Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Ce afacere a pornit o studentă la ASE în timpul facultăţii, cu care face acum sute de mii de euro în ţara noastră

    Acum 15 ani, în materie de flori şi organizare de evenimente publicul bucureştean abia învăţa să-şi diversifice gusturile. Începea o schimbare de paradigmă la care a pus umărul şi Adina Filculescu, cea care, pe atunci, fonda enRose, un business specializat tocmai în a da evenimentelor o nouă strălucire, punând în valoare tot ce au florile mai frumos.

    Adina era încă studentă la ASE când a pătruns pentru prima dată în tainele acestei arte creative, cu un uriaş şi lung succes în ţări de tradiţie precum Olanda, Germania, Marea Britanie şi Franţa. „Am beneficiat de un mix norocos de spirit antreprenorial moştenit de la tatăl meu şi o latură artistică, pe care abia atunci am putut să o exprim cu adevărat. enRose a început lin, firesc, cu decoruri florale realizate pentru nunţi, botezuri şi evenimente mici corporate. A evoluat într-un nume de nişă, cu clienţi de suflet şi piese realizate la un înalt nivel creativ. De peste opt ani, avem şi un boutique online mereu up-to-date şi suntem o prezenţă nelipsită din mediul de e-commerce, deşi realizăm totul personalizat, iar din 2022 avem şi o galerie pentru evenimente culturale aparte”, sintetizează Adina Filculescu povestea enRose.

    Este aşadar absolventă de studii economice, doctorand în antreprenoriat feminin şi designer floral certificat internaţional, ceea ce a făcut cu adevărat diferenţa, spune ea. A învăţat astfel că arta florală este apreciată la cel mai înalt nivel în ţări precum Germania, unde merge aproape anual pentru un seminar desfăşurat de cel mai reputat designer floral, Gregor Lersch, şi Olanda, ţară nu numai a lalelelor, ci şi a dinastiilor de florişti. Este un domeniu uriaş, cu potenţial încă neexploatat pe deplin în state precum România. „Iniţial, am avut o investiţie de 10.000 de euro, iar ulterior am reinvestit profitul şi am ales să menţin un ritm constant de dezvoltare şi creştere, care să nu afecteze profilul businessului enRose. Pentru mine personal contează relaţiile, interacţiunea cu clienţii noştri, crearea unei estetici care să bucure.” Însă, pentru că businessul este (şi) despre cifre, enRose i-a adus şi satisfacţii financiare Adinei.

    În 2022, a obţinut o cifră de afaceri de 350.000 de euro, fiind anul în care a deschis al doilea spaţiu de lucru, Galeria enRose, unde au loc workshopuri, şedinţe foto, evenimente culturale în colaborare cu alţi antreprenori din zona creativ-culturală, stilişti, arhitecţi sau branduri mai mari. O parte a businessului care a luat amploare anul trecut, deşi era disponibilă încă din 2019, a fost peisagistica. „Cred că un factor decisiv a fost pandemia, iar apetitul românilor, mai ales al bucureştenilor, pentru crearea unor oaze de spaţii verzi – în grădină sau pe terase – a crescut vizibil. Inclusiv în zona de corporate se pune un accent tot mai ridicat pe plante.”

    Clienţii sunt însă şi mai diverşi – cupluri de români şi expaţi în cazul nunţilor, agenţii digitale importante şi implicit brandurile din portofoliul lor, clienţi corporate din domenii foarte diverse, bucureşteni care iubesc florile proaspete. Publicul este majoritar feminin, dar există şi un procent semnificativ al bărbaţilor care apelează la enRose. Buchetele, aranjamentele sau chiar abonamente florale pot fi comandate online, urmând a fi personalizate şi lucrate în atelierul de pe strada Gala Galaction nr. 39. enRose furnizează servicii complete de design floral pentru evenimente personale – nunţi, botezuri, aniversări pentru evenimente corporate, dar şi un pachet larg de servicii pentru organizarea de evenimente. Practic, echipa poate realiza şi implementa un eveniment de la cap la coadă.

    Preţurile nu sunt cele mai mari din Bucureşti, dar depăşesc media, atelierul poziţionându-se încă de la început în zona premium. „Cele mai mari provocări au fost legate de creşterea preţurilor în anumite perioade de timp – există o bursă de flori în Olanda, iar costul lor este afectat în mod direct de evoluţii politice din anumite ţări de import, carburanţi, transporturi, condiţii meteorologice, plus sezonalitatea florilor. De asemenea, menţinerea unei echipe stabile peste ani, implicată şi dispusă să lucreze în weekenduri, când avem multe dintre evenimente, reprezintă o altă provocare.”

    Iar acum, sezonul de nunţi este în toi. Dincolo de astfel de evenimente private însă, Adina Filculescu vrea să contribuie în continuare la înfrumuseţarea oraşului, realizând decoruri florale sau de plante pentru diferite businessuri. Unul dintre parteneri este cafeneaua Boiler x Guido de pe Calea Victoriei, unde a realizat unul dintre cele mai fotografiate decoruri în perioada Crăciunului, dar şi un altul cu ocazia primăverii. „Oamenii sunt deosebit de încântaţi să vadă clădiri restaurate, locuri concepute cu gust, grădini mici ale Capitalei readuse la viaţă”, spune fondatoarea enRose.  

    În 2022, enRose a obţinut o cifră de afaceri de 350.000 de euro, fiind anul în care a deschis al doilea spaţiu de lucru, Galeria enRose, unde au loc workshopuri, şedinţe foto, evenimente culturale în colaborare cu alţi antreprenori din zona creativă-culturală, stilişti, arhitecţi sau branduri mai mari.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Merinderia – zacuscă, gemuri şi legume congelate (jud. Prahova)

    Fondatoare: Camelia Jugănaru

    Investiţie iniţială: 140.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 240.000 de lei (48.000 de euro)

    Prezenţă: două magazine din Bucureşti


    Crama de Piatră – cramă boutique, restaurant şi unitate de cazare (Vadu Săpat, jud. Prahova)

    Fondatori: David Sandu şi tatăl său

    Investiţii: 2,5 mil. euro

    Cifră de afaceri în 2022: 350.000 de euro

    Prezenţă: judeţul Prahova


    Traces of Heels – brand de pantofi

    Fondatoare: Sibi Stanciu

    Investiţii: 200.000 de euro

    Prezenţă: naţională


    Dr. Bla Scrubs – producţie de uniforme medicale (Râşnov, jud. Braşov)

    Fondatoare: Denisa Botaş

    Investiţie iniţială: 1.000 de lei

    Cifră de afaceri în 2022: 50.000 de lei (10.000 de euro)

    Prezenţă: online


    PapoHAPO – brand de mâncare gata preparată (jud. Braşov)

    Fondatori: Bogdan Vlădoiu şi soţia sa

    Prezenţă: naţională


    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tinerei care a deschis un nou tip de magazin în România, care în ţări precum Olanda sau Belgia e ceva normal. Ea face acum zeci de mii de euro cu proiectul său

    În urmă cu patru ani, Cătălina Marcu păşea timid în lumea plantelor de interior şi o explora cu dorinţa de a o înţelege cât mai bine. A luat la scotocit toată ţara, apoi şi Europa şi a constatat că, dacă în state precum Olanda sau Belgia magazinele cu plante nu erau o noutate şi nici o excepţie, în România nici măcar online nu erau prea multe opţiuni. Şi, ca toate poveştile care încep de la o intrigă, aşa a debutat şi existenţa magazinului Plantropic.

