Introduse de câţiva ani pentru turiştii care vor să fie cât mai aproape de natură, dar să nu renunţe pe cât posibil la confortul cu care sunt obişnuiţi, căsuţele-oglindă cresc în popularitate printre cei cărora le place glampingul. Aceste căsuţe, scrie Wall Street Journal, au pereţi transparenţi pe dinăuntru şi sunt acoperite la exterior cu panouri oglindă, astfel încât ocupanţii să poată vedea bine afară, iar căsuţa în care stau să se piardă în peisaj. Tocmai această calitate a lor de a se integra atât de bine în locul în care se află le face atrăgătoare pentru turişti şi determină proprietarii de glampinguri să investească în ele. Unele căsuţe-oglindă sunt cocoţate pe nişte stâlpi şi dotate cu podea transparentă, permiţându-le celor cazaţi în ele să observe ce se întâmplă cu vietăţile şi plantele de la nivelul solului. Pe lângă aspectul deosebit, care aduce publicitate gratuită pe reţelele de socializare online, căsuţele-oglindă au avantajul că se pot folosi tot timpul anului, spre deosebire de corturile dintr-un glamping, deoarece se pot încălzi mai uşor, consideră proprietarii de astfel de structuri de cazare. La momentul actual, glampinguri cu căsuţe-oglindă se găsesc prin diverse colţuri ale lumii, de la Estonia, Marea Britanie, Suedia, Germania, Austria, Ţările de Jos la Canada, Statele Unite ale Americii, Mexic sau Uruguay. De tratamentul cu oglinzi exterioare beneficiază şi domurile geodezice, folosite şi ele în glampinguri, panourile cu care sunt acoperite dându-le un aspect de fagure.
Category: Analize
Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.
-
După maximele de la BVB, încotro? Ce se va întâmpla cu Bursa de la Bucureşti după evoluţia spectaculoasă din ultimele luni?
Cinci mari companii de la Bursa locală – Transelectrica, Sphera Franchise Group, Iproeb, Antibiotice Iaşi, AAGES – le-aU adus câştiguri investitorilor de la 56% la 166% la finele primelor opt luni din an, în contextul în care piaţa de capital din România a rulat cu motoarele turate, marcând una dintre cele mai bune perioade din ultimii ani. Se va menţine impulsul şi în lunile următoare? „Greu de spus”, răspund brokerii, care notează în acest sens posibilele efecte ale alegerilor din România şi Statele Unite, cât şi faptul că Bursa a pus capăt în luna august unei serii de 16 luni consecutive de creştere prin indicele dividendelor BET-TR.
Se spune că „time in the market beats timing the market”, adică prezenţa îndelungată în piaţă prevalează în faţa strategiei de a prinde minimele şi de a vinde pe maxime. După recordurile recent marcate de indicii şi companiile locale, investitorii nou apăruţi pe Bursă se întreabă dacă şi când să cumpere, în timp ce aceia cu ştate vechi încearcă să găsească momentul potrivit de vânzare.
Pe plan loca, Bursa de la Bucureşti a adus şi anul acesta randamente peste cele livrate de marile pieţe din vestul Europei şi Statele Unite, într-o continuare a trendului ascendent din 2023, susţinut de listarea istorică a Hidroelectrica (simbol bursier H2O). Pe fondul rezultatelor îmbunătăţite şi al evaluărilor scăzute faţă de altă perioadă, emitenţi precum Iproeb Bistriţa (IPRU), Antibiotice Iaşi (ATB) şi AAGES (AAG) au înregistrat dinamici de peste 100%, deci au dublat banii investitorilor în intervalul ianuarie-august.

„Primele opt luni din an s-au încadrat în aşteptări. Luna august este o perioadă de concedii, în care lichiditatea este mai scăzută, dar am avut parte şi de surprize plăcute. Dacă facem o comparaţie indice pe indice, companiile de pe piaţa românească au randamente superioare celor din pieţele americană sau germană”, spune Ovidiu Şerdean, broker al IFB Finwest.Cel mai ridicat randament de la BVB, luând în calcul doar acţiuni cu lichiditate de peste 5 milioane de lei, a fost înregistrat în primele opt luni de producătorul de cabluri electrice Iproeb Bistriţa, a cărui cotaţie a urcat cu 116%, beneficiind atât de situaţiile financiare în creştere, cât şi de anunţul Hidroelectrica cu privire la semnarea unui contract de realizare a retehnologizării hidrocentralei Vidraru cu o asociere din care face parte şi Electromontaj, ca lider, contractul având o valoare de 1 miliard de lei. Iproeb face parte din grupul Electromontaj.
Pe poziţia secundă, cu 112%, se află producătorul de medicamente Antibiotice Iaşi, care se găseşte de aproape doi ani pe radarul investitorilor de la BVB datorită planurilor de dezvoltare ale conducerii, finanţărilor europene obţinute şi rezultatelor financiare în creştere. Pe deasupra, compania de stat se va alătura indicelui de referinţă BET pe 23 septembrie.Podiumul este completat de producătorul de echipamente industriale AAGES, ale cărui acţiuni au urcat cu 100% pe fondul creşterilor surprinse în rapoartele financiare la T1 şi S1. Prin comparaţie, benchmarkul BET s-a apreciat cu 19% în aceeaşi perioadă.
Recent, Bloomberg – una dintre cele mai cunoscute publicaţii pentru mediul de business din lume – scria că piaţa de capital din România devine una dintre cele mai performante din Europa, investitorii fiind optimişti că raliul va continua pe măsură ce tot mai multe companii vor lua decizia de a veni la cota Bursei.
Deşi economia României, cunoscută pentru creşterea sa rapidă, a oferit semne de încetinire în ultima perioadă, aceasta este pe cale să se revigoreze, ajutată de reduceri ale ratei dobânzii şi de o moderare a creşterii preţurilor, reiese din materialul Bloomberg. Îmbunătăţirea perspectivelor macroeconomice este combinată cu pariuri că Bursa românească va fi promovată de furnizorul de indici MSCI — posibil chiar anul viitor — la statutul de piaţă emergentă, de la actualul statut de piaţă de frontieră.
