BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • 100 tineri manageri de top. Marian Pavel, Rezolv Energy: Profesionalismul este ceea ce apreciez cel mai mult la echipă. Atenţia la detalii este de asemenea extrem de importantă într-un domeniu cu un grad de complexitate ridicat

    Marian Pavel, Rezolv Energy, 35 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 4 mil. lei

    Profit net: 158. 187 lei

    Număr de angajaţi: > 40 de colaboratori

    „Profesionalismul este ceea ce apreciez cel mai mult la echipă. Atenţia la detalii este de asemenea extrem de importantă într-un domeniu cu un grad de complexitate ridicat.”

    Marian Pavel conduce operaţiunile din România ale grupului Rezolv Energy, în calitate de director general, activ în industria de producţie a energiei electrice din surse regenerabile. Cu active dezvoltate şi construite încă de acum 15 ani, din primul val de regenerabile, în prezent conduce echipa spre livrarea portofoliului de proiecte aflate în fazele de dezvoltare şi construcţie de peste 2.000 MW. Spune că pasiunea pentru energia curată precum şi profesionalismul atât de necesar în acest sector de specialitate îl motivează în continuarea acestor angajamente asumate.

     


     

  • Povestea femeii care a venit din Dubai la Bucureşti pentru a conduce afacerile din România ale unuia dintre cei mai mari producători auto din lume

    Piaţa auto trece prin cea mai amplă transformare a sa din ultimii 100 de ani. Competiţia devine una tot mai mare, iar presiunea pe inovaţie creşte. Inclusiv în România schimbarea vine cu noi standarde, pornind de la investiţii în showroomuri offline şi PÂNĂ la cele în showroomuri online. Mai mult, dincolo de modelele clasice, acum clienţii pot alege dintre tot mai multe electrice. Sub toate aceste noi circumstanţe, a venit la conducerea Mercedes-Benz România Natalie Thompson, la final de 2023, din Dubai.

    Piaţa auto din România demonstrează o remarcabilă rezilienţă şi dinamism, în opinia Nataliei Thompson. Dincolo de volumele relativ mici în piaţa per ansamblu, Mercedes-Benz, alături de alte branduri premium, se află în top zece cele mai bine vândute pe piaţa locală. Spre exemplu, înmatriculările de maşini noi Mercedes-Benz au crescut cu aproape 20% în prima parte din acest an faţă de 2023. „Vedem o cerere mare pentru SUV-urile noastre şi sistemele de tracţiune integrală, precum şi o cerere în creştere pentru maşinile de lux, reflectând creşterea economică puternică a României.

    De asemenea, calitatea aerului este o prioritate, astfel că înregistrăm o creştere constantă în segmentul electrificat, cu peste 30% din vânzările noastre din 2023 fiind vehicule electrice şi hibride plug-in, cu o creştere planificată şi mai mare în acest an”, explică Natalie Thompson. Dar de ce România, mai ales după Dubai, unde pe stradă poţi conduce fără probleme un G cu şase roţi?

    „Am acceptat poziţia de CEO în România pentru că este o piaţă dinamică, unde oamenii îmbrăţişează schimbarea şi inovaţia cu o atitudine de tip «se poate». Cultura centrată pe oameni, primitoare, este extrem de atrăgătoare. În plus, accentul puternic pus pe digitalizare în România se aliniază perfect cu ambiţiile mele pentru viitor. Într-o notă personală, clima plăcută şi natura frumoasă din România fac din această ţară un loc minunat pe care să-l numesc «acasă». Acum în România prioritatea mea principală a fost îmbunătăţirea parcursului clientului şi consolidarea poziţionării noastre în categoria de lux prin colaborarea strânsă cu partenerii noştri autorizaţi de vânzări şi servicii pentru clienţi.

    Am iniţiat o transformare semnificativă a showroomurilor noastre fizice din întreaga ţară, cu cele mai recente showroomuri transformate deschizându-se în curând în Constanţa, Oradea, Baia Mare şi Bucureşti”, a subliniat CEO-ul Mercedes-Benz România. Mai mult, ea explică faptul că, dincolo de investiţii în showroomuri, compania mizează şi pe actualizarea capacităţilor showroomului online, unde clienţii pot configura maşinile lor de vis, să exploreze stocurile disponibile şi să rezerve servicii online.

    „Ne extindem portofoliul de autoturisme electrificate cu modele precum Mercedes-Maybach EQS SUV şi versiunea electrică a legendarului G-Class, răspunzând cererii crescânde de mobilitate sustenabilă. În plus, ne concentrăm pe reducerea impactului nostru asupra mediului pe întregul lanţ valoric, cu parteneri precum Autoklass, recunoscuţi pentru eforturile lor de sustenabilitate, iar în fabricile noastre este folosită 100% energie electrică verde. Una dintre cele mai eficiente iniţiative ale noastre este să oferim clienţilor noştri experienţe de descoperire a produselor noastre. Pentru entuziaştii off-road, organizăm aventuri unice în munţii Transilvaniei cu emblematicul nostru G-Class. Evenimentele noastre pe circuit cu AMG permit clienţilor să experimenteze emoţia de a conduce autoturisme iconice precum AMG GT şi SL AMG. Luxul înseamnă crearea unor momente memorabile, iar noi ne concentrăm strategiile pe construirea acestor experienţe pentru clienţii noştri”, spune Natalie Thompson.

    Dincolo de maşini, accentul cade şi pe angajaţi, care să poată susţine creşterea mărcii pe piaţa locală. „Ca angajator, ne propunem să atragem şi să dezvoltăm talentele de top din industrie, iar recent am fost recunoscuţi ca una dintre cele mai bune 10 companii pentru care să lucrezi în România. Per ansamblu, iniţiativele noastre sunt concepute pentru a promova mobilitatea sustenabilă, pentru a îmbunătăţi serviciile digitale şi pentru a oferi experienţe excepţionale clienţilor. Aceste strategii ne pregătesc calea pentru succesul pe termen lung în România.”

    Natalie Thompson la 32 de ani, când a preluat mandatul, a devenit cel mai tânăr executiv de top din piaţa auto locală.

    Şi toate acestea, în condiţiile în care Natalie Thompson, la 32 de ani, când a preluat mandatul, a fost cel mai tânăr executiv de top din piaţa auto locală. Pe de altă parte, tocmai prin prisma vârstei, viziunea asupra ecosistemului industriei auto este alta. „De-a lungul parcursului meu, flexibilitatea a fost esenţială în conturarea carierei. Am profitat de oportunităţile de a merge în străinătate şi am spus da unor posibilităţi grozave. Astfel, îmbrăţişez în mod natural schimbările cu entuziasm. Piaţa europeană se află într-un punct crucial, cu un impuls semnificativ către sustenabilitate, reglementări stricte privind emisiile şi o preferinţă crescândă a consumatorilor pentru autovehicule ecologice. Creşterea autovehiculelor electrice şi progresele în tehnologia de conducere autonomă remodelează peisajul”. La Mercedes-Benz, se aşteaptă ca ponderea vehiculelor electrice şi hibride plug-in în vânzările de maşini noi să ajungă până la 50% în a doua jumătate a acestui deceniu. „Ţinta noastră Ambition 2039 este un parc auto net neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2039. De asemenea, schimbarea către vânzările online, accelerată în timpul pandemiei, va continua. Mercedes-Benz a lansat deja un showroom online, permiţând clienţilor să exploreze şi să cumpere autoturisme din confortul propriilor locuinţe. Ne aşteptăm, de asemenea, la o cerere crescută pentru funcţionalităţi digitale suplimentare, cum ar fi actualizările software over-the-air şi serviciile bazate pe abonament, care permit clienţilor să personalizeze experienţa de conducere pe parcursul ciclului de viaţă al proprietăţii”, explică executivul. Dincolo de emisii şi propulsie, mai departe accentul va merge către tehnologia de conducere autonomă care va revoluţiona călătoriile şi va reduce accidentele cauzate de erori umane. „Sistemul nostru Drive Pilot, prima tehnologie de conducere autonomă condiţionată, este deja disponibil în Germania şi California pe modelele noastre EQS şi S-Class. Industria va continua să îmbrăţişeze digitalizarea, integrând tehnologii avansate precum inteligenţa artificială, blockchain şi Internet of Things (IoT) în maşini. Mercedes-Benz avansează cu dezvoltări digitale interesante, inclusiv un nou asistent virtual, MBUX, ce foloseşte AI generativ şi grafică 3D avansată, rulând pe noul sistem de operare Mercedes-Benz – MB.OS. În ansamblu, cred că Mercedes-Benz este bine poziţionată pentru a conduce transformarea industriei auto în următorii 20 de ani, concentrându-se pe sustenabilitate, inovaţie şi soluţii de mobilitate personalizată”, explică Natalie Thompson.