    „Motivaţia a venit din dorinţa de a oferi plante de apartament care nu se găseau în momentul respectiv pe rafturile magazinelor online sau offline şi de a curatoria o listă de plante care schimbă total spaţiul din propria locuinţă sau adaugă o pată de culoare, care te face să întrebi «De unde este planta aceea?». De aici şi până la bazele unui shop online în care găseşti plante rare sau ghivece realizate în colaborare cu artişti locali a fost doar un pas”, povesteşte astăzi Cătălina Marcu. Cu un pas şi o investiţie de 5.000 de euro, aşa a fost asigurat începutul Plantropic, în mediul online.
     

    Pe parcurs, alţi bani au fost alocaţi pentru a se face trecerea la spaţiul fizic, adică magazinul care funcţionează astăzi pe bulevardul Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, la numărul 21. Plantropic a generat în 2022 o cifră de afaceri de 56.000 de euro, printre cele mai importante proiecte în care brandul a fost implicat fiind amenajarea cu plante de interior a birourilor Tesla Group şi Digital Star, prin intermediul biroului de design interior JOOCA Studio. Şi deschiderea magazinului fizic este tot o realizare a anului trecut. „Clienţii Plantropic sunt oameni pasionaţi de plante, de artă, design interior, arhitectură, în general iubitori de frumos.

    Noi le oferim plante de interior de diverse dimensiuni, culori, forme, nevoi, plante pet-friendly, ghivece ceramice.” Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia. Pe lângă activitatea pe care o are în cadrul Plantropic, Cătălina este freelancer în domeniul comunicării, ceea ce îi oferă flexibilitate şi îi permite să fie prezentă zilnic în spaţiul fizic din Bucureşti. „Putem spune că sămânţa a fost sădită încă din liceu, pentru că am urmat unul cu profil economic şi am avut o profesoară minunată de educaţie antreprenorială. Sunt licenţiată în Relaţii Economice Internaţionale, iar masterul l-am finalizat la USAMV Bucureşti în Viticultură şi Vinificaţie.

    Poate că la prima vedere aceste specializări pot părea neobişnuite pentru un owner de magazin de plante, însă ele mi-au adus perspectiva de care aveam nevoie pentru a-mi dezvolta afecerea şi a înţelege cât mai bine ce presupune un business viu, cu plante pe cât de frumoase pe atât de fragile şi perisabile.” Acum, aproape pe final de 2023, Cătălina Marcu îşi doreşte ca, prin Plantropic, să se implice în amenajarea mai multor spaţii rezidenţiale şi să marcheze patru ani de la fondarea proiectului printr-un eveniment. Nu a fost uşor să ajungă aici, dar a reuşit, iar asta merită celebrat. „Cea mai mare provocare este cea de a fi mereu prezent, actual, consistent în muncă şi acolo pentru nevoile clienţilor. Cred că aceste lucruri fac un business să funcţioneze pe termen lung şi să păstreze alături clienţii care îţi oferă încrederea lor”, spune Cătălina Marcu.   

    Preţurile variază de la 12 la 2.000 de lei, evident – în funcţie de dimensiunile plantei sau de raritatea acesteia.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Dog Resort – pensiune pentru câini (jud. Ilfov)

    Fondatoare: Olivia Pamfil

    Investiţie iniţială: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 250.000 de euro

    Prezenţă: Corbeanca şi Ştefăneşti, judeţul Ilfov


    Senneville – brutărie-cofetărie (Timişoara)

    Proprietar: David Alb

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 4 mil. euro

    Prezenţă: Timişoara


    The Box–Barbell Club – centru sportiv (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 100.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Limonădăria Nea Tică – local specializat în limonadă (Caransebeş)

    Fondator: Alex Bugariu

    Cifră de afaceri în 2022: 200.000 de euro

    Prezenţă: Caransebeş


    By Scent Collection Club – platformă online cu parfumuri (Bucureşti)

    Fondator: Marian Ştefan

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online



     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice femei de afaceri din România. După ce a lucrat timp de opt ani în sectorul IT în Canada, a revenit în ţara natală şi a construit o companie de milioane de euro

    100 Cele mai puternice femei din business. Anca Bidian, Chief executive officer, KIWI Finance President Romanian Credit Broker Association (ARBC)

    Cifră de afaceri (2022): 43,8 mil. lei

    Profit: 8,8 mil. lei

    Număr de angajaţi: 39

    *Potrivit datelor publice disponibile pe mfinante.gov.ro


    Biografie:
    Este de profesie inginer informatician, însă a urmat şi o serie de cursuri de specializare în economie, management şi legislaţie. Înainte de a intra în sectorul financiar a lucrat timp de opt ani în sectorul IT în Canada. În 2003 a pus bazele companiei Gemini Capital, devenită ulterior Kiwi Finance. Compania, care a evoluat într-unul dintre cei mai mari brokeri de credite de pe piaţa locală, a fost achiziţionată în 2020 de grupul OLX.


    ► Acum 20 de ani m-am întors în România, după 8 ani în Canada, unde am lucrat ca inginer IT, şi am intrat într-o industrie elitistă, selectivă şi relativ închisă la momentul respectiv, industria bancară. Era cu şase luni înainte de aderarea la NATO şi cu trei ani înainte de aderarea României la UE, cu câteva corporaţii la care toată lumea aspira să lucreze şi cu un mediu antreprenorial foarte controversat. Şi pentru că aproape toată lumea îmi spunea că „în România nu se poate face nimic dacă nu ai una sau alta”, că nu găseşti oameni cu care să lucrezi, am decis să-mi testez limitele, fondând o firmă cu o activitate de care nu auzise nimeni până atunci şi care a pus bazele şi a format o industrie complet nouă: a brokerajului de credite.

    ► Realitatea şi tot parcursul au confirmat gândurile mele de la acea vreme. Visurile şi aspiraţiile mele de acum 20 de ani sunt pe deplin îndeplinite, Kiwi este un jucător relevant şi semnificativ în industria bancară atât ca partener strategic al băncilor cât şi ca formator etic şi profesional al brokerilor de credite recunoscuţi în piaţă. Copiii primilor noştri clienţi, care alergau prin sală când părinţii lor luau un credit şi cărora le dădeam cărţi şi creioane de colorat cât timp făceam simulări de rate, aceşti copiii au crescut mari, lucrează şi au familii şi au apelat la noi pentru casa lor. Acesta este într-adevăr un vis împlinit.

    ► Cred că în 20 de ani schimbările în vieţile noastre vor avea o dinamică mult mai mare, generaţia Alpha născută digital va ajunge în câmpul muncii, tranziţia şi presiunile ecologice şi energetice din prezent se vor fi rezolvat cumva şi evident că vor apărea alte crize şi alte provocări. Cred că industria bancară îşi va păstra rolul şi poziţia centrale atât în economia fiecărei ţări cât şi în viaţă noastră, rolul primordial de depozitar de încredere al banilor noştri. În ceea ce priveşte mediul de afaceri românesc, perspectiva este mult mai clară, am foarte multă încredere în antreprenorii români. Pariez şi am încredere necondiţionată în acest loc şi pentru următorii 20 de ani!

     

     


     

  • Cum a devenit Taiwanul lider mondial al industriei bicicletelor

    Penuria de cipuri, războiul mondial pentru supremaţie tehnologică şi pretenţiile teritoriale ale Chinei au făcut cunoscut în toată lumea că Taiwan, prin compania TSMC, este cel mai mare producător de semiconductori din lume. Peisajul industrial este dominat de fabricile de semiconductori. Este însă mai puţin cunoscut că  Taiwan este lider şi la producţia de biciclete. Sectorul vehiculelor cu pedale şi două roţi, cu giganţi precum Merida şi Giant, este al doilea motor economic al insulei, scrie Le Monde. 

