BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Tragicul efect al recesiunii globale în România: Peste 20.000 de locuri de muncă s-au pierdut în 12 luni doar într-un sector

    Peste 20.000 de locuri de muncă s-au pierdut în România în ultimele 12 luni în industria manufacturieră, în contextul în care încetinirea economiilor globale, corelată cu trendurile din piaţă, se răsfrânge asupra pieţei locale, atrage atenţia Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank România, în cadrul unui eveniment ZF.

    „Peste 20.000 de locuri de muncă s-au pierdut în România în ultimele 12 luni în industria manufacturieră”, spune Ciprian Dascălu.

    Economistul a discutat şi despre presiunea care survine asupra companiilor din sectorul de producţie, în contextul în care multe firme româneşti nu pot face faţă majorărilor de salarii şi să rămână profitabile, ceea ce poate duce la relocări de producţii.

    „Pentru segmentele labour intensive este discutabil (n.r: creşterea salariilor), în măsura în care nu acoperă cu creşteri de productivitate, şi în măsura în care nu reuşesc să absoarbă costul în marjele de profit. Companiile româneşti sunt mai mici de obicei şi nu sunt într-o poziţie de negociere foarte bună. Nu reuşesc să transmită costurile în vânzare şi trebuie să facă un compromis. Dacă nu reuşesc, vor fi exemple în care vor fi relocate producţii. Sunt deja exemple în industria textilă unde s-au mutat chiar şi locuri de muncă peste graniţă”, explică Dascălu.

    Întrebat de ZF câte locuri de muncă se vor pierde în următoarele 12 luni, Dascălu spune că cifrele vor depinde de un cumul de fenomene, astfel încât şi automatizarea joacă un rol în transformările de pe piaţa muncii.

    „Este greu de estimat în acest moment, deoarece companiile implementează şi soluţii de automatizare pentru a avea costuri mai mici cu forţa de muncă. În acelaşi timp, dacă cererea din Germania scade, nu afectează doar compania care făcea producţia, ci şi companiile care transportau acea marfă, spre exxemplu”, spune el.

    Potrivit datelor prezentate de acesta, România exportă circa 77% din totalul exporturilor în piaţa unică din UE.

    „23% din exporturile României ajung în Germania, iar Germania va confirma în maximum 2 săptămâni recesiunea tehnică”, arată economistul-şef al ING Bank România.

     

  • Gigantul Deutsche Telekom reduce dividendele pentru investitori cu 14% pentru 2019

    Gigantul Deutsche Telekom îşi reduce dividendele cu circa 14,3%, în ciuda estimărilor pozitive de profit pentru 2019, potrivit FT.

    Cea mai mare companie telecom din Europa a anunţat că îşi va reduce dividendele la 60 eurocenţi per acţiune, de la 70 eurocenţi în 2018, reflectând costurile ridicate implicate în licitaţia pentru spectrul 50 din Germania, precum şi incertitudinea din jurul fuziunii diviziei americane T-Mobile cu competitorul Sprint.

    Compania germană nu este singura companie europeană de telecom care ia această decizie, în contextul în care şi Vodafone a decis să reducă dividendele cu 40% anul acesta.

    „Cred că decizia reflectă în principal situaţia din SUA, unde tranzacţia T-Mobile – Sprint este în expectativă”, spune Ulrich Rathe, analist în cadrul Jefferies.

    Autoritatea americană de reglementare în sectorul telecomunicaţiilor a aprobat săptămâna aceasta fuziunea dintre T-Mobile şi Sprint, ceea ce ar putea da naştere unui competitor puternic într-o piaţă dominată de Verizon şi AT&T. Totuşi, tranzacţia întâmpină încă o serie de piedici la nivel guvernamental.

    Deutsche Telekom şi-a majorat estimările pentru 2019 şi aşteaptă un EBITDA (profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizări) de 24,1 miliarde euro, cu 200 milioane euro mai mare. Majorarea vine după un T3 2019 puternic, în care atât veniturile, cât şi EBITDA au crescut cu circa 5%.

    Compania a anunţat că a fost pentru prima dată în istorie când a înregistrat venituri de peste 20 miliarde euro într-un singur trimestru şi că înregistrează o creştere constantă pe piaţa din SUA, compensând pentru o creştere mai lentă pe piaţa de servicii mobile din Germania.