    Viziunea de lifestyle este de asemenea importantă, mai ales că o bună parte dintre clienţi vine şi dinspre segmentul celebrităţilor. „Un Mercedes-Benz te duce în siguranţă şi confort de la punctul A la punctul B, cu stil, aşa că, desigur, suntem un brand auto, dar merge mult mai departe de atât şi cuprinde şi stil de viaţă şi mobilitate. Ca brand auto, ne consolidăm nucleul de lux, inovaţie şi performanţă. Punem accent pe moştenirea noastră de excelenţă inginerească şi tehnologie de ultimă generaţie. Dincolo de autovehicule, Mercedes-Benz reprezintă un stil de viaţă sofisticat şi exclusivist. Acest lucru se reflectă în strategiile noastre de marketing, parteneriate şi evenimente: de exemplu, Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week, care a avut loc săptămâna trecută”, a spus Natalie Thompson.

    Dar ce se poate aplica în România, dintre strategiile din Emirate, cea mai spectaculoasă piaţă auto din lume? „În Orientul Mijlociu am lucrat cu distribuitorii generali Mercedes-Benz din peste 60 de pieţe diverse, inclusiv Orientul Mijlociu, Africa şi părţi din Europa. Această experienţă mi-a arătat cât de important este să construieşti parteneriate solide cu investitorii şi să adaptezi strategiile de afaceri la nuanţele specifice fiecărei pieţe. Creşterea rapidă şi aşteptările ridicate ale clienţilor din Orientul Mijlociu m-au învăţat să fiu agilă şi receptivă. Aplicând aceste cunoştinţe, sunt dedicată să mă asigur că Mercedes-Benz continuă să crească”. Când vine vorba de evoluţie, Natalie Thompson explică faptul că piaţa premium şi de lux din România este în creştere şi vede o cerere robustă pentru lux şi performanţă, alimentată de o apreciere tot mai mare a calităţii, inovaţiei şi exclusivităţii. „Strategia noastră are mai multe direcţii: ne angajăm să oferim experienţe excepţionale clienţilor noştri, atât în showroomuri, cât şi prin platformele noastre digitale. Aceasta implică nu doar prezentarea vehiculelor noastre, ci şi crearea unor experienţe imersive şi personalizate care reflectă luxul şi sofisticarea brandului nostru. Construirea unor relaţii de lungă durată cu clienţii noştri este esenţială în abordarea noastră. Ne propunem să cultivăm loialitatea oferind servicii inegalabile şi atenţie la detalii, asigurându-ne că fiecare interacţiune cu Mercedes-Benz este memorabilă şi satisfăcătoare.” Dincolo de modele clasice, când vine vorba de motoare de creştere, un factor cheie este gama diversă şi inovatoare de produse: portofoliul continuă să se extindă cu modele noi, cum ar fi EQE SUV cu tehnologie electrică de ultimă generaţie, noul E-Class şi GLC Coupé. „Oferim opţiuni pe benzină, diesel, plug-in hybrid şi electrice, pentru a satisface o gamă largă de preferinţe. De exemplu, chiar şi emblematicul G-Class este acum disponibil în versiune electrică. În 2025, vom lansa electricul CLA, extinzând şi mai mult portofoliul nostru de electrice”, a conchis executivul.  

     

    Carte de vizită Nathalie Thompson

    1. În vârstă de 33 de ani, a preluat la final de 2023 funcţia de CEO al Mercedes-Benz România. Anterior, ea a fost head of marketing and communications la MBGD în Dubai, una dintre cele mai dinamice şi spectaculoase pieţe auto din lume;

    2. În ultimii 12 ani, Natalie Thompson a activat în industria auto, ocupând diverse roluri de conducere în mai multe pieţe;

    3. În 2014, s-a alăturat companiei Mercedes-Benz UK în echipa de product management. Începând cu 2016, activitatea sa la Mercedes-Benz a continuat în Orientul Mijlociu, în calitate de product & pricing manager, înainte de a prelua conducerea echipei de marketing şi comunicare;

    4. În 2022, ca parte a transformării Mercedes-Benz General Distributors, Natalie a jucat un rol esenţial în dezvoltarea şi implementarea Centrului de Excelenţă în Marketing GD în EMEA.

  • Noi credem în aur, sau cum băncile centrale care cumpără metal preţios ucid încet supremaţia dolarului

    În 2017, Germania a adus acasă lingouri de aur de aproape 31 de miliarde de dolari care au stat depozitate la New York şi Paris după al Doilea Război Mondial. Poate că nicio altă ţară (cu excepţia, poate, a Zimbabwelui) nu înţelege mai bine puterea lingourilor de aur de a păstra valoarea ca Germania.

    Hiperinflaţia din timpul Republicii de la Weimar din anii 1920 i-a făcut pe cetăţeni să meargă cu roaba plină cu mărcile germane aproape fără valoare pentru a cumpăra doar strictul necesar. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania nazistă a jefuit aproximativ 4 tone de aur pe care l-a depozitat în Reichsbank. Dar, în 1948, aliaţii l-au recuperat şi l-au restituit proprietarilor de drept, golind de lingouri seifurile Germaniei.

    Nu a trecut însă mult până când Germania a fost din nou în măsură să cumpere aur. Wirtschaftswunder – miracolul economic – din anii 1950-60 a permis Germaniei de Vest, occidentale, să acumuleze cantităţi mari de aur. În cadrul sistemului Bretton Woods al ratelor de schimb fixe, Germania putea folosi dolari, câştigaţi prin afacerile de export de succes care schimbau moneda americană cu mărci, pentru a cumpăra aur la
    35 de dolari uncia.

    Ţara a reuşit să acumuleze peste 1.500 de tone în deceniile care au urmat. Cu toate acestea, aurul nu a fost considerat ca fiind în siguranţă, Bundesbank, cu sediul în Frankfurt, aflându-se la doar aproximativ 100 km de Germania de Est, ţară controlată de sovietici. Prin urmare, avea sens să-şi depoziteze aurul la Paris, Londra sau New York. După căderea comunismului în 1991, această raţiune a dispărut. În 2019, alte ţări din Europa şi-au dorit aurul înapoi.

    Pe fondul incertitudinii comerciale la nivel mondial, al nesiguranţei care plana asupra Uniunii Europene din cauza slăbiciunii economice continue şi a apropierii Brexitului şi al curentelor politice subterane întunecate şi naţionaliste învolburate, mai mulţi dintre cei 28 de membri puternici ai UE au considerat că aurul poate fi o garanţie.

    Polonia, membră A NATO şi vecină cu Ucraina, consideră Rusia un inamic, iar aurul este văzut ca un simbol al puterii naţionale şi o ancoră a încrederii economice. Între 2017 şi 2019, Polonia şi-a sporit rezervele de aur cu 125 de tone, iar la sfârşitul lunii august 2024, avea 363 de tone de aur, reprezentând 14,7% din rezervele valutare ale ţării.

    Slovacia şi Polonia au devenit primele ţări din Uniunea Europeană după Germania care au cerut repatrierea aurului lor, metalul preţios fiind depozitat în seifurile Băncii Angliei de zeci de ani. Rezervele de aur ale Poloniei şi ale altor naţiuni est-europene au fost duse la Londra când a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial, de teamă că vor cădea în mâinile naziştilor.

