BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Ce urmează pentru compania care vinde unele dintre cele mai cunoscute branduri de mezeluri de pe piaţa locală?

    Extinderea capacităţii logistice, investiţii în proiecte de digitalizare şi automatizare sunt priorităţile din bugetul de investiţii al Caroli Foods Group pentru anul în curs, în condiţiile în care bugetul de investiţii din ultimii trei ani a fost cu 50% mai mare decât cel alocat în perioada anterioară, explică Roxana Manolescu, CEO al companiei.

     

     

    „În 2023 am înregistat o creştere de peste 6% a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2022, într-un context dificil de scădere a pieţei de produse de carne ambalată”, declară. Roxana Manolescu. Tot ea completează că anul trecut, activitatea companiei s-a aliniat strategiei de a investi anual în menţinerea standardelor de calitate şi în diversificarea portofoliului într-un an marcat de provocări semnificative din mai multe direcţii: economice, fiscale, geopolitice etc. „Rezultatele obţinute în 2023 trebuie privite prin prisma acestor provocări şi a gradului mare de impredictibilitate care au afectat mediul de afaceri din România, dar şi prin decizia noastră de a nu duce către consumator toate creşterile de preţuri ale materiei prime, preţul cărnii fiind cu 20% mai mare anul trecut.” În primele luni ale anului 2024, impredictibilitatea a continuat, iar consumatorii sunt foarte atenţi la coşul de cumpărături, mai spune reprezentanta companiei. „Astfel, în 2024 suntem vigilenţi în legătură cu semnalele din piaţă, ne uităm la strategia partenerilor noştri şi la modul în care obiceiurile de consum se modifică pentru a ne adapta în consecinţă.”

    Planul de investiţii al companiei, spune Roxana Manolescu, este realizat în acord cu strategia companiei de a dezvolta un business sustenabil şi relevant pe termen lung. „În ultimii trei ani ne-am concentrat investiţiile în calitatea produselor, tehnologizare şi digitalizare. Am acordat o atenţie semnificativă acestor segmente, drept urmare investiţiile au fost cu peste 50% mai mari comparativ cu perioadele anterioare”, afirmă executivul. Tot ea oferă detalii. O investiţie semnificativă în zona producţiei a fost în direcţia obţinerii certificării Fără Gluten pentru fabrica din Piteşti în 2022, fiind un aspect extrem de important în alegerile consumatorilor care se confruntă cu intoleranţe alimentare. Sub brandul Sissi compania pune pe piaţă, de anul trecut, o întreagă gamă de produse fără gluten, consumatorii cu boală celiacă sau cu sensibilitate nonceliacă la gluten putând găsi produse care conţin certificarea Fără Gluten.

    De asemenea, în ultimii ani a devenit evidentă preocuparea consumatorilor pentru produse cu un conţinut mai mic de E-uri şi, tot sub brandul Sissi, au fost adăugate în portofoliu specialităţile fără aceste subtanţe. „Investiţiile noastre s-au concentrat şi pe dezvoltarea de produse vegetale. La finalul anului 2023, consumatorii de astfel de produse au găsit pe raftul magazinelor produsele Caroli Vegalia, pe bază de proteină din mazăre. De asemenea, continuăm să investim în oferta de produse ready meals, pe care o avem prin cele două branduri, Maestro şi Caroli”, afirmă Roxana Manolescu.

    Tot ea completează că este vizibilă şi o modificare a preferinţelor consumatorilor pentru produse feliate, în 2023 acest segment având o creştere atât în volum, cât şi în valoare. Tendinţa se menţine şi în 2024, prin urmare investiţiile vizează şi creşterea capacităţii de producţie în acest sens. Compania îşi adaptează oferta an de an, iar în 2024 a lansat mai multe produse, de exemplu gama de cârnaţi cabanos în format Maxi de 450 g, sau de 270 g, dar şi în varianta vrac. „Există mai multe criterii care stau la baza listării sau delistării anumitor produse: tendinţele de consum, preferinţele determinate de diverse momente (postul, de exemplu), sezonalitate etc. Suntem în permanenţă atenţi la dinamica pieţei şi ajutăm portofoliul în consecinţă, în aşa fel încât să fim relevanţi în raport cu alegerile consumatorilor.”

    Dezvoltarea capacităţilor de logistică este o altă direcţie strategică, Caroli având propria reţea de distribuţie, cu unsprezece locaţii la nivel naţional, fiind şi furnizor de servicii logistice pentru parteneri din industrii conexe în zona de food. Unul dintre proiectele importante ale companiei a fost punerea în funcţiune, în 2022, a centrului logistic de la Oarja, din jud. Argeş. Proiectul a presupus investiţii cumulate în valoare de peste 10 milioane de euro. „În 2024 vom continua extinderea capacităţii logistice, alături de investiţiile în proiectele de digitalizare şi automatizare”, declară reprezentanta producătorului de mezeluri. Compania are cinci branduri în portofoliu – Caroli, Campofrio, Sissi, Maestro şi Primo – şi peste 200 de produse, precum salam, cârnaţi, şuncă, cremvurşti, parizer, pate, produse gata preparate şi alte specialităţi. „ Pe unele categorii de produse suntem lider în preferinţele consumatorilor. De exemplu, conform ultimelor date de la NielsenIQ, clienţii apreciază, în mod deosebit, salamul Victoria, şunca sub brandurile Sissi şi Caroli, cabanoşii şi cremvurştii Caroli”, spune Roxana Manolescu.

    Compania are o capacitate de producţie anuală de peste 40.000 de tone în fabrica din Piteşti, în care, spune CEO-ul Caroli Foods Group, se derulează permanent investiţii în tehnologie, digitalizare şi echipamente moderne.

    Compania are aproximativ 1.400 de angajaţi în 13 locaţii la nivel naţional, având sediul central Bucureşti, fabrică la Piteşti, locaţii de logistică şi birouri. „La nivel de companie înregistrăm un procent aproape egal de angajaţi femei vs. bărbaţi. Aproape 700 de oameni îşi desfăşoară activitatea în fabrica şi birourile adiacente din Piteşti”, afirmă Roxana Manolescu. Ea punctează că procesul de recrutare în România este complicat, având în vedere existenţa unei mase din ce în ce mai restrânse de potenţiali angajaţi calificaţi. „În cazul nostru, recrutarea este şi mai dificilă, pentru că a lucra în industria alimentară presupune respectarea unor reguli stricte de igienă, temperatură controlată în producţie şi logistică.” Pe lângă salariu şi pachetul de beneficii aferent poziţiei, pentru angajaţii din Piteşti şi din localităţile învecinate compania pune la dispoziţie transportul gratuit, acoperind peste 50 de localităţi din judeţul Argeş; angajaţii din birouri lucrează în sistem hibrid. „Este o decizie pe care am luat-o, asemenea multor companii, în urma pandemiei, pentru a le oferi angajaţilor noştri un beneficiu în ceea ce priveşte echilibrul dintre viaţa privată şi cea profesională şi pentru a răspunde solicitărilor noilor generaţii, pentru care flexibilitatea este foarte importantă”, conform executivului.

    Piaţa de produse de carne ambalată din România este matură, foarte dezvoltată şi volumele de vânzare sunt într-o zonă de aplatizare, în special în ani cu inflaţie importantă. Pe o asemenea piaţă, cu un grad mare de competitivitate, ratele de creştere sunt mai mici, explică Roxana Manolescu. Ea adaugă că, din cauza situaţiei economice, consumatorii au un comportament de cumpărare mai precaut şi mai cumpătat. „Este o realitate la care am urmărit să ne adaptăm prin diversificarea portofoliului, prin dezvoltarea gamei de produse feliate sau produse ambalate în formate diferite.”

    Roxana Manolescu punctează că în ultimii ani preferinţele de consum au fost marcate în primul rând de o inflaţie foarte ridicată şi de instabilitatea existentă la nivel general. În plus, stilul de viaţă contemporan determină o preferinţă pentru ready-meals, în această categorie, compania având produse sub brandurile Caroli şi Maestro. „Din totalul vânzărilor lunare înregistrate în categoria de carne procesată, ready meals atinge un procent de cca 5% şi ne dorim să continuăm dezvoltarea aceastei game.”

    În ceea ce priveşte obiceiul de cumpărare al consumatorilor români, reprezentanta companiei spune că în prima parte a acestui an s-a înregistrat o uşoară creştere de vânzări pe segmentul magazinelor de proximitate versus supermarketuri şi hipermarketuri. În plus, conştientizarea risipei alimentare devine din ce în ce mai prezentă şi, prin urmare, şi aceasta generează o modificare în comportamentul de consum, conchide Roxana Manolescu.   

     

    1994
    Este înfiinţată compania de familia libaneză El Solh.

    2003
    este mutată producţia de la fabrica din Bucureşti în locaţia actuală din Piteşti. Tot în 2003, compania a achiziţionat brandul Gourmet, reprezentând una dintre puţinele tranzacţii din industria mezelurilor la acel moment de pe piaţă.