    „Câştigurile au crescut în toate zonele din grup în primele nouă luni din acest an – unele creşteri fiind chiar de două cifre. În acelaşi timp, investim sume record”, spune Tom Hottges, CEO-ul companiei.

    Investitorii reacţionează totuşi la reducerea de dividende, astfel încât joi la ora 12.30 acţiunile Deutsche Telekom se tranzacţionau pe bursa din Frankfurt la 15,2 euro per acţiune, în scădere cu 2,7% de la începutul şedinţei de tranzacţionare,  la o capitalizare bursieră de circa 72,6 miliarde euro.

    Deutsche Telekom controlează grupul elen OTE, care este acţionar majoritar al grupului Telekom România, format din fostele companii Cosmote şi Romtelecom. Joi, grupul a anunţat o creştere de 7,4% a veniturilor pe piaţa locală, până la 243,5 milioane euro, pe fondul unei creşteri cu aproape 70% a încasărilor diviziei care vinde servicii către alţi operatori.

     

  • McDonald`s îl dă afară pe directorul de resurse umane la doar o zi după ce l-a concediat pe CEO-ul Steve Easterbrook

    Şeful pe resurse umane al McDonald`s, David Fairhurst, este al doilea executiv al gigantului care pleacă din companie după ce lanţul de fast-food l-a concediat pe CEO-ul Steve Easterbrook, pentru că a întreţinut relaţii amoroase cu o angajată – încălcând politicile companiei.

    Pleacarea lui David Fairhurst, care a fost numit chief people officer de către Easterbrook în 2015, a fost confirmată pentru FT de surse din piaţă. Compania nu a comentat.   

    McDonald`s a anunţat duminică plecarea lui Steve Easterbrook susţinând că aceasta a „violat politicile companiei şi a demonstrat o judecată precară prin implicarea în relaţii amoroase consensuale cu o angajată”.

    Cu toate acestea, compania a anunţat luni că tratează problema ca pe o terminare de contract „fără cauză exacta”, ceea ce îi permite lui Easterbrook să primească mai multe beneficii de plecare – dacă este de accord să nu lucreze la rivali precum Burger King şi Starbucks pentru următorii doi ani, sau să comenteze compania McDonald`s pe Twitter sau Facebook.

    Compania a agreat să îi plătească lui Easterbrook salariul pe şase luni şi îi permite să îşi vândă majoritatea acţiunilor şi să exercite opţiunile acordate.

    Pachetul de exit include jumătate din salariul lui de bază pe şase luni de 1,34 milioane dolari, ceea ce înseamnă că el va pleca cu peste 650.000 de dolari.

    Potrivit unor documente înregistrate la Securities and Exchange Comission (SEC), autoritatea de supraveghere financiară din SUA, Easterbrook nu are voie să scrie o carte despre companie sau să ofere interviuri legate de timpul său la conducerea companiei, în următorii cinci ani, fără acordul McDonald`s.

     

  • Va ajunge vreodată Uber la profit? Compania a pierdut mai mult de 1 miliard de dolari în doar trei luni

    Compania Uber Technologies a anunţat luni rezultate trimestriale care au depăşit aşteptările analiştilor pentru T3 2019, însă acţiunile scad cu peste 5% marţi înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare la New York în contextul în care compania a raportat pierderi nete de peste 1 miliard de dolari.

    Astfel, acţiunile Uber listate la New York, se tranzacţionau marţi cu două  ore înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare din SUA, la 29,4 dolari per acţiune, în scădere cu 5,5%, la o capitalizare de circa 50 miliarde dolari.

    Uber a raportat pierderi de 68 de cenţi per acţiune, versus o pierdere de 81 cenţi per acţiune estimată de analiştii chestionaţi de Refinitiv.

    Veniturile companiei s-au situat la 3,81 miliarde dolari pentru T3 2019, în comparaţie cu estimările Refinitiv de 3,69 miliarde dolari.

    Cu toate acestea, Uber a raportat pierderi nete de 1,16 miliarde dolari pentru acest trimestru, depăşind pierderile de 986 milioane dolari raportate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pierderile cuprind şi compensaţii acordate sub formă de acţiuni, în valoare de 401 milioane dolari.