    Prim-ministrul Slovaciei a cerut parlamentului ţării să repatrieze aurul din Marea Britanie deoarece nu se mai putea avea încredere în acea naţiune pentru a-i încredinţa metalul preţios.

    „Nu poţi avea încredere nici măcar în cei mai apropiaţi aliaţi după Acordul de la München”, a spus Robert Fico, liderul partidului social-conservator Smer. „Vă garantez că, dacă se întâmplă ceva, nu vom vedea niciun gram din acest aur. Să facem repatrierea cât mai repede posibil”, a adăugat el.

    Acordul de la München a fost un pact din 1938 între Regatul Unit, Franţa, Italia şi Germania care i-a permis lui Adolf Hitler să anexeze la Germania o parte din Cehoslovacia.

    Comentariile lui Fico au fost rostite în aceeaşi săptămână în care Polonia a repatriat 8.000 de lingouri de aur în valoare de 4 miliarde de lire sterline  de la Londra la Varşovia într-o operaţiune ultrasecretă care a implicat avioane, elicoptere, camioane cu înaltă tehnologie şi poliţie specială, după cum a povestit Daily Mail. Opt zboruri pe timp de noapte au fost efectuate de pe un aeroport secret din Londra pe parcursul mai multor luni, transferându-se astfel 100 de tone de lingouri către locaţii şi ele secrete din Polonia.

    Potrivit şefului băncii centrale a Poloniei, „Aurul simbolizează puterea ţării.” Guvernatorul Adam Glapinski a spus în urmă cu câţiva ani că cel puţin jumătate din rezervele de metal preţios ale ţării trebuie păstrate la Banca Naţională a Poloniei (NBP), iar cealaltă jumătate va rămâne în Marea Britanie. Polonia, membră a NATO,  se învecinează cu Ucraina, ţară invadată de Rusia. Pentru Polonia, Rusia este un inamic.

    Polonia şi-a sporit rezervele de aur în perioada 2017-2019 cumpărând 125 de tone. În anunţul său din iulie 2019, BNP a numit aurul „rezerva absolută” dintre toate activele de rezervă şi o „ancoră a încrederii” care diversifică riscul politic.

    În contextul sistemului Bretton Woods al ratelor de schimb fixe, Germania de Vest a folosit dolari câştigaţi din exporturi pentru a cumpăra aur la preţul fix de 35 de dolari pe uncie. În deceniile care au urmat, Germania a acumulat peste 1.500 de tone de aur, dar din motive de siguranţă, datorită apropierii de Germania de Est controlată de sovietici, a decis să îşi depoziteze aurul în Paris, Londra şi New York. După căderea comunismului, această raţiune a dispărut, iar în 2019 alte ţări europene şi-au dorit, la rândul lor, repatrierea aurului.

    La sfârşitul lunii august 2024, Banca Naţională a Poloniei avea aproximativ 363 de tone în valoare de peste 29 de miliarde de euro. Aurul reprezinta atunci 14,7% din rezervele valutare ale Poloniei. Achiziţiile au continuat şi în septembrie. Între timp, Glapinski, sub asediul noului guvern, şi-a mărit salariul.

    Ungaria nu avea aur la sfârşitul anului 2016, dar în 2019  guvernul de la Budapesta  a adus înapoi toate rezervele de aur de la Banca Angliei pentru prima dată în ultimii 31 de ani, anunţând în acelaşi timp că şi-a majorat deţinerile de metal preţios de 10 ori, de la 3,1 la 31,5 tone.

    Rezervele de aur din Ungaria au atins un maxim istoric de 94 de tone în primul trimestru al anului 2021, cantitate neschimbată în primul trimestru al anului 2024, potrivit Consiliului Mondial al Aurului.

    România a votat în aprilie 2019 repatrierea rezervelor de aur ale ţării; aproximativ 60% din cele 103,7 tone ale sale au fost depozitate la Banca Angliei. Noua lege prevedea că doar 5% din aurul ţării poate fi păstrat în străinătate.

    În noiembrie 2019, Serbia a cumpărat  9 tone de lingouri de aur, ceea ce l-a determinat pe guvernatorul băncii centrale, Jorgovanka Tabakovic, să spună: „Serbia este mai sigură astăzi, cu 30,4 tone de aur în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro”.

    Rezervele de aur din Serbia au stabilit recordul istoric de 40,67 de tone în primul trimestru al acestui an. Printre alte naţiuni europene care vor să-şi repatrieze aurul de la Banca Angliei şi de la Fed New York prin băncile centrale se numără Austria, Turcia, Olanda şi Cehia.

     

    Dar de ce şi-a dorit Europa de Est aurul înapoi? Un articol din Bloomberg din 2019 indică faptul că prim-ministrul xenofob al Ungariei Viktor Orban a sporit rezervele de aur pentru a îmbunătăţi securitatea rezervelor sale. Robert Fico a adus în discuţie detestatul Acord de la München, prin care Cehoslovacia de atunci a fost vândută naziştilor lui Hitler, ca motiv pentru repatrierea aurului. De asemenea, este menţionată dorinţa Poloniei de a-şi consolida, prin achiziţii de aur, economia de o jumătate de miliard de dolari.

    Telegraph subliniază un alt motiv pentru care ţările au vrut şi doresc să-şi aducă aurul acasă din SUA. Nu este un secret faptul că există o lipsă de încredere în ceea ce priveşte asigurările Trezoreriei SUA că are 261.000.000 de uncii de aur în păstrare la Fort Knox şi în alte locaţii. În plus, rezervele oficiale de aur nu au trecut niciodată printr-un audit independent amănunţit.

    În aceste exemple de repatriere băncile care păstrează aur pentru alte ţări nu au avut nicio problemă să-l returneze. Nu a fost aşa când preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a cerut Băncii Angliei să returneze rezervele substanţiale de aur venezuelean  pentru a ajuta la rezolvarea crizei economice a ţării.

    Problema a fost că acest lucru ar încălca sancţiunile internaţionale impuse Venezuelei. Sancţiunile au fost o încercare de a-l priva pe Maduro de active de valoare şi de deschide accesul către ele pentru liderul opoziţiei Juan Guaido, care a ţintit preşedinţia.

    În ianuarie 2019, Banca Angliei a refuzat cererea lui Maduro de a repatria aur în valoare de un miliard de dolari, o parte semnificativă din rezervele valutare venezuelene de 8 miliarde de dolari.

    Pe fondul incertitudinilor comerciale şi politice globale, mai multe state europene au decis că aurul poate reprezenta o garanţie a stabilităţii. Polonia a repatriat 100 de tone de aur de la Londra într-o operaţiune ultra-secretă în 2019, iar Slovacia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranţa aurului depozitat în Marea Britanie, pe fondul evenimentelor istorice din trecut, cum ar fi Acordul de la München. Aceste acţiuni reflectă o tendinţă de consolidare a rezervei de aur pe fondul incertitudinilor politice şi economice globale.

    Mai târziu, Maduro a reuşit să păcălească  sancţiunile prin încărcarea a 7,4 tone de aur în valoare de 300 de milioane de dolari de la banca centrală în avioane ruseşti, care au zburat în Uganda pentru a transforma metalul în numerar.

    O investigaţie a Wall Street Journal a dezvăluit modul în care a funcţionat schema: odată aurul a ajuns la aeroportul din Entebbe, acesta trece printr-o rafinărie  legală care vinde apoi companiilor din Orientul Mijlociu.

    Comerţul lucrativ cu aur de pe piaţa neagră al lui Maduro i-a permis acestuia să-şi menţină regimul la putere şi să păstreze armata loială. Pentru a face rost de bani, dictatorul a vândut aproximativ 73,3 tone de lingouri evaluate la aproximativ 3 miliarde de dolari companiilor din Orientul Mijlociu şi Turciei între 2017 şi februarie 2019.

    Protecţia împotriva sancţiunilor a devenit din nou importantă la începutul anului 2022, când Rusia a intrat cu armata în Ucraina. Acest eveniment este în mare parte responsabil pentru valul actual de dedolarizare, de achiziţionare de aur şi alte valute ca modalitate de diversificare faţă de puternicul dolar american şi de bonurile americane de Trezorerie.