    2006
    Caroli cumpără fabrica de mezeluri Maestro din Cluj, brandul Maestro fiind lider de piaţă în Transilvania.

    2009
    numele companiei devine Caroli Foods Group

    2010
    fuzionează cu Tabco-Campofrio, parte a grupului Campofrio Spania, lider în Europa.

    2017
    Compania este achiziţionată de grupul alimentar multinaţional Sigma, care are acum operaţiuni în Europa, America de Nord şi America de Sud. La momentul achiziţiei, Sigma a cumpărat 51% din acţiunile Caroli, acestea fiind adăugate la pachetul de 49% pe care îl deţinea deja prin Campofrio Food Group. Sigma este specializată în producţia, comercializarea şi distribuţia de produse alimentare de calitate, inclusiv carne preparată şi proaspătă, brânză, iaurt şi alimente congelate.

  • Ce urmează pentru compania care vinde unele dintre cele mai cunoscute branduri de mezeluri de pe piaţa locală?

    Extinderea capacităţii logistice, investiţii în proiecte de digitalizare şi automatizare sunt priorităţile din bugetul de investiţii al Caroli Foods Group pentru anul în curs, în condiţiile în care bugetul de investiţii din ultimii trei ani a fost cu 50% mai mare decât cel alocat în perioada anterioară, explică Roxana Manolescu, CEO al companiei.

     

     

    „În 2023 am înregistat o creştere de peste 6% a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2022, într-un context dificil de scădere a pieţei de produse de carne ambalată”, declară. Roxana Manolescu. Tot ea completează că anul trecut, activitatea companiei s-a aliniat strategiei de a investi anual în menţinerea standardelor de calitate şi în diversificarea portofoliului într-un an marcat de provocări semnificative din mai multe direcţii: economice, fiscale, geopolitice etc. „Rezultatele obţinute în 2023 trebuie privite prin prisma acestor provocări şi a gradului mare de impredictibilitate care au afectat mediul de afaceri din România, dar şi prin decizia noastră de a nu duce către consumator toate creşterile de preţuri ale materiei prime, preţul cărnii fiind cu 20% mai mare anul trecut.” În primele luni ale anului 2024, impredictibilitatea a continuat, iar consumatorii sunt foarte atenţi la coşul de cumpărături, mai spune reprezentanta companiei. „Astfel, în 2024 suntem vigilenţi în legătură cu semnalele din piaţă, ne uităm la strategia partenerilor noştri şi la modul în care obiceiurile de consum se modifică pentru a ne adapta în consecinţă.”

    Planul de investiţii al companiei, spune Roxana Manolescu, este realizat în acord cu strategia companiei de a dezvolta un business sustenabil şi relevant pe termen lung. „În ultimii trei ani ne-am concentrat investiţiile în calitatea produselor, tehnologizare şi digitalizare. Am acordat o atenţie semnificativă acestor segmente, drept urmare investiţiile au fost cu peste 50% mai mari comparativ cu perioadele anterioare”, afirmă executivul. Tot ea oferă detalii. O investiţie semnificativă în zona producţiei a fost în direcţia obţinerii certificării Fără Gluten pentru fabrica din Piteşti în 2022, fiind un aspect extrem de important în alegerile consumatorilor care se confruntă cu intoleranţe alimentare. Sub brandul Sissi compania pune pe piaţă, de anul trecut, o întreagă gamă de produse fără gluten, consumatorii cu boală celiacă sau cu sensibilitate nonceliacă la gluten putând găsi produse care conţin certificarea Fără Gluten.

    De asemenea, în ultimii ani a devenit evidentă preocuparea consumatorilor pentru produse cu un conţinut mai mic de E-uri şi, tot sub brandul Sissi, au fost adăugate în portofoliu specialităţile fără aceste subtanţe. „Investiţiile noastre s-au concentrat şi pe dezvoltarea de produse vegetale. La finalul anului 2023, consumatorii de astfel de produse au găsit pe raftul magazinelor produsele Caroli Vegalia, pe bază de proteină din mazăre. De asemenea, continuăm să investim în oferta de produse ready meals, pe care o avem prin cele două branduri, Maestro şi Caroli”, afirmă Roxana Manolescu.

    Tot ea completează că este vizibilă şi o modificare a preferinţelor consumatorilor pentru produse feliate, în 2023 acest segment având o creştere atât în volum, cât şi în valoare. Tendinţa se menţine şi în 2024, prin urmare investiţiile vizează şi creşterea capacităţii de producţie în acest sens. Compania îşi adaptează oferta an de an, iar în 2024 a lansat mai multe produse, de exemplu gama de cârnaţi cabanos în format Maxi de 450 g, sau de 270 g, dar şi în varianta vrac. „Există mai multe criterii care stau la baza listării sau delistării anumitor produse: tendinţele de consum, preferinţele determinate de diverse momente (postul, de exemplu), sezonalitate etc. Suntem în permanenţă atenţi la dinamica pieţei şi ajutăm portofoliul în consecinţă, în aşa fel încât să fim relevanţi în raport cu alegerile consumatorilor.”

    Dezvoltarea capacităţilor de logistică este o altă direcţie strategică, Caroli având propria reţea de distribuţie, cu unsprezece locaţii la nivel naţional, fiind şi furnizor de servicii logistice pentru parteneri din industrii conexe în zona de food. Unul dintre proiectele importante ale companiei a fost punerea în funcţiune, în 2022, a centrului logistic de la Oarja, din jud. Argeş. Proiectul a presupus investiţii cumulate în valoare de peste 10 milioane de euro. „În 2024 vom continua extinderea capacităţii logistice, alături de investiţiile în proiectele de digitalizare şi automatizare”, declară reprezentanta producătorului de mezeluri. Compania are cinci branduri în portofoliu – Caroli, Campofrio, Sissi, Maestro şi Primo – şi peste 200 de produse, precum salam, cârnaţi, şuncă, cremvurşti, parizer, pate, produse gata preparate şi alte specialităţi. „ Pe unele categorii de produse suntem lider în preferinţele consumatorilor. De exemplu, conform ultimelor date de la NielsenIQ, clienţii apreciază, în mod deosebit, salamul Victoria, şunca sub brandurile Sissi şi Caroli, cabanoşii şi cremvurştii Caroli”, spune Roxana Manolescu.

    Compania are o capacitate de producţie anuală de peste 40.000 de tone în fabrica din Piteşti, în care, spune CEO-ul Caroli Foods Group, se derulează permanent investiţii în tehnologie, digitalizare şi echipamente moderne.

    Compania are aproximativ 1.400 de angajaţi în 13 locaţii la nivel naţional, având sediul central Bucureşti, fabrică la Piteşti, locaţii de logistică şi birouri. „La nivel de companie înregistrăm un procent aproape egal de angajaţi femei vs. bărbaţi. Aproape 700 de oameni îşi desfăşoară activitatea în fabrica şi birourile adiacente din Piteşti”, afirmă Roxana Manolescu. Ea punctează că procesul de recrutare în România este complicat, având în vedere existenţa unei mase din ce în ce mai restrânse de potenţiali angajaţi calificaţi. „În cazul nostru, recrutarea este şi mai dificilă, pentru că a lucra în industria alimentară presupune respectarea unor reguli stricte de igienă, temperatură controlată în producţie şi logistică.” Pe lângă salariu şi pachetul de beneficii aferent poziţiei, pentru angajaţii din Piteşti şi din localităţile învecinate compania pune la dispoziţie transportul gratuit, acoperind peste 50 de localităţi din judeţul Argeş; angajaţii din birouri lucrează în sistem hibrid. „Este o decizie pe care am luat-o, asemenea multor companii, în urma pandemiei, pentru a le oferi angajaţilor noştri un beneficiu în ceea ce priveşte echilibrul dintre viaţa privată şi cea profesională şi pentru a răspunde solicitărilor noilor generaţii, pentru care flexibilitatea este foarte importantă”, conform executivului.

    Piaţa de produse de carne ambalată din România este matură, foarte dezvoltată şi volumele de vânzare sunt într-o zonă de aplatizare, în special în ani cu inflaţie importantă. Pe o asemenea piaţă, cu un grad mare de competitivitate, ratele de creştere sunt mai mici, explică Roxana Manolescu. Ea adaugă că, din cauza situaţiei economice, consumatorii au un comportament de cumpărare mai precaut şi mai cumpătat. „Este o realitate la care am urmărit să ne adaptăm prin diversificarea portofoliului, prin dezvoltarea gamei de produse feliate sau produse ambalate în formate diferite.”

    Roxana Manolescu punctează că în ultimii ani preferinţele de consum au fost marcate în primul rând de o inflaţie foarte ridicată şi de instabilitatea existentă la nivel general. În plus, stilul de viaţă contemporan determină o preferinţă pentru ready-meals, în această categorie, compania având produse sub brandurile Caroli şi Maestro. „Din totalul vânzărilor lunare înregistrate în categoria de carne procesată, ready meals atinge un procent de cca 5% şi ne dorim să continuăm dezvoltarea aceastei game.”