    „Ştim că există aşteptări de profitabilitate, şi ne aşteptăm să livrăm profit în 2021”, spune Dara Khosrowshahi, CEO-ul Uber.

    După această declaraţie, într-o discuţie cu analiştii, Khosrowshahi a discutat pârghiile de care trebuie să se folosească Uber pentru a ajunge la profitabilitate.

    „Încercăm să ajungem la tarife mai mici prin intermediul tehnologiilor din piaţă, în loc să conducem creşterea businessului prin discounturile oferite”, spune CEO-ul, exemplificând cu o încercare de a trece de la reduceri masive la curse către un model care le permite utilizatorilor să plătească tarife mai mici în schimbul unui timp de aşteptare mai lung – un model aplicat şi de gigantul Amazon pe livrări.

    Khosrowshahi reiterează ideea că priorităţile companiei sunt acum eficienţa şi profitabilitate, în timp ce până acum prioritatea a fost creşterea rapidă.

    „Cu siguranţă acela a fost setul potrivit de priorităţi la acel moment. Priorităţile noastre se schimbă”, spune el.

    Uber a schimbat şi estimările pentru întreg anul 2019, susinând că se aşteaptă ca încasările să crească în T4. Compania a anunţat că se aşteaptă la o pierdere EBTIDA cuprinsă între 2,8 miliarde dolari şi 2,9 miliarde dolari.

     

     

     

  • Americanii de la KKR au înfiinţat cel mai mare fond de private equity din istoria Europei, cu un capital de 5,8 miliarde euro

    Grupul de investiţii american, Kohlberg Kravis Roberts (KKR), a înfiinţat cel mai mare fond de private equity din istoria Europei, în contextul în care investitorii inundă regiunea cu bani în căutare de câştiguri mai mari.

    Gigantul de private equity ar fi stabilit deja tranzacţii pentru 28% din capitalul total de 5,8 miliarde euro, marţi, înainte ca fondul să se închidă în urma finalizării procesului de strângere de capital. Viteza cu care o parte din capital a fost investit ilustrează apetitul industriei de investiţii pentru tranzacţii în Europa.

    „Perioada medie de investiţii pentru fonduri s-a micşorat puţin în contextul în care oamenii văd oportunităţi în piaţă. Unele dintre investiţiile noastre recente s-au dezvoltat”, notează Johannes Huth, şeful pentru Europa al KKR.

    Printre tranzacţiile deja închise de noul fond – care şi-a depăşit ţinta de capital iniţială de 5 miliarde euro – se numără achiziţia unei participaţii în publisherul german Axel Springer, o altă tranzacţie prin care cumpără grupul german de plăţi Heidelpay pentru mai mult de 600 milioane euro şi achiziţia unei particiaţii în asiguratorul nordic non-life Soderberg & Partners.

    În medie, grupurile de private equity existente la nivel global au investit până acum circa 10% din fondurile atrase în 2019 şi 20% din cele atrase în 2018, potrivit datelor agregate de platforma Preqin.

    Grupurile de investiţii se bazează pe cererea ridicată din partea investitorilor, care se aşteaptă ca industria să livreze venituri puternice într-o lume în care pieţele americane de acţiuni ating noi recorduri, şi în care majoritatea obligaţiunilor guvernamentale oferă randamente slabe.

    Luna trecută, KKR i-a numit pe Mattia Caprioli şi pe Philipp Freise în poziţii de co-executivi pe Europa ai KKR.

    Gigantul american KKR a fost unul dintre fondurile care au intrat în 2016 în cursa pentru reţeaua de magazine Profi, alături de Mid Europa Partners, Pamplona Capital şi BcPartners.

     

  • Compania daneză de bijtuerii Pandora se prăbuşeşte pe bursa din Copenhaga

    Acţiunile gigantului danez de bijuterii Pandora se prăbuşesc marţi pe bursa din Copenhaga, după ce producătorul a raportat rezultate trimestriale sub aşteptări pentru T3 2019.