    Băncile centrale achiziţionează obligaţiuni guvernamentale americane pentru a-şi spori rezervele valutare. Ele fac aceasta mai ales în perioadele de nelinişte sau când prognozele economice sunt sumbre. Rolul aurului ca refugiu sigur este bine documentat. Desigur, şi obligaţiunile SUA sunt la fel de căutate de investitori într-o criză.

    Eforturile de dedolarizare ale ţărilor nealiate cu Statele Unite care se tem că Washingtonul ar putea îngheţa activele în dolari, aşa cum a făcut cu activele ruseşti în urma invaziei Ucrainei, creşte atractivitatea aurului ca alternativă la schimbul valutar.

    Multe economii emergente cumpără aur pentru că nu vor să rămână blocate în situaţia Rusiei, care are aproximativ jumătate din rezervele valutare de 640 de miliarde de dolari îngheţate de SUA şi de aliaţii lor.

    Un sondaj realizat de Investco în 2023 a constatat că un număr tot mai mare de ţări îşi repatriează rezervele de aur ca protecţie împotriva sancţiunilor.

    Aproape 60% dintre respondenţi – dintr-un total de 85 de fonduri suverane şi 57 de bănci centrale care au participat la studiul anual Invesco Global Sovereign Asset Management – au spus că îngheţarea activelor Rusiei a făcut aurul mai atractiv, în timp ce 68% dintre ei păstrau rezervele acasă, faţă de 50% în 2020.

    De asemenea, preocupările geopolitice, combinate cu oportunităţile de pe pieţele emergente, încurajează unele bănci centrale să-şi diversifice rezervele, micşorând ponderea dolarului, potrivit Reuters. La ţările în curs de dezvoltare se observă o îndepărtare clară de dolar, dar sumele sunt atât de mici încât nu fac cu adevărat o diferenţă în rezervele globale. De aceea, se poate spune că dolarul american deocamdată nu pleacă nicăieri din postul de monedă de rezervă a lumii.

    Aurul a primit statutul Tier 1. Basel I, II şi III au fost un răspuns la criza financiară din 2008. Reglementările impun băncilor să menţină rate de leverage adecvate şi să îndeplinească anumite cerinţe minime de capital. Conform vechilor reguli Basel I şi II, aurul era evaluat ca un activ de Tier (nivel) 3. Prin Basel III, Tier 3 a fost eliminat. Începând cu 29 martie 2019, lingourile de aur sunt un activ de nivel 1. Şi. lucru important, conform Basel III ponderea activelor Tier 1 ale unei bănci trebuie să crească de la 4% din activele totale la 6%.

    Capitalul de nivel 1 este măsura de bază a puterii financiare a unei bănci din punctul de vedere al autorităţilor de reglementare. Comitetul de la Basel pentru Supravegherea Bancară (BCBS), creatorul cerinţelor globale de capital şi ale cărui reguli Basel III formează baza pentru reglementarea bancară globală, a făcut din aur un activ de capital bancar de nivel 1.

    „Aurul a fost de-a lungul istoriei financiare clasificat ca un activ de nivel 3. Atunci când se determina câţi bani poate împrumuta o bancă, deţinerile de aur ale băncii erau în mod tradiţional reduse cu 50% faţă de valoarea de piaţă curentă. Cu valoarea redusă la jumătate, băncile au avut puţine stimulente să deţină aurul ca activ”, explică investitorul american Frank Holmes.

    BCBS este un comitet al autorităţilor de supraveghere bancară înfiinţat de guvernatorii băncilor centrale din ţările din Grupul celor Zece în 1974. Membrii comitetului provin în prezent din Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Hong Kong, India, Indonezia, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Luxemburg, Mexic, Olanda, Rusia, Arabia Saudită, Singapore, Africa de Sud, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite.

    Deoarece aurul este un activ de capital de nivel 1, băncile pot opera cu mult mai puţin capital propriu decât este necesar în mod normal. Aurul este noul suport pentru datorii, valute şi capital propriu al băncilor.

    Andy Schectman, preşedintele şi proprietarul Miles Franklin Precious Metals, consideră că atunci când BIS (Banca Reglementelor Internaţionale, banca centrală a băncilor centrale) a făcut din aur un activ de rang 1, a accelerat tendinţele de dedolarizare şi repatriere.

    În zilele noastre, repatrierea este efectuată nu doar de ţările europene, ci şi  de cele din Orientul Mijlociu, Africa şi cele care doresc să fie membre ale BRICS – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud.

    Aurul a primit statutul de activ de capital de nivel 1 (Tier 1) conform regulilor Basel III, începând cu 29 martie 2019. Această schimbare a crescut atractivitatea aurului pentru bănci, deoarece le permite să opereze cu mai puţin capital propriu. În trecut, conform regulilor Basel I şi II, aurul era clasificat ca activ de nivel 3 şi evaluat la doar 50% din valoarea sa de piaţă, ceea ce descuraja deţinerea sa. Prin Basel III, aurul a devenit un activ de capital important pentru bănci, ceea ce a accelerat tendinţele de dedolarizare şi repatriere.

    Într-un interviu pentru Kitco News, Schectman subliniază că Reserve Bank of India a cumpărat doar în primele patru luni ale acestui an de 1,5 ori cantitatea de aur pe care a achiziţionat-o anul trecut. Mai important, însă, banca centrală indiană a mutat 100 de tone de aur păstrate la Banca Angliei din 1991 înapoi acasă. Şi nu este doar India.

    „Am văzut că Arabia Saudită, Egiptul şi o jumătate de duzină de ţări africane şi-au luat tot aurul înapoi de la Fed New York”, a spus el.

    Tendinţa creşte pe măsură ce numărul ţărilor care se alătură BRICS creşte. Potrivit lui Vladimir Putin,  până la 34 de ţări şi-au exprimat dorinţa de a se alătura clubului marilor state emergente. Ce spune el trebuie luat cu prudenţă.

     

    După lansarea sa în 2009, BRICS s-a extins la 9 membri, cu adăugarea Egiptului, Etiopiei, Iranului şi Emiratelor Arabe Unite (EAU). Puteau fi 11, dar Argentina s-a retras după schimbarea preşedintelui, iar statutul Arabiei Saudite este neclar. 

    Membrii BRICSĂ reprezintă acum 45% din populaţia lumii, 25% din comerţul global şi 31,5% din PIB-ul global, arată Kitco.

    Lista extinsă a potenţialilor membri subliniază puterea tot mai mare a blocului, care se mişcă rapid spre dedolarizare şi se concentrează pe monedele locale pentru a ajuta la creşterea economiilor lor.

    „Pe fondul dezbaterilor concentrate şi al optimismului ridicat de a căpăta influenţă economică, BRICS, împreună cu noii membri şi partenerii săi (formatul de sensibilizare) aşteaptă cu nerăbdare o nouă eră a dedolarizării sistemului economic global prin introducerea unei noi monede şi, de asemenea, va anunţa un nou sistem de plăţi, cel mai probabil în timpul viitorului summit din octombrie 2024 de la Kazan, Tatarstan”, a scris Kester Kenn Klomegah, cercetător şi scriitor independent despre afacerile africane în regiunea euroasiatică şi fostele republici sovietice.

    „În urmărirea definirii hotărârii colective de a atinge aceste obiective de politică economică, BRICS a analizat de-a lungul lunilor în linii mari eficacitatea şi importanţa mecanismelor sale nou concepute şi o abordare bine echilibrată pentru reconstrucţia sistemului global dominat de vest prin dolar”, a adăugat el.

    Nu doar adăugarea de noi membri la BRICS reprezintă o provocare pentru ordinea economică internaţională actuală.

    China este în competiţie cu Statele Unite pentru a înlocui dolarul cu yuanul, în timp ce sistemul de plată interbancară transfrontalieră al Chinei şi sistemul de transfer al mesajelor financiare din Rusia contestă ordinea economică globală condusă de Statele Unite prin SWIFT.