    În ceea ce priveşte obiceiul de cumpărare al consumatorilor români, reprezentanta companiei spune că în prima parte a acestui an s-a înregistrat o uşoară creştere de vânzări pe segmentul magazinelor de proximitate versus supermarketuri şi hipermarketuri. În plus, conştientizarea risipei alimentare devine din ce în ce mai prezentă şi, prin urmare, şi aceasta generează o modificare în comportamentul de consum, conchide Roxana Manolescu.   

     

    1994
    Este înfiinţată compania de familia libaneză El Solh.

    2003
    este mutată producţia de la fabrica din Bucureşti în locaţia actuală din Piteşti. Tot în 2003, compania a achiziţionat brandul Gourmet, reprezentând una dintre puţinele tranzacţii din industria mezelurilor la acel moment de pe piaţă.

    2006
    Caroli cumpără fabrica de mezeluri Maestro din Cluj, brandul Maestro fiind lider de piaţă în Transilvania.

    2009
    numele companiei devine Caroli Foods Group

    2010
    fuzionează cu Tabco-Campofrio, parte a grupului Campofrio Spania, lider în Europa.

    2017
    Compania este achiziţionată de grupul alimentar multinaţional Sigma, care are acum operaţiuni în Europa, America de Nord şi America de Sud. La momentul achiziţiei, Sigma a cumpărat 51% din acţiunile Caroli, acestea fiind adăugate la pachetul de 49% pe care îl deţinea deja prin Campofrio Food Group. Sigma este specializată în producţia, comercializarea şi distribuţia de produse alimentare de calitate, inclusiv carne preparată şi proaspătă, brânză, iaurt şi alimente congelate.

  • Cum se văd cele mai recente schimbări din industria orologeră şi care este următorul pas pentru un business care vinde ceasuri clasice, într-o lume în care pare că chiar şi timpul devine tot mai digital?

    Antreprenorul Ion Schiau a fost martorul tuturor schimbărilor prin care a trecut industria orologeră elveţiană: mai întâi ca locuitor al Biel, oraşul-inimă al industriei, ca angajat al unuia dintre giganţii domeniului, iar apoi ca antreprenor în România. Cum se văd cele mai recente schimbări din industrie şi care este următorul pas pentru un business care vinde ceasuri clasice, într-o lume în care pare că chiar şi timpul devine tot mai digital?

     

    Ion Schiau a plecat în Elveţia împreună cu părinţii când avea doar patru ani, astfel că a trăit şi a copilărit într-un oraş care a cunoscut o dezvoltare extraordinară datorită industriei ceasurilor – Biel, locul unde s-a născut Swatch, unde se află sediul Omega şi fabricile de mecanisme Rolex. „În orăşelul acela convieţuiesc cam 100 de branduri, formând un ecosistem unde aproape toată lumea trăieşte din ceasuri”, aminteşte antreprenorul.

    A studiat la Geneva şi a avut prima experienţă profesională după facultate la New York. Ulterior, a realizat că îi plăcea să vândă ceasuri elveţiene şi că aceasta ar putea fi o extensie a visului său de a lucra în diplomaţie – astfel putea reprezenta Elveţia. Între sfârşitul anilor ’90 şi 2004, Ion Schiau a lucrat pentru Swatch Group, iar apoi şi-a dorit să revină în ţara natală. „De ce să nu mă întorc în ţara de care sunt foarte apropiat cultural şi să vând aici ceasuri, să le expun, să fac marketing şi să încep o firmă de distribuţie în acest domeniu?” erau gândurile lui de atunci.

    La acea vreme, s-a asociat cu doi români care aveau reţelele de magazine Cellini, specializate mai ales în bijuterii, şi care îşi doreau să intre şi în lumea ceasurilor. Şi-a creat propria firmă, Albini Prassa, iar ulterior s-au asociat într-o firmă numită Chronotime şi au început să creeze portofoliul de ceasuri pentru magazine, începând cu Tissot şi Swatch, cărora li s-au alăturat mai târziu Omega şi Hublot, ajungând la aproximativ 25 de branduri. Între 2004 şi 2005, afacerea a crescut exponenţial. În 2010, însă, a decis să se despartă de cei doi parteneri. „Eu am păstrat firma mea, Albini Prassa, şi relaţia cu Tissot”.

    Astfel, după ce a preluat un rol de international manager la Hublot, Albini Prassa a continuat să existe în România şi să-şi reconstituie treptat portofoliul de branduri. În 2017 a revenit în ţară pentru a se ocupa mai mult de firmă şi, anticipând că distribuţia clasică se va opri într-o zi, s-a orientat către retail. „Am vrut să aducem un concept diferit de magazinul stradal sau de cel din mall. Ne-am gândit că, pentru clienţii noştri şi portofoliul pe care voiam să-l clădim, trebuia să venim într-o zonă centrală, foarte confortabilă, unde puteam expune mărcile şi povestea lor într-un mod original şi amplu. Un loc unde timpul se parcurge mai lent, oferind clienţilor un anumit confort şi discreţie, lucru care nu prea se găsea într-un mall. Brand-urile pe care voiam să le aducem nu erau interesate să intre în mall-uri şi preferau un concept mai rezidenţial”.

    Era anul 2018 şi Ion Schiau concluzionase că, pentru acest tip de vânzare, experienţa era mai importantă decât traficul. Între 2012 şi 2017, construise un portofoliu de branduri concentrat pe orologeria independentă, cu branduri din segmentul de preţ superior, între 40.000 şi 200.000 de euro, având o abordare arhitecturală deosebită a mecanismului. Parteneriatul cu Tissot a durat până la finalul anului 2022, perioadă în care au realizat serii limitate pentru România. „Ceasul România 1918-2018, realizat pentru 100 de ani de la Marea Unire, a avut mare succes. Am produs 1918 piese şi am început o asociaţie cu Federaţia Română de Rugby, realizând două serii limitate cu această organizaţie, care au avut mare succes. În 2020 am lansat un ceas numit Săgeata Orientului pentru 100 de ani de la înfiinţarea Companiei Franco-Române de Navigaţie Aeriană”.

    Potrivit datelor de la Federaţia Orologieră Elveţiană citate de Ion Schiau, la finalul lunii mai, piaţa românească înregistra per total -28% unităţi faţă de anul trecut şi -17% în valoare. Compania Albini Prassa a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile; antreprenorul spune că cifrele din România nu reflectă dinamica businessului per total, acesta fiind răspândit şi în Elveţia şi Grecia.

    Businessul Tissot reprezenta 90% din afacerile Albini Prassa, astfel că, după decizia brandului de a opera direct, fără distribuitori, a apărut necesitatea unei reorientări.

    Recent, au lansat un parteneriat cu Chronext, aceasta fiind prima asociere a brandului cu un retailer fizic din afara Germaniei şi Elveţiei. „Ei abia acum îşi dau seama că este o oportunitate să aibă asocieri cu retaileri pentru a expune portofoliul lor de produse şi pentru a augmenta experienţa clientului. Este un modus vivendi destul de nou pentru ei”. Chronext, descris drept un „boutique digital pentru ceasuri de lux noi şi pre-owned”, a început activitatea online şi se extinde acum prin magazine fizice şi lounge-uri pentru ridicarea produselor. Fondată în 2013 în Zug, Elveţia, compania este astăzi unul dintre liderii retailului de ceasuri second-hand certificate (CPO) şi vintage. Pe lângă activitatea principală în retailul online, Chronext operează buticuri exclusive şi lounge-uri în locaţii din întreaga lume, precum Düsseldorf, München, Berlin, Zurich şi Hong Kong. „Chronext deţine stocul de ceasuri, nu este o platformă de vânzare. Ei au ceasurile, le-au verificat şi le certifică. Prin intermediul lor accesăm un portofoliu enorm de branduri şi produse, oferim şi 2 ani de garanţie. Putem avea un ceas de 10 ani, refăcut complet, la 50% din preţul iniţial de achiziţie, fiindcă are „kilometri de zbor”. Fiecare ceas este evaluat transparent, iar preţurile sunt menţionate pe site, scăzând sau urcând în funcţie de situaţie”, explică Schiau. Preţurile ceasurilor disponibile pe această platformă variază între 2.500 şi 30.000 de euro, incluzând branduri cerute în România, precum Omega şi Rolex. Prin acest parteneriat, clienţii au posibilitatea nu doar de a cumpăra ceasuri, ci şi de a le pune în reţea pentru a le vinde sau a le schimba cu alte modele. „Tot mai des, clienţii vin şi spun că vor să scape de un anumit ceas. Am creat împreună cu Chronext o bază transparentă, eficientă şi rapidă pentru astfel de solicitări”. Acest nou demers răspunde unei cereri tot mai mari din partea clienţilor şi reflectă realitatea actuală a industriei. Ion Schiau subliniază că valoarea ceasurilor tranzacţionate pe piaţa pre-owned certificată în 2023 a fost de 20 miliarde de franci elveţieni, cu predicţii de atingere a 30 miliarde de franci elveţieni până în 2025. „Această creştere va depăşi comerţul obişnuit, făcând prezenţa noastră pe această piaţă nu doar o oportunitate strategică, ci şi o necesitate pentru a răspunde cererii constante din partea clienţilor din România”.