    Astfel, marţi la ora 12.20, acţiunile Pandora se tranzacţionau pe bursa din Copenhaga la valoarea de 40,14 euro per acţiune, în scăere cu 11,7% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de peste 4,4 miliarde euro.

    Pandora a raportat pierderi nete de aproape 16 milioane de euro pentru al treilea trimestru, în comparaţie cu un profit de peste 127 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania a înregistrat venituri trimestriale de 591,6 milioane euro, potrivit datelor MarketWatch.

    Analiştii chestionaţi de FactSet estimau un profit net de peste 60 milioane euro, la venituri totale de 626,4 milioane euro.

    Compania, care vinde brăţări, inele şi cercei în circa 7.700 de locaţii la nivel global, a anunţat că a pus în derulare un plan de reorganizare. Pandora s-a concentrat în principal pe regândirea promoţiilor, pe îmbunătăţirea produselor, magazinelor şi pe schimbarea de marketing, precum şi pe reducerea costurilor şi schimbarea structurii organizatorice.

    Pandoara a anunţat că se aşteaptă la o performanţă mai bună în T4, profitând şi de sărbătorile de iarnă.

     

     

     

  • De ce a decis Sergiu Oprescu să renunţe la ingineria de aeronave şi ce a învăţat din cariera de bancher

    „Trebuie să fii deschis să înveţi de la toţi oamenii cu care te intersectezi în viaţă. Să fii deschis să absorbi tot, această atitudine te va modela pe termen lung”, mărturisea recent Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank de mai bine de un deceniu, în cadrul unui eveniment pe teme de mentorat organizat de Asociaţia CFA (Chartered Financial Analyst) România. Actor implicat în mai multe proiecte pe piaţa financiară locală, Sergiu Oprescu se declară adeptul împărţirii experienţei cu ceilalţi. „Cred în împărtăşirea experienţei cu ceilalţi. Când dai sfaturi, prin definiţie te poziţionezi pe un nivel diferit faţă de interlocutor. Eu sunt cel care îţi oferă sfaturi, nu sunt egalul tău. În timp ce într-o experienţă împărtăşită suntem la acelaşi nivel. Împărtăşirea experienţei cu ceilalţi este foarte importantă pentru că ajută să descoperi că nu doar tu te confrunţi cu anumite situaţii. Poţi descoperi o mulţime de moduri în care poţi aborda o situaţie. Împărtăşind cu ceilalţi îi poţi ajuta să se descopere”, apreciază Sergiu Oprescu.

    În banking, primul loc de muncă al lui Sergiu Oprescu a fost la BRCE, pentru ca apoi să fie unul dintre cei care au pus bazele Băncii Bucureşti, bancă străină care se înfiinţa pe piaţa românească ca subsidiară a grupului elen Alpha, devenită ulterior Alpha Bank România. A fost implicat şi în înfiinţarea diviziei de bancă de investiţii a grupului – Bucharest Investment Group (BIG), devenită ulterior Alpha Finance, una dintre primele firme de brokeraj din România. Ulterior, Sergiu Oprescu a fost implicat şi în înfiinţarea Consiliului Bursei de Valori, pe care avea să-l şi conducă după 2000, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank.

    În 2007, Sergiu Oprescu a ajuns să conducă Alpha Bank România, instituţie de credit cu active de 3,6 de miliarde de euro şi prezenţă continuă în topul celor mai mari 10 bănci după active de pe piaţa românească, iar din 2015 conduce şi Asociaţia Română a Băncilor. Dar, cu toate acestea, Sergiu Oprescu nu se consideră un lider. „Nu mă consider un lider, de aceea îmi este destul de dificil să răspund la o întrebare de tipul «cum aţi devenit lider».Probabil că răspunsul este: prin a nu încerca să devii lider, ci doar să fii autentic, să îţi respecţi principiile, să ai încredere în tine, să îţi asumi în permanenţă riscurile şi să suporţi consecinţele acţiunilor tale”. Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România de peste 12 ani, este primul bancher român care a ajuns în managementul executiv al unei bănci internaţionale, cu active de 63 de miliarde de euro şi cu o istorie de 140 de ani. El a primit în 2019 atribuţii extinse, devenind director de reţea internaţională, cordonând subsidiarele Alpha Bank din România, Albania, Cipru şi Marea Britanie.