    Schectman notează că, în ultimul an, Arabia Saudită a vândut petrol Chinei pe yuani, monedă convertibilă în aur la Bursa de Aur din Shanghai. „Vedem amplificarea extraordinară a activităţii la Shanghai Gold Exchange”, a spus el pentru Kitco News.

    Un alt exemplu este Iranul, care în 2023 a încheiat un acord cu China pentru a-şi moderniza cel mai mare aeroport, plătit mai degrabă cu petrol decât cu dolari americani.

    Arabia Saudită este acum membră a Proiectului mBridge, un sistem de plăţi digitale transfrontalier, care este o colaborare între Centrul de Inovare al BIS din Hong Kong, Autoritatea Monetară din Hong Kong, Banca Thailandei, Institutul de Monedă Digitală al Băncii Populare de China şi Banca Centrală a Emiratelor Arabe Unite.

    mBridge Ledger serveşte ca platformă pentru implementarea plăţilor transfrontaliere multi-valută în monedele digitale ale băncii centrale.

    Schectman observă că mBridge a făcut două tranzacţii de probă în 2023: în primul rând, China a folosit yuanul digital pentru a cumpăra petrol din Emiratele Arabe Unite; şi în al doilea rând, tranzacţionarea transfrontalieră de yuani digitali contra aur.

    „Când aruncaţi o privire la ceea ce reprezintă aurul şi la cantitatea masivă de aur acumulată de către emisfera sudică şi la convertibilitatea aurului în yuani la bursa de aur din Shanghai, toate aceste lucruri se unesc în ceea c ear purea fi o furtună perfectă…”, a explicat el. „Mărfurile deschid drumul şi aceste ţări se află într-o cursă de a acumula lent, metodic, mărfuri fără să atragă prea multă atenţie.”

    El a dat exemplul vânzării de titluri de Trezorerie de către China, unde rezervele
    sale de 3.000 de miliarde de dolari de obligaţiuni americane au fost reduse la 700 de miliarde de dolari, în timp ce deţinerile de aur au crescut timp de 19 luni consecutiv.

    Un alt instrument de dedolarizare este BRICS Bridge, introdus în iulie. După cum a raportat Kitco, BRICS Bridge va oferi ţărilor în
    curs de dezvoltare, în special din sudul global, capacitatea de a-şi limita sau restricţiona dependenţa de dolarul american prin promovarea propriilor monede naţionale pentru reglementările comerciale.

    Între timp, băncile centrale au devenit cei mai mari cumpărători de aur. Jucătorii momentului sunt banca naţională a Poloniei şi cea a Indiei.  

  • 100 tineri manageri de top. Claudia Cruceru, Visa: Principala provocare este dată de complexitatea lumii de astăzi

    Claudia Cruceru, Business Development Director – România, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Visa, 38 de ani

    Cifră de afaceri (venituri nete Visa Inc. la finalul anului financiar 2023): 32,7 mld. dolari

    Profit net (profit net Visa Inc. la finalul anului financiar 2023): 17,3 mld. dolari

    Număr de angajaţi (la nivel global): 28.800

    „Principala provocare este dată de complexitatea lumii de astăzi. Filtrarea «zgomotului» pentru a ne concentra pe ceea ce contează, atât personal cât şi profesional, devine din ce în ce mai dificilă. Eforturile mele sunt îndreptate către ghidarea atenţiei şi resurselor echipei în vederea menţinerii acestui echilibru, prin cultivarea unei mentalităţi concentrate pe obiective, împreună cu o comunicare deschisă.”

    Cu 20 de ani de experienţă în industria bancară şi a plăţilor, Claudia Cruceru conduce în prezent echipa de dezvoltare a afacerilor Visa în regiunea Europei Centrale şi de Est, concentrându-se în special pe România, Croaţia, Slovenia şi Bulgaria. În rolul său, ea coordonează eforturile comerciale ale Visa în regiune, în special în domeniile întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), corporaţiilor şi plăţilor transfrontaliere. Înainte de a se alătura companiei Visa, Claudia a făcut parte dintr-un important grup bancar european şi a lucrat în diverse ţări, precum Austria, Italia şi Germania. În ultimii cinci ani, A deţinut diverse roluri de management în dezvoltarea de produse şi strategia de afaceri în finanţele de consum, produse de retail şi plăţi în România.

  • Cât de greu este pentru tinerii din România să-şi deschidă o afacere? Iată exemple de reuşite, în condiţiile în care jumătate din încercări eşuează rapid

    Fie că au pornit cu banii din economii în antreprenoriat, fie s-au avântat la investiţii importante aplicând la fonduri precum Start-Up Nation sau CĂ Femeia Antreprenor, tinerii debutanţi în afaceri merg pe drumul antreprenoriatului cu aceeaşi încredere în forţele proprii şi cu speranţa că vor reuşi să răzbească într-o economie în care studiile arată că aproape jumătate din afaceri se închid la scurt timp după ce îşi deschiD porţile. Care sunt ideile cu care răzbesc tinerii antreprenori în business?

    Din din domenii conexe celor în care activează acum ca antreprenori sau au pariat pe o pasiune ori pur şi simplu au observat o zonă în care au avut încredere că poate funcţiona un business, tinerii antreprenori au câteva lecţii pe care le-au învăţat în scurtul drum în lumea aceasta a afacerilor şi le-au dat mai departe şi altora prin intermediul interviurilor din emisiunea ZF Afaceri de la Zero.

    „Unui tânăr care ar vrea să intre în domeniul ciocolatei i-aş spune să se pregătească cu multă muncă, perseverenţă şi răbdare. Pentru noi faptul că am fost în doi a fost mai uşor. Am tras amândoi la aceeaşi la aceeaşi căruţă. Sincer, dacă aş fi fost doar eu sau poate dacă ar fi fost doar el, ar fi fost foarte greu, pentru că rezultatele vin, dar vin mai târziu. Însă, este important ca tinerii să nu-şi piardă speranţa. Dacă este pasionat, urmează-ţi pasiunea, dar cu multă muncă şi perseverenţă”, a punctat Roxana Cionca, cofondatoarea producătorului de ciocolată artizanală Chantia din Timişoara. Ea împreună cu soţul ei, Cosmin, au investit într-o fabrică de ciocolată, iar astăzi Chantia are cinci magazine, trei în Timişoara şi două în Oradea şi o echipă de 35 de oameni care se extinde constant.  „În primă fază a fost greu, deşi pentru că noi fiind veniţi dintr-un domeniu mult mai greu decât acesta, nu ni s-a părut atunci, fiind foarte tineri, greu. Ambiţia te motivează cumva”, a povestit Roxana. Cei doi antreprenori nu au renunţat nici când, având deja proiectul fabricii făcut şi toate planurile pe hârtie, fondul neguvernamental pe care trebuia să-l primească a fost anulat.

    Tot despre perseverenţă vorbesc şi Ana Maria şi Samuel Ivanciu, doi pasionaţi de cafea care s-au mutat în Târgovişte şi şi-au deschis propria cafenea. Cei doi tineri au investit peste 80.000 de euro în dezvoltarea Kastane.

    În interior, cafeneaua poate găzdui 12 persoane, iar la exterior aproximativ şapte. Cei doi tineri au ales ca furnizor de cafea Origo, unul dintre pionierii cafelei de specialitate din Capitală. În plus, Ana Maria şi Samuel povestesc şi că mergeau frecvent la o cafenea din Târgovişte, iar oamenii din cafenea i-au ajutat cu sfaturi în procesul de a deschide propria locaţie.

    „Trebuie să fii perseverent, să fie serios, să-şi stabilească obiective. În plus, întotdeauna trebuie să-i respecte pe cei cu care colaborează. Şi să creadă în lucrurile pe care şi le doresc cu adevărat pentru că se vor îndeplini. Noi am crezut în visul nostru, dar am şi muncit foarte mult. Anul acesta nu am plecat în vacanţă”, spune Ana Maria.