    „Aţi văzut asta? Turnul Giant are aceeaşi formă ca Taiwanul.” În Taichung, la baza sediului producătorului de biciclete numărul unu din lume, Sherry Tsou, care lucrează pentru Muzeul Culturii Ciclismului,  arată spre vârful clădirii. A lăudat munca arhitectului vedetă Joshua Jih Pan şi simbolismul formei construcţiei. Insula nu numai că a dat naştere companiei TSMC, devenită un gigant al industriei mondiale a semiconductoarelor, care creează cipurile esenţiale pentru telefoanele mobile, computerele şi maşinile oricui, dar este şi casa producătorilor de biciclete numărul unu şi doi în lume, Giant şi Merida. Mai mult, în spatele lor se află constelaţii de furnizori, de asemenea lideri în specialităţile lor, producând lanţuri, şei, lumini, frâne, schimbătoare şi baterii.

    În ultima jumătate de secol, Taiwan s-a impus pe tăcute ca insulă a bicicletei, adaptându-se de-a lungul anilor pentru a depăşi concurenţa din partea ţărilor cu costuri mai mici – spre deosebire de Europa sau Statele Unite, care şi-au lăsat industriile ciclismului să cadă de pe scara evoluţiei. În total, 900 de companii, multe dintre ele IMM-uri de familie, îşi împart lanţul valoric al sectorului, angajând peste 32.000 de oameni şi exportând piese în întreaga lume. Acestea sunt grupate în jurul Taichungului, al doilea oraş ca mărime al ţării, cu peste 2,8 milioane de locuitori, aflat în partea central-vestică a insulei.

    Jumătate dintre furnizori sunt concentraţi la sud de metropolă, în Changhua, în jurul Merida. Cealaltă jumătate se află la nord, lângă fabrica istorică a Giant.


    Din 2017, producţia de biciclete din Taiwan a scăzut sub pragul de 2,5 milioane de unităţi, dar această scădere este mai mult decât compensată de creşterea valorii bicicletelor, dar şi a pieselor de schimb. Valoarea producţiei de componente a Taiwanului a crescut de la mai puţin de 1 miliard de dolari (930 de milioane de euro) în 2003 la 4 miliarde de dolari în 2018 şi la peste 6 miliarde de dolari în 2022.


    În 1992, producătorul francez de articole sportive Decathlon s-a stabilit echidistant între aceste două huburi, în inima ecosistemului, pentru a căpăta greutate şi a deveni un centru de excelenţă în ciclism de sine stătător. Decathlon este acum unul dintre cei mai mari clienţi ai producătorilor taiwanezi, dar nu numai: Jean-François Guislain, care conduce Decathlon în Taichung, supraveghează 19 magazine, pe lângă biroul care se ocupă cu producţia. Cu toate acestea, bicicleta nu este o invenţie taiwaneză şi nici măcar nu are o tradiţie acolo. Cel mult este o obsesie. Muzeul ciclismului creat de Yang Liu, supranumit şi Regele Liu, fondatorul Giant, îi dă Cezarului ce este al Cezarului: cele mai vechi vehicule cu două roţi expuse acolo sunt europene. De exemplu, poate fi văzută o drezină, bicicleta de echilibru, fără pedale, proiectată în 1817 de baronul german Karl Drais von Sauerbronn. Traseul continuă cu o bicicletă de poştaş din Japonia. „În anii 1960, încă importam biciclete din această ţară”, explică doamna Tsou. Industria s-a dezvoltat în deceniul următor şi s-a îndreptat rapid către export. În 1972, King Liu a fondat grupul Giant, iar Ike Tseng, concurentul său, a creat Merida. Chiar la momentul potrivit: după criza petrolului din 1973, piaţa a decolat. „A atins apogeul în 1986-1987, cu peste 10 milioane de biciclete produse pe an în Taiwan”, îşi aminteşte Yucheng Cheng, director de producţie la Decathlon. Tot în această perioadă, brandul din nordul Franţei şi-a proiectat primul model de bicicletă şi s-a lansat pe piaţă. Încetul cu încetul, Giant şi Merida au creat o industrie de top. Muzeul prezintă prima bicicletă Giant din fibră de carbon. „Un model care este încă foarte imperfect, care a trebuit mult revizuit”, explică ghidul. Va mai dura câţiva ani pentru a realiza o structură dintr-o singură bucată. Taiwanezii nu încearcă să ascundă aceste eşecuri care, spun ei, le permit să ajungă mai târziu la un produs reuşit.

    În anii 1990, ciclismul montan a devenit noul motor de creştere. Vânzările au ajuns la aproximativ 7,5 milioane de biciclete pe an. O epocă de aur pusă sub semnul întrebării de sosirea concurenţei din China, cu costuri mult mai mici. Şocul este brutal. La începutul anilor 2000, vânzările din Taiwan au scăzut sub 5 milioane. În 2003, şefii de la Giant şi Merida au decis să reunească în jur de zece companii, apoi în jur de douăzeci, în ceea ce ei au numit „Echipa A”: concurenţii şi-au uitat rivalităţile şi au decis să lucreze împreună pentru a urca mai rapid spre vârf, bazându-se pe inovaţie.