    Să învăţaţi din orice şi de la toată lumea, dar să verificaţi totul, aşa ar putea fi sintetizată cea mai importantă recomandare a bancherului pentru tinerii lideri. Practic, Sergiu Oprescu sfătuieşte tinerii finanţişti, şi nu numai, să interacţioneze cu cât mai multă lume, să se înconjoare de oameni de la care pot să înveţe, dar să nu uite să verifice fiecare informaţie. „Înconjuraţi-vă de oameni de la care puteţi învăţa, organizaţii sau asociaţii la care să deveniţi membru. Membrii unei asociaţii împărtăşesc experienţe, fac lucruri împreună, simt că fac parte dintr-o comunitate. Dacă doriţi să înţelegeţi mai mult, să creşteţi, interacţionaţi cu cât mai multă lume. Învăţaţi din orice şi de la toată lumea, dar nu uitaţi să verificaţi şi să filtraţi fiecare informaţie. Construiţi-vă propriile filtre, nu mergeţi naiv într-o direcţie.”

    Pentru că fără filtre de selecţie, creşte probabilitatea de a fi dezamăgit. Iar experienţele personale trebuie parcurse, nu sunt ceva ce poate fi împărtăşit. Pot fi împărtăşite concepte, dar nu şi învăţarea, deoarece învăţarea este individuală.

    Şi dezamăgirile sunt experimente fantastice din care putem învăţa. Dar, modul în care ne raportăm la ele este cu siguranţă în mâinile fiecăruia dintre noi, este alegerea fiecăruia.”  Autenticitatea, caracterul sunt trăsături importante, dar şi a fi mândru de propriile realizări face bine la carieră, în viziunea bancherului. „Dacă vorbim despre cele mai importante trăsături ale unei persoane, cred că autenticitatea este foarte importantă, caracterul. De asemenea, să fii mândru de ceea ce faci te poate ajuta foarte mult în carieră”, apreciază Oprescu.

    Printre proiectele realizate pe piaţa locală cu care Oprescu se mândreşte (şi se laudă) se numără lansarea în trecut a primelor credite ipotecare pe zece ani pentru persoane fizice şi, după aproape două decenii, rafinarea pieţei locale cu obligaţiuni ipotecare (cover bonds), un instrument util pentru echilibrarea portofoliilor de credite ale băncilor. După ce în anul 2001 Alpha Bank deschidea piaţa creditelor ipotecare, în 2019 a realizat prima emisiune de obligaţiuni ipotecare din România, obligaţiuni listate la bursele de valori din Luxemburg şi Bucureşti. În mai 2019, Alpha Bank România realiza prima emisiune de obligaţiuni ipotecare, în valoare de 200 mil. euro, parte a unui program cadru de obligaţiuni ipotecare cu un plafon de 1 miliard de euro. Aceasta este prima emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată de o bancă locală, constituind un punct de reper pentru întreg sistemul bancar românesc.

    În România, Alpha Bank a mizat pe creşterea organică, fiind după 25 de ani în topul celor mai mari 10 bănci. Alpha Bank este şi singura bancă cu capital elen care rămâne pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească a luat calea EximBank.

    Carte de vizită

    În vârstă de 55 de ani, Sergiu Oprescu este absolvent al Facultăţii de Aeronautică din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti.
    El are studii postuniversitare în domeniul bancar la Universitatea din Colorado SUA şi a urmat mai multe programe executive la Harvard Business School, Stanford şi London Business School.

    Conduce din 2007 Alpha Bank România, instituţie cu active de peste 3 miliarde de euro şi prezenţă constantă în topul primelor zece bănci de pe piaţa românească.

    Sergiu Oprescu s-a alăturat Alpha Bank România în 1994 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere înainte de a fi numit preşedinte executiv în 2007.

    Anterior, el a fost preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti din 2000 până în 2006, iar în prezent deţine şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Asociaţiei Române a Băncilor.

    Filosofie

    Se autodescrie ca fiind dintre aceia care cred că investiţia cea mai bună care se poate face în cariera profesională este în buna reputaţie.
    Cea mai grea decizie pe care a luat-o

    Oprescu indică „ieşirea din aviaţie” în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea deja şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea. 