    Pe de altă parte, Natalia Popa, care realizează rochii personalizate sub brandul NATA spune că cea mai importantă lecţie pe care a învăţat-o în cei zece ani de când activează în acest domeniu ca antreprenor este să faci ce îţi place şi atunci vei avea şi câştiguri. „Este un lucru minunat şi cel mai important lucru este că faci ce vrei tu cu timpul tău. Eşti propriul tău şef şi lucrezi atunci când simţi, când poţi şi unde unde vrei. Mie mi se întâmplă să pictez nu neapărat în atelier, ci să-mi iau toate culorile cu mine şi produsele şi să plec de exemplu undeva la munte, să pictez acolo, ceea ce este extraordinar”, menţionează Natalia Popa. În schimb, Răzvan Tănase, un tânăr care a lăsat jobul în bancă pentru antreprenoriat şi dezvoltă servicii de psihoterapie, un centru de autism şi kinetoterapie sub brandul Fabrica de Emoţii, crede că atât timp cât nivelul de servicii pe care îl oferi este ridicat, totul merge conform planului. „Este loc pe piaţă, serviciile de tip medical tot timpul o să aibă cerere, dar focusul nostru este ca serviciile să fie la aceeaşi calitate pentru ca ulterior să facem loc la mai mult business.” Mai departe, sfaturile micilor antreprenoriale sunt cu atât mai importante cu cât acestea reprezintă un pilon important al economiei.

    Microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii, în număr de aproape 900.000 de firme, realizează 45% din cifra de afaceri din economie, în timp ce restul reprezintă contribuţia a  2.200 de firme mari, potrivit datelor Registrului Comerţului. Cu toate acestea, microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii au realizat un profit net de 163 miliarde lei, adică 61% din total, faţă de doar 103 miliarde lei profitul net al marilor companii de pe plan local. IMM-urile sunt şi cei mai mari angajatori de pe piaţa locală, astfel că plătesc salariile a peste 64% din angajaţii din economie.  

    Cinci idei de afaceri de la zero

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

    Andreea Geamănu Atelier Creativ – atelier obiecte din sticlă

    Fondatoare: Andreea Geamănu

    Anul înfiinţării: 2021

    Prezenţă: online

    Chantia – producător de ciocolată artizanală

    Fondatori: Roxana şi Cosmin Cionca

    Investiţie iniţială: 500.000 de euro

    Prezenţă: Timişoara, Oradea

    NATA – atelier îmbrăcăminte personalizată

    Fondatoare: Natalia Popa

    Prezenţă: online, târguri de profil

    Număr articole/târg: minimum 50

     

    Airi Corsets – atelier de corsete

    Fondatoare: Astrid Zwolfer

    Investiţie iniţială: 6.000 de euro

    UAU – atelier de ceramică

    Fondatoare: Vanessa Singenzia

    Anul înfiinţării: 2017

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Povestea tânărului din România care a întemeiat propria firmă încă din timpul liceului, iar acum, la 38 de ani, a ajuns la afaceri de 1,4 mil de euro

    100 tineri manageri de top. Andrei Manea, CloudHero

    Andrei Manea, CEO & Fondator, CloudHero, 38 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 1,4 mil. euro

    Profit net: 30%

    Număr de angajaţi: 20

    „Principala provocare este pasiunea mea pentru zona tehnică. Îmi este mult mai uşor să ajut un client să rezolve o problemă tehnică sau să sprijin echipa în abordarea problemelor tehnice, decât să dezvolt un departament de sales şi marketing. Soluţia mea este să aloc zilnic sloturi de timp dedicate pentru a rezolva problemele dificile care mă scot din zona de confort şi să deleg sarcinile tehnice partenerului meu tehnic, care coordonează echipa şi se asigură că livrăm valoare clienţilor.”

    Andrei Manea este un antreprenor român care şi-a început cariera în business încă din liceu. Cel mai recent, a fondat CloudHero, companie de soluţii cloud şi servicii DevOps. Cu două exituri de succes la activ şi o educaţie în Electronică de la Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Marketing de la ASE, Andrei îşi propune să transforme CloudHero în alegerea principală pentru serviciile DevOps.

  • 100 tineri manageri de top. Roxana Partas, Metropolitan Life: Într-o companie cu multe proiecte, linii de distribuţie şi obiective ambiţioase de dezvoltare sustenabilă, prioritizarea continuă este o necesitate

    Roxana Partas, Head of Product Development, Metropolitan Life, 34 de ani

    Prime brute subscrise (2023): 625 mil. lei

    Număr de angajaţi: 240

    „Într-o companie cu multe proiecte, linii de distribuţie şi obiective ambiţioase de dezvoltare sustenabilă, prioritizarea continuă este o necesitate. Aşadar, este necesară o adaptabilitate rapidă, fluidă, pe noile priorităţi, cât şi în relaţie cu echipa şi colaboratorii. Mă încântă, totodată, să observ cum întreaga echipă dezvoltă aceasta flexibilitate, ceea ce contribuie la atingerea obiectivelor de business ale companiei şi la a rămâne competitivi şi eficienţi în piaţa locală.”

    Cu o experienţă de peste 10 ani în domeniul asigurărilor de viaţă, Actuarial Science şi dezvoltarea de produse, Roxana s-a alăturat echipei Metropolitan Life în 2014. Din iulie 2021, este Head of Product Development şi coordonează echipa de Value Proposition and Product din cadrul Metropolitan Life România, asigurându-se că produsele de protecţie financiară se aliniază nevoilor în continuă schimbare ale clienţilor. Roxana Partas deţine o diplomă de master în econometrie şi cercetare operaţională, cu specializare în studii actuariale, la Universitatea din Maastricht, şi o diplomă de licenţă în economie, cu specializare în economie cibernetică, la Academia de Studii Economice din Bucureşti. În perioada august 2014 – septembrie 2020, Roxana a obţinut certificări pentru Business Economics, Finanţe şi Raportare Financiară, Probabilitate şi Statistică Matematică şi Matematică Financiară în cadrul Institute and Faculty of Actuaries, din Marea Britanie.

     


     

  • 100 tineri manageri de top. Alexandru Bâlbâe, Rompetrol Rafinare

    Alexandru Bâlbâe, Director Uzina Utilităţi (Utilities Plant Manager), Rompetrol Rafinare 39 de ani

    Cifră de afaceri (2023): + 4,5 mld. dolari

    Profit net (2023): + 171,2 mil. dolari

    Număr de angajaţi (la 31.12.2023, total angajaţi Rompetrol Rafinare):  1.176

    „Prin prisma rolului actual, unul dintre obiective este optimizarea eficienţei operaţionale a rafinăriei, cu beneficii în partea de costuri şi mediu înconjurător. Îmi propun să dezvolt şi să implementez strategii pentru îmbunătăţirea siguranţei, dar şi să promovez inovaţia şi utilizarea tehnologiilor sustenabile în procesele de producţie. De asemenea, doresc să fiu mereu un lider capabil să motiveze echipa, pentru depăşirea obiectivelor, fără să neglijez crearea unui mediu de lucru pozitiv şi orientat spre performanţă.”

    Parcursul lui Alexandru Bâlbâe în companie a început în 2008, odată cu participarea la programul de internship. Spune că a fost, din start, atras de modul profesionist de lucru, de industrie şi de oameni, iar rezultatele au venit treptat. De la trainee a trecut prin mai multe etape şi funcţii, iar acum a ajuns într-un rol vital pentru orice rafinărie – director Uzina Utilităţi, responsabil de asigurarea necesarului de energie pentru cea mai mare rafinărie din România şi regiune.

  • Într-o lume în care retailerii tradiţionali caută constant modalităţi de a concura cu giganţii comerţului online, o companie românească aduce inovaţia care poate schimba regulile jocului

    Într-o lume în care retailerii tradiţionali caută constant modalităţi de a concura cu giganţii comerţului online, o companie românească aduce inovaţia care poate schimba regulile jocului în publicitatea din magazine. Footprints AI, un start-up inovator din România, a reuşit să facă ceea ce mulţi considerau imposibil: să aducă precizia şi eficienţa publicităţii digitale în magazinele fizice.