    Sunt oamenii dornici să vândă mai multe ceasuri din colecţiile proprii în contextul economic actual? „Bănuiesc că există şi un astfel de motiv, nu ceva presant, dar lumea vrea să-şi simplifice colecţia, să o reducă. A existat un vânt de panică, în care valoarea ceasurilor de pe piaţă a început să scadă, fiindcă mulţi au început să speculeze şi să cumpere ceasuri cu gândul că le vor vinde foarte scump. Valoarea ceasurilor pe piaţa secundară a scăzut în 2022, accelerând ideea de a vinde. Anul acesta am văzut mai multă lume care simplifică, schimbă, face upgrade – adică vând ceva pentru a cumpăra altceva”. Probabil însă că cel mai mare disruptor adus industriei a venit odată cu lansarea ceasurilor inteligente. „Evident că a fost o palmă uriaşă pentru industria elveţiană – Apple vinde mai multe ceasuri, valoric, decât toată industria elveţiană la un loc. Problema este cantitatea, cantităţile continuă să scadă, adică ceasurile elveţiene sunt din ce în ce mai scumpe şi pericolul este industrial. Atunci când ai o industrie care angajează multă lume pentru volume mari de mecanisme şi ceasuri, varietatea dispare”. Pe de altă parte, Ion Schiau observă că în acest context s-au născut multe mărci independente, care costă între 500 şi 2.000 de euro, cu o creativitate deosebită şi care reprezintă un răspuns industriei elveţiene în acel segment de preţ. „Există branduri şi microbranduri care produc între 2.000 şi 5.000 de bucăţi pe an – unele swiss made, altele nu, dar ilustrează o varietate şi o dinamică posibilă datorită modelului de business axat pe internet, nu pe reţeaua de distribuţie clasică”.

    Faţă de 2004, anul în care şi-a început activitatea în România, Ion Schiau observă o schimbare şi în atitudinea clienţilor. „Între 2004 şi 2010, aveau mult mai mult curaj. Am adus branduri nişate şi aveam un portofoliu variat, poate prea variat. Am greşit când am luat atâtea branduri, dar totul se vindea şi lumea avea mult curaj din punct de vedere stilistic”. În prezent, observă mai degrabă o uniformizare a pieţei. „O întrebare pe care o aud tot timpul în România este: Ce trebuie să cumperi? Tot timpul spun, de 20 de ani, că nu trebuie să cumperi nimic, trebuie să cumperi ce-ţi place. În ultimii ani, a devenit o obsesie pentru puţine branduri unde contează statutul, foarte mult tranzacţionate şi cumpărate; piaţa a devenit mai uniformă. Există şi o uniformitate vestimentară – te duci în anumite locuri în Bucureşti şi vezi aceleaşi ceasuri sau branduri. Clienţii din România sunt foarte sensibili la părerea anturajului”. Pe de altă parte, Schiau vede şi că „Piaţa din România a întinerit foarte mult. Vedem o dinamică şi două-trei cluburi de pasionaţi care cresc şi care au pornit de la zero acum doi-trei ani. Vedem pasionaţi de ceasuri în România care pornesc business-uri de curele, de accesorii, de ceasuri. Văd o piaţă care începe să se întâlnească şi oameni care descoperă aceeaşi pasiune, creând o dinamică în România. Există şi oameni care comunică foarte bine pe YouTube sau TikTok doar pe teme legate de ceasuri şi care au un public tânăr şi din ce în ce mai larg. Aceasta este poate o dovadă că românii sunt foarte la curent cu ce se lansează internaţional şi vor să facă parte din aceste comunităţi”.   

    Pentru lansarea noului parteneriat şi a segmentului pre-owned, Albini Prassa a modificat spaţiul din Belgrad 12, colaborând cu creatorul de mobilier orologer Xavier Dietlin. Pe lângă adaptarea pentru Bucureşti a unei noi serii de vitrine animate, acesta a lansat în premieră mondială o masă concepută împreună cu firma elveţiană Sunae.

    Cu rădăcini în Elveţia şi România, Albini Prassa şi-a început operaţiunile locale în 2004 ca distribuitor de ceasuri elveţiene, Tissot fiind primul brand. Ulterior, compania s-a specializat în promovarea şi consolidarea imaginii brandurilor internaţionale partenere, inclusiv Bulgari, Franck Müller, Laurent Ferrier, Urwerk, Louis Erard, ZRC, Bomberg şi Tissot. Albini Prassa a iniţiat mai multe colecţii şi ediţii limitate pentru România, cum ar fi TISSOT România 1918-2018, TISSOT Stejarii şi Stejarul de Aur, Bomberg Loop, QlockTwo ediţia România, TISSOT Heritage Săgeata Orientului şi Undone FC Rapid 100 de ani. În 2018, Albini Prassa a intrat pe piaţa de retail prin Maison Albini Prassa, un loc unde ceasurile şi experienţele personalizate de brand se întâlnesc, potrivit reprezentanţilor companiei.

  • Cum se văd cele mai recente schimbări din industria orologeră şi care este următorul pas pentru un business care vinde ceasuri clasice, într-o lume în care pare că chiar şi timpul devine tot mai digital?

    Antreprenorul Ion Schiau a fost martorul tuturor schimbărilor prin care a trecut industria orologeră elveţiană: mai întâi ca locuitor al Biel, oraşul-inimă al industriei, ca angajat al unuia dintre giganţii domeniului, iar apoi ca antreprenor în România. Cum se văd cele mai recente schimbări din industrie şi care este următorul pas pentru un business care vinde ceasuri clasice, într-o lume în care pare că chiar şi timpul devine tot mai digital?

     

    Ion Schiau a plecat în Elveţia împreună cu părinţii când avea doar patru ani, astfel că a trăit şi a copilărit într-un oraş care a cunoscut o dezvoltare extraordinară datorită industriei ceasurilor – Biel, locul unde s-a născut Swatch, unde se află sediul Omega şi fabricile de mecanisme Rolex. „În orăşelul acela convieţuiesc cam 100 de branduri, formând un ecosistem unde aproape toată lumea trăieşte din ceasuri”, aminteşte antreprenorul.

    A studiat la Geneva şi a avut prima experienţă profesională după facultate la New York. Ulterior, a realizat că îi plăcea să vândă ceasuri elveţiene şi că aceasta ar putea fi o extensie a visului său de a lucra în diplomaţie – astfel putea reprezenta Elveţia. Între sfârşitul anilor ’90 şi 2004, Ion Schiau a lucrat pentru Swatch Group, iar apoi şi-a dorit să revină în ţara natală. „De ce să nu mă întorc în ţara de care sunt foarte apropiat cultural şi să vând aici ceasuri, să le expun, să fac marketing şi să încep o firmă de distribuţie în acest domeniu?” erau gândurile lui de atunci.

    La acea vreme, s-a asociat cu doi români care aveau reţelele de magazine Cellini, specializate mai ales în bijuterii, şi care îşi doreau să intre şi în lumea ceasurilor. Şi-a creat propria firmă, Albini Prassa, iar ulterior s-au asociat într-o firmă numită Chronotime şi au început să creeze portofoliul de ceasuri pentru magazine, începând cu Tissot şi Swatch, cărora li s-au alăturat mai târziu Omega şi Hublot, ajungând la aproximativ 25 de branduri. Între 2004 şi 2005, afacerea a crescut exponenţial. În 2010, însă, a decis să se despartă de cei doi parteneri. „Eu am păstrat firma mea, Albini Prassa, şi relaţia cu Tissot”.

    Astfel, după ce a preluat un rol de international manager la Hublot, Albini Prassa a continuat să existe în România şi să-şi reconstituie treptat portofoliul de branduri. În 2017 a revenit în ţară pentru a se ocupa mai mult de firmă şi, anticipând că distribuţia clasică se va opri într-o zi, s-a orientat către retail. „Am vrut să aducem un concept diferit de magazinul stradal sau de cel din mall. Ne-am gândit că, pentru clienţii noştri şi portofoliul pe care voiam să-l clădim, trebuia să venim într-o zonă centrală, foarte confortabilă, unde puteam expune mărcile şi povestea lor într-un mod original şi amplu. Un loc unde timpul se parcurge mai lent, oferind clienţilor un anumit confort şi discreţie, lucru care nu prea se găsea într-un mall. Brand-urile pe care voiam să le aducem nu erau interesate să intre în mall-uri şi preferau un concept mai rezidenţial”.

    Era anul 2018 şi Ion Schiau concluzionase că, pentru acest tip de vânzare, experienţa era mai importantă decât traficul. Între 2012 şi 2017, construise un portofoliu de branduri concentrat pe orologeria independentă, cu branduri din segmentul de preţ superior, între 40.000 şi 200.000 de euro, având o abordare arhitecturală deosebită a mecanismului. Parteneriatul cu Tissot a durat până la finalul anului 2022, perioadă în care au realizat serii limitate pentru România. „Ceasul România 1918-2018, realizat pentru 100 de ani de la Marea Unire, a avut mare succes. Am produs 1918 piese şi am început o asociaţie cu Federaţia Română de Rugby, realizând două serii limitate cu această organizaţie, care au avut mare succes. În 2020 am lansat un ceas numit Săgeata Orientului pentru 100 de ani de la înfiinţarea Companiei Franco-Române de Navigaţie Aeriană”.