    ​Cărţi preferate

    Şeful Alpha e din categoria celor care abordează cu metodă managementul: între cărţile lui preferate se numără „Lebăda neagră” a lui Nicholas Taleb şi studiile despre cultura organizaţională ale lui Charles O’Reilly, profesor de management la Stanford.

    ​Pasiuni

    Este pasionat de navigaţie şi aseamănă o cursă de sailing cu o o lecţie de leadership: „Sunt lideri şi lideri, skipperi şi skipperi, diferenţa o dă capacitatea acestora de a construi, antrena şi motiva echipa din care fac şi ei parte”, spunea şeful Alpha Bank România.

  • Schimbări majore la WhatsApp: Cum ne autentificăm de astăzi

    WhatsApp, cea mai populară aplicaţie de mesagerie instantă din lume, a introdus autentificarea cu amprenta pe dispozitivele care rulează sistemul de operare Android, transmite publicaţia Digital Trends. 

    Această caracteristică a fost disponibilă pe modele iPhone din luna februarie a acestui an. Utilizatorii dispozitivelor marca Apple compatibile pot debloca aplicaţia şi prin intermediul funcţiei Face ID, de recunoaştere facială.

    Cei care vor activa noua funcţie vor trebui să se autentifice cu amprenta pentru a putea folosi aplicaţia. Potrivit WhatsApp, utilizatorii vor putea răspunde la apelurile telefonice chiar şi atunci când aplicaţia este blocată.

    Caracteristica va fi disponibilă treptat pentru toţi utilizatorii. Noua funcţie poate fi activată urmând calea: Settings/Account/ Privacy/Fingerprint lock sau, pentru cei care au meniul în română, Setări/Cont/Confidenţialitate/Deblocare cu amprenta.

    Aplicaţia WhatsApp a fost lansată în 2004 de antreprenorii Jan Koum şi Brian Acton. În 2014, Facebook a achiziţionat compania cu 19 miliarde de dolari.

  • Pinterest s-a prăbuşit cu 20% pe bursa din New York

    Platforma Pinterest nu a reuşit să genereze venituri de la utilizatorii din SUA la nivelul aşteptat de investitori în T3 2019, în contextul în care a raportat venituri totale sub estimările anunţate, ceea ce a dus la o scădere de 20% la nivelul acţiunilor listate încă din luna aprilie pe bursa din New York.

    Veniturile platformei de conţinut, care a debutat pe bursă în luna aprilie, au crescut cu 47% în trimestrul al treilea, la 279,7 milioane dolari, ratând estimările de 281 milioane dolari, în timp ce a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere a numărului de utilizatori noi, de la un ritm de 62% în T2, potrivit FT.

    În timp ce numărul de utilizatori activi a crescut cu 28% de la an la an, la peste 322 milioane de oameni, analiştii notează că ritmul de creştere al vânzărilor în SUA, corelat cu veniturile din advertising obţinute de la acei utilizatori, a dezamăgit.

    „A fost o încetinire peste aşteptări în evoluţia veniturilor din SUA şi a veniturilor per utilizatori noi, spune Ali Mogharabi, analist în cadrul Morningstar, care notează că aceste evoluţii sunt un factor de îngrijorare pentru că advertisingul este cel mai important indicator pe piaţa domestică a Pinterest.

    Veniturile din SUA au crescut cu 29% la 251 milioane dolari, iar venitul mediu per utilizator a crescut cu 26% la 2,93 dolari.

    Prin comparaţie, veniturile Pinterest în afara SUA au crescut cu 212% la 28 milioane dolari – dar venitul mediu per utilizator este doar la 13 cenţi în acest trimestru. Compania şi-a extins businessul de advertising la 28 de ţări în T3, faţă de 19 ţări la finalul T2.

    Acţiunile companiei au scăzut cu aproape 20% înaintea şedinţei de tranzacţionare de vineri, la 20,22 dolari, după ce au închis şedinţa de joi pe o scădere de 3%, la 25,1 dolari per acţiune şi o capitalizare de peste 13 miliarde dolari.