    În A-Team se regăseşte Velo, numărul unu mondial la şei, KMC, cu 80% cotă din piaţa globală a lanţurilor, Wellgo, care produce pedale, Maxxis, furnizor arhicunoscut de anvelope, Tektro, principalul competitor al japonezului Shimano pentru frâne, sau SRAM, la început un specialist american în schimbătoare, dar acum cu rădăcini bine înfipte în industria insulei. „Lanţul valoric al bicicletelor a fost împărţit într-o serie de componente. Fiecare companie este specializată într-o mică bucată şi trebuie să exceleze în abilităţile sale: progres şi inovaţie”, explică Gary Chien, fondatorul Dosun (o companie de 350 de angajaţi, specializată în iluminat), care lucrează cu fiica sa Clara. Grupul lor, specializat iniţial în circuite imprimate, proiectează şi biciclete electrice foarte apreciate în lumea vestică. În Franţa, Dosun este unul dintre furnizorii de biciclete Mustache. În biroul său din Changhua, Leo Chen, unul dintre cei trei fondatori ai Tektro (frâne mai ales, şi schimbătoare), îşi aminteşte că Echipa A, din care făcea parte, a declanşat apariţia Echipei M, echivalentul acesteia printre producatori de maşini-unelte. Şi ei a trebuit să-şi întărească muşchii şi să se unească pentru a ajuta producătorii locali să răspundă prin automatizare la concurenţa preţurilor reduse din China. Într-una dintre cele şase clădiri în care Tektro îşi produce frânele pentru biciclete, exportate peste tot în lume, se văd etapele succesive ale acestei robotizări. O singură frână are mai mult de cincizeci de piese, care trebuie prelucrate înainte de a fi asamblate: „Producem 80% din componente, în special plăcuţele. Acest lucru este important pentru a fi siguri de calitatea lor”, explică Gary Chang, director industrial la Tektro, arătând spre un set hexagonal de şase maşini, protejate de vitrine. Piesele metalice mici ajung pe o bandă transportoare, sunt ridicate de un robot, apoi transferate de la o maşină la alta automat, ieşind cu găuri, lustruite, controlate cu laser, gata de asamblat, fără nicio intervenţie umană. În spatele acestui utilaj de ultimă generaţie se văd generaţiile mai vechi, care încă funcţionează cu operatori şi control manual al calităţii. Compania investeşte constant pentru a produce din ce în ce mai rapid. „Vin aproape în fiecare lună şi în fiecare lună observ schimbări, părţi ale fabricii pe care nu le recunosc”, notează Joanne Hu, director de producţie la Decathlon Taiwan. „Decathlon este cel mai mare client al nostru, dar reprezintă mai puţin de 10% din cifra de afaceri”, explică domnul Chen. A avea o bază de clienţi globală şi foarte diversă face parte din modelul de afaceri, care urmăreşte economii de scară. Tektro operează în Changhua cu 700 de angajaţi, inclusiv douăzeci şi opt de ingineri de cercetare şi dezvoltare. Grupul are două fabrici în China, care produc în principal pentru piaţa locală; 70% din producţie este realizată în Taiwan, unde forţa de muncă este puţină. Pe aparate, instrucţiunile sunt scrise în thailandeză şi vietnameză: compania a obţinut autorizaţia de a aduce  150 de angajaţi imigranţi. Progresul la nivel superior implică, de asemenea, marketing şi sponsorizare. Giant s-a apucat mai întâi de ciclism montan, apoi şi-a ataşat numele echipei de ciclism a Rabobank. Tektro, care are un deficit de reputaţie faţă de Shimano, a creat o marcă sportivă de ultimă generaţie, TRP, şi a încheiat un parteneriat cu riderul american de mountain bike Aaron Gwin, de cinci ori campion mondial la downhill. Din 2015, întreaga industrie stă pe vârful valului de biciclete cu asistenţă electrică şi are planificat ca în 2027 să ajungă cu vânzarea electricelor la nivelul bicicletelor clasice. Acest pariu high-end şi electric dă roade. Din 2017, producţia de biciclete din Taiwan a scăzut sub pragul de 2,5 milioane de unităţi, dar această scădere este mai mult decât compensată de creşterea valorii bicicletelor, dar şi a pieselor de schimb. Valoarea producţiei de componente a Taiwanului a crescut de la mai puţin de 1 miliard de dolari (930 de milioane de euro) în 2003 la 4 miliarde de dolari în 2018 şi la peste 6 miliarde de dolari în 2022.


    În total, 900 de companii, multe dintre ele IMM-uri de familie, îşi împart lanţul valoric al sectorului, angajând peste 32.000 de oameni şi exportând piese în întreaga lume. Acestea sunt grupate în jurul Taichungului, al doilea oraş ca mărime al ţării, cu peste 2,8 milioane de locuitori, aflat în partea central-vestică a insulei. Jumătate dintre furnizori sunt concentraţi la sud de metropolă, în Changhua, în jurul Merida. Cealaltă jumătate se află la nord, lângă fabrica istorică a Giant.


    Marile economii fac eforturi pentru a-şi reloca producţia, dar în Europa şi SUA este vorba în principal de asamblarea produsului finit, bicicleta. Decathlon, care a vândut patru milioane de unităţi la nivel mondial în 2022 (pe o piaţă globală de 120 de milioane), are fabrici în Franţa, Portugalia şi România. De asemenea, compania franceză a vândut 267.000 de biciclete electrice, majoritatea echipate cu baterii taiwaneze Simplo. În Europa, Giant asamblează biciclete în Olanda şi Ungaria, unde are o fabrică uriaşă la Gyöngyös, lângă autostradă.

    În faţa dorinţei de mobilitate mai individuală şi mai puţin poluantă, mai ales după pandemia de Covid-19, vânzările au cunoscut o nouă accelerare cu o prelungire a timpului necesar pentru a obţine bicicleta mult visată. Dar, pe această piaţă profund ciclică, cererea a scăzut cu 30% în 2023, lăsând producătorii cu un munte de biciclete pe stoc. Situaţia îngrijorează industria taiwaneză, care mizează pe dezvoltarea mobilităţii active pentru a se relansa. Vicky Yang, fiica fondatorului Giant, care acum este condus de verişoara ei Bonnie Tu, îşi investeşte toată energia în dezvoltarea de biciclete pentru comunităţi, pentru servicii de tipul bike-sharing. Vrea să urce cât mai mulţi pietoni şi şoferi pe vehicule cu două roţi. Ea se află în fruntea YouBike, modelul taiwanez simplu şi eficient de bike-sharing, prezent deja în unsprezece oraşe de pe insulă şi care urmează să împlinească în curând doisprezece ani. Doamna Yang oferă acest sistem cu tot ce trebuie pentru implementarea cu succes în toate oraşele din lume – „toţi fie au un sistem, fie plănuiesc să aibă unul în curând”, spune ea cu satisfacţie. Ea nu se satură să-şi etaleze bicicleta electrică portocalie, uşoară, cu un mic buton care permite reglarea şeii cu un singur clic, fără a forţa, pentru a nu fi udată când plouă, exact aşa cum a cerut şeful diviziei Velo. Aceste biciclete YouBike sunt echipate cu sistemul de schimbare a vitezelor pe care-l au şi Vélib’, din Paris. Nicio bicicletă nu scapă de piesele fabricate în Taiwan.  

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

  • Poveste unei afaceri inspirată din discuţiile cu bunica ale femeii care a înfiinţat-o. Cum au ajutat vorbele despre importanţa tradiţiilor şi valorilor familiale în conturarea planului de business?

    În limba daneză, „Pernille” este un prenume feminin care s-ar putea traduce prin „piatră”. Corespondentul său în limba română este prenumele Petra, adică chiar numele bunicii Cristinei Căpitan, cea care a făcut din Pernille o poveste de business pentru şi despre copii, creând pentru ei o linie de piese vestimentare care să contribuie la conturarea personalităţii lor de la cele mai fragede vârste.

    Pernille a luat naştere în anul 2021, din dorinţa de a aduce un strop de magie în garderoba copiilor prin haine stilate, durabile şi ecologice. Povestea brandului este profund personală şi legată de amintiri dragi şi influenţe de familie. „Bunica Petra a fost un pilon de stabilitate şi iubire în viaţa mea. Îmi amintesc cu drag de zilele petrecute alături de ea, de povestirile şi sfaturile ei, de felul în care îmi vorbea despre importanţa tradiţiilor şi valorilor familiale. Prin acest brand, am vrut să păstrez vie amintirea ei, care mi-a marcat atât de frumos copilăria, şi să transmit aceleaşi valori şi emoţii prin designurile noastre”, povesteşte Cristina Căpitan.

    A pornit pe acest drum având sprijinul soţului, al familiei şi al prietenilor, un element esenţial în etapa de început. În primul an era însărcinată cu cel de-al treilea copil şi, în ciuda dificultăţilor de a echilibra sarcinile materne cu cele de antreprenor, motivaţia nu i-a lipsit. „Copiii mei – o fetiţă şi doi băieţei – sunt o sursă constantă de inspiraţie. Împreună, alegem ţinutele şi ei se implică în deciziile de design, ajutându-mă să creez piese care să reflecte inocenţa şi bucuria copilăriei.”