    Potrivit datelor de la Federaţia Orologieră Elveţiană citate de Ion Schiau, la finalul lunii mai, piaţa românească înregistra per total -28% unităţi faţă de anul trecut şi -17% în valoare. Compania Albini Prassa a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile; antreprenorul spune că cifrele din România nu reflectă dinamica businessului per total, acesta fiind răspândit şi în Elveţia şi Grecia.

    Businessul Tissot reprezenta 90% din afacerile Albini Prassa, astfel că, după decizia brandului de a opera direct, fără distribuitori, a apărut necesitatea unei reorientări.

    Recent, au lansat un parteneriat cu Chronext, aceasta fiind prima asociere a brandului cu un retailer fizic din afara Germaniei şi Elveţiei. „Ei abia acum îşi dau seama că este o oportunitate să aibă asocieri cu retaileri pentru a expune portofoliul lor de produse şi pentru a augmenta experienţa clientului. Este un modus vivendi destul de nou pentru ei”. Chronext, descris drept un „boutique digital pentru ceasuri de lux noi şi pre-owned”, a început activitatea online şi se extinde acum prin magazine fizice şi lounge-uri pentru ridicarea produselor. Fondată în 2013 în Zug, Elveţia, compania este astăzi unul dintre liderii retailului de ceasuri second-hand certificate (CPO) şi vintage. Pe lângă activitatea principală în retailul online, Chronext operează buticuri exclusive şi lounge-uri în locaţii din întreaga lume, precum Düsseldorf, München, Berlin, Zurich şi Hong Kong. „Chronext deţine stocul de ceasuri, nu este o platformă de vânzare. Ei au ceasurile, le-au verificat şi le certifică. Prin intermediul lor accesăm un portofoliu enorm de branduri şi produse, oferim şi 2 ani de garanţie. Putem avea un ceas de 10 ani, refăcut complet, la 50% din preţul iniţial de achiziţie, fiindcă are „kilometri de zbor”. Fiecare ceas este evaluat transparent, iar preţurile sunt menţionate pe site, scăzând sau urcând în funcţie de situaţie”, explică Schiau. Preţurile ceasurilor disponibile pe această platformă variază între 2.500 şi 30.000 de euro, incluzând branduri cerute în România, precum Omega şi Rolex. Prin acest parteneriat, clienţii au posibilitatea nu doar de a cumpăra ceasuri, ci şi de a le pune în reţea pentru a le vinde sau a le schimba cu alte modele. „Tot mai des, clienţii vin şi spun că vor să scape de un anumit ceas. Am creat împreună cu Chronext o bază transparentă, eficientă şi rapidă pentru astfel de solicitări”. Acest nou demers răspunde unei cereri tot mai mari din partea clienţilor şi reflectă realitatea actuală a industriei. Ion Schiau subliniază că valoarea ceasurilor tranzacţionate pe piaţa pre-owned certificată în 2023 a fost de 20 miliarde de franci elveţieni, cu predicţii de atingere a 30 miliarde de franci elveţieni până în 2025. „Această creştere va depăşi comerţul obişnuit, făcând prezenţa noastră pe această piaţă nu doar o oportunitate strategică, ci şi o necesitate pentru a răspunde cererii constante din partea clienţilor din România”.

    Sunt oamenii dornici să vândă mai multe ceasuri din colecţiile proprii în contextul economic actual? „Bănuiesc că există şi un astfel de motiv, nu ceva presant, dar lumea vrea să-şi simplifice colecţia, să o reducă. A existat un vânt de panică, în care valoarea ceasurilor de pe piaţă a început să scadă, fiindcă mulţi au început să speculeze şi să cumpere ceasuri cu gândul că le vor vinde foarte scump. Valoarea ceasurilor pe piaţa secundară a scăzut în 2022, accelerând ideea de a vinde. Anul acesta am văzut mai multă lume care simplifică, schimbă, face upgrade – adică vând ceva pentru a cumpăra altceva”. Probabil însă că cel mai mare disruptor adus industriei a venit odată cu lansarea ceasurilor inteligente. „Evident că a fost o palmă uriaşă pentru industria elveţiană – Apple vinde mai multe ceasuri, valoric, decât toată industria elveţiană la un loc. Problema este cantitatea, cantităţile continuă să scadă, adică ceasurile elveţiene sunt din ce în ce mai scumpe şi pericolul este industrial. Atunci când ai o industrie care angajează multă lume pentru volume mari de mecanisme şi ceasuri, varietatea dispare”. Pe de altă parte, Ion Schiau observă că în acest context s-au născut multe mărci independente, care costă între 500 şi 2.000 de euro, cu o creativitate deosebită şi care reprezintă un răspuns industriei elveţiene în acel segment de preţ. „Există branduri şi microbranduri care produc între 2.000 şi 5.000 de bucăţi pe an – unele swiss made, altele nu, dar ilustrează o varietate şi o dinamică posibilă datorită modelului de business axat pe internet, nu pe reţeaua de distribuţie clasică”.

    Faţă de 2004, anul în care şi-a început activitatea în România, Ion Schiau observă o schimbare şi în atitudinea clienţilor. „Între 2004 şi 2010, aveau mult mai mult curaj. Am adus branduri nişate şi aveam un portofoliu variat, poate prea variat. Am greşit când am luat atâtea branduri, dar totul se vindea şi lumea avea mult curaj din punct de vedere stilistic”. În prezent, observă mai degrabă o uniformizare a pieţei. „O întrebare pe care o aud tot timpul în România este: Ce trebuie să cumperi? Tot timpul spun, de 20 de ani, că nu trebuie să cumperi nimic, trebuie să cumperi ce-ţi place. În ultimii ani, a devenit o obsesie pentru puţine branduri unde contează statutul, foarte mult tranzacţionate şi cumpărate; piaţa a devenit mai uniformă. Există şi o uniformitate vestimentară – te duci în anumite locuri în Bucureşti şi vezi aceleaşi ceasuri sau branduri. Clienţii din România sunt foarte sensibili la părerea anturajului”. Pe de altă parte, Schiau vede şi că „Piaţa din România a întinerit foarte mult. Vedem o dinamică şi două-trei cluburi de pasionaţi care cresc şi care au pornit de la zero acum doi-trei ani. Vedem pasionaţi de ceasuri în România care pornesc business-uri de curele, de accesorii, de ceasuri. Văd o piaţă care începe să se întâlnească şi oameni care descoperă aceeaşi pasiune, creând o dinamică în România. Există şi oameni care comunică foarte bine pe YouTube sau TikTok doar pe teme legate de ceasuri şi care au un public tânăr şi din ce în ce mai larg. Aceasta este poate o dovadă că românii sunt foarte la curent cu ce se lansează internaţional şi vor să facă parte din aceste comunităţi”.   

    Pentru lansarea noului parteneriat şi a segmentului pre-owned, Albini Prassa a modificat spaţiul din Belgrad 12, colaborând cu creatorul de mobilier orologer Xavier Dietlin. Pe lângă adaptarea pentru Bucureşti a unei noi serii de vitrine animate, acesta a lansat în premieră mondială o masă concepută împreună cu firma elveţiană Sunae.

    Cu rădăcini în Elveţia şi România, Albini Prassa şi-a început operaţiunile locale în 2004 ca distribuitor de ceasuri elveţiene, Tissot fiind primul brand. Ulterior, compania s-a specializat în promovarea şi consolidarea imaginii brandurilor internaţionale partenere, inclusiv Bulgari, Franck Müller, Laurent Ferrier, Urwerk, Louis Erard, ZRC, Bomberg şi Tissot. Albini Prassa a iniţiat mai multe colecţii şi ediţii limitate pentru România, cum ar fi TISSOT România 1918-2018, TISSOT Stejarii şi Stejarul de Aur, Bomberg Loop, QlockTwo ediţia România, TISSOT Heritage Săgeata Orientului şi Undone FC Rapid 100 de ani. În 2018, Albini Prassa a intrat pe piaţa de retail prin Maison Albini Prassa, un loc unde ceasurile şi experienţele personalizate de brand se întâlnesc, potrivit reprezentanţilor companiei.

  • Povestea unei românce ce a transformat cea mai mare bucurie a copiilor vara într-o mare afacere

    Leggero dolci e gelato este numele uneia dintre cele mai savuroase escapade de vară pentru amatorii de îngheţată, iar în spatele acestei poveşti stau Laura Anton şi partenerul ei, Eugen. Au pornit dintr-o joacă, au continuat cu o dorinţă de a face gelato şi sorbetto, iar acum mica lor afacere, fondată în 2023, se pregăteşte să ia cu asalt sezonul fierbinte.