    Pinterest a fost una dintre listările cele mai aşteptate în SUA anul acesta, alăturându-se unor „unicorni„ din Silicon Valley precum Uber şi Lyft. Însă nici acestea din urmă nu au reprezentat un succes total de la listare, investitorii punând chiar la îndoială dacă modelul de business al aplicaţiilor de ridesharing poate fi profitabil.

    Executivii Pinterest au anunţat odată cu rezultatele trimestriale că au trecut printr-o perioadă greu de comparat cu T2, când creşterea companiei a fost alimentată de lansarea unor noi produse precum reclamele în format video.

     

  • Care este calendarul obligaţiilor fiscale de la ANAF pentru luna noiembrie

    Pe baza datelor din calendarul obligaţiilor fiscale pe anul 2019 publicat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), MEDIAFAX prezintă care sunt declaraţiile fiscale care trebuie depuse în luna noiembrie.

    Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul ANAF, rezultă că, încă de la începutul lunii noimebrie, trebuie depuse mai multe tipuri de formulare, cum ar fi:

    – “Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, care se depune în 30 de zile de la împlinirea termenului de 183 de zile de prezenţă în România, de către persoana fizică sosită în România care are o şedere în statul român o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;

    – “Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, care se depune cu 30 de zile înaintea plecării din România, de către persoana fizică rezidentă în România, precum şi persoana fizică nerezidentă care pleacă din ţară pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive;

    – Depunerea declaraţiilor de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică – Formularul 010 sau – 700 şi Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal – Formularul electronic 700, după caz. Acestea se depun cu 30 de zile de la data înfiinţării/ data eliberării actului legal de funcţionare/ data începerii activităţii/ data obţinerii primului venit/ data dobândirii calităţii de angajator, după caz, sau 15 zile de la data modificării ulterioare a datelor declarate iniţial, de către persoanele juridice române; asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică; deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, persoane juridice române; reprezentanţii legali, desemnaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, aprobată prin Legea nr. 184/2015, ai deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române. Al doilea tip de declaraţie se depune de către persoanele fizice române şi străine, care deţin cod numeric personal, altele decât persoanele fizice care desfăşoară activităşi economice în mod independent sau exercită profesii libere.

    În 7 noimebrie, potrivit ANAF, trebuie depusă Declaraţia de menţiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România – Formularul 092. Aceasta se depune de către contribuabilii înregistraţi în scop de TVA care utilizează ca perioadă fiscală trimestrul şi care au efectuat o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, fiind astfel obligaţi să îşi modifice perioada fiscală, devenind plătitori de TVA lunar.

    În 11 noimbrie, se depun următoarele declaraţii de către persoanele impozabile, înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea 227/2015, care nu au depăşit plafonul de scutire şi care doresc să fie scoase din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA:

    – Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică;

    – Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal;

    – Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice române şi străine care deţin cod numeric personal;

    – Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal;

    – Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni/Declaraţie de radiere pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    – Declaraţie pentru înregistrarea/modificarea categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal.

    Tot în 11 noiembrie, se depune de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea 227/2015, care optează pentru aplicarea regimului special pentru agricultori formularul “Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării regimului special pentru agricultori”.

    Conform calendarului, în 15 noimebrie se depun următoarele situaţii:

    – Situaţia eliberărilor pentru consum de tutun fin tăiat, destinat rulării în ţigarete/alte tutunuri de fumat în luna … anul …, de către antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat;

    – Situaţia eliberărilor pentru consum de ţigarete/ţigări şi ţigări de foi în luna … anul…, de către antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat;

    – Situaţia centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna … anul …, pentru luna precedentă, de către operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final (produse energetice);

    – Situaţia centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna …, pentru luna precedentă, de către operatorii economici care deţin autorizaţie de utilizator final (alcoolul etilic şi a produse alcoolice);

    – Situaţia centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile pentru luna precedentă, de către destinatarii înregistraţi şi reprezentanţii fiscali pentru achiziţiile şi livrările de produse accizabile.