Adrian Tănase, directorul general al operatorului BVB, a declarat recent că România „se situează foarte bine“ în ceea ce priveşte criteriile de accesibilitate pe piaţă ale MSCI pentru investitorii internaţionali şi are numărul necesar de companii listate pentru o promovare. Cu toate acestea, el a subliniat că piaţa trebuie să îndeplinească cerinţele de lichiditate.
Între timp, unii investitori continuă să marcheze profituri consistente. De exemplu, Sphera Franchise Group (SFG), operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, a consemnat o creştere de circa 57% a acţiunilor în primele opt luni din 2024 ca urmare a deschiderii de noi locaţii şi a situaţiilor financiare solide de anul trecut şi din prima parte a anului curent.
Un randament similar – 56% – a fost înregistrat de Transelectrica (TEL), compania naţională de transport de energie electrică, în contextul în care tariful pentru servicii de sistem a crescut pe timp de vară cu 40%. În plus, proiectul de investiţii din fonduri nerambursabile pentru majorarea capacităţii de integrare a noilor surse regenerabile de energie din Dobrogea a susţinut interesul investitorul din această perioadă.

„Fără a face recomandări, vedem de câţiva ani un interes deosebit al investitorilor pentru companiile care acordă dividende, lideri în sectorul în care activează şi companii care au un management proactiv, răspund la întrebările investitorilor şi au grijă de imagine şi de rezultatele financiare”, spune Laurenţiu Felea, senior broker, Goldring.
La începutul lunii septembrie, indicele BET afişa o creştere de aproape 40% în dolari americani în ultimele 12 luni, fiind a cincea cea mai bună evoluţie din peste 90 de indici bursieri monitorizaţi de Bloomberg. Chiar şi după o uşoară scădere în luna august, indicele se află aproape de un nivel record, urcând în 13 din ultimele 15 luni.Listarea din 2023 a Hidroelectrica – în valoare de aproape 2 miliarde de euro – a atras tot mai mulţi investitori străini în România. De asemenea, debutul companiei a reînviat interesul local pentru Bursă, crescând evaluările şi volumele de tranzacţionare — deşi acestea din urmă rămân scăzute comparativ cu standardele internaţionale.
Agenţia americană de presă scrie că BET are acum aceeaşi evaluare price-to-equity ca a indicelui de referinţă al pieţelor emergente MSCI, în timp ce cea mai mare piaţă de acţiuni din Europa de Est, cea de la Varşovia, se tranzacţionează la un discount de aproximativ 30%.„În anul 2023, multiplul la nivelul median al bursei este în creştere faţă de 2022, este undeva la mediana ultimilor 10-12 ani. Aş putea spune că este sub PER-ul (raport capitalizare/profit net – n.r.) din marea majoritate a pieţelor de capital din Europa de Vest, dar aici poate fi o serie de explicaţii, pe lângă mărimea şi lichiditatea pieţei, capacitatea de a atrage investitori”, adaugă Sorin Petre, partener valuation & economics, PwC România.
Dacă un PER mai mare poate sugera fie o supraevaluare a unei companii sau unui sector de activitate, fie aşteptări mai optimiste din partea investitorilor, un PER mai mic poate indica faptul că un emitent este mai „ieftin“ decât alţii, adică este considerat sub-evaluat. Indicatorul poate fi interpretat ca numărul de ani necesari pentru ca preţul plătit în prezent pentru o acţiune să fie recuperat din profituri, în cazul în care acestea rămân constante.
În ce mai investim
În topul scăderilor de la BVB din primele opt luni, primul loc este ocupat de operatorul de terenuri agricole Holde Agri Invest (HAI), companie listată pe piaţa AeRO. Acţiunile au pierdut 40% în condiţiile în care 2024 a continuat să aducă noi provocări întreg sectorului agricol.
Apoi, acţiunile grupului de IT Bittnet (BNET) s-au depreciat cu 32% din cauza rezultatelor financiare sub aşteptări, iar producătorul şi furnizorul de substanţe chimice Chimcomplex (CRC) a pierdut 29% pe fondul deciziei de a nu distribui dividende şi planului de reducere a costurilor.
Fondul Proprietatea (FP) a coborât cu 24% în acelaşi interval, notând în acest sens interesul scăzut al investitorilor de după listarea participaţiei la Hidroelectrica şi distribuirea ulterioară de dividende, la care s-a adăugat amânarea listării alor companii din portofoliu. Topul este completat de producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP). Aici, scăderea de 22% a cotaţiei a venit pe un profit mai mic cu 10% în T1 şi în coborâre cu 46% în S1.
„Mai vorbim şi de riscuri specifice pieţei din România. Însă potenţialul de creştere poate să fie un element pozitiv pentru piaţa de capital de la Bucureşti. Perspectivele, zicem noi, sunt destul de bune (…). Dacă Bursa va reuşi să atragă listări atractive, va fi o soluţie viabilă şi pentru fondurile de pensii”, continuă Sorin Petre.
În altă ordine de idei, fostele societăţi de investiţii financiare (SIF-uri) par să beneficieze din nou de interesul investitorilor după procesele de rebranding din ultimii ani. Astfel, toate cele cinci foste SIF-uri afişează creşteri ale acţiunilor în 2024, după scăderi pe linie în anul precedent.

„La cele cinci SIF-uri mi se pare foarte interesant discountul cu care se tranzacţionează faţă de activul net, adică diferenţa între preţul la bursă şi valoarea unitară a activului net“, spune brokerul. Lion Capital are un discount de 70%, Evergent are 60%, Transilvania Investments circa 60%, SIF4 (Longshield Investment – n.r.) are 50%, iar Infinity Capital are 70%, deci discounturi foarte bune”, menţionează Ovidiu Şerdean.
În august, Bursa locală a scăzut abrupt prin indicele dividendelor BET-TR şi a încheiat o serie de 16 luni consecutive de creştere, la capătul căreia s-a apreciat cu nu mai puţin de 73%, în vreme ce volatilitatea de pe pieţele externe şi lichiditatea redusă ca urmare a sezonului de vacanţe şi de raportări financiare s-au reflectat negativ în indicii şi cotaţii.Doar pe 5 august, indicele BET a pierdut 3,7%, cea mai mare scădere zilnică de aproape doi ani, investitorii internaţionali vânzând intens pe fondul datelor economice slabe din Statele Unite, corecţiilor din industria tech, aprecierii înregistrate de yenul japonez şi potenţialei escaladări a conflictelor din Orientul Mijlociu.