    Cristina are la bază studii în Drept şi Comunicare şi Relaţii Publice la SNSPA, unde a dobândit o bază solidă în domeniile legale şi de comunicare. Cu toate acestea, pasiunea ei pentru modă şi estetică a fost mereu o sursă de inspiraţie şi creativitate. „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 5.000 de euro, fonduri folosite pentru dezvoltarea produselor, achiziţia de materiale şi lansarea pe piaţă, dezvoltarea site-ului nostru, şedinţa foto de prezentare, tiparele de bază. Investiţia afost minimă, dar am pornit cu o inimă plină de vise şi determinare.” În 2023, Pernille a generat o cifră de afaceri de trei ori mai mare decât în anul anterior, cu un profit care este reinvestit permanent pentru dezvoltare. Produsele vestimentare sunt realizate în colaborare cu artizani locali din România, care aduc la viaţă designul autohton folosind materiale naturale. Pe lângă asta, unele broderii sunt produse în India.


    „Colaborările cu magazine din Statele Unite, Regatul Unit şi Israel au fost printre cele mai importante proiecte ale anului trecut.“ – Cristina Căpitan, fondatoarea Pernille


    Vânzările au loc atât online, prin intermediul propriului site, cât şi în câteva magazine, precum şi la evenimente sau târguri de modă. „Colaborările cu magazine din Statele Unite, Regatul Unit şi Israel au fost printre cele mai importante proiecte ale anului trecut.” Preţurile hainelor care poartă eticheta Pernille variază în funcţie de produs şi de complexitatea designului, dar în general se situează între 150 şi 500 de lei. Clienţii sunt părinţi care caută haine de calitate pentru copiii lor, oameni care apreciază moda sustenabilă şi durabilă. „Pentru 2024, ne propunem să ne extindem pe piaţa asiatică şi din Emiratele Arabe Unite. Vom lansa noi colecţii care să reflecte sustenabilitatea şi etica noastră în producţie, vom introduce broderia handmade şi cusăturile decorative de asemenea handmade. Intenţionăm să dezvoltăm parteneriate strategice şi să participăm la evenimente internaţionale pentru a creşte vizibilitatea brandului.” Pentru Cristina Căpitan, cele mai mari provocări în aventura Pernille includ gestionarea creşterii rapide, menţinerea unui echilibru între calitate şi costuri şi adaptarea la schimbările din piaţă. „Am învăţat că este esenţial să fim flexibili, să investim constant în relaţiile cu clienţii şi partenerii noştri şi să comunicăm eficient în echipă. Suportul familiei şi al prietenilor a fost crucial, mai ales în momentele dificile. Am învăţat că pasiunea, dedicarea şi munca asiduă sunt esenţiale pentru succesul pe termen lung.” 

    Preţurile hainelor care poartă eticheta Pernille variază în funcţie de produs şi de complexitatea designului, dar în general se situează între 150 şi 500 de lei.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Iorgoni – atelier de pălări (Arad)

    Fondatori: Radu şi Alin Iorgoni

    Prezenţă: în Timişoara şi online


    Laneria – brand de haine (Piatra Neamţ)

    Fondatoare: Carmen Zamfir

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: online şi în câteva buticuri din ţară, din oraşe ca Timişoara, Cluj-Napoca, Piteşti, Târgu-Mureş, Bacău şi, evident, Piatra Neamţ.


    Miam – siropuri şi dulceaţă artizanale (Câmpulung Muscel)

    Fondatori: familia Bădescu

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Prezenţă: în câteva băcănii


    Astronautul Roz – soluţii software personalizate (Bucureşti)

    Fondatori: Octavia şi Sabin Briciag

    Cifră de afaceri în 2023: 197.000 de lei (39.400 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti


    Stycle – atelier de obiecte din sticlă reciclată (Mediaş)

    Fondator: Horaţiu Oltean

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cine este românul ce a devenit responsabil de strategia mondială a uneia dintre cele mai mari companii din lume, care are afaceri de miliarde de euro

    Adrian Cernăuţan a ajuns recent pe lista celor mai puternici români din sistemul Coca-Cola, după ce a fost promovat la 1 iunie într-un rol global şi anume acela de global head of operations – digital commerce & innovation şi şi-a mutat biroul nu oriunde, ci chiar în sediul din Atlanta al gigantului din sectorul băuturilor răcoritoare. Cum a evoluat cariera lui Adrian Cernăuţan şi cât de important este acest pas în cariera sa de peste 20 de ani în industria bunurilor de larg consum?

     

    Adrian Cernăuţan (46 de ani) lucrează de aproximativ 15 ani în cadrul sistemului Coca-Cola, cariera în domeniul băuturilor răcoritoare purtându-l în nenumărate ţări, pornind de la România, Ungaria, Austria, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite. Recent a fost numit în funcţia de global head of operations – digital commerce & innovation, promovare care îl mai poartă către o destinaţie şi anume Statele Unite ale Americii, la renumitul sediu din Atlanta al gigantului The Coca-Cola Company. „În acest rol voi conduce o echipă diversă, antreprenoare, concentrată pe a dezvolta modele inovatoare şi scalabile de business care folosesc noile tehnologii. Proiectele includ noi modele de business şi strategii care adresează noi pieţe, canale de distribuţie şi nevoi de consumator”, a spus Adrian Cernăuţan, care are acum printre responsabilităţi realizarea strategiei de business, designul de noi modele de business, strategia de vânzări şI marketing, dar şi implementarea pe piaţă.

    „Echipa directă e formată din opt persoane, cu baza în Atlanta şi o echipă extinsă localizată în Brazilia, Belgia, China, India, Japonia, China, Mexic, Bulgaria şi Turcia”, a punctat managerul român. De altfel, de când şi-a început cariera în cadrul sistemului Coca-Cola, Adrian a cunoscut mai multe echipe. Absolvent al Universităţii Transilvania din Braşov, Adrian a plecat din România în 2012, după trei ani în care a fost director comercial şi country manager The Coca-Cola Company pentru România şi Republica Moldova. Anterior, el a lucrat şapte ani pentru producătorul de dulciuri Kraft Foods (din care s-a desprins ulterior Mondelez). Prima mutare din afara ţării a fost la Budapesta, unde a preluat funcţia de general manager al companiei din Ungaria. După nici trei ani, a mers mai la vestul Europei şi a preluat funcţia de general manager al The Coca-Cola Company în Austria. În 2018, a fost numit în poziţia de general manager, timp de trei ani, businessul The Coca-Cola Company din zona Caucaz, ce cuprinde trei ţări – Azerbaidjan, Armenia şi Georgia. Practic, la fiecare trei ani managerul a mai făcut un pas în carieră, astfel că a preluat funcţia de digital transformation Turkey, Central Asia & Middle East General manager, mutându-se astfel din Dubai. Acolo a lucrat până anul acesta, când a acceptat o nouă provocare la sediul din Atlanta.

    „Fiecare mutare a venit cu responsabilităţi progresive (general manager pentru o ţară, cluster de ţări şi apoi o regiune extinsă) iar acum cu un rol global, în headquarterul de la Atlanta. Este o oportunitate unică de a conduce o echipă globală, de a influenţa strategia globală şi a avea un impact semnificativ pentru Coca-Cola”, a menţionat Adrian Cernăuţan.

    În general, sistemul Coca-Cola este format dintr-un îmbuteliator şi distribuitor (aşa cum este de exemplu în România Coca-Cola HBC, unde The Coca-Cola Company este unul dintre acţionari) şi o filială a The Coca-Cola Company care este proprietarul mărcilor înregistrate (aşa cum este pe plan local Coca-Cola România). Aceasta din urmă se ocupă de portofoliul de produse şi de activităţile de marketing. The Coca-Cola Company are în portofoliu produse precum Coca-Cola, Sprite, Fanta, Cappy, Dorna etc.