    Tot în 15 noimebrie, se depun de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile următoarele situaţii:

    – Situaţia privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de alcool şi băuturi spirtoase pentru luna precedentă;

    – Situaţia privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de vinuri/bauturi fermentate/produse intermediare pentru luna precedentă;

    – Situaţia privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de bere pentru luna precedentă;

    – Situaţia privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie tutunuri prelucrate pentru luna precedentă;

    – Situaţia privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de produse energetice pentru luna precedentă;

    – Situaţia privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de depozitare pentru luna precedentă.

    De asemenea, în ziua menţionată anterior, se mai depun următoarele:

    – Jurnalele pentru luna precedentă privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie, de către antrepozitarii autorizaţi pentru producţie/ depozitare;

    – Jurnalele pentru luna precedentă privind achiziţiile/livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie sau navigaţie, de către antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare;

    – Situaţia centralizatoare privind livrările de produse accizabile în luna … anul …, pentru luna precedentă, de către operatorii economici care deţin autorizaţii de expeditor înregistrat;

    – Evidenţa achiziţionării, utilizării şi returnării marcajelor pentru luna precedentă, de către antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de produse supuse marcării.

    În 25 noimebrie, potrivit ANAF, se depun următoarele:

    – Plata contribuţiei trimestriale pentru medicamente pentru trimestrul III 2019, de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora;

    – Plata impozitului reţinut la sursă în luna precedentă, de către plătitorii din drepturi de proprietate intelectuală, din salarii şi asimilate salariilor, din premii şi jocuri de noroc, obţinute de nerezidenţi sau din alte surse;

    – Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat;

    – Depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pentru luna precedentă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituţiile prevăzute la art. 136 lit. d) – f) din Codul fiscal, precum şi persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.;

    – Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România pentru luna precedentă, de către persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în România, obţin venituri sub formă de salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, şi care nu au încheiat cu angajatorul un acord referitor la obligaţia declarării şi plşţii contribuţiilor sociale obligatorii;

    – Decontul de taxă pe valoarea adăugată, de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr.227/2015

    – Lunar, trimestrial, semestrial, anual, altă dată- după caz;

    – Decontul special de taxa pe valoarea adăugată pentru luna precedentă, de către persoanele menţionate în instrucţiunile de completare a formularului, pentru fiecare secţiune;

    – Declaraţia privind sumele rezultate din ajustarea taxei pe valoarea adăugată, de către persoanele impozabile prevăzute la art.280 alin.(6), art.270 alin.(7), art.310 alin.(7), art.316 alin.(11) lit.a) – e), g) sau h) din Legea nr.227/2015;

    – Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art.316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, de către persoanele impozabile al căror cod de TVA a fost anulat conf. Art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr.227/2015 şi care efectuează în perioada în care nu au cod valid de TVA, livrări şi/sau achiziţii /prestări de bunuri/ servicii care sunt obligate la plata TVA;

    – Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă, de către contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 316 sau art.317 din Legea nr.227/2015;

    – Notificarea pentru încetarea aplicării sistemului TVA la încasare, de către persoanele impozabile care depăşesc plafonul de 2.250.000 lei şi de către persoanele impozabile care renunţă la aplicarea sistemului TVA la încasare;

    – Plata taxei anuale pentru autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc (sumele care rezultă din aplicarea procentelor prevăzute în anexă la veniturile estimate de operatorul economic, dar nu mai puţin decât taxa anuală minimală – până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată; în cazul în care, în cursul anului de autorizare, încasările efective depăşesc încasările estimate prin documentaţia prezentată la data autorizării, taxa se va recalcula prin aplicarea cotei procentuale asupra încasărilor efective cumulate de la începutul perioadei de autorizare. Recalcularea se va efectua lunar, începând cu prima lună în care se înregistrează depăşirea rezultatelor estimate. Încasările efective cumulate şi taxa plătită de la începutul perioadei de autorizare până la finele lunii precedente celei pentru care se face regularizarea se va declara şi plăti până la data de 25 a lunii următoare). Aceasta se depune de către organizatorii de jocuri de tip pariu, jocuri de noroc, bingo organizate prin TV, pariuri on-line, jocuri bingo prin internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line.

    În 20 noimebrie, se depune cererea de restituire a accizelor în baza prevederilor art.395 din Codul fiscal, de către beneficiarii scutirilor de accize (instituţii, organizaţii).