Bursa a recuperat însă destul de repede scăderea, înregistrând între 16 şi 26 august cea mai lungă serie de creşteri de anul acesta, respectiv şapte şedinţe consecutive pe plus. Ultimele zile de luna trecută au dat însă startul unui nou trend descendent, în contextul în care investitorii se tem de o posibilă recesiune a economiei americane, sugerată de evoluţiile sub aşteptări din industria prelucrătoare, locurile de muncă vacante şi cele mai recente date privind salariile din sectorul privat.În consecinţă, indicele BET s-a depreciat cu 6% în nouă şedinţe de tranzacţionare consecutive, interval în care capitalizarea cumulată a companiilor româneşti listate la BVB a scăzut cu
13,3 miliarde de lei, la 350 de miliarde.„46% dintre investitorii români investesc mai puţin sau vând între lunile mai şi octombrie, iar 29% încearcă să cumpere minimele generate de scăderi. Odată cu terminarea concediilor s-ar putea să vedem un aflux de investitori în piaţă, impulsionat şi de scăderile de dobânzi, dar şi de scăderile preţurilor acţiunilor. Sondajul eToro Investors Beat arată că există un număr mare de investitori care au cash în portofoliu, lucru care ar putea să sprijine reîntoarcerea pe creştere a burselor”, consideră Bogdan Maioreanu, analist al platformei de tranzacţionare eToro.

Ce spun brokerii şi analiştii?
Chiar şi după scăderile abrupte din ultimul timp, Bursa este în continuare pe plus cu 30% prin benchmarkul BET în ultimele 12 luni, iar asta în contextul în care indicele s-a apreciat cu 32% în 2023. În plus, perspectivele Bursei pot fi susţinute mai departe de implementarea Contrapărţii Centrale (CCP), prin care se relansează piaţa derivatelor la BVB, cât şi de promovarea în indicii MSCI şi continuarea programului de emisiuni de titluri de stat Fidelis, care a ajuns anul acesta la cinci ediţii, cu una mai mult decât în anii precedenţi.
„Scăderile pot fi oportunităţi de a cumpăra acţiuni pe care investitorul şi le dorea în portofoliu, dar le considera prea scumpe. Sfârşitul anului vine şi cu alegerile din Statele Unite, care pot să aducă volatilitate în piaţa americană, cât şi pe pieţele internaţionale. Există în continuare perspective de creştere. Corecţiile sunt normale într-un ciclu de creştere a pieţelor şi investitorii care au cash pot să ajute în această direcţie”, mai spune Bogdan Maioreanu.
În afară de BETAeRO, indice consultativ pentru pepiniera segmentului principal de la BVB, toţi indicii locali afişează creşteri de la începutul anului până în prezent. De exemplu, BET-FI, unde sunt incluse fostele SIF-uri şi Fondul Proprietatea, este pe plus cu 2,2%, în timp ce indicele companiilor din energie şi utilităţi BET-BK a urcat cu 9,2%, ţinând cont aici de valorile afişate în data de
6 septembrie.BET-BK, indice de referinţă pentru administratorii de fonduri mutuale şi investitorii instituţionali, a crescut cu 12,6%, iar BET-TR, care include dividendele alocate acţionarilor, s-a apreciat cu 20,7%.
„Toamna aceasta se anunţă una plină de evenimente (alegeri generale în România, alegeri prezidenţiale în SUA, raportările financiare pentru trimestrul al treilea) care ar putea genera volatilitate în piaţă. Tocmai de această volatilitate ar putea beneficia investitorii, mai ales în cazul emitenţilor cu raportări financiare bune şi perspective de dividend în anul 2025”, a declarat Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al casei de brokeraj Estinvest, pentru BM.
Vorbind pe marginea aceluiaşi subiect, Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction, spune că acţiunile plătitoare de dividend reîncep să fie considerate interesante de participaţii la piaţă. Astfel, probabil că, din toamna aceasta, care va aduce inclusiv rezultatele la T3 ale companiilor listate, investitorii se vor orienta către acţiuni cu profil mai scăzut de risc, precum cele din sectorul de utilităţi.
„Mă mai gândesc aici la emitenţii din industria energetică (mai ales cei deţinuţi majoritar de către stat), precum şi din sectorul bancar. În plus, emitenţii din sectorul medical (servicii şi medicamente) ar putea intra în vizorul investitorilor”, adaugă Marcel Murgoci.De exemplu, MedLife (M), momentan singura companie din indicele BET care activează în domeniul health/pharma, înregistrează o creştere de 42% pe acţiuni de la începutul anului, la o capitalizare de 3 miliarde de lei, conform datelor bvb.ro.
Pe de altă parte, deciziile băncilor centrale privind reducerile de dobânzi ar putea ajuta companiile de tip „growth”, aflate în perioada de creştere a businessului, având nevoie de influx de numerar pentru a-şi pune în operare planurile de dezvoltare.
„În piaţa americană este deja evident un trend care a început în luna iulie. Sectorul financiar, real estate-ul, acţiunile ciclice sau chiar unele regiuni geografice vor fi cele care vor beneficia de scăderea inflaţiei şi a dobânzilor. Aici includem pieţele europene, care sunt în acest moment mai ieftine decât cele americane din punctul de vedere al evaluării acţiunilor”, explică Bogdan Maioreanu.
De altfel, randamentele pieţelor de capital din centrul şi estul Europei le depăşesc şi anul acesta pe cele afişate de marile burse vestice. De la începutul anului până pe 6 septembrie, indicele local BET era pe plus cu 13%, în timp ce BUX din Ungaria şi PX din Cehia au crescut cu 19%, respectiv 13%. La Paris, indicele CAC 40 s-a depreciat cu 2,4% în aceeaşi perioadă, în timp ce FTSE 100 a urcat cu 6% la Londra.
Cel mai recent maxim atins de BET este pe 18 iulie, când indicele afişa un avans de 23% în 2024, la 18.750 de puncte. În prima jumătate din an, societăţile de brokeraj de la Bucureşti au intermediat tranzacţii de circa 30 miliarde de lei în S1/2024, pe toate segmentele şi cu acţiuni, obligaţiuni şi unităţi de fond, faţă de 16,6 miliarde în S1/2023,
Printre factorii care au condus la evoluţia pieţei locale de anul acesta au mai fost creşterea numărului de investitori ca urmare a succesului ofertei derulate de Hidroelectrica, cât şi aprecierile înregistrate de acţiunile unora dintre cei mai mari emitenţi, precum producătorul de energie deja menţionat, OMV Petrom (SNP) sau Banca Transilvania (TLV). De notat totodată şi creşterea de la începutul anului a contribuţiei la Pilonul II de pensii private, cei mai mari investitori de la BVB, de la 3,75% la 4,75%.