    Platforma lor, care funcţionează asemenea Google Ads sau Meta Ads dar pentru retailul tradiţional, a înregistrat o creştere spectaculoasă, de la venituri de 650.000 de euro în 2023 la 2,3 milioane de euro estimate pentru 2024. Cu o rundă de finanţare de 2 milioane de euro în derulare şi parteneriate strategice în Europa Centrală şi de Est, Africa de Sud, Orientul Mijlociu şi Asia-Pacific, Footprints AI îşi pregăteşte terenul pentru următoarea sa mare provocare: cucerirea pieţei americane. „În ceea ce priveşte runda de finanţare pe care am deschis-o vara aceasta, acum suntem în plin proces de due diligence cu unul dintre cele mai mari fonduri de venture capital din România.

    Urmează ca acest proces să se finalizeze în curând. De asemenea, suntem în discuţii şi cu un fond american de venture capital pentru o investiţie mai mică în etapă asta. Pentru noi piaţa din Statele Unite ale Americii este o piaţă strategică pe care o vom aborda la moment dat, în momentul în care vom avea dimensiunea suficientă pentru a face acest lucru. Şi credem că este important să luăm alături de noi un partener din zona aceea a lumii încă de pe acum, pentru a putea să ne maximizăm şi şansele de a avea o expansiune de succes în SUA, dar şi viteza cu care vom putea face acest lucru în viitor“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Paul Gheorghiu, cofondator şi head of partnerships, Footprints AI. 

    Echipa Footprints AI se află în discuţii avansate cu primul fond de capital de risc din România – Catalyst, dar şi cu un fond de investiţii din SUA. În plus, start-up-ul a avut şi o campanie de strângere de fonduri de 100.000 de euro pe platforma SeedBlink, reuşind să atragă suma ţintită într-un timp foarte scurt. Start-up-ul a înregistrat anul acesta o creştere semnificativă a veniturile, în condiţiile în care a  transformat retailerii din clienţi în parteneri, implementând un model de împărţire a veniturilor generate prin intermediul platformei de retail media. „În mare, ceea ce ne-am propus pentru 2024 am depăşit, ceea ce spune foarte clar că strategia de go-to-market, modul în care adresăm piaţa şi abordăm piaţa, a funcţionat. Subliniez faptul că la începutul acestui an spuneam că abordarea pe care o avem legată de modul în care platforma noastră adresează piaţa de retail media doream să se schimbe. Ce schimbam era faptul că începeam să facem parteneriate cu retailerii, care subliniez, încă o dată, stau pe o droaie de date şi cu ajutorul AI-ului şi a multiplelor altor capacităţi pe care le are platforma să reuşim să monetizăm, astfel încât să dăm voie brandurilor şi agenţilor de media să poată să deruleze campanii, la fel cum ar derula pe Facebook sau Google, dar care să influenţeze cumpărăturile acolo unde se întâmplă ele, în magazinile fizice în special şi bineînţeles să ţintească şi să poată prezice comportamentul unui consumator de mâine. Deci asta ne propusesem şi asta am reuşit, motiv pentru care am ajuns să creştem de aproape 4 ori veniturile, o creştere extraordinară. Adică anul trecut am terminat anul cu 650.000 de euro ca venituri şi anul acesta închidem cu 2,3 milioane”, a explicat Dan Marc, fondator şi CEO al Footprints AI.

    Soluţia Footprints AI funcţionează ca o platformă de advertising pentru retaileri, agenţii de media şi branduri. Mai exact, platforma Footprints AI se integrează în sistemele retailerilor pentru a colecta şi a analiza datele cumpărătorilor, reunind atât date din magazinele fizice (case de marcat, senzori instalaţi în magazine etc.), cât şi date din mediul online – site-uri şi aplicaţii de mobil ale retailerilor. Tehnologia AI specifică retailului tradiţional dezvoltată de Footprints se instalează în arhitecturile de date proprii ale retailerilor, modele AI fiind antrenate local în sistemele comercianţilor. „Am reuşit să ajungem la 8,5 milioane de profiluri de cumpărători pe care le avem în gestiune de la diferiţi parteneri, retaileri, cu care colaborăm în România. Şi asta înseamnă undeva la 75%, spre 80% din tot ce ţine de piaţă şi consumatorii maturi care merg în retail şi care cumpără activ, ca bază de utilizatori.

    bază de audienţă de media şi în aceeaşi măsură, tot pe piaţa din România, am reuşit să avem colaborări active, deci parteneriate încheiate cu toate marile agenţii de media şi cu subsidiarile lor şi, bineînţeles, am avut deja campanii de succes. Deci avem acum toate ingredientele necesare să ajungem să operăm cea mare reţea de retail media din Europa Centrală şi de Est, aceasta fiind una dintre regiunile pe care ne axăm”, a punctat Dan Marc.

    Pentru agenţiile de media şi pentru branduri, platforma Footprints AI funcţionează ca şi soluţiile Google Ads sau Meta Ads pe care acestea le folosesc pentru promovarea în mediul online, doar că soluţia dezvoltată de start-up-ul local este pentru promovarea directă în magazinele fizice – pe ecranele din magazine sau la radio-ul intern al retailerului. „Pentru prima oară, la mixul acesta de canale de media prin care tu poţi să derulezi campanii, se adaugă Footprints AI. Pentru prima oară, te poţi duce şi poţi să spui, vreau să pun şi eu o parte din buget pe o platformă unde ştiu că pot să targetez de exemplu femei tinere fără copii sau <<dual income no kids>>, depinde de segmentul pe care îl ţinteşti. Şi să văd foarte clar cum ţintind aceste femei când sunt acasă şi când sunt în magazin, îmi cresc vânzările. Şi vreau să văd vânzările la nivel de magazin, că ai vrea să vezi într-adevăr dacă vrei să amplifici prezenţa într-un magazin, vrei să retragi produsul din nişte magazine unde să zicem că audienţa ta nu-şi permite să cumpere produsul sau poate este prea ieftin, deci diferite lucruri. Şi toate acestea se pot face în timp real”, a detaliat Dan Marc cu privire la funcţionalităţile platformei. Schimbare strategică legată de transformarea retailerilor din clienţi în parteneri a ajutat start-up-ul să îşi crească businessul, fiind totodată o metodă de scalare şi extindere pe mai multe pieţe. „În momentul de faţă avem peste 15 parteneri la nivelul întregii Europe Centrale şi de Est. Cea mai mare piaţă pentru noi este piaţa din România, unde lucrăm împreună cu Profi, cu Lagardère, cu grupul de malluri Mas Rei. Lucrăm şi împreună cu Datecs, care este cea mai mare reţea de terminale de point of sale din România. Totodată, lucrăm împreună cu Bolt – am semnat un parteneriat cu ei pentru întreaga regiune, pentru toate ţările în care operează. Bolt, fiind o companie de tehnologie, înţelege foarte exact potenţialul a ceea ce facem noi”, a menţionat Paul Gheorghiu.

    Prin intermediul parteneriatelor, start-up-ul a introdus şi o metodă de monetizare, prin împărţirea veniturilor generate de promovarea pe care o fac agenţiile de media şi brandurile prin acest canal în retailul tradiţional. „Acest parteneriat constă într-un înţelegere de împărţire a acestor venituri suplimentare pe care le generăm noi din retail media în funcţie de mai mulţi factori – în funcţie de complexitatea integrării pe care o avem cu retailerii respectiv, în funcţie de palierele de venituri pe care reuşim să le generăm. Dar ce e important să menţionăm e faptul că acest venit pe care îl împărţim prin acest revenue sharing este că sunt venituri complet noi pentru retaileri. Sunt bani pe care nu îi generau înainte şi sunt bani practic pe care îi generează dintr-o zonă care este complet nouă pentru zona aceasta de monetizare a datelor”, a precizat Paul Gheorghiu. În ceea ce priveşte clienţii din zona de agenţii şi branduri, start-up-ul lucrează în prezent cu peste 20 de companii de acest tip, cu grupuri mari de media.   