    Acest sistem le-a fost şcoală executivilor români care acum lucrează peste tot pe glob pentru acelaşi gigant american cu vânzări de peste 45 de miliarde de dolari anual. La începutul anilor ’90, când companiile străine precum Coca-Cola au venit direct în România, acestea au adus la cârma operaţiunilor locale expaţi care ştiau mersul lucrurilor.

    În umbra lor au crescut însă şi o serie de români care treptat au ajuns să deţină poziţii de mid şi top management, pentru ca unii să ajungă chiar la cârma operaţiunilor locale. Următorul pas a fost străinătatea. Cei mai mulţi dintre expaţii români sunt educaţi în timpul regimului comunist, unii dintre ei începându-şi cariera înainte de ’89 în cu totul alt domeniu. Capitalismul le-a adus însă posibilităţi de dezvoltare în multinaţionale care au operaţiuni în toată lumea.

    România este o pepinieră de talente pentru multe companii, din domenii diverse, de la tehnologie la bunuri de larg consum şi de la materiale de construcţii la băuturi. Ba mai mult, executivii români au ajuns în funcţii de conducere sau strategice în marile companii.

    Cu această numire, Adrian Cernăuţan devine astfel unul dintre cei mai importanţI executivi români din sistemul Coca-Cola. O altă numire importantă de anul acesta a fost cea a lui Costin Mândrea, unul dintre cei mai puternici executivi români din lume, care a devenit la începutul acestui an preşedintele SLMG Beverages, cel mai mare îmbuteliator al Coca-Cola din India. El a plecat astfel după nouă ani de la un alt îmbuteliator al gigantului american – Coca-Cola Bottlers Japan, unde era board director, vicepreşedinte şi chief commercial officer.

    Pe de altă parte, cel mai cunoscut român din sistemul Coca-Cola este Călin Drăgan, care în prezent este president & representative director at Coca-Cola Bottlers Japan.   


    Carte de vizită
    Adrian Cernăuţan şi parcursul în The Coca-Cola Company

    Iunie 2024- prezent
    global head of operations – digital commerce & innovation

    Februarie 2021 – iunie 2024
    general manager – digital transformation Turkey, Central Asia & Middle East

    Iunie 2018 – februarie 2021
    general manager Caucasus (Azerbaijan, Georgia, Armenia)

    Iunie 2015 – iunie 2019
    general manager Austria

    Septembrie 2012 – iunie 2015
    general manager Ungaria

    Octombrie 2009 – septembrie 2012
    commercial manager Romania & country manager Moldova

  • Cine este românca ce a înţeles potenţialul enorm al uneia dintre cele mai importante resurse din ţara noastră, pe care majoritatea o ignoră, şi a făcut din asta o afacere de milioane de euro

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 32. Rucsandra Hurezeanu, Fondator şi CEO, Ivatherm

    Rucsandra Hurezeanu este cea care a pornit în piaţa locală, în 2005, prima companie de dermatocosmetice, Ivatherm, în urma concesionării unui izvor termosalin de la Herculane, brandul având astăzi o prezenţă internaţională în 15 ţări, în Europa, Asia şi Orientul Mijlociu.

    Anterior, antreprenoarea a lucrat timp de un deceniu în marketing şi vânzări, în unele dintre cele mai mari companii farmaceutice din România şi Franţa. Este absolventă a Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi a unor cursuri de economie la Paris, urmate de un doctorat în ştiinţe medicale. Printre marile sale pasiuni se numără şi lectura, aşa că în zona de business, scriitorii pe care îi recomandă sunt: Malcolm Gladwell, Dale Carnegie, Jack Trout şi Seth Godin. Spune însă că îi plac şi lecturile din sfera spiritualităţii, a conexiunii cu Dumnezeu, precum şi cele de psihologie, printre scriitorii favoriţi din această nişă numărându-se Eckhart Tolle, Deepak Chopra, Brene Brown şi Marianne Williamson.

  • Adevăr şi provocare: generaţia Z petrece mult timp în faţa ecranelor, dar ştie să aducă awareness şi să informeze DESPRE ce e important mai bine decât orice altă generaţie

    La noile generaţii, utilizarea telefonului a crescut cu 60-80% mai mult faţă de prepandemie. Persoanele născute după 1996 (gen Z) stau în faţa ecranelor mobile peste 7 ore pe zi, trecând de la TikTok la Instagram sau la YouTube. Eu personal am început să evit să mă mai uit pe raportul săptămânal de screen time şi folosesc scuza mea preferată: „E jobul meu, doar lucrez în social media, trebuie să fiu mereu conectată”.

    Dacă facem un calcul simplu, din 24 de ore ale unei zile, dacă dormim 8 ore, ne mai rămân 16 ore pentru studii, job sau orice altă activitate. Dacă petrecem o medie de 7 ore pe telefon, înseamnă că dedicăm aproximativ jumătate din timpul în care suntem treji ecranelor. Social media a devenit, evident, un cuţit cu două tăişuri. Dar un nivel de screen time ridicat nu este neapărat un lucru rău, deşi primul lucru pe care l-aş auzi într-o încăpere cu toate celelalte generaţii ar fi: „Tinerii ăştia… doar pe telefoane ştiu să stea” – lucru cu care nu putem fi de acord. So hear me out. Desigur, social media are părţile ei negative, despre care s-a scris (şi încă se scrie) atâta timp, dar poate că ar fi cazul să vedem că există tot pe atâtea şi lucruri pozitive. În ultimii doi ani, am observat poate două dintre cele mai importante aspecte la care social media şi gen Z excelează mai mult decât orice altă formă de media acum (ziare, TV, radio), şi anume – poate să aducă awareness (trad. conştientizare) şi să deschidă discuţii asupra unor subiecte despre care s-a vorbit cu greu şi cu „perdea” până acum, care mai departe educă publicul tânăr.

    Informaţiile se răspândesc rapid online şi poate dura doar câteva minute pentru ca o postare să devină virală sau e nevoie de un singur influencer ca o problemă să ajungă la o generaţie întreagă. Acest lucru se aplică în toată lumea, dar aş vrea să ne uităm doar la România acum şi la câteva lucruri care au fost aduse pe ecranele noastre tocmai de generaţia Z şi tocmai pentru că ştiu cum să folosească atât de mult în avantajul lor un smartphone.