„Cred că vom mai avea volatilitate în luna septembrie; de obicei, nu este una dintre cele mai bune luni de tranzacţionare pe piaţa de capital. Nu mă aştept la creşteri foarte mari în perioada urătoare, ci la o consolidare”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare la Goldring.
Aşadar, la fel ca în timpul pandemiei, după declanşarea războiului din Ucraina sau chiar după scăderea de 3,7% a indicelui BET de luna trecută, cei care caută atent oportunităţi de acumulare sau intrare la preţuri mai „ieftine” pot avea automat de câştigat pe termen lung.
-
100 Cele mai puternice femei din business. Ioana Gorgăneanu, Vice-president, head of marketing & communications, Southeast Europe, Mastercard
Cifră de afaceri: N/A
Număr de angajaţi: 50
Biografie: Ioana Gorgăneanu s-a alăturat echipei Mastercard în 2005, în calitate de marketing manager pentru România şi Bulgaria, iar responsabilităţile sale s-au extins ulterior către mai multe ţări din regiune. Din rolul său actual, coordonează activităţile de marketing ale Mastercard în Europa de Sud-Est, construite în linie cu viziunea companiei, care îmbină valori precum o lume dincolo de cash, incluziune şi educaţie financiară, inovaţie, plăţi sigure şi interconectivitate.
► Acum 20 de ani, intram pe porţile agenţiei McCann România, pe o poziţie de junior account executive. După doi ani petrecuţi aici, în 2005 m-am alăturat echipei Mastercard, oportunitate care a dus la formarea şi dezvoltarea mea profesională prin diverse roluri. La nivel aspiraţional, am fost ghidată de trei obiective. Primul obiectiv a fost să văd lumea. Lucrând în cadrul Mastercard, am avut ocazia să călătoresc foarte mult. Al doilea, să cunosc lumea, ceea ce s-a şi întâmplat; interacţionez zilnic cu profesionişti diferiţi. Al treilea, să schimb lumea. Acum 20 de ani aveam 23 de ani şi, specific entuziasmului vârstei, eram încrezătoare că fiecare dintre noi poate avea o contribuţie la a schimba o părticică din lume. Încă sunt de aceeaşi părere.► Din fericire, aşteptările pe care le aveam până acum s-au materializat. Traseul profesional a evoluat în aceeaşi direcţie cu obiectivele pe care mi le-am propus la începutul carierei mele, ceea ce se datorează şi faptului că mi-am păstrat flexibilitatea şi m-am adaptat din mers, în funcţie de împrejurări. Dar, evident, există în continuare multe locuri unde îmi doresc să ajung şi multe lucruri pe care plănuiesc să le fac.
► Privilegiul meu vine din faptul că lucrez într-o companie de tehnologie, care are inovaţia în ADN-ul său. Fiind o adeptă a genului science fiction, un gen artistic vizionar, unde tehnologia atinge deseori noi culmi, văd viitorul similar cum îl imaginează creatorii de science fiction – începând cu Jules Verne, continuând cu Isaac Asimov şi ajungând la autorii şi regizorii contemporani. Sunt încrezătoare cu privire la viitor, nu mă sperie noul, dimpotrivă, îmbrăţişez AI-ul, noile tehnologii şi inovaţiile ce pot fi puse în slujba evoluţiei societăţii şi în slujba oamenilor.
-
Povestea unui tânăr antreprenor, fost campion la rugby. Ce afacere de milioane de euro a construit el
100 tineri manageri de top. Vlad Musteaţă, North Bucharest Investments
Vlad Musteaţă, fondator şi CEO, North Bucharest Investments, 39 de ani
Cifră de afaceri (2023): 25,95 mil. lei
Vânzări (2023): 5,2 mil. euro
Vânzări (2022): 4 mil. euro
Număr de angajaţi: 94
Vlad Musteaţă este fondator şi CEO al North Bucharest Investments din România şi Pro Imobil din Republica Moldova. A fost multiplu campion al Moldovei la rugby, a luat locul III la Campionatul European de Rugby şi este maestru internaţional în sport. A intrat în lumea afacerilor în 2011, când a fondat propria agenţie imobiliară, Pro Imobil, în Republica Moldova. În 2022 şi-a extins activitatea şi în România, unde a înfiinţat North Bucharest Investments (NBI). Antreprenorul cu experienţă de peste 13 ani în real estate şi-a început activitatea în lumea imobiliară imediat după absolvirea şcolii, când a lucrat ca agent imobiliar la Chişinău. Cu studii în Administrarea şi Managementul Afacerilor şi cunoscător a patru limbi, Vlad Musteaţă şi-a crescut afacerile rapid. În ultimul an, compania sa a încheiat peste 400 de tranzacţii imobiliare în blocuri noi din zona de nord a Capitalei.
„Dezvoltarea abilităţilor de leadership a fost unul dintre obiectivele mele încă din adolescenţă, când doar visam la antreprenoriat. Munca şi dedicarea mea din toţi aceşti ani în care activez în industria real estate au fost fundamentul pentru experienţa şi succesul nostru, atât în extinderea afacerilor în cele două ţări, Moldova şi România, cât şi în buna coordonare a echipelor atât de numeroase. Am propriul angajament de învăţare continuă şi dezvoltare profesională, pentru că doar aşa pot fi obţinute rezultatele setate.”
-
100 tineri manageri de top. Ştefan Ţăpescu, Youni
Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni, 29 de ani
Cifră de afaceri (2023): 550.000 de euro
Nr. de angajaţi*: 20
*şi colaboratori, la nivel internaţional
„Salut! Sunt Ştefan Ţăpescu, fondator şi COO al Youni, o platformă inovatoare care ajută studenţii să găsească drumul potrivit în educaţie, prin conectarea lor cu programe internaţionale de învăţământ superior”, se prezintă tânărul antreprenor. Firma pe care a înfiinţat-o a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 550.000 de euro, iar în 2024 ar urma să depăşească 1 milion de euro. Echipa Youni are în prezent 20 angajaţi şi colaboratori internaţionali, „un nucleu de oameni talentaţi care muncesc cu pasiune pentru a transforma sistemul educaţional”.
