IT creşti mai repede, dar şi competiţia e uriaşă. Noi am crescut de la 5 milioane la 15 milioane euro în 10 ani, o evoluţie solidă pentru un business stabil şi mai puţin riscant.

    Este adevărat că în hotelărie trebuie să investeşti continuu?

    Da, în hotelărie nu te opreşti niciodată din investiţii, dar valoarea activelor creşte peste inflaţie. De aceea tot mai mulţi merg pe asset-light – operează hoteluri fără să le deţină. Şi noi ne îndreptăm în direcţia asta.

    Vreţi să operaţi hoteluri fără să le deţineţi?

    Exact asta e direcţia. Atunci brandul devine scalabil la nivel naţional.

    V-ar ajuta un cazino în Poiana Braşov sau într-un viitor hotel din Bucureşti?

    Un cazino ar creşte businessul, mai ales în extrasezon, dar nu avem expertiză în domeniu. Dacă ar exista, l-ar opera altcineva. Cerere există.

    Cum arată o zi obişnuită pentru tine, având în vedere responsabilitatea pe care o ai?

    Ziua poate fi foarte complexă şi presupune să trec rapid de la un subiect la altul. Dimineaţa este partea în care am cel mai bun nivel de concentrare, aşa că atunci programez şedinţele importante: vânzări, financiar şi operaţional. În a doua parte a zilei am întâlniri care nu necesită acelaşi nivel de atenţie – de exemplu, discuţii cu designerii pentru proiectele noi. Primul lucru pe care îl fac când ajung la birou este să mă uit la încasări şi plăţi, pentru că cel mai important este să avem cash-flow asigurat pentru următoarele patru-cinci săptămâni.

    Cum reuşeşti să te detaşezi de stresul zilnic?

    În primul rând, îmi place ce fac, aşa că nu simt un nivel de stres foarte mare. În timpul săptămânii joc tenis, iar în weekend încerc să nu lucrez deloc. Am observat că, atunci când lucram şi în weekend, mă supraîncărcam şi scădea randamentul. E esenţial să păstrezi o balanţă – faci mai mult în mai puţin timp dacă eşti odihnit.

    Cum apreciaţi sprijinul autorităţilor în dezvoltarea zonei?

    Sprijinul real vine prin infrastructură. Aeroportul a făcut deja o diferenţă. Următorul pas esenţial este autostrada Comarnic–Braşov. În rest, există o nouă organizaţie de management al destinaţiei în Poiana Braşov, unde privaţii pot colabora pentru o strategie comună de promovare. Mai puţin prin primărie, mai mult prin parteneriate între operatorii din zonă.

    de Ioana Matei; Foto: Eduard Vînătoru