    Au început cu un spaţiu fizic, deschis pe şoseaua Vitan-Bârzeşti, deşi visul iniţial era să se ancoreze pe Calea Victoriei, kilometrul zero al gelateriilor. Şi-au dat însă seama că acolo costurile cu chiria sunt foarte mari, aşa că au ales să fie o mică gelaterie de cartier. „Leggero dolci e gelato este un mic business de familie, dar aparţine de fapt tuturor celor cu care interacţionăm, pentru că e o gelaterie făcută pentru ei, pentru clienţii, angajaţii, prietenii noştri care ne vizitează. Ei sunt de fapt parte din esenţa Leggero dolci e gelato şi e foarte simplu şi natural să fie aşa, pentru că lucrurile bune sunt apreciate şi de cei care le consumă, dar e uşor să fie îmbrăţişate şi de echipa noastră, pentru calitatea rezultatului, la care contribuie chiar ei”, povesteşte Laura Anton.

    Backgroundul ei este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ. Echipa este completată de angajatele responsabile de cofetărie artizanală şi de vânzări. „Investiţia iniţială este de peste 150.000 de euro, pentru că ne-am dorit în primul rând echipamentele cele mai performante, dedicate gelateriei şi cofetăriei artizanale. Ne-am dori să cumpărăm şi timp pentru a explora şi experimenta în acest domeniu atât de vast şi inovativ, pe o piaţă a îngheţatei artizanale care este în plină dezvoltare.”

    Anul 2023 a fost ca un „training” pentru cei doi antreprenori, care mărturisesc că s-au simţit ca nişte părinţi începători, care trebuie să facă faţă provocărilor unui business abia născut. „Poţi să ceri unui copil de câteva luni să zboare spre stele? Ar fi destul de dificil pentru el, nu? Noi vrem în continuare să-l ţinem de mână, să-l hrănim cu ceea ce are nevoie pentru a creşte sănătos. Anul 2023 a fost anul în care am început să construim echipa pe care o avem acum.” Tot în 2023, au deschis spaţiul de vânzare pentru clienţi şi au început colaborările B2B. În ultimul trimestru al anului trecut, au debutat şi pe piaţa produselor tradiţionale de sărbători, iar anul acesta au adăugat, pe lângă cozonaci, şi mucenici şi pască. Tot anul acesta, a apărut şi linia de produse de cofetărie artizanală, pentru realizarea căreia au apelat la o finanţare prin programul Femeia Antreprenor. Ce urmează?

    În primul rând, noi sortimente de gelato şi sorbetto, precum gelato de orez cu lapte şi scorţişoară, îngheţată de mentă cu stracciatella, îngheţată de susan, îngheţată de alune cu caramel şi ciocolată cu lapte, kefir cu miere şi mix de nuci coapte, cheesecake cu variegato de zmeură. În plus, se pregătesc să intre în meniu mai multe sortimente de sorbetto şi îngheţate fără zahăr, pentru că mulţi clienţi îşi doresc astfel de opţiuni.

    Îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei.

    „Vrem, de asemenea, să venim cu o ofertă mai bogată pentru clienţii noştri corporate, şi vorbim aici despre gelato bar, un concept ceva mai puţin întâlnit la evenimentele corporate, dar din ce în ce mai solicitat, odată cu maturizarea pieţei de îngheţată artizanală autohtone.” O îngheţată la cornet sau la pahar de la Leggero dolci e gelato porneşte de la 11 lei, o cutie cu îngheţată costă 65 de lei pentru 500 de grame şi 125 de lei pentru un kilogram, iar un tort de îngheţată ajunge la 145 de lei. Toate sunt produse în laboratorul din şoseaua Vitan-Bârzeşti. „Un pas important pe care îl facem anul acesta este să ne concentrăm şi pe amenajarea unui spaţiu exterior mai generos pentru prietenii noştri, un loc în care să se bucure de gusturile intense pe care le propunem, care să ofere mai multă verdeaţă şi care se vrea o oglindă pentru vecina noastră de care ne place din ce în ce mai mult, Delta Văcăreşti. Vom începe lucrările în cursul lunii iunie.” Pentru Laura şi Eugen, provocarea cea mai mare în „profesia” de antreprenori este atenţia la detalii, pentru că, spun ei, este foarte uşor să te laşi absorbit de chestiuni mărunte, dar asta te poate îndepărta de la obiectivele pe care le setezi pe termen mediu şi lung. „O altă lecţie învăţată e că atunci când alţii fac mai bine, mai repede şi mai ieftin ceea ce faci tu, e cazul să faci outsourcing.”   

    Backgroundul Lauri este mixt, fiind absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică şi lucrând în cea mai mare parte a carierei în sistemul bancar, ca manager de proiect. Mai târziu, a absolvit şi Facultatea de Psihologie. La rândul său, Eugen are experienţă în lucrul cu oamenii, în consultanţă şi management, precum şi în comerţ.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Nomad Travel Concept – agenţie de turism (Bucureşti)

    Fondatoare: Loredana Peptenaru

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 1,4 mil. euro

    Prezenţă: internaţională

    MASH – accesorii pentru animale (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Istrate

    Prezenţă: online

    Bean to Cup – cafenea (Bucureşti)

    Fondatori: Irina Vlădescu şi Vlad Ştefănescu

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: în zona Lacul Tei din Bucureşti

    Cifră de afaceri în 2023: 2,7 mil. lei (540.000 de euro)

    Clamour – cosmetice din ingrediente naturale (Bucureşti)

    Fondatoare: Cristiana Coman

    Investiţii: peste 30.000 de euro

    Prezenţă: online, pe platformele Dichisar, Iarmaroc, eMag, Glovo

    Extensio Mob – atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondator: Ciprian Isacovici

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 360.000 de lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea antreprenoarei care a introdus pe piaţa locală un nou tip de băutură, ce se produce doar la noi în ţară

    Murielle Drinks este un startup românesc în domeniul producţiei de băuturi răcoritoare, povestea lui începând în 2023. Brandul se află încă la început şi creşte cu paşi mici, fondatoarea sa – Diana Carp – aflându-se în proces de implementare a etapelor pe care le-a proiectat pentru acest mic producător.

    Totul a pornit de la o pasiune pentru băuturi răcoritoare, combinată cu o aplecare către design şi dorinţa de a crea un produs românesc versatil, care să poată fi consumat ca atare sau în diverse reţete de cocktailuri. În total, şi-a găsit locul în douăsprezece astfel de formule de mixologie. În ianuarie 2023, Diana a identificat o oportunitate de a produce băuturi tonice în România, iar până în iulie anul trecut deja finalizase reţetele şi tot conceptul din spate. În octombrie a fost îmbuteliat primul lot de băuturi tonice pe bază de extract de pelin.

    Murielle Tonic Herbal Lemonade, de pildă, a devenit astfel un produs care combină mai multe tipuri de ingrediente cu gust acru, dulce şi amărui, pentru a crea o explozie de arome. „Murielle combină sucul de lămâie cu o aromă amăruie subtilă din extractul de pelin. Acestea se îmbină cu sucul de măr şi cu aroma de zmeură sau coacăze negre pentru un gust echilibrat”, povesteşte Diana Carp. Portofoliul este mai vast, incluzând şi sortimente precum Herbal Cola – băutură din plante cu un amestec armonios de substanţe botanice naturale şi arome tradiţionale de cola – dar şi alte tipuri de limonade. O echipă întreagă formată din specialişti în design, vânzări şi marketing a lucrat până acum la poziţionarea produsului pe piaţă, targetul său fiind consumatorii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani.

    „Vindem pe piaţa HoReCa şi în mediul online, prin intermediul partenerilor distribuitori. Pentru anul 2024, ţintim să ajungem la 100 de clienţi din HoReCa”, spune Diana Carp, care visează, de fapt, şi mai departe. Vrea să ducă Murielle Drinks peste tot în Europa. Producţia Murielle Drinks are loc în Bucureşti, iar îmbutelierea o face un partener cu care lucrează Diana Carp.

    Preţul unei băuturi porneşte de la 8 lei şi urcă până la 14 lei, în funcţie de vânzător. „Acum căutăm soluţii de îmbuteliat în cantităţi mai mari. Momentan, am pornit cu un stoc de circa 20.000 de sticle, dar avem nevoie de mai mult. Planul este ca, anul acesta, să ajungem la 50.000-60.000 de sticle şi la o cifră de afaceri de 60.000-70.000 de euro. Procesul însă este lung.”

    Pentru distribuţie, în prezent, Murielle Drinks lucrează cu o firmă din Bucureşti, brandul ajungând să fie prezent şi în câteva localuri premium din ţară. Şi aici însă sunt scrise câteva planuri, Diana Carp propunându-şi să colaboreze şi cu alţi doi distribuitori în perioada următoare. De designul etichetelor s-a ocupat Camelia Imbuzan, pornind de la premisa că, în dezvoltarea brandului, prima degustare este experimentată vizual. Ea a conceput o etichetă jucăuşă, menită să capteze atenţia, cu un design simplu şi curat, în care accentul este pus pe literele distincte din nume, care par să alunece în sticlă precum cuburile de gheaţă într-un pahar.   