Ştefan Ţăpescu se descrie pasionat de tehnologie şi de găsirea soluţiilor inovatoare care să contribuie la transformarea sistemului educaţional. „Am o minte deschisă şi o atitudine pozitivă. Îmi place să învăţ lucruri noi şi să îmi dezvolt competenţele. Cred că o companie de succes trebuie să ofere oportunităţi pentru toţi membrii săi şi să contribuie la o societate mai bună.” El îşi propune să devină un lider în domeniul educaţiei internaţionale prin utilizarea inteligenţei artificiale, ajutând studenţii să găsească programele de studiu potrivite şi universităţile să implementeze AI în procesele lor de admitere şi management.
„Principalele provocări sunt dezvoltarea de produse inovatoare bazate pe inteligenţă artificială, crearea de parteneriate solide cu instituţiile de învăţământ din întreaga lume şi atragerea de investitori. Pentru a le depăşi, ne concentrăm pe oferirea de valoare clienţilor prin soluţii personalizate, o echipă dedicată şi o strategie de marketing inovatoare.”
-
Un telefon, o excursie, o facultate în străinătate? Pot fi motive suficiente pentru a economisi. Când începi şi la ce te ajută să pui bani deoparte?
Ideea de economisire poate că este prezentă în mintea multor tineri, însă la 20-30 de ani nu toţi reuşesc să o şi pună în aplicare şi chiar să strângă resurse care să le fie utile în viitor.
„E foarte important să înţelegem că economisirea înseamnă un avantaj în orice moment al vieţii, pozitiv sau negativ. Economisirea înseamnă dezvoltare pentru educaţia noastră, pentru un spaţiu locativ mai mare sau pentru alt tip de investiţie. Economisirea înseamnă progres, crearea şi menţinerea unui standard de viaţă pe tot parcursul vieţii”, a spus Gabriela Folcuţ în timpul emisiunii „Ce faci cu banii tăi?”, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT. Economisirea, mai adaugă directorul executiv al ARB, trebuie făcută în funcţie de venitul şi nevoile pe care le are fiecare persoană în parte. Oamenii pot alege să acumuleze banii într-un cont de economii sau într-un depozit la termen, dar îi pot direcţiona, totodată, şi către investiţii.
Pentru investiţii, subliniază ea, este important câţi bani are o persoană de plasat. Diversificarea este la fel de importantă. Astfel, e bine să optezi pentru depozite la termen, conturi de economii, titluri de stat, bursă sau imobiliare. Gabriela Folcuţ recomandă ca întotdeauna să existe două sau trei salarii puse deoparte într-un depozit bancar la termen pentru situaţii neprevăzute. În plus, este indicat să economisim lunar şi trebuie să ne gândim bugetul în aşa fel încât să putem face acest lucru. „În partea stângă, avem un venit, pe care îl trecem pe hârtie şi avem cheltuielile, în partea dreaptă. La cheltuieli le punem pe cele fixe – rată la bancă, chirie, întreţinere, mâncare sau alte utilităţi. Apoi, trecem la zona de economisire, pe care lună de lună ar trebui să o urmărim cu atenţie şi să avem bani pe care să îi punem deoparte pentru diverse scopuri. Mai avem şi zona de dorinţe. Pe zona de economisire putem avea mai multe depozite: unul pentru cheltuieli neprevăzute, cu minim două-trei salarii depuse într-un depozit la termen. Un al doilea tip de depozit, dacă ai un credit ipotecar, este pentru a strânge resurse pentru a face o rambursare anticipată parţială sau totală. Al treilea tip de depozit este pentru cheltuieli foarte focusate, precum consolidarea casei”, a exemplificat ea.
La vârsta de 20-30 de ani, educaţia este cea mai importantă, mai adaugă Gabriela Folcuţ, iar cone poate economisi, ar trebui să o facă pentru scopuri nobile, cum ar fi o locuinţă sau pentru studii. În procesul de economisire şi dezvoltare, consideră tot ea, e important ca tinerii, şi nu numai, să îşi stabilească ţeluri, pentru că fără ele nu se obţin rezultatele dorite.
Oamenii sunt cel mai predispuşi să economisească, după cum spune directorul executiv al ARB, la vârsta maturităţii, însă nu există un tipar general valabil cu privire la motivul pentru care economisesc sau modul în care o fac. „Poţi proveni dintr-o familie de la care moşteneşti o locuinţă şi nu ai nevoie să îţi cumperi una prin credit. Totul depinde de felul fiecăruia de a fi şi de contextul din care provine. Cei care sunt în situaţia în care trebuie să îşi achiziţioneze o locuinţă este ideal să înceapă să strângă bani de pe la 20 de ani, pentru a avea măcar avansul”, a mai adăugat ea.
Atunci când resursele din economisire nu sunt suficiente, te poţi uita şi la partea de creditare, însă aici e foarte bine să înţelegem ce tip de credit avem nevoie, cât trebuie să economisim pentru avans şi să avem grijă cât ne întindem cu creditele, explică reprezentanta ARB. „Foarte important este să ne uităm, în primul rând, la capacitatea de împrumut. Acum, gradul de îndatorare, adică ponderea ratei în venituri este la 40% pentru lei, respectiv 45% dacă este prima locuinţă. Pentru valută, este 20%. După ce facem această analiză a capacităţii de împrumut, trebuie să ne gândim la capacitatea de rambursare. În 25-30 de ani sunt cam 2-3 cicluri economice, iar dobânda poate varia în funcţie de contextul economic, astfel că gradul de îndatorare ar putea creşte”, a subliniat Gabriela Folcuţ. Totodată, precizează ea, e foarte important ca oamenii să înţeleagă că există oricând varianta rambursării anticipate şi că nu suntem legaţi de un credit toată viaţa.
Educaţia financiară trebuie să pornească încă din copilărie, iar astfel, se va construi pas cu pas şi obiceiul economisirii. Părinţii îi pot aloca lunar sau săptămânal copilului o sumă modică pe un card de debit, care în ziua de azi a luat locul puşculiţei de odinioară. Având un venit recurent încă de la o vârstă fragedă, un copil va ajunge să fie mult mai calculat şi atent pe ce dă banii, crede directorul executiv al ARB.