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Marius Dosinescu, Adverlink.net – marketplace pentru „publisheri şi advertiseri“

    Ce e nou? Start-up-ul local a lansat recent o soluţie nouă, numită Adverlink.net, ce funcţionează ca un marketplace ca¬re conectează „publisherii şi advertiserii“ printr-un sistem de tip Links as a Service (LaaS). Noua soluţie este integrată în platforma Aysa.ai, însă funcţionează şi independent.

    „Primul obiectiv pe care îl avem este să avem 1.000 de advertiseri cu un abonament lunar în medie de 200 de euro, deci venituri recurente lunare de 200.000 de euro. Evident, avem câteva milestone-uri şi primul milestone pe care îl avem este de a atrage 100 de clienţi până la finalul anului, 100 de clienţi cu o medie de 200 de dolari a abonamentului lunar. Planul este să finalizăm testarea şi tot ce mai avem de făcut pe piaţa din România şi să lansăm produsul final tot până la finalul anului.“

    2. Iulia Andriţoiu Caizer, CEO şi cofondatoare a  QuickLegal, şi Catrinel Daniliuc, digital sales manager, BCR.

    Ce e nou? Start-up-ul a încheiat un parteneriatul cu BCR: prin platforma George Store, clienţii băncii au acces la consultanţă juridică şi la soluţii juridice personalizate, inclusiv automatizarea recuperării facturilor neplătite.

    Iulia Andriţoiu Caizer: „Parteneriatul este într-o continuă dezvoltare şi creştere. Acum suntem într-o primă etapă de promovare, în care vrem să vedem rezultatele şi care este reacţia pieţei la un astfel de serviciu, pentru că partea aceasta de soluţii tech, automatizare, sunt privite încă puţin cu reticenţă de anumite sectoare ale pieţei.“

    Catrinel Daniliuc: „Noi avem acum circa 140.000 de utilizatori ai «George pentru afacerea ta» şi avem 13 parteneri în momentul de faţă în zona «George’s friends» în George Store. De când am început această poveste cu parteneriatele şi cu listarea în platforma George, am avut undeva la 11.000 – 12.000 de conversii, pentru că ele fie sunt vânzări, fie sunt subscripţii, în funcţie de parteneriat. Iar feedbackul pe care l-am primit până acum de la clienţi a fost unul pozitiv.”

    Rubrica „Investor Watch”

    1. Adrian Roşoagă, chief investment officer, BCR Seed Starter

    Fondul de tip CVC caută fintech-uri care pot completa produsele băncii „Până acum ne-am concentrat pe start-up-uri româneşti şi aşteptăm cu nerăbdare să anunţăm primele noastre tranzacţii curând, până la sfârşitul anului. Aşadar, spre deosebire de fondurile VC care urmăresc în principal randamente financiare, noi avem şi anumite obiective financiare strategice aliniate cu strategia băncii, cultura corporativă şi valorile acesteia. Dacă mă întrebaţi despre împărţirea între aceste două aspecte, aş spune că este în jur de 50%-50%.“

    2. Thomas Kolarik, vicepreşedinte IT şi operaţiuni al BCR

    Buget de 5 mil. euro pentru start-up-uri din România. „Prima perspectivă este cea legată de «machine learning» – unde folosim tehnologia în relaţie cu datele deţinute de bancă, unde ne putem asigura că datele sunt tratate corect, în conformitate cu toate normele, cum ar fi GDPR. Este dacă vreţi AI-ul clasic, care este foarte important pentru sistemul bancar. Spre exemplu toţi algoritmii noştri de detectare a fraudelor sunt bazaţi pe această tehnologie. Desigur şi această tehnologie avansează, iar algoritmii sunt mai buni zi de zi.“

     

    3. Dan Marc, fondator şi CEO al Footprints AI, şi Paul Gheorghiu, cofondator şi head of partnerships, Footprints AI – platformă AI pentru advertising în retailul tradiţional.

    Ce e nou? Compania locală are în prezent deschisă o rundă de finanţare în valoare totală de 2 milioane de euro, bani cu care şi-a propus să scaleze businessul şi să accelereze extinderea la nivel regional şi internaţional, obiectivul pe termen mai lung fiind intrarea pe piaţa din SUA.

    Dan Marc: „În mare, ceea ce ne-am propus pentru 2024 am depăşit, ceea ce spune foarte clar că strategia de go-to-market, modul în care adresăm piaţa şi abordăm piaţa, a funcţionat. Subliniez faptul că la începutul acestui an spuneam că abordarea pe care o avem legată de modul în care platforma noastră adresează piaţa de retail media doream să se schimbe.”

    Paul Gheorghiu: „Pentru noi piaţa din Statele Unite ale Americii este o piaţă strategică pe care o vom aborda la moment dat, în momentul în care vom avea dimensiunea suficientă pentru a face acest lucru. Şi credem că este important să luăm alături de noi un partener din zona aceea a lumii încă de pe acum, pentru a putea să ne maximizăm şi şansele de a avea o expansiune de succes în SUA, dar şi viteza cu care vom putea face acest lucru în viitor.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Care este noul domeniu pe care roboţii pun stăpânire. În urmă cu zece ani, nimeni nu ar fi zis că este posibil să fie atins de aceştia

    Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marţiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI şi ficţiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

    În urmă cu zece ani, conceptul de roboţi în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid şi astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfăşoară pe câmpurile agricole. Maşinile şi utilajele moderne au înlocuit treptat sapa şi plugul tradiţionale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează şi transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în faţa deficitului de forţă de muncă şi a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezenţa roboţilor pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcţie inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

    „Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboţi în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe ţări, iar peste zece ani, îi văd pe roboţi în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicaţiile de protecţie a culturilor sunt deja făcute cu drone, şi în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicaţii cu drone pentru o nouă soluţie, eşti în afara pieţei, pentru că majoritatea activităţilor agricole astăzi sunt făcute cu drone. Şi dronele sunt un fel de roboţi, nu-i aşa?”, spune Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

    Aşadar, adaugă el, vede o mulţime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătăţite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligenţa artificială se îmbunătăţeşte mult în fiecare an. „Cred că roboţii vor fi introduşi în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecţie a culturilor, dar cred că vom vedea multe activităţi din acestea făcute de roboţi. Nu sunt sigur dacă roboţii vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulţi roboţi, aceştia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruşi, boli şi dăunători, ca o consecinţă a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluţie pentru combaterea lor prin IoT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Slovenia. Prin monitorizarea condiţiilor precum umiditatea, precipitaţiile şi nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli şi să acţioneze în consecinţă. Aceste tehnologii încep să apară şi pe piaţa românească. „Există multe soluţii digitale pe piaţa actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc şi deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toţi jucătorii majori de pe piaţă au instrumente foarte interesante, şi cred că ne îndreptăm către inteligenţa artificială. Acest lucru va schimba agricultura, şi sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menţionează Andre Negreiros.

    Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

    De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă şi energie, creşterea costurilor îngrăşămintelor şi metodele de producţie ineficiente exercită presiuni asupra producţiei agricole, iar soluţiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022. De asemenea, populaţia creşte şi cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producţia agricolă cu cel puţin 23% pentru a menţine standardele de viaţă actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piaţa globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creştere de 13,1%. „Populaţia creşte, vor fi tot mai mulţi oameni în deceniile viitoare, aşa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar şi de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este şi îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toţii la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puţin dureros dacă întreaga industrie investeşte masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluţii. Şi cred că inovaţia este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populaţia angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 şi 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe ţări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puţin mai în vârstă. Dar văd şi că generaţia mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generaţiei mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generaţia mai tânără intră pe această piaţă, aceştia vor fi mai implicaţi în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendinţă de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschişi să îmbrăţişeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, şcolile de agronomie sunt bune, şi în fiecare an există un mare flux de tineri talentaţi care intră pe piaţă. „Acest lucru ajută foarte mult ţara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaţionale pe care îl avem în întreaga lume, şi în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

    Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniaţi cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziţia. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de uşor pentru că piaţa noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria şi fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuşi să se schimbe şi să se adapteze, dar au nevoie de soluţii. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care ştiu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

    Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 – o creştere de 50% faţă de 2022.