    Preţul unei băuturi Murielle Drinks porneşte de la 8 lei şi urcă până la 14 lei, în funcţie de vânzător.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Ceva cu Dichis – brand de modă (Roman, jud. Neamţ)

    Fondatoare: Oana Ciurea

    Investiţie iniţială: 200 de euro

    Prezenţă: online

    Iona – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Simona Telteu

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 1,3 mil. lei (260.000 de euro)

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag

    Crux Publishing – editură (Bucureşti)

    Fondatori: Andreea Sterea şi Andrei Mazilu

    Prezenţă: naţională

    Hap! de la Vlad – batoane nutritive (Cluj-Napoca)

    Fondator: Vlad Farcău

    Cifră de afaceri în 2023: 1 mil. lei (200.000 de euro)

    Prezenţă: online şi în magazine naturiste, săli de sport, băcănii

    Frapperie – magazin online cu mixuri pentru frappe-uri şi milkshake-uri (Bucureşti)

    Fondator: Vlad Timaru

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Oana Iliescu, Managing director, Cushman & Wakefield Echinox

    Cifră de afaceri (estimare, 2023): 12 mil. euro

    Profit net (estimare, 2023):  2 mil. euro

    Număr de angajaţi: 80

    Biografie:
    Cu o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul consultanţei imobiliare, Oana Iliescu ocupă din 2011 poziţia de managing director al Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv pentru România al Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniu. Ea conduce o echipă de 80 profesionişti şi coordonează activitatea operaţională şi financiară a companiei, oferind, de asemenea, consiliere strategică pentru investitori, dezvoltatori şi chiriaşi.

    ► Am ales Facultatea de Finanţe-Bănci de la ASE Bucureşti şi mi-am imaginat că după absolvire mă va plasa în contextul optim pentru a putea avea acces la zona de business din România, la cel mai înalt nivel. Am început să lucrez încă din ultimii ani de facultate, pentru că îmi doream să înţeleg cum funcţionează lumea de business dincolo de nivelul teoretic şi foarte puţin aplicat pe care ni-l oferea şcoala atunci. Pe parcurs au existat câteva momente cheie care mi-au influenţat radical traiectoria carierei – angajarea în echipa de achiziţii a supermarketurilor Billa m-a deturnat de la carieră într-o instituţie financiară, iar experienţa de la Unirea Shopping Center m-a adus mai aproape de universul centrelor comerciale, pe care l-am explorat ulterior din perspectiva imobiliară.

    ► Principalul moment cheie din viitorul parcurs profesional a intervenit acum aproape 20 de ani, când am intrat în domeniul consultanţei imobiliare, alăturându-mă echipei Echinox, unde am avut o oportunitate extraordinară de dezvoltare a carierei pe o piaţă care atunci începea să se formeze. La începutul carierei mele faxul era canalul oficial de comunicare în lumea de business şi publicitatea în domeniul imobiliar era doar pe suport fizic. Astăzi folosim ChatGPT pentru a edita rapid emailuri şi texte perfecte pentru promovare în online sau pe social media.

    ► Este dificil să anticipăm cum va arăta lumea sau industria noastră în următorii 20 de ani. Cu siguranţă că şi domeniul imobiliar va trece prin schimbări semnificative. Integrarea tehnologiilor avansate – inteligenţă artificială, realitatea virtuală – analiza şi managementul avansat al datelor vor contribui la creşterea acurateţii şi calităţii serviciilor oferite clienţilor. În plus, ne aşteptăm ca standardele legate de sustenabilitate să devină indispensabile, reflectând o schimbare fundamentală a societăţii către conştiinţa de mediu. Învăţarea continuă şi adaptabilitatea vor fi cruciale pentru orice profesionist într-o piaţă atât de dinamică, influenţată de o multitudine de tendinţe emergente.

  • Povestea româncei care a luat un „maldăr de fier vechi plin cu pânze de păianjen” şi l-a transformat într-un brand de milioane

    100 Cele mai puternice femei din business. Bibiana Dolores Stanciulov, director general, asociat unic, Sonimpex Topoloveni

    Cifră de afaceri (2023): 6 mil. lei

    Profit net: 20.000 lei

    Număr de angajaţi: 30

    ► În 2004 cumpărasem făbricuţa de magiun şi fructe deshidratate din Topoloveni şi reuşisem să încep să transform „maldărul de fier vechi plin cu pânze de păianjen” într-o formă funcţională. Declicul parfumului irezistibil al magiunului din prune anulase dezamăgirea absolută ca urmare a achiziţiei unor utilaje nefuncţionale prezente între pereţi gata să cadă. Primul premiu întâi de la Uniunea Generală a Industriaşilor Români, decernat în al doilea an după cumpărare, începea să îmi confirme că trebuie să continuu. Toată munca mea, a Dianei (fiinca antreprenoarei – n.red.) şi a unui colectiv dornic de afirmare – toţi muncitorii erau în şomaj la data la care am cumpărat unitatea – s-a concentrat pe promovarea reţetei de peste un secol a magiunului. 

    ► În toată această perioadă este o disfuncţie/nemulţumire/supărare  absolută din cauza nerespectării legislaţiei interne/europene. Încălcarea cu brutalitatea bocancilor plini de noroi a legislaţiei a condus la dezvoltarea rapidă a concurenţei neloiale, concurenţă care trebuia, legal, să nu existe dacă instituţiile statului îşi respectau obligaţiile – ANPC în mod deosebit, care este obligată să verifice etichetele. Pe cale de consecinţă ne judecăm din anul 2014 cu membrii familiei Murad, care au înregistrat – nu ştiu nici acum de ce a permis OSIM – „Bunătăţi de Topoloveni”, toponim protejat conform regulamentului european de către societatea noastră. A doua variantă de concurenţă neloială sunt magiunurile false de pe piaţă, ai căror producători NU sunt verificaţi. Este partea „întunecată” neprevăzută de mine în momentul când am cumpărat – de la lichidatorul judiciar – această mică unitate de producţie.

    ► Sper să dispară anomalii cum ar fi „siropul din fructe NEÎNDULCIT este asimilat zahărului adăugat”, să se protejeze conform legii proprietatea intelectuală, să existe o justă apreciere a judecătorilor în procese. Oare sunt numai visele mele rezultate din dezamăgirea absolută a concurenţei neloiale?

     


     

  • Povestea a două tinere franţuzoaice îndrăgostite de România ce au au construit un nou tip de afacere în ţara noastră

    Anouk Ragot şi Laurence Blondiaux s-au cunoscut prin intermediul unui cerc de prieteni comuni, iar la începutul anului 2021, cu ocazia unei cine la care au luat parte împreună, şi-au dat seama că au în comun mai mult decât câţiva amici. Erau (şi încă sunt) amândouă îndrăgostite de România, dornice de noi provocări şi cu abilităţi profesionale complementare. Din această constatare s-a născut un business.

    Libréa, brandul de lenjerie menstruală pe care l-au creat împreună, s-a născut dintr-o dorinţă de a face un bine femeilor în orice zi a lunii, propunând o alternativă la absorbantele şi tampoanele clasice. Mai întâi, Anouk şi-a cumpărat un astfel de produs pentru ea însăşi, drept cadou de Crăciun, într-o perioadă în care această inovaţie făcea furori în Franţa, ţara de origine a ambelor antreprenoare. Încântată de experienţă, a vrut s-o împărtăşească şi cu alte femei şi atunci şi-a dat seama că în România, ţara ei „adoptivă”, nu găsea aşa ceva pe piaţă.

    Laurence, la rândul ei, a descoperit lenjeria menstruală prin intermediul fiicei ei adolescente. Găsind în România un teren fertil pentru a testa o nouă idee, Anouk Ragot şi Laurence Blondiaux nu au stat mult pe gânduri şi au început să lucreze la brand. „Am creat designul tuturor produselor noastre, dar nu avem o fabrică proprie, ci lucrăm cu firme subcontractate în Bucureşti şi în Cluj. De asemenea, avem parteneriate cu mici ateliere din Capitală şi din Piteşti pentru diferitele accesorii implicate în producţie”, povesteşte Laurence. De-a lungul vieţii, o femeie consumă 12.000 de tampoane, arată datele consultate de fondatoarele Libréa.

    Produsul conceput de ele este însă reutilizabil, contribuind şi la educarea feminităţii într-o manieră sustenabilă şi la remodelarea obiceiurilor. „Amândouă suntem franţuzoaice şi am hotărât să construim totul de la zero. Mamă a trei copii, Anouk este de profesie inginer, absolventă a Arts & Métiers ParisTech şi Imperial College London, cu zece ani de experienţă în managementul lanţului de aprovizionare pentru P&G şi Unilever. Ea vine cu expertiza financiară, cu creativitatea şi este «tocilarul» echipei.”