Tinerii întreabă
Antonia, 19 ani, o tânără care se pregăteşte să plece la studii în străinătate: La ce vârstă ar trebui să începem să economisim?
„În primul rând, când suntem minori, avem o alocaţie, pe care e frumos şi bine să o primim. Încurajez părinţii să le dea tinerilor aceşti bani pe mână pentru că este modul în care îi pot educa şi responsabiliza. Apoi, sunt banii din bursă, pe care copilul trebuie să îi direcţioneze către scopuri bine determinate. Poate e un elev bun care la finalul anului şcolar îşi poate lua un calculator de jocuri. Copilul, cred eu, trebuie să primească alocaţia, bursa, bonificaţiile de la părinţi sau bunici şi să decidă ce face cu ei încă de la o vârstă fragedă pentru a învăţa şi cum să economisească. Totodată, părinţii pot să deschidă un cont al copilului în care să economisească de-a lungul timpului. Nu există o vârstă predefinită pentru a începe să economiseşti, ci o putem face atunci când avem resursele pe care le putem destina economisirii. Cel mai important este să fim prevăzători”, a răspuns Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, în timpul emisiunii Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT.
Chiar dacă la încput nu pot fi sume mari, e importantă dezvoltarea obiceiul de a economisi cât mai devreme, consideră Laura Neagu, fondatorul al Academiei Te fac programator. Nu valoarea sumei economisite este cea mai importantă, ci disciplina şi consecvenţa „Atunci când începi să ai un venit, poţi alege să economiseşti proporţional. Din fiecare venit lunar pe care îl ai îţi poţi propune să pui deoparte 10%. E nevoie de disciplină, care se face încă din copilărie”, a completat el.
Ştefania, o tânără de 24 de ani, vrea să ştie cum poate să economisească sănătos, astfel încât să aibă ceva bani puşi deoparte, dar şi un trai decent.
„Ia o foaie şi împarte-o în două: venituri şi cheltuieli (fixe, economisire şi dorinţe). Aici, fiecare alocă atât cât poate din venitul pe care îl are. (…) Lună de lună, poţi pune pe hârtie ce cheltuieli ai. Pe lângă cheltuielile fixe lunare, ţine cont că pot să apară cheltuieli plătibile o dată sau de două ori pe an, dar care fac şi ele parte din buget. Spre exemplu, dacă avem o nuntă, sunt bani pe care trebuie să îi luăm în calcul, iar bugetul din luna respectivă care va fi alocat pe economisire şi pe dorinţe va fi mai mic. Cel mai important este să fim prevăzători”, a explicat Gabriela Folcuţ.
Ea recomandă, de asemenea, ca întotdeauna să existe două sau trei salarii puse deoparte într-un depozit bancar la termen pentru situaţii neprevăzute. Pe zona de economisire, mai adaugă aceasta, sunt trei tipuri de depozite. „Unul este pentru cheltuieli neprevăzute, cu minim două-trei salarii depuse într-un depozit la termen la care nu umblu. Un al doilea tip de depozit, dacă ai un credit ipotecar, este pentru a strânge resurse pentru a face o rambursare anticipată parţială sau totală. Al treilea tip de depozit este pentru cheltuieli foarte focusate, precum reconsolidarea casei”, a exemplificat directorul executiv al ARB. Între 20 şi 30 de ani, cele mai importante economii ar trebui să fie cele pentru dezvoltarea profesională şi personală, astfel că tinerii au nevoie să îşi stabilească ţeluri pentru care să muncească.
Elena, o tânără în vârstă de 23 de ani, se întreabă care care sunt cele mai bune moduri de a economisi bani, altele decât cele clasice, cum ar fi ţinerea banilor la saltea sau depozitarea într-un cont la bancă.
„A pune banii la saltea nu e o soluţie, pentru că de multe ori vorbim de inflaţie. Acum, inflaţia este la 5,4%. Mai bine îi depui la bancă, avem dobânzi acum între 4% şi 6,5%, avem câştig. Dacă îi pui la saltea, nu câştigi nici măcar cât ai câştiga dacă i-ai ţine în bancă. Dacă vrem să investim, putem să ne orientăm spre alte zone, dar e foarte important să avem resurse în depozite la termen. Dacă avem nevoi imediate, îi punem în contul curent. Diferenţa dintre contul de economii şi depozitul la termen este următoarea: la depozitul la termen trebuie să ţinem suma blocată pentru cât timp este constituit depozitul. Dacă retragem banii înainte de termen, pierdem dobânda. În schimb, avantajul este că la depozitul la termen avem o dobândă mai bună decât la contul de economii, unde avem flexibilitatea de a depune şi a scoate banii oricând, dar avem un randament mai mic. Nu sunt de acord cu ţinerea banilor în contul curent pentru că acolo nu produc”, a explicat Gabriela Folcuţ.
-
Care au fost primele familii de antreprenori români care au pariat pe retailul alimentar şi unde sunt azi?
Familiile Penescu, Cuc şi Şoloman, alături de antreprenori precum Răzvan Petrovici sau Ion Avram s-au numărat printre primii investitori care au pus bazele comerţului alimentar modern, deschizând acum 2-3 decenii precursoarele supermarketurilor şi hipermarketurilor de astăzi. Afacerile lor sunt acum doar o amintire, businessuri precum PIC, Univers’all sau Primăvara fiind de mult în faliment. Ce s-a întâmplat însă cu aceşti antreprenori? Au intrat şi ei într-un con de umbră.
Comerţul cu bunuri de larg consum, fie că e vorba de alimente şi băuturi, fie de produse de îngrijire personală ori a locuinţei, este astăzi dominat clar de circa zece reţele cu acţionariat străin, care „mănâncă” aproape 70% din vânzări. Nu a fost însă întotdeauna aşa, iar până când jucătorii internaţionali au decis să vină pe plan local, antrepreneorii români au fost cei care au dezvoltat această piaţă, cei care au scris primul capitol din istoria ei în capitalism.
Cine sunt însă aceşti investitori locali care au pariat pe retailul alimentar şi unde sunt azi? Cei mai mulţi dintre ei au tras obloanele după ce concurenţa tot mai acerbă din partea străinilor şi/sau criza financiară anterioară le-au pus capac. Poate cel mai cunoscut nume din domeniu şi, totodată, cel mai sonor faliment din rândul brandurilor locale e cel al PIC, lanţ de hipermarketuri construit de fraţii Penescu. PIC SA, companie controlată de Ilie şi Cornel Penescu, a intrat în faliment în 2012, la trei ani după ce a intrat în insolvenţă. În următorii ani, lichidatorul judiciar PwC a încercat să vândă activele companiei atât la pachet cât şi pe bucăţi. După mai multe încercări, cele mai importante active ale PIC SA, cele cinci hipermarketuri, şi-au găsit cumpărător. Grupul PIC a închis în perioada 2009-2010 reţeaua formată din cinci magazine (amplasate în Piteşti, Craiova, Brăila, Oradea şi Călăraşi) ca urmare a intrării în insolvenţă a firmei din cauza acumulării unor datorii către furnizori şi bănci evaluate la vremea respectivă la 80 de milioane de euro. În insolvenţă, numărul creditorilor urcase la peste 1.000. Apoi, PIC SA a intrat în procedură de faliment.
Cel mai bun an al grupului autohton a fost 2008, când afacerile au atins 155 de milioane de euro. Însă, odată cu primul an de recesiune, veniturile s-au prăbuşit, fapt ce a determinat intrarea în insolvenţă şi, ulterior, dispariţia reţelei de hipermarketuri. În momentul acela, grupul era unul dintre cei mai puternici jucători din comerţul local, o piaţă unde se lupta atât cu alţi comercianţi autohtoni – răpuşi la rândul lor – cât şi cu giganţi străini.
Alte nume, aceeaşi soartă
Tot în criza din 2009-2010 a dispărut şi reţeaua Ethos, la un anumit moment cel mai extins lanţ autohton de supermarketuri. Compania a început să aibă probleme în timpul crizei şi a încercat o restructurare acum crica 14 ani, însă aceasta nu a avut efectul scontat.
Magazinele au fost închise şi businessul a capitulat după ce reţeaua dezvoltată de soţii Şoloman, care în 2008 ajunsese la o cifră de afaceri de 33 mil. euro, nu a mai fost preluată de un nou cumpărător. Ethos a fost ţinta preluării de către fondul elen de investiţii Global Finance, fostul proprietar al magazinelor La Fourmi, în 2008. Tranzacţia nu s-a finalizat însă, deoarece Global Finance s-a răzgândit şi a decis să iasă de pe piaţa de retail alimentar.
Nu la fel s-a întâmplat cu familia Şoloman, care a mai făcut ulterior un pariu în domeniu, pariu pe care l-a vândut recent. „Povestea Best Market începe acum mulţi ani. Mai exact, între 1992 şi 2010 am fost administratorul reţelei de magazine Ethos, care a intrat în faliment. În 2010, în anul falimentului, reţeaua număra 26 de magazine şi aveam 700 de salariaţi“, îşi amintea într-un interviu ZF Ion Şoloman (56 de ani), antreprenorul care a deţinut împreună cu familia sa şi retailerul Best Market. Tot ei au fost şi proprietarii Ethos.
În urmă cu un deceniu, el a negociat cu lichidatorul judiciar şi a decis să preia 7-8 magazine Ethos cu tot cu fondul de marfă şi să meargă mai departe în comerţ. Aşa a apărut reţeaua Best Market. „La Ethos, motivul falimentului a fost faptul că eu am luat o serie de decizii greşite. Voiam să ne dezvoltăm agresiv, exclusiv cu fonduri proprii, fără a apela la bănci. Aveam câte patru deschideri pe lună.“ A contribuit la faliment şi faptul că a venit criza financiară şi furnizorii au tăiat creditarea, spune Ion Şoloman. Până în 2023, el a deţinut Best Market, retailer care ajunsese la circa 12 magazine. În momentul acela, businessul a fost preluat de către Annabella, o altă afacere românească din sector, controlată de familia Mutu. În aceeaşi perioadă cu Ethos, şi celelalte două mari reţele de supermarketuri operate de companii româneşti, SPAR şi Primăvara, şi-au redus numărul de unităţi şi au început să semnaleze probleme, pe fondul înrăutăţirii condiţiilor din comerţ. Soarta celor două a fost aceeaşi, businessurile construite de familia Cuc şi, respectiv, de Ion Avram au intrat în insolvenţă şi ulterior au închis toate magazinele.
„Mă lupt de trei ani să evit această insolvenţă, timp în care am adus aport la capital tot ce am putut să aduc (…) Am intrat în insolvenţă din cauza reticenţei instituţiilor financiare de a-mi da banii necesari redresării businessului”, spunea în 2012 Ion Avram, proprietarul firmei Can Serv, ce opera reţeaua Primăvara. Dacă în acea perioadă de capitalism tânăr cei mai mulţi antreprenori au ales să îşi dezvolte businessuri sub branduri proprii, familia Cuc din Arad a ales modelul de franciză şi un brand internaţional – Spar. Asta nu i-a ferit însă de problemele aduse de criză.
Retailerul olandez Spar a intrat pe piaţa din România în 2005, în regim de franciză, prin compania Astral Impex, controlată de oamenii de afaceri Ioan şi Floare Cuc, din Arad. În iulie 2009, Spar România a intrat în insolvenţă, pe fondul crizei financiare. Brandul a mai fost adus locală încă o dată, ulterior, de alt francizat, dar a avut aceeaşi soartă.
O perioadă neagră
Este interesant de remarcat că perioada 2009-2010 a fost cea în care s-au semnat cele mai multe certificate de deces în comerţul alimentar local. Magazinele Trident, care în anii de glorie făceau afaceri de 50 milioane de euro, au fost la rândul lor răpuse. La fel s-a întâmplat şi cu Univers’all, primul eşec răsunător din retailul românesc. Doar că aici nu criza a fost cauza, închiderea magazinelor survenind în 2006. Fondatorul businessului, Răzvan Petrovici, punea în 2009 soarta businessului pe seama marilor reţele internaţionale.
„Din momentul intrării în insolvenţă, m-am pus la dispoziţia instanţei. Datoriile achitate au fost plătite din celelalte companii. Univers’all a avut destinul pe care l-a avut din cauza lipsei de viziune a finanţării. Eu am pus magazinele în zone care consideram că se vor transforma în poluri comerciale. Alţii au venit, au demolat o fabrică în centrul oraşului şi au construit acolo”, spune Petrovici. Fie din cauza crizei, fie din cauza managementului defectuos, fie din cauza concurenţei acerbe din partea marilor reţele, cele mai multe afaceri româneşti mari din comerţul alimentar, afaceri pornite acum 2-3 decenii, s-au închis. Minimax (al lui Dinu Patriciu) este un alt exemplu. La fel şi reţeaua Succes a gorjeanului Nicolae Sarcină.
Ce au în comun toţi aceşti antreprenori dincolo de soarta afacerilor lor din comerţul alimentar? Toţi au ieşit din lumina reflectoarelor şi prea puţine se mai ştiu despre ei. Interviuri nu au mai acordat şi nici alte businessuri de-ale lor nu au ajuns în vârful anumitor sectoare pentru a fi uşor de reperat. Pe de altă parte, deşi comerţul alimentar e astăzi dominat de hipermarketuri, supermarketuri ori magazine de discount sau proximitate sub brand internaţional, mai există în continuare antreprenori care pariază pe domeniu. Annabella, Unicarm, Paco şi La Cocoş sunt câteva dintre cele mai importante afaceri antreprenoriale din comerţul alimentar local. Din perspectiva businessului, acestea se numără astfel printre actorii din eşalonul secund din comerţul alimentar local. Este vorba de acele firme care au reuşit să devină campioni locali sau chiar regionali şi care au forţa să se bată, uneori, în anumite teritorii, cu marile lanţuri.
Ce urmează? Rămâne de văzut.
Unde s-au dus, unde-au apus?
Afaceri române ti pionier în comerţul alimentar şi ce s-a întâmplat cu ele







-
100 Cele mai puternice femei din business. Oana Lungu, Director de achiziţii, Kaufland România şi Republica Moldova, Kaufland România SCS
Cifră de afaceri ((în anul financiar martie 2022 – februarie 2023): 3,4 mld. euro
Profit net: >16 mld. lei
Număr de angajaţi: +17.000
Biografie: Oana Lungu are o experienţă de 20 de ani în cadrul Kaufland România. Iniţial, s-a alăturat echipei de achiziţii a departamentului de alimente de bază. În 2009, a preluat poziţia de director de achiziţii în departamentul de produse proaspete.
► Acum peste 20 de ani făceam primii paşi într-un domeniu nou pentru mine, retailul. O experienţă nouă şi diferită faţă de Facultatea de Arhitectură la care am studiat şi faţă de primele joburi în firme de construcţii. Iniţail, planul meu era unul simplu: să cresc pe un traseu profesional cu etape bine determinate. Schimbarea a fost una neprevăzută, pentru că nu aveam foarte multe cunoştinţe despre domeniu, în momentul respectiv. Eram însă curioasă, ca orice tânăr care îşi doreşte permanent să înveţe. La începutul activităţii în cadrul Kaufland, mă ocupam de un singur sortiment de produse, iar ceea ce conta era să fiu atentă la nevoile clienţilor şi la indicatorii financiari.► Acum coordonez o echipă de achizitori, oameni cu personalităţi variate, aflaţi în perioade de dezvoltare diferite. Încă de la început, am simţit că intuiţia m-a ajutat să descopăr un domeniu la fel de provocator ca arhitectura şi care mă face să învăţ lucruri noi în permanenţă. Revin însă întotdeauna la principiile învăţate în facultate: este important ca în tot ceea ce faci, să ai o bază şi o structură solidă. În final, cred că ceea ce contează este să încercăm să fim o variantă mai bună decât cea de ieri şi să ne adaptăm la mediu şi la schimbările pe care le întâmpinăm.
► Retailul este un domeniu dinamic în care lucrurile se schimbă rapid şi constant. Prin urmare, este foarte important ca obiectivele pe care le stabilim acum să fie relevante şi peste zece ani. Sustenabilitatea şi susţinerea economiei locale prin produse fabricate în România vor rămâne aspecte centrale ale strategiei noastre, deoarece credem cu tărie că acestea vor avea un rol cheie şi în viitor. Totodată, ne apropiem de generaţia Z prin proiecte şi măsuri dedicate. Această generaţie vine cu particularităţile ei, iar noi trebuie să ne adaptăm activitatea în acest sens.
-
100 tineri manageri de top. Cristina Stroe, Japan Tobacco International: Am învăţat că nu există o reţetă a succesului universal valabilă, ci mai degrabă există reţeta care funcţionează pentru tine, astfel încât să îţi păstrezi autenticitatea
Cristina Stroe, group brand manager, Japan Tobacco International, 37 de ani
Cifră de afaceri (2022)*: > 7,4 mld. lei
Profit net (2022)*: + 988 mil. lei
Număr de angajaţi: + 1.400
*cumulat pentru JTI Manufacturing şi JTI Trading; cifra de afaceri include şi acciza
Şi-a început cariera în JTI în urma unui concurs organizat în ASE care se numea „Leave your mark”. Concursul era realizat în cadrul Parteneriatului JTI cu Universităţile, pentru studenţii pasionaţi de marketing, iar câştigătorii erau recompensaţi cu un internship în companie. S-a numărat printre câştigători, iar de atunci, povesteşte ea, obiectivul său nu s-a schimbat fundamental. „În prezent, îmi doresc să continuu să îmi las amprenta în mod pozitiv şi să aduc valoare în echipa din care fac parte, indiferent de rolul pe care îl ocup în organizaţie.”
Cu o experienţă de 13 ani în JTI, a ocupat diverse roluri în departamentul de marketing, contribuind la creşterea mărcilor din portofoliul companiei la nivel local şi global. A lucrat la sediul central din Geneva, unde a coordonat lansări ale brandului Camel, brand pe care îl gestionează în prezent şi în România.
„Am învăţat că nu există o reţetă a succesului universal valabilă, ci mai degrabă există reţeta care funcţionează pentru tine, astfel încât să îţi păstrezi autenticitatea. Cred că prin a rămâne fideli propriilor valori putem să fim cea mai bună versiune a noastră şi să avem un impact pozitiv atât în business, cât şi în construirea relaţiilor cu cei din jur.”