    Cred că cel mai bun exemplu pentru puterea pe care o are social media de a creşte gradul de conştientizare a fost văzut în timpul alegerilor europarlamentare din 2024. De ce? Un candidat independent, Nicu Ştefănuţă, al cărui nume îl ştie toată lumea acum, a trecut pragul de 3% şi a primit un nou mandat în Parlamentul European. Acum câteva zile, a fost ales vicepreşedinte în PE. Nicu Ştefănuţă s-a adresat în special tinerilor şi a folosit social media drept canal principal. A dus o campanie lungă şi i-a ascultat pe tineri, s-a întâlnit cu ei şi au dezbătut împreună ce e nevoie pentru ca România să treacă peste problemele care îi îngrijorează – criza socială, inegalitatea, discriminarea. Ce a făcut generaţia Z? A arătat că îl susţine, atât în stradă, cât şi pe Instagram, TikTok, în live-uri şi story-uri. Pare banal şi superficial, dar tocmai asta a fost reţeta succesului. Influenceri precum Silviu Faiăr, Zlăvog, Maria Carusi, Aluziva, Maria Zvinca au ieşit în stradă şi au strâns semnături, au distribuit pe conturile lor postările de campanie ale lui Ştefănuţă şi au informat comunităţile lor despre tot procesul de votare, drepturile lor, unde o pot face, care sunt ilegalităţile care se pot întâmpla într-o secţie de vot şi multe altele. Instagram şi TikTok au fost pline în ziua de votare de numărul 15 (poziţia candidatului de pe buletinele de vot) şi de poze cu spatele actelor de identitate cu ştampila de votat. Şi nu numai asta: story-urile erau pline de ce nereguli s-au găsit în centrele de votare şi unde anume, cum să votezi corect, până la ce oră se mai poate vota – generaţia Z a vorbit despre toate astea pe internet şi i-a informat pe ceilalţi, a adus awareness şi a deschis discuţii exprimându-şi propriile păreri. Video-uri cu de ce îl aleg pe candidatul independent au avut mii de aprecieri şi distribuiri. Mulţi au recunoscut că nu ştiau cine e Nicu Ştefănuţă şi că nu voiau să meargă la vot până atunci, dar după ce au auzit din această campanie din social media şi de la influenceri ce vor să schimbe în ţara noastră, au simţit speranţă şi au votat. S-a văzut.

    Săptămânile trecute internetul a fost plin de postări de la festivalul Beach, Please! organizat de influencerul Selly. În ultima seară, artistul French Montana l-a invitat pe scenă pe Andrew Tate, milionarul britanic, judecat pentru viol, trafic de persoane şi grup infracţional, care a fost aplaudat de public. Video-ul a umplut feedurile tuturor şi reacţiile au apărut şi au taxat alegerea organizatorilor de a-i permite prezenţa pe scenă în faţa atâtor minori uşor de influenţat. Întâmplarea a intrat rapid în categoria de „iresponsabilitate socială a influencerilor” a influencerilor şi ONG-urilor care militează pentru drepturile femeilor. Centrul FILIA a scris o postare despre asocierea festivalului cu abuzatori şi a primit peste 13.000 de like-uri şi zeci de distribuiri. Postarea a adus (din nou) conştientizare asupra problemei celebrării violatorilor şi traficanţilor, fapt ce normalizează şi justifică violenţa împotriva femeilor şi fetelor. S-au deschis din nou discuţii despre asocierea cu un traficant de persoane, care transmite un semnal de toleranţă faţă de viol şi violenţă de gen şi le descurajează pe victime să ceară ajutor şi să se elibereze de agresorii lor. După valul de reacţii din social media, şi presa a început să scrie despre întâmplare. O situaţie puţin mai veche, dar care şi ea a făcut generaţia Z să deschidă discuţii în online a fost momentul artistului Babasha de la concertul Coldplay din iunie. De la huiduielile din prima seară, poziţia fermă pe care a luat-o gen Z pe internet asupra întâmplării a făcut ca în a doua seară să se audă aplauze. De ce? Tinerii au viralizat momentul huiduielilor şi au avut ceva de spus – au vorbit despre rasism şi minorităţi, dar şi despre ipocrizia claselor sociale din România.

    Şi sunt multe alte subiecte care mai pot fi menţionate: conflictul dintre Israel şi Fâşia Gaza, despre care se vorbeşte foarte mult pe internetul românesc şi sunt mulţi influenceri care informează asupra situaţiei de acolo, asupra protestelor pro-Palestina de la Universitatea Bucureşti; despre abuzurile psihologice dintr-o emisiune TV şi despre cum aceste cazuri nu trebuie să fie tratate ca o sursă de divertisment; derapajele reprezentanţilor bisericii în legătură cu violenţa împotriva femeilor care s-au viralizat pe reţelele sociale sau despre Neptun Deep şi industria petrolului. Social media e instrumentul preferat al generaţiei Z şi e locul din care totul pleacă pentru noi. Discuţiile pornesc pe platforme ca Instagram şi TikTok, deşi de multe ori şi noi ne dorim să trăim într-o lume fără telefoane, oricât de paradoxal ar putea suna. Ca generaţie, gen Z s-a dovedit a fi mai conştientă din punct de vedere social şi mai activă politic decât generaţiile anterioare. Îşi folosesc vocile şi influenţa de pe reţelele sociale pentru a atrage atenţia asupra problemelor importante pentru ei, asta fără să excludă postările estetice şi distribuirea de meme. Într-o ţară în care discuţiile despre politică au fost purtate doar de „oameni mari”, în care educaţia sexuală e încă un subiect tabu care ne clasează pe primul loc în UE la cele mai multe mame minore, unde feminismul încă îşi face loc în vocabularul nostru (o altă discuţie din online – femeile sunt subreprezentate în politică), în care sistemul de sănătate dezamăgeşte în fiecare zi, iar schimbările climatice par să nu îngrijoreze niciun politician, generaţia Z vorbeşte despre toate lucrurile astea pe internet, nu prin fake newsuri, ci prin informaţii pe care le caută la specialişti, pe care le confirmă prin mai multe surse, din studii, toate aduse la lumină de influenceri şi tineri obişnuiţi, fără comunităţi. De la o simplă distribuire pe story. Poate nu e suficient, dar e un început.

    Da, 7 ore de screen time sunt îngrijorătoare, dar avem probleme mai mari.   ■

     

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Monica Eftimie, Chief marketing officer, Sphera Franchise Group

    Vânzări (2023): 1,47 mld. lei

    Profit net normalizat: 79,8 mil. lei

    Număr de angajaţi (la 31 dec. 2023): 5.152


    Biografie:
    Monica Eftimie ocupă funcţia de chief marketing officer în cadrul Sphera Franchise Group din anul 2012 şi coordonează activităţile de marketing pentru brandurile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell în România şi KFC în Republica Moldova şi Italia. Este absolventă a Northwestern University (1998-2002) şi deţine un MBA în administrarea afacerilor de la Georgetown University (2004-2006).


    ► În urmă cu 20 de ani, urmam un program MBA centrat pe marketing, ştiind clar că vreau să îmi construiesc o carieră în această direcţie. Am avut oportunitatea să studiez în Statele Unite, unde internshipurile în timpul vacanţelor reprezintă o pratică uzuală. Aşa am luat contact iniţial cu marketingul şi am realizat că este ceea ce îmi doresc să fac.

    ► Realitatea a coincis cu planurile de atunci. E un privilegiu să faci ce îţi place şi să ştii de la început ce îţi place. Iar când ştii unde vrei să ajungi, drumul e mai puţin sinuos. Desigur, schimbările sunt inevitabile, însă te poţi adapta învăţând continuu – atât profesional, cât şi din experienţe interpersonale. În cei 20 de ani, am avut şansa de a lucra alături de profesionişti excelenţi, unii adevăraţi mentori, de la care am învăţat şi
    mi-am luat inspiraţia.

    ► Schimbările vor fi mult mai rapide decât în ultimii 20 de ani şi, oricât de multă imaginaţie am avea, nu cred că putem şti cum va arăta viitorul. Dar sunt sigură că, indiferent de domeniu, tehnologia va fi cea care va aduce cea mai mare schimbare. Sectorul restaurantelor nu face excepţie, însă cred că acesta va continua să aiba în centru oamenii, pentru că, dincolo de tehnologie, a lua masa în oraş este un obicei social, iar interacţiunea umană aduce un plus în experienţa consumatorului.


     

  • Cine a fost supranumit „regele mezelurilor din Transilvania” şi cu ce afacere face acum milioane de euro, după ce a fost nevoit să îşi vândă afacerea care l-a consacrat

    I s-a spus „regele mezelurilor din Transilvania” după ce a reuşit să pună Elit Cugir pe harta celor mai mari jucători din domeniu. A trecut cu fabrica printr-o insolvenţă şi a ajuns să vândă businessul din sectorul mezelurilor către gigantul chinez Smithfield. Dorin Mateiu nu a repornit motoarele în sectorul alimentar cum ar fi făcut mulţi antreprenori, ci s-a implicat în imobiliare şi, în trei ani, a câştigat câteva milioane de euro. Doar dintr-o vânzare.

    Dorin Mateiu are aproape 55 de ani şi este originar dintr-o localitate din judeţul Alba, zonă în care şi-a dezvoltat majoritatea afacerilor, de la investiţii în zona centrelor comerciale până la industria alimentară. Este un om de afaceri discret, care de-a lungul timpului a avut puţine declaraţii în presă sau ieşiri la conferinţe de presă. Businessul care l-a consacrat la nivel naţional este producătorul de mezeluri Elit Cugir, pe care l-a antreprenorul l-a pus pe picioare în 2002.

    După câţiva ani, presa a ajuns să îl numească „regele mezelurilor din Transilvania” având în vedere că în 2008 businessul Elit se îndrepta spre 100 de milioane de euro, plasându-se între cei mai mari producători de mezeluri. Totodată, Elit a fost şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din judeţul Alba, dar în 2017 antreprenorul a făcut exit şi a vândut businessul către gigantul chinez Smithfield.

    Vânzarea către Smithfield a venit imediat după ce producătorul de mezeluri a ieşit din insolvenţă. Dacă înainte de insolvenţă, Dorin Mateiu vorbea de câteva ori pe an despre producătorul de carne şi de planurile de dezvoltare, insolvenţa a redus considerabil numărul de declaraţii ale antreprenorului. „Da, suntem în discuţii cu Smithfield”- a fost singura declaraţie a lui Dorin Mateiu pentru Ziarul Financiar atunci când tranzacţia a apărut în publicaţia New York Times, care cita datele de pe Bursa de Valori din Hong Kong, acolo unde este listată compania care controlează Smithfield.

    Conform estimărilor ZF, tranzacţia, care a implicat şi compania de distribuţie Vericom 2001, s-a ridicat la peste 30 de milioane de euro. Deşi mulţi antreprenori precum Jean Valvis, Raul Ciurtin sau Levente Bara au reinvestit o parte din banii câştigaţi după ce au vândut companiile tot în aceleaşi domenii sau în domenii asemănătoare din sectorul alimentar, fondatorul Elit a mizat pe imobiliare. La aproape doi ani după acest exit, în 2019, Dorin Mateiu a făcut o primă tranzacţie importantă în sectorul imobiliar din Bucureşti şi a cumpărat clădirea de birouri din piaţa Victoriei în care are sediul First Bank. Antreprenorul din Alba a bătut palma cu Piraeus Bank pentru clădire, valoarea tranzacţiei depăşind 20 de milioane de euro, conform surselor ZF de la acea vreme. Trei ani mai târziu, adică în iulie 2022, Dorin Mateiu vinde clădirea de birouri către One United Properties (simbol bursier ONE), valoarea tranzacţiei fiind de aproximativ 28 de milioane de euro.

    Astfel, omul de afaceri din Alba a câştigat, conform calculelor Business MAGAZIN, câteva milioane de euro din vânzarea unei singure clădiri. Clădirea de birouri are o suprafaţă închiriabilă totală de aproximativ 12.000 metri pătraţi şi este închiriată în totalitate către First Bank pentru o perioadă rămasă de aproximativ 12 ani, cu opţiune de întrerupere după 7 ani. Venitul anual din chirie generat de clădire este de aproximativ 1,9 milioane euro, conform unui raport One United Properties. Tot în 2019, Dorin Mateiu a cumpărat şi proiectul Rahmaninov Residence din zona Lacului Floreasca, dezvoltat de Gheorghe Stelian şi Dinu Pescariu. Ulterior, în decembrie 2020 One United a preluat administrarea proiectului şi l-a transformat în One Rahmaninov.

    De altfel, Dorin Mateiu este şi acţionar în cadrul One United Properties, ajungând recent la o deţinere de 6,63% din totalul acţiunilor. Însă, acestea nu sunt singurele afaceri din domeniul imobiliar pentru care este cunoscut Dorin Mateiu. Antreprenorul din Alba a dezvoltat o clădire de apartamente pe locul fostului cinema Griviţa, pe Calea Griviţei. Contactat de Business MAGAZIN, Dorin Mateiu nu a răspuns întrebărilor despre investiţiile din sectorul imobiliar. În plus, antreprenorul mai are afaceri în sectorul imobiliar prin intermediul societăţii MCM Plaza Center, unde are 50% din părţile sociale. De asemenea, Dorin Mateiu a intrat recent şi în sectorul industrial, fiind investitor prin intermediul companiei Mado Center într-un business dezvoltat de Ionuţ Dumitrescu şi Sacha Dragic. Revenind la judeţul Alba, una dintre cele mai importante afaceri pe care Dorin Mateiu a dezvoltat-o împreună cu alţi antreprenori şi pe care astăzi o deţine integral, conform platformei Confidas, este Alba Mall.

    În câteva businessuri, inclusiv cel cu centrul comercial din Alba – Iulia, mâna dreaptă a lui Dorin Mateiu este Voicu Vuşcan, managerul care conduce Elit Cugir şi care a stat la cârma producătorului şi în „era Mateiu”. Conform Confidas, Voicu Vuşcan este administrator al Alba Mall. De asemenea, Dorin Mateiu mai controlează prin intermediul companiei La Stejari, hotelul Golf Hotel Pianu, de patru stele, situat în localitatea Pianu de Jos, judeţul Alba, conform datelor publice. În plus, antreprenorul din judeţul Alba este proprietar al Mado SRL, companie care se ocupă cu transporturi rutiere de mărfuri. În total, Dorin Mateiu este acţionar în 17 companii, conform datelor de pe platforma Confidas, cu un total de peste 200 de milioane de lei cifră de afaceri.

    O altă zonă în care antreprenorul a investit este cea financiară, fiind asociat minoritar în Bankata, o platformă digitală de agregare a produselor financiare fondată de antreprenorii Diana Seredenciuc şi Andrei Perianu. Astfel, deşi a stat într-un con de umbră în ultimii ani, preferând să-şi dezvolte afacerile discret, cu puţine menţiuni despre planurile de viitor,  Dorin Mateiu continuă să fie unul dintre cei mai mari antreprenori din judeţul Alba, de unde mai vin nume precum Raul Ciurtin (cunoscut pentru Albalact, dar astăzi dezvoltă producătorul de alimente pe bază de proteină vegetală –Verdino), Levente Bara – omul care a pus bazele Supremia Group şi astăzi dezvoltă procesatorul de nuci Transilvania Nuts, Ioan Popa, fondatorul grupului din industria cărnii Transavia sau Ioan Tecar, antreprenorul care a pus bazele producătorului de hârtie Pehart-Tec, controlat în prezent de fondul de investiţii Abris. Pariul lui Dorin Mateiu pe imobiliare vine în contextul în care mulţi antreprenori aleg să se întoarcă în domeniile unde au acumulat experienţă, deşi investesc şi în alte businessuri precum cele din domeniul de imobiliare. Va fi pariul lui Dorin Mateiu pe imobiliare câştigător?