    Laurence are doi copii adolescenţi şi a absolvit o şcoală de business. Şi-a perfecţionat abilităţile în retail, marketing şi design în cadrul unei companii din industria sportivă. Este expertul în produs, în relaţia cu consumatorii şi în aspectele legale din echipa Libréa. „Am investit multă pasiune, energie şi 40.000 de euro. De atât am avut nevoie pentru a lansa startupul nostru, dedicându-i tot timpul pe care îl avem. După un an de cercetare şi dezvoltare, un MVP (minimum viable product – engl.), 27 de prototipuri şi peste 50 de teste, clientele se bucură de calitatea produselor noastre.”

    Anul 2023 a adus o cifră de afaceri de 60.000 de euro pentru Libréa, dublu faţă de anul precedent. A fost schimbat magazinul online la mijlocul anului, responsabili de această misiune fiind doi colaboratori freelanceri, iar brandul a intrat pe platformele online eMAG şi Decathlon. De asemenea, vreme de trei săptămâni, cele două fondatoare şi-au expus produsele şi în Carrefour. „95% dintre clientele noastre sunt românce, majoritar cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, dar şi tinere care au nevoie de o soluţie sănătoasă pentru a-şi începe călătoria în perioada pubertăţii. Avem o gamă formată din zece produse.”

    Preţurile lenjeriei menstruale pornesc de la 119 lei şi ajung la 169 de lei. „Planul nostru pentru al doilea semestru din 2024 este să ne dezvoltăm în ţările din estul Europei, unde piaţa produselor de igienă reutilizabile este încă necunoscută. Şi segmentul B2B ne dorim, de asemenea, să-l dezvoltăm, în acest moment colaborând deja cu două magazine cu produse eco din Bucureşti şi din Cluj-Napoca.” Cea mai mare provocare rămâne popularizarea conceptului cu care vine Libréa, Anouk şi Laurence militând pentru reducerea TVA pentru produsele de igienă intimă, aşa cum spun că se întâmplă în Franţa. „Libréa este o reflecţie a noastră. Am construit fundaţia acestui startup în ritmul nostru, iar dacă ar fi s-o facem din nou, am face în proporţie de 80% la fel.”    ■

    Produsul conceput de Anouk Ragot şi Laurence Blondiaux este reutilizabil, contribuind şi la educarea feminităţii într-o manieră sustenabilă şi la remodelarea obiceiurilor. Preţurile lenjeriei menstruale pornesc de la 119 lei şi ajung la 169 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Cadesto – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Adelina Stoian

    Investiţie iniţială: peste 70.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 200.000 de euro

    Prezenţă: zona Cotroceni din Bucureşti

    UDBI – obiecte din lemn (Piatra Neamţ)

    Fondatori: Renata Dălălău şi Daniel Chindea

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Oneshotz – producţie video cu drone (Bucureşti)

    Fondatori: Emanuel Rădoi şi Ştefania Belu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 57.000 de lei (11.400 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Micul Patiser – cursuri de patiserie (Bucureşti)

    Fondatoare: Florentina Ghilencea

    Prezenţă: online

    Psiholog Puican – cabinet de psihologie (Bucureşti)

    Fondatori: Oana şi Ion Puican

    Prezenţă: Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum să câştigi milioane de euro din vânzarea de mici în România. Reţeta succesului o oferă un sat cu doar 500 de oameni din ţara noastră

    Undeva aproape de jumătatea distanţei dintre Râmnicu Vâlcea şi Piteşti, pe aglomeratul drum E81, care leagă estul de vestul ţării, se află micuţa localitate Deduleşti, care, în mod normal, ar fi fost perfectă pentru a fi trecută cu vederea, la fel ca multe dintre vecinele sale precum Aldeşti, Drăganu-Olteni sau Linţeşti. Şi totuşi, acest sat de nici 500 de locuitori s-a transformat într-un loc de pelerinaj pentru români datorită unui produs devenit deja emblematic la nivel naţional – micul.

    De-a lungul a trei decenii, pe parcursul a două generaţii, „imperiul” micilor de la Deduleşti a fost construit cărămidă cu cărămidă, mic cu mic, astfel că astăzi nouă firme fac afaceri de 12 milioane de lei din acest produs care a devenit motiv obligatoriu de popas pe Valea Oltului. Deşi toată lumea îi ştie gustul şi mirosul, Business MAGAZIN a vrut să afle şi povestea micului de la Deduleşti şi reţeta succesului lui.

    „Am petrecut anul nou în Maramureş. La dus, pe drum, am făcut vreo 10 ore, cu tot cu popasul de la Deduleşti. La întors, am ajuns în Bucureşti în doar opt ore, deşi am oprit iar la Deduleşti pentru mici. Doar că era noaptea şi am mâncat rapid, pentru că acolo lucrurile se întâmplă la foc continuu”, îmi povestea recent Cristi, un prieten care, la fel ca mulţi alţii, a transformat localitatea argeşeană în loc obligatoriu de popas cu ocazia oricărei călătorii în zonă. Micii de la Deduleşti nu mai au nevoie de nicio prezentare.

    Deşi nu a devenit încă un produs înregistrat şi protejat la nivelul UE, aşa cum e cazul salamului de Sibiu sau al magiunului de prune de Topoloveni, micul de la Deduleşti are pe plan local o notorietate similară cu a acestor produse. Francezii au şampania, spaniolii au jamonul, austriecii au şniţelul vienez, iar românii au micul. Dar nu oricare, de Deduleşti. Notorietatea localităţii din judeţul Argeş e atât de mare, încât denumirea „mic de Deduleşti” e acum folosită şi în alte zone din ţară, chiar pe Transfăgărăşan, în creierii munţilor. Similar însă, şi salamul de Sibiu se produce astăzi şi în alte zone decât în centrul ţării. Dar revenind la micii de la Deduleşti, deşi toată lumea îi cunoaşte, puţini sunt cei care le ştiu povestea. Cum au devenit ei emblematici? În timp, în aproape 30 de ani. De altfel, unele dintre afacerile din zonă sunt deja la cea de-a doua generaţie. Dar reţeta a rămas aceeaşi.

    Între primele 3 cele mai aglomerate drumuri din România este E81, zona Valea Oltului, acolo unde se află restaurantele de la Deduleşti

    „Părinţii mei au pornit businessul de la Deduleşti în 1994, după ce tatăl meu lucrase anterior în industria cărnii. Aşa i-a venit ideea de a dezvolta o afacere de vânzare de mici. Când am venit noi în zonă, mai existau două terase, dar acestea aveau mici de dimensiuni mai reduse, noi am fost primii care au mizat pe mici de 80-90 de grame, cât au şi astăzi de altfel. Încă de la început şi până astăzi, noi ne-am păstrat aceeaşi reţetă cu condimente tradiţionale”, povesteşte Constantin Sibiceanu, singurul acţionar al companiei SC Sibiceanu Junior SRL, fondată în 1994 de părinţii săi. Firma are afaceri de 1,7 mil. lei în 2021 (cele mai recente date publice disponibile), aproape duble faţă de 2020. Avansul vine şi în contextul în care în 2020, primul an de pandemie, industria HoReCa a avut câteva luni în care n-a funcţionat, plus alte luni de restricţii.

    Constantin Sibiceanu este astăzi acţionar şi într-un alt business la Deduleşti, în timp ce părinţii săi deţin şi firma SC Sibiv Rapid SRL din aceeaşi localitate. Aceasta din urmă are afaceri de 1,4 mil. lei (17,8%) şi 20 de salariaţi. „În tot acest timp (din 1994 până astăzi – n.red.), eu am fost implicat în acest business alături de părinţii mei, le-am fost alături. Recent, am deschis alături de Constantin Gheţea, un prieten foarte bun, un alt restaurant aici, cu mai multe produse, doar că pe partea dreaptă a drumului, lângă ciupercă. În acest local, mergem cu mici de 180 de grame (vită-oaie-porc), credem noi, cei mai mari din România”, adaugă antreprenorul. Zona Deduleşti a început să se contureze ca un pol comercial la începutul anilor ’90, când oameni cu spirit de observaţie şi, totodată, cu spirit antreprenorial au remarcat potenţialul de business.

    Localitatea este amplasată pe drumul E81, zona Valea Oltului, unul dintre cele mai aglomerate trei drumuri din România. La început, comercianţii au mizat pe un portofoliu mai vast, de la îngheţată la vată pe băţ şi de la mici la băuturi răcoritoare, încercând să convingă trecătorii să facă o oprire în drumul lor spre ori dinspre Bucureşti sau litoral. De altfel, acest drum este cu atât mai aglomerat vara, când călătoriile din estul spre vestul ţării sau invers sunt mai dese ca oricând. Dincolo de românii în căutare de relaxare şi vacanţă, printre clienţii afacerilor de la Deduleşti – care şi-au concentrat atenţia în ultimii ani pe un produs fanion şi anume micul – se numără şi şoferii camioanelor de marfă.  Unii dintre ei sunt clienţii aceluiaşi restaurant de mai bine de 20 de ani, spune o sursă din zonă. „De teamă să nu piardă aceşti clienţi fideli, care astfel s-ar putea orienta către un restaurant concurent, localurile din zonă nu îşi permit să închidă nici măcar o zi.” Mai mult decât atât, unele dintre ele au program nonstop.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL