Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Pravalia de IT

    Dupa ce a semnat contractul prin care a vandut afacerea Best Distribution catre grecii de la CD Media pentru 3 milioane de euro, Octavian Radu, presedintele grupului RTC Holding, a cugetat putin si a tras linie. In urma cu doi ani, cumpara de la omul de afaceri Teo Paduraru compania Best, care includea lantul de magazine Best Computers si divizia de distributie Best Distribution. Acum a renuntat la aceasta din urma, in timp ce brandul de calculatoare a fost desfiintat; o parte dintre magazine au fost inchise pe motive de neprofitabilitate, iar restul au fost integrate in lantul Diverta. „Cred ca nu mai exista niciun viitor pe piata din Romania pentru magazinele mici de IT“, a comentat Radu la incheierea tranzactiei pentru Best Distribution.

    Cat adevar exista insa in aceasta afirmatie a omului de afaceri? Predictia sumbra pentru magazinele mici ar putea fi contrazisa prin exemplul celor cateva mii de astfel de comercianti din piata, majoritatea cu afaceri in crestere, conform lui Gyorgy Baba, directorul Primex, companie cumparata anul acesta de grupul turc Sabanci Holding, detinatorul brandului Teknosa.

    Terra Soft, de exemplu, companie din judetul Dambovita detinuta de doi oameni de afaceri, Ovidiu Brezan si Liviu Stoica, vinde produse IT inca din 1998. Este drept, pe partea de IT functioneaza un singur magazin, in orasul Targoviste, dar compania are in paralel o retea de peste 40 de magazine GSM in toata tara prin intermediul unui parteneriat cu Vodafone. „Vanzarile de IT vor ajunge anul acesta la peste 850.000 de euro, in crestere cu aproximativ 15% comparativ cu 2006“, estimeaza Costel Cruceru, directorul diviziei IT a Terra Soft. Povestea acestui magazin, chiar daca nu foarte spectaculoasa, indica faptul ca retailul de echipamente electronice si IT are viitor nu numai pentru lanturile mari de retail, dar si pentru magazinele mai mici, de la coltul strazii. „Terra Soft a deschis magazinul IT intr-o perioada in care cererea pentru aceste produse era foarte mare pe piata. De atunci s-au schimbat foarte multe, dar noi am continuat sa crestem“, spune Cruceru. Pentru a-si mentine aceste cresteri, Terra Soft s-a orientat in ultimii ani din ce in ce mai mult catre segmentul de servicii post-vanzare (consultanta, mentenanta, service etc.), care inseamna in prezent in jur de 70% din cifra de afaceri. „Motivul este lesne de inteles. Nu mai poti face bani numai din comert, in conditiile in care clientul cere si consultanta, suport tehnic sau service pentru computere dupa achizitie“, puncteaza directorul diviziei IT a Terra Soft. „Si este foarte adevarat ca, daca nu isi regandesc strategia si incep sa ofere si servicii, multe magazine mici vor disparea.“

    Parerea lui Cruceru e sustinuta si de Nicolae Ontiu, directorul companiei One IT, care are in prezent doua magazine IT, unul stradal in Baia Mare si unul in Polus Center din Cluj Napoca, deschis saptamana trecuta in urma unei investitii de 95.000 de euro. „Cred ca fara o strategie bine conturata, multe dintre magazinele mici de computere nu vor avea sanse sa reziste pe piata. Cea mai buna miscare este integrarea in oferta si a serviciilor IT ce aduc valoare adaugata.“ In cazul One IT, serviciile inseamna peste 50% din cifra de afaceri, care va depasi anul acesta un milion de euro, potrivit estimarilor lui Ontiu – o crestere cu 70% fata de 2006, mai ales datorita deschiderii celui de-al doilea magazin in preajma sarbatorilor, perioada foarte buna in retailul IT. Alte 10 procente provin din comertul online, iar planurile companiei pentru 2008 vizeaza cresterea vanzarilor pe Internet pana la 30% din cifra de afaceri. Astfel ca, la fel ca si in cazul Terra Soft, veniturile One IT de anul acesta vor proveni doar in proportie de aproximativ 30-40% din retailul propriu-zis.

    Aceeasi evolutie o urmareste si Beta N Computers, companie care a inceput sa comercializeze echipamente IT in 1996 in Bucuresti. „Pana prin 2002, afacerile au mers foarte bine“, isi aminteste Nicolae Nedelcu, directorul companiei. Acum, retailul aduce din ce in ce mai putini bani – in jur de 350.000 de euro anul acesta, in scadere fata de anii trecuti, cand afacerile ajungeau si la un milion de euro, fapt care l-a inpins si pe Nedelcu sa se orienteze catre servicii integrate. „Anul acesta, 20% din cifra de afaceri va proveni din servicii, dar la anul speram ca ponderea sa fie cel putin egala cu cea a retailului.“

    Astfel de exemple demonstreaza faptul ca viitor exista pentru magazinele mici de IT, numai ca nu doar din retail, solutia fiind serviciile integrate, combinate cu vanzarea efectiva de computere si componente IT. „Daca as fi proprietarul unei retele mici de magazine IT si nu mi-as imagina viitorul decat in aceeasi industrie, mi-as baza activitatea in cea mai mare parte pe servicii cu valoare adaugata, personalizate“, confirma Dragos Simion, vicepresedintele lantului de retail Flamingo. Altfel spus, varietatea de produse nu mai e in sine un avantaj competitiv, moment in care ramane ca lupta cu concurenta sa se bazeze pe o oferta cat mai completa de servicii.

  • CIne a cumparat afacerea Vinexpert

    La prima vedere, mare legatura intre productia si importul de chibrituri si afacerile cu vin nu prea este. Dar actionarii clujeni ai fabricii de chibrituri au decis inca de la finalul anului trecut sa intre pe piata vinului, infiintand compania Vino Vero, axata pe importul de vinuri din America Latina. Vino Vero va incheia primul an de activitate cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, iar tranzactia cu Vinexpert a fost practic urmatorul pas, catre partea comerciala. „Noi intentionam sa deschidem o retea proprie de magazine, iar Vinexpert dorea sa creasca intr-un ritm mai rapid. Am decis sa ne unim competentele“, declara Maia Banciu, director de marketing si comunicare la Match Point. Familia Banciu controleaza pachetul majoritar de actiuni (40%) al producatorului de chibrituri, diferenta fiind impartita in mod egal intre alti doi actionari – Ovidiu Popa si Mircea Popescu.

    Reteaua Vinexpert are acum trei magazine – doua in Capitala si unul la Brasov. „Cel mai important castig este ca Match Point se va ocupa de dezvoltarea retelei pe partea de vest a tarii, iar eu ma voi putea ocupa de Bucuresti“, declara Catalin Paduraru, care detine acum 50% din actiunile Vinexpert. Fondatorul retelei de magazine specializate in vanzarea de vinuri si bauturi alcoolice spune ca firma a ajuns intr-un punct in care avea nevoie de competente suplimentare, „pe care eu ar fi trebuit sa le cumpar, dar pe care partenerul meu le are deja – de la departamentul de contabilitate pana la cel de resurse umane“. Desi valoarea tranzactiei nu a fost dezvaluita, Paduraru estimeaza ca firma in care detine 50% din actiuni valoreaza 2 milioane de euro, iar previziunile pentru urmatorii trei ani indica atingerea pragului de 5 milioane de euro. „Acela ar putea fi un moment bun pentru un parteneriat cu un fond de investitii“, spune Paduraru, care admite ca a mai avut anul acesta inca doua serii de discutii pentru alegerea unui partener si cu alti investitori interesati.

    Concret, in sarcina proaspetilor actionari (chiar daca discutiile au inceput in primavara, semnaturile au incheiat povestea abia saptamana trecuta) cade in intregime grija resurselor umane si a logisticii in Transilvania, urmand ca tot ei sa se ocupe de-acum si de magazinul de la Brasov. Planurile imediate prevad si deschiderea a doua noi spatii la Cluj si la Timisoara, urmand ca reteaua din Capitala sa se mareasca anul viitor cu trei noi magazine. Investitiile minime necesare unui magazin Vinexpert sunt de 100.000 de euro, bani ce includ costurile cu proiectarea, amenajarea si echipamentele de depozitare. Pentru anul acesta, vanzarile Vinexpert sunt asteptate sa depaseasca 1,5 milioane de euro.

    In timp ce Vinexpert este pentru Paduraru prima afacere, pentru actionarii Match Point drumul pana la magazinele cu vinuri a fost ceva mai intortocheat. In urma cu cinci ani, familia Banciu a demarat cu ceilati doi parteneri afacerea din domeniul importului si al productiei de chibrituri, cifra de afaceri a Match Point urmand sa depaseasca anul acesta 2 milioane de euro, de aproape doua ori mai mare fata de anul trecut (1,15 milioane de euro). Dar odata pusa pe roate productia de chibrituri, afacerea cu vinuri putea sa-si faca si ea loc in portofoliu, mai ales ca interesul pentru domeniu e de data mai veche. „Ne place sa bem un pahar de vin bun. Dupa ’89, calatorind, am descoperit ca sunt multe vinuri extraordinare, la preturi accesibile tuturor, incat ne-am dorit sa le avem si acasa“, declara Maia Banciu. Ideea unei afaceri cu vinuri a inceput sa se cristalizeze in urma cu circa doi ani si primele activitati au pornit la finalul anului trecut. „Am dorit sa fim pregatiti pentru primul import imediat dupa aderarea la UE si ridicarea taxelor vamale pentru importurile de vin“, explica Banciu alegerea momentului. Rezultatele primului an: Vino Vero va incheia acest an cu o cifra de afaceri de peste 400.000 de euro, in conditiile in care Vino Vero a avut nevoie de o investitie de 300.000 de euro pentru a pleca la drum.

    Odata cu uscarea cernelii pe contract, partenerii va trebui sa-si croiasca un drum comun si „de mare folos este faptul ca ne completam competentele“, crede Paduraru. Un plus este si faptul ca si unii si altii cred cu tarie in cresterea vanzarilor de vinuri imbuteliate. „Romanii iubesc viata si traiul bun, asa ca nu avem cum sa ramanem in urma lumii civilizate“, spune Banciu. Schimbarile sunt foarte vizibile, mai cu seama pe piata Capitalei: „Clientii sunt tot mai sofisticati si au discernamant din ce in ce mai mare in alegerea vinului dorit“, afirma Paduraru.

    Pe piata romaneasca, magazinele specializate nu si-au delimitat inca un loc clar, iar experienta unor tari mai dezvoltate ne arata si motivul – abia dupa ce se incheie expansiunea retelelor internationale vine vremea cristalizarii comertului de specialitate. In ce priveste magazinele specializate in vanzarea de vinuri imbuteliate si bauturi alcoolice, pe piata bucuresteana sunt foarte putine: in afara de cele doua Galerii Vinexpert, magazinul Nic (din Piata Dorobanti) si afacerea doctorului Ion Pusca, doar cateva spatii prin centre comerciale mai completeaza peisajul. In provincie, magazinele de acest fel sunt chiar si mai rare. De partea cealalta a balantei inclina vanzarile din marile retele comerciale, ce detin acum partea leului din vanzarile de vin imbuteliat. Clientii pretentiosi incep sa treaca insa pragul magazinelor specializate, pentru ca pe rafturile acestora gasesc o oferta mai variata decat la raionul de vin de la supermarket.

  • Un Nobel sau macar un Oscar

    Acesta le reaminteste ironic vizitatorilor cuvintele imparatului Wilhelm al II-lea: „Eu am incredere in cal. Automobilul nu este mai mult decat un fenomen trecator“.

    Insa impunatoarea cladire de pe Mercedesstrasse nr. 100 din Stuttgart a fost considerata potrivita de divizia de camioane si autobuze a producatorului german Daimler ca sa gazduiasca saptamana trecu-ta lansarea proiectului „Shaping Future Transportation“ („Cum va arata viitorul transportului“), ofensiva ecologica a companiei in domeniul vehiculelor comerciale. Desi a lansat in 1969 primul model de autobuz hibrid, Daimler pare acum, alaturi de alti producatori germani precum Volkswagen si BMW, destul de departe de a fi asimilat cu ceea ce indeobste denumim „un brand verde“, capabil sa indeplineasca anul viitor tinta de 140 g/km, stabilita in 1998 de Asociatia Producatorilor Europeni de Automobile.

    Directorul executiv al Daimler Trucks, Andreas Renschler, spune ca incearca sa schimbe aceasta imagine prin investitii pentru gasirea unor solutii mai curate pentru vehiculele comerciale dezvoltate de companie, investitii care au totalizat in 2006 „in jur de un miliard de euro“.

    Cele 16 modele de camioane si autobuze „verzi“ pe care Daimler le produce in Europa (Mercedes-Benz), Statele Unite (Freightliner si Thomas Built Buses), Canada (Orion) si Japonia (Mitsubishi Fuso) au fost prezentate la Stuttgart ca solutie pentru viitorul transportului urban si de marfuri. Daimler estimeaza ca piata de vehicule comerciale va creste in urmatorul deceniu cu circa 50% (de la 3.859.000 de vehicule in 2006 la 5.409.000 de vehicule in 2017). In conditiile in care, potrivit lui Renschler, si in momentul de fata doua treimi din transportul de marfuri in Europa se desfasoara prin intermediul vehiculelor comerciale, reducerea poluarii si a consumului de combustibil la aceste autovehicule trece de la stadiul „revolutiei verzi“ la cel pragmatic al raportului cost-beneficiu al fiecarei companii.

    Desi spune ca are la indemana solutiile potrivite – au fost deja livrate 1.500 de autobuze Orion, peste 100 de camioane Freightliner si 200 de autobuze si camioane Fuso -, Daimler se confrunta deocamdata cu o problema in legatura cu cererea: vehiculele sale hibride sunt in medie cu o treime mai scumpe decat cele similare cu motorizare diesel, iar aceasta nu-i incurajeaza deloc pe posibilii clienti sa semneze contractele de achizitie. Ca sa nu mai vorbim de modelul Citaro cu propulsie pe hidrogen, care ajunge la un milion de euro pentru un autobuz; deocamdata compania a reusit sa vanda doar 36 de bucati in 12 orase din intreaga lume.

    Prin urmare, Renschler a profitat de prezenta a 200 de jurnalisti din 29 de tari la evenimentul de la Stuttgart si le-a cerut ajutorul pentru a face presiuni asupra propriilor politicieni sa incurajeze achizitia de vehicule comerciale nepoluante. De asemenea, CEO al Daimler Trucks s-a declarat nemultumit si de existenta a patru standarde diferite de poluare in SUA, UE, China si Japonia, care cresc costurile de productie si dau peste cap si previziunile financiare: „As vrea sa-i intreb pe colegii (jurnalisti) din Statele Unite ce standarde vor fi pe piata anul viitor“, a raspuns Renschler dupa ce a fost intrebat de BUSINESS Magazin despre rezultatele in scadere ale diviziei sale din 2007 – vanzari de 117.000 de vehicule in trimestrul al treilea, fata de 136.000 in aceeasi perioada din 2006, si un profit operational de 480 mil. euro, fata de 565 de milioane. Explicatia lui tine de introducerea unui nou standard de poluare in SUA, cea mai mare piata auto din lume, ceea ce a dus la anularea unor comenzi deja antamate. O umbra de optimism s-a zarit totusi in atitudinea sefului Daimler Trucks cand a vorbit despre perspectivele pietei in 2008: o revenire a pietei americane, „dar nu mai devreme de al doilea trimestru“, cresterea vanzarilor europene datorita cererii din estul Europei (Daimler chiar se gandeste la o fabrica de asamblare in Rusia) si o suplimentare a cererii din partea Indiei si a Chinei.

    Si chiar cu rezultate financiare in scadere, Renschler si-a ingaduit totusi o ironie la adresa celui mai de succes produs al ideologiei „verzi“, filmul „An Inconvenient Truth“, pentru care Al Gore a primit anul acesta si Oscarul, si premiul Nobel pentru Pace: „Stiti ca filmul e substantial bazat pe o singura prezentare PowerPoint despre protejarea mediului. Nu cred ca e complet echitabil. La urma urmei, compania noastra dezvolta de decenii solutii de transport care au grija de mediu si eu insumi am facut nenumarate prezentari PowerPoint. Dar eu astept in zadar in fiecare an un telefon din Suedia – si nici la Oscar nu ma invita nimeni“.

    A fost si mai bine

    In conditiile in care piata de vehicule comerciale tinde sa se fragmenteze tot mai mult, Daimler a pierdut anul trecut cota de piata. Tata Motors si Navistar au fost singurii care au castigat procente in lupta cu competitia.

  • Scump si mai scump

    Vestea proasta pentru cel care isi construieste o casa este ca il costa cu 30% mai mult. Vestea buna, daca lucreaza in sectorul constructiilor, este ca veniturile ii cresc de doua ori mai mult.
    „Inflatia din constructii este de 30% din 2006 pana in 2007“, spunea recent Geo Margescu, director general al Cefin Real Estate, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din Romania. Dar, puncta el, in acelasi interval, forta de munca s-a scumpit cu 78%: „Salariul minim in constructii a ajuns la 600 de euro pe luna“.
    In plin boom imobiliar, constructorii s-au trezit ca nu mai au suficienti angajati pentru a duce la capat toate proiectele care apar pe piata romaneasca. „Este o adevarata aventura sa gasesti un constructor in Romania“, declara recent Dorinel Cazacu, reprezentantul local al dezvoltatorului imobiliar GEA Prasa Internacional, in cadrul unui seminar organizat de BUSINESS Magazin.
    „De noua luni negociez cu antreprenorii“, spunea Cazacu despre cautarile pentru o societate de constructii care sa ridice un ansamblu rezidential ce va fi dezvoltat in Capitala de catre grupul spaniol.
    Dificultatile in incheierea unui contract cu o societate de constructii sau termenele de livrare pentru materiale care se pot ridica si la cateva luni de la comanda reprezinta latura mai putin placuta a cresterii generale a sectorului constructiilor, impulsionat de boom-ul imobiliar. Sectorul a inregistrat anul trecut, potrivit datelor oficiale, o crestere de 19% comparativ cu majorarea PIB de 7,7%, in timp ce valoarea lucrarilor de constructii a urcat in acest an cu 34,1%.
    Tabloul general de crestere este insa insotit si de aspecte negative. „In acest moment lucreaza in constructii aproximativ 360.000 de persoane. Ar fi nevoie de muncitori inca o data pe atat“, sustine directorul general executiv al Patronatului Societatilor de Constructii (PSC), Adriana Iftime. Constructorii spun ca lipsa muncitorilor este cea mai mare problema a sectorului constructiilor, care a dus pe de o parte la scaderea calitatii si a vitezei de lucru si pe de alta parte la majorari salariale considerabile, in special pentru muncitorii necalificati. „Costurile cu manopera au crescut cu 40-60% in acest an“, spune Sorin Chirita, proprietarul companiei Vertical Construct Grup, care a intrat si pe piata dezvoltarii imobiliare prin dezvoltarea unui ansamblu de 57 de apartamente in zona Baneasa din Bucuresti.
    Potrivit datelor Institutului National de Statistica, salariul mediu net in sectorul constructiilor a ajuns in luna septembrie la 891 de lei, cu peste 21% mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cresterea fiind mai mare decat cea a indicelui salarial mediu net pe tara, care a crescut in ultimul an cu 14%. Acesta este insa doar tabloul oficial, reprezentantii companiilor de constructii sustinand ca salariile din sector sunt mult mai mari. „Numai un muncitor necalificat imi cere 90 de lei pe zi, cat dau unui zidar“, spune Chirita, a carui opinie este intarita si de Adriana Iftime, care spune ca un faiantar sau un zidar cere un salariu si de 1.000 de euro: „Cartierul Pipera este construit in proportie de 80% cu muncitori la negru. In realitate, muncitorii nu mai doresc sa lucreze cu contract de munca, iar constructorul este fortat sa accepte. Stau doua saptamani, isi iau banii si pleaca imediat la o oferta si mai mare.“
    Cresterea manoperei a fost dublata si de majorarea preturilor la materialele de constructii. Potrivit datelor PSC, caramizile s-au scumpit in acest an cu 10-12%, cimentul cu 15 procente, iar betonul armat cu 25% in prima jumatate a anului, semestrul al doilea marcand o usoara scadere de pret. „Evolutia preturilor la energie si la materii prime precum nisipul si paletii influenteaza clar preturile finale ale produselor“, confirma Daniel Catanas, directorul general al Wienerberger Sisteme de Caramizi, cel mai mare producator de profil pe piata romaneasca.
    Chiar daca incearca sa transfere responsabilitatea cresterii preturilor catre costuri, producatorii de materiale de constructii sunt evident avantajati de cererea ridicata, care le-a urcat sensibil profiturile in ultimii ani. Wienerberger, de exemplu, a avut anul trecut un profit de 6,7 milioane de euro, fata de 2,5 milioane de euro in 2005, in conditiile in care cifra de afaceri a crescut de la 30 la 46,5 milioane de euro.
    Cererea care depaseste oferta si strategia constructorilor de a reduce costurile au impulsionat si cresterea importurilor. Potrivit producatorilor de caramizi, ponderea importului in consumul intern este de peste 40%. „Caramizile din import sunt mai ieftine la distante egale. In Timisoara sau in Oltenia este mai ieftina caramida din Ungaria sau Serbia, dar productia mea este mai ieftina in Brasov“, spune directorul comercial al Siceram Sighisoara, Nicolae Neag. El apreciaza ca importurile vor scadea treptat in urma majorarii capacitatilor locale de productie si in urma dezvoltarii pietelor regionale, care vor face ca exporturile sa nu mai reprezinte o varianta rentabila. Cu toate acestea, majorarile de pret pe segment vor continua si pe termen mediu, energia urmand sa se scumpeasca inevitabil. „In plus, conteaza foarte mult si cum va fi iarna care se apropie. Daca va fi blanda, nu se vor putea forma stocuri si la primavara vor creste iarasi preturile, cum s-a intamplat in acest an“, mai spune Nicolae Neag.
    Estimarile privind cresterea segmentului de caramizi anul viitor se invart in jurul a 15% in volum si 10% in valoare, potentialul de crestere al pietei – estimata la aproximativ 170 de milioane de euro – determinand producatorii sa investeasca in marirea capacitatilor de productie. Wienerberger va inaugura la inceputul anului viitor o noua fabrica langa Cluj, in urma unei investitii in valoare de 20 de milioane de euro, pe langa cele doua existente de la Sibiu si Gura Ocnitei (langa Targoviste), ceea ce va duce totalul investitiilor din Romania la aproximativ 56 de milioane de euro. Si producatorul Siceram si-a marit capacitatea de productie a fabricii de la Sighisoara in urma unei investitii de opt milioane de euro, in timp ce grupul Kronenberger a investit anul trecut trei milioane de euro in cele doua fabrici din Romania.
     
    O crestere asemanatoare a inregistrat si piata de ciment, care este impartita de trei mari grupuri internationale, Lafarge din Franta, compania elvetiana Holcim si producatorul german HeidelbergCement. „De aproximativ trei ani piata a crescut in mod constant cu aproximativ 15-20%, iar pentru acest an anticipam o rata de crestere similara“, declara directorul general al Holcim Romania, Markus Wirth. Compania deruleaza in acest moment o investitie de 120 de milioane de euro in modernizarea fabricii de la Campulung, care va creste capacitatea de productie a Holcim cu 20 de procente.
    Cei trei producatori au obtinut anul trecut cifre cumulate de afaceri de aproape 680 de milioane de euro, fiind in acelasi timp si cele mai profitabile companii din primele 100 de firme private din Romania dupa operatorii de telefonie mobila Orange, Vodafone si ProTV SA. Iar evolutia a continuat si in acest an. Dupa primele noua luni, Lafarge a anuntat o crestere a cifrei de afaceri cu 58,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Desi principalii competitori, Holcim si HeidelbergCement, au inregistrat ritmuri de crestere la jumatate, Romania ramane intre pietele-vedeta ale celor doua grupuri la nivel mondial.
    Ion Crangasu, directorul executiv al CIROM (Patronatul din industria cimentului si a altor produse minerale pentru constructii), estimeaza ca in doi-trei ani s-ar putea apela si la importuri, daca se va mentine ritmul actual de crestere: „Producatorii de profil isi vor face singuri calculele. Probabil vor mari capacitatile de productie sau vor investi in noi fabrici“.
    Deschiderea de noi fabrici reprezinta si strategia producatorilor de adezivi. Henkel Romania a inaugurat luna trecuta o noua unitate de productie la Campia Turzii, in urma unei investitii de 10 de milioane de euro. Capacitatea de productie a Henkel pe plan local, care mai detine o fabrica in apropierea Bucurestiului, s-a dublat astfel, compania avand in calcul constructia unei noi fabrici in 2009. Piata de profil, cu o valoare estimata la 150 de milioane de euro anul trecut, absoarbe in acest moment intreaga productie interna, ritmul anual de crestere fiind de peste 20%.
    Acest potential l-a determinat pe omul de afaceri Daniel Guzu sa se asocieze cu fondul suedez de investitii Oresa Ventures pentru a construi o fabrica de adezivi a carei finalizare este programata pentru anul viitor. Oresa Ventures, care a preluat anul trecut pentru aproximativ noua milioane de euro un pachet de 49% din Fabryo Corporation, afacerea cu lacuri si vopseluri dezvoltata de Daniel Guzu, nu este singurul fond de investitii atras de randamentele ridicate ale producatorilor de materiale de constructii. Fondul american de investitii Advent International a preluat in 2005 producatorul de vopseluri Düfa, iar in acest an a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al producatorului de caramizi Ceramica Iasi, pentru 22,3 milioane de euro.
    Interesul fondurilor de investitii este explicat prin perspectivele de crestere pe termen mediu. „Nevoia de materiale de constructii este reala. Nu este o piata speculativa“, considera Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors (EI), companie care a preluat anul trecut, prin intermediul unuia dintre fondurile de investitii pe care le administreaza, producatorul de materiale de constructii Macon Deva intr-o tranzactie de 35 de milioane de euro. Planurile de dezvoltare nu exclud posibilitatea altor achizitii in industria de profil, care sa creasca afacerile producatorului din Deva, activ pe segmentul de beton celular autoclavizat (BCA) si pe cel de prefabricate. Directorul de vanzari si marketing al producatorului de materiale de constructii Simcor Oradea, Alina Tirla, estimeaza ca piata locala de BCA va urca la finalul acestui an la un volum total de 2,2 milioane de metri cubi, de la 1,8-1,9 milioane de metri cubi in 2006, din care productia interna reprezinta aproximativ 15%. „Nici pe acest segment nu prea exista stocuri, tot ce se produce se vinde. Preturile au crescut in acest an in medie cu zece procente, iar pentru 2008 probabil se va inregistra un ritm similar de crestere“, spune Tirla.
  • Focus grup cu zugravi

    CONTEXTUL: In 2006, Düfa Deutek se plasa intre cei mai mari trei producatori de vopseluri. Cresterea rapida a pietei a pus la indemana companiilor de profil sansa de a-si mari rapid afacerile.

    DECIZIA: Anul trecut, compania a identificat cateva nise pe care sa-si joace cartile, un exemplu fiind vopseaua Profi Weiss, sub gama Deutek Profi, dezvoltata impreuna cu zugravii profesionisti. O alta noutate a fost vopseaua superlavabila cu agenti antimucegai pentru baie si bucatarie, sub marca Danke!.

    EFECTELE: Vanzarile companiei au crescut cu 45% fata de aceeasi perioada a anului anterior, depasind 14,5 milioane de euro, urmand ca pentru tot anul afacerile companiei sa depaseasca 30 de milioane de euro. Düfa Deutek detine acum o cota de piata de 15% si se plaseaza in topul primilor trei producatori de profil, conform estimarilor companiei.

    Vanzarile nu ar fi crescut cu 45% in prima parte a acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut fara a fi „impinse“ de ritmul de crestere a pietei de finisaje, considera Gabriel Enache, directorul de marketing al Düfa Deutek. Enache identifica aici doua directii distincte: atat segmentul constructiilor noi, impulsionat de investitiile in domeniul imobiliar, cat si segmentul renovarii locuintelor, sustinut de cresterea veniturilor populatiei.

    Un rol important l-a jucat insa, in completare, adaptarea portofoliului de marci si produse la noile tendinte de consum, declara Enache. El da doua exemple: vopseaua superlavabila cu agenti antimucegai pentru baie si bucatarie (sub marca Danke!) si vopseaua Profi Weiss (sub gama Deutek Profi), dezvoltata impreuna un zugravi profesionisti. Pentru lansarea vopselei Profi Weiss, procesul de dezvoltare a durat nu mai putin de doi ani, spune reprezentantul companiei. „In primul an nu am dezvoltat o reteta de produs, ci mai degraba am studiat ce-si doresc zugravii profesionisti“, spune Enache. Pentru adunarea informatiilor au fost folosite studii de comportament de consum, testari „in orb“ (clientul nu stia marca pe care o foloseste), focus grupuri. Odata terminata „partea usoara“ a procesului, „a urmat partea incitanta – interactiunea cu zugravii“. La intalniri au fost prezenti pe de o parte reprezentantii Düfa-Deutek (cu echipele din departamentele tehnic, cercetare si marketing, dar si consultanti externi), iar de cealalta parte, cateva zeci de zugravi profesionisti.

    In aceasta etapa, interactiunea dintre cele doua „tabere“ a avut loc atat in centrul tehnic al companiei, unde s-au realizat experimentele cu vopseluri, dar si in deplasari pe teren. „In final, zugravii au fost cei care au ghidat intregul proces pentru obtinerea echilibrului corect intre atribute precum putere de acoperire, grad de alb, usurinta in aplicare, rezistenta la spalare“, explica Enache. Ulterior s-a ajuns la o lista scurta cu cateva retete, moment din care realizarea efectiva a vopselei a mai durat cam un sezon, „pentru ca mai erau necesare o serie de testari interne“. La final, produsul a fost inca o data testat „in orb“, alaturi de cele doua cele mai bine vandute vopsele de pe piata, Savana (produsa de Fabryo) si Policolor, de catre o agentie de cercetare pe un alt lot de zugravi.

    Conform unui studiu Omnibus efectuat de Mercury Research in perioada februarie-martie, cele trei marci ale companiei se plasau in topul primelor cinci branduri de vopsea din punctul de vedere al gradului de notorietate in randul populatiei din mediul urban, alaturi de aceleasi Savana si Policolor. Astfel, marca Düfa a atins un nivel de notorietate de 75%, in timp ce Danke! a ajuns la 72% si marca Super la 67%.

    Pentru a tine pasul cu cererea in crestere, compania a lansat din 2006 un program de investitii in urma caruia ar urma ca Düfa sa-si creasca, pe termen mediu, capacitatea de productie cu 50%. Spatiile de depozitare ar urma sa se dubleze si ele pe termen mediu, conform planurilor de investitii. Pentru anul in curs au fost bugetate investitii de 4 milioane de euro. Si pentru anii urmatori, Düfa Deutek se asteapta ca piata sa creasca intr-un ritm de 15-20% pe an, urmand ca momentul de maturizare a pietei sa duca la crearea unui nucleu de 3-4 producatori puternici, ce vor detine minim 80% din piata.

    Compania infiintata in 1998 ca un joint-venture intre doi investitori romani si concernul Meffert AG din Germania si-a schimbat anul trecut numele: Düfa Romania a devenit Düfa Deutek, al doilea cuvant provenind din termenii „Deutsche“ (german) si „Technologie“ (tehnologie). Din 2005, actionarul majoritar al companiei este fondul de investitii Advent International, in urma unei tranzactii evaluate la 15 milioane de euro.

  • GHID DE PENSII: Pensie si inca ceva

    Sistemul de pensii obligatorii, asa-numitul pilon II, nu poate asigura la varsta retragerii din munca venituri spectaculos de mari – si nici nu este, de fapt si de drept, rolul sau sa imbogateasca pe cineva, ci doar sa asigure un nivel de trai cat de cat decent. Pana una-alta, contributiile care se vor indrepta spre acest sistem sunt mici – si oricat de bine ar fi ele investite de catre administratori, castigurile nu pot fi altfel decat proportionale cu sumele investite.

    In 2008, procentul care va fi transferat dinspre sistemul public spre cel privat este de 2% din venitul brut al contributorului, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an. Astfel, in 2016 contributia la fondul de pensii privat obligatoriu va fi, potrivit legislatiei actuale, de 6% din venitul brut al participantului. Un calcul simplu arata ca, si la un venit destul de consistent de 1.000 de euro pe luna, sa spunem, contributia lunara nu este foarte mare. In contul unui participant cu un astfel de nivel de venituri s-ar aduna urmatoarele contributii: in primul an 240 de euro (corespunzator unei contributii lunare de 20 de euro), in al doilea an un total de 300 de euro (la o contributie lunara de 25 de euro) si tot asa, pana in 2016, cand contributia anuala ar fi de 720 de euro. In total, in contul respectivului participant se strang in tot acest interval (fara a pune la socoteala comisioanele percepute de administratori, randamentele obtinute prin investire si eventualele cresteri salariale) circa 4.300 de euro. O proiectie pe termen lung este insa greu de facut, in conditiile in care nivelul acestor contributii s-ar putea schimba – iar discutii in acest sens (la nivel de teorie inca) au aparut deja.

    In completarea produselor obligatorii exista – cu o oferta destul de limitata pentru moment, dar care va creste fara doar si poate in anii ce vin – si pensiile facultative. Si in acest sistem (mai permisiv in privinta categoriei de angajati care au acces la el), nivelul contributiei este limitat. Mai precis, contributia pe care o poate face un participant este limitata la 15% din venitul sau lunar brut. La acelasi exemplu al angajatului ce are un venit lunar brut de 1.000 de euro, contributia anuala pe care ar putea acesta sa o depuna pentru o pensie facultativa este de maxim 1.800 de euro. Din aceasta suma totala, legislatia actuala prevede insa o deductibilitate fiscala doar pentru maxim 200 de euro pe an. In acest moment – la doar cateva luni de la lansarea sistemului – este aproape imposibil de estimat ce venit vor aduce pensiile obligatorii si/sau facultative peste ani buni de acum inainte, cu atat mai mult cu cat acesta depinde mult de cuantumul si perioada de contributie, dar si de randamentele pe care le pot obtine administratorii de fonduri. Estimativ insa, cu o contributie lunara de 150 de euro (ca in modelul de mai sus), un barbat ce economiseste timp de 30 de ani ar putea avea o pensie de circa 4.500 de euro anual, potrivit unui instrument de calcul al Aviva.

    Pentru cei ce si-ar dori un venit mai mare si dispun de posibilitatea de a face investitii suplimentare, mai exista si alte posibilitati de plasare a banilor. Pentru fiecare dintre acestea riscul este diferit – dar pe masura si randamentul pe care il pot oferi.

    Cel mai la indemana este, pentru oricine, banalul (dar si cel mai sigur si usor de urmarit) depozit bancar. Fara a oferi randamente prea mari, depozitul bancar ofera in schimb siguranta si destul de multa predictibilitate. In medie, un depozit constituit pentru un an ofera in prezent dobanzi variabile cuprinse intre 1,3% si 5% pentru moneda europeana si 3% si 8% pentru lei. In genere, dobanda fixa este ceva mai mica, dar ofera mai multa predictibilitate pentru depunator. Trebuie insa avut in vedere ca randamentul depozitelor se impoziteaza cu 16% si exista, in plus, si diferite comisioane percepute de banca.

    Asigurarea de viata cu componenta investitionala (de tip unit-linked, cum se mai numeste) este, pentru cei ce au posibilitatea de a investi o anumita suma pe termen lung si foarte lung, un alt plasament potrivit. Practic, din contributiile lunare, o parte este folosita pentru componenta de protectie, in timp ce cea mai mare parte din prima este investita in diferite instrumente financiare. In Romania, aceste produse au un istoric suficient de indelungat pentru a oferi potentialului contributor macar o idee despre ceea ce pot sa ofere – chiar daca performantele din trecut nu sunt, nici pe departe, o garantie si pentru realizarile viitoare. Totusi, pentru a da doar cateva exemple, programul in lei cu grad scazut de risc oferit de ING Asigurari (Mixt RON) a inregistrat din decembrie anul trecut o crestere de 7,72%; programul de investitii in dolari cu risc ridicat a avut, de la acelasi moment, o crestere de 7,37%, in timp ce programul in dolari cu investitii pe piata monetara a avut o crestere de 4,5%. Programele similare ale Aviva au avut randamente intre 4,4 si 4,7% pentru lei din decembrie 2006 pana in prezent, intre 7,9% si 17,3% pentru cele in dolari si minus 3,7 si 7,31 pentru cele in euro.

    Fondurile mutuale, produse ce pot oferi la randul lor grade diferite de risc si castig, sunt o alta optiune de economisire/investire pe termen lung. De la inceputul anului si pana in prezent, randamentul mediu pe aceasta piata a fost un pic peste 12%, insa procentul variaza foarte mult in functie de gradul de risc al fondului.

    Alternativa valida pentru investitorul neexperimentat a plasamentelor facute direct pe bursa, fondurile mutuale pot oferi deschiderea spre castigurile consistente de pe piata de capital, insa, pe masura, si a pierderilor.

    Oricare ar fi, in final, modalitatile de a pune „ban peste ban“ pentru un trai mai decent la varsta pensionarii, doua lu-cruri trebuie avute in vedere de la bun inceput. In primul rand, cele mai potrivite sunt instrumentele cu scadente cat mai indelungate si randamente (cat de cat) garantate. Si, pentru ca in discutie se pune chiar traiul fiecaruia, poate ca uneori castigul mai mic este de preferat in fata unor mai riscante promisiuni de imbogatire peste noapte.

    Puncte cheie

    PENSII OBLIGATORII. Cotizarea la sistemul pensiilor administrate privat nu presupune pentru angajat niciun cost suplimentar, ci doar virarea unei parti a contributiilor de pensii (CAS) deja platite in sistemul public catre un fond de pensii administrat privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in urmatorii ani. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in nici un alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

    PENSIE FACULTATIVA. Unul dintre avantajele pensiilor facultative sta in deductibilitatea fiscala a contributiilor – care, desi mica (maxim 200 de euro pe an), aduce din start un randament de 16% investitiei. Contributia maxima la un fond de pensii poate fi de 15% din venitul salarial brut lunar. La pensii, accesul la banii economisiti este restrictionat, in timp ce la asigurari banii pot fi retrasi oricand (chiar daca, retrasi dupa o perioada scurta de timp, aduc pierdere si nu profit). In plus, la pensii, administratorul trebuie sa garanteze macar contributiile efectuate (fara comisioane), in timp ce la asigurari, riscul este transferat total participantului.

    INVESTITII UNIT-LINKED. Asigurarile unit-linked presupun plasarea unei parti din contributie in fonduri administrate de societatea de asigurari sau de un administrator extern. In cazul acestor produse exista insa si o componenta de asigurare de viata, spre care merge o parte din contributie. In Romania, politele unit-linked au
    aparut in urma cu aproape zece ani, iar pe piata exista acum mai multe companii ce le ofera. Printre acestea se numara Interamerican, Aviva Asigurari de Viata, ING Asigurari de Viata, Allianz-Tiriac, Generali, KD Life, iar BCR Asigurari de Viata si-a anuntat intentia de a le introduce in oferta. Anul trecut, randamentele programelor de investitii unit-linked au variat intre o pierdere de peste 7% si un castig de mai bine de 30%.

    DEPOZITE BANCARE. Fara a oferi randamente foarte mari, depozitul bancar ofera siguranta si destul de multa predictibilitate. In medie, un depozit constituit pe o perioada de un an ofera in prezent dobanzi intre 1,3% si 5% pentru moneda europeana si 3% si 8% pentru lei. Randamentul depozitelor se impoziteaza cu 16% si exista, in plus, si diferite comisioane percepute de banca.

  • Primul mare faliment al unui mall

    Unul dintre cele mai scumpe avioane McDonell Douglas MD-80 din lume decola martea trecuta in jurul pranzului de pe aeroportul Otopeni. Nu era insa vorba de o versiune de lux a avionului care nu depasea in mod normal 50 de milioane de dolari si nici macar de vreo comanda speciala din partea unui seic, ci era cursa de linie care ii ducea de la Bucuresti la Nisa pe cativa dintre cei mai mari proprietari si dezvoltatori imobiliari din Romania. Shimon Galon, seful GTC Romania, si Reuven Havar, directorul general al Africa Israel Romania, top managerii Bucuresti Mall si Plaza Romania, precum si alti investitori ale caror proiecte insumate (finalizate sau aflate pe teava) treceau de trei miliarde de euro aveau aceeasi tinta – Palais des Festivals et des Congrès de la Cannes, unde are loc in fiecare an MAPIC, cel mai important targ de mall-uri si proiecte comerciale din Europa.
    Iar daca pana acum trei-patru ani dezvoltatorii romani ajungeau la MAPIC mai mult pentru a vedea care sunt tendintele si pentru a atrage finantari pentru proiectele lor, in ultimii doi ani comunitatea de afaceri din Romania este printre cele mai bine reprezentate.

    Doar ca numarul mare de centre comerciale anuntate pe termen mediu a generat o mare problema pentru retailerii de imbracaminte si incaltaminte. Cu aproape o suta de mall-uri in plan pentru Bucuresti si celelalte orase din tara, cum poti alege cea mai buna destinatie? "Suntem intr-un moment in care vrem sa deschidem rapid magazine, ne intereseaza o dezvoltare cat mai accelerata a retelei, dar nu stiu ce sa alegem, avem propuneri pentru proiecte care in unele cazuri sunt situate la doar o aruncatura de bat unul de celalalt." Aceasta este dilema lui Markus Pinggera, director de expansiune al Deichmann, unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de incaltaminte si marochina rie din Europa. El da exemplul Aradului, unde sunt in plan 7-8 proiecte, "unele foarte frumoase, dar cu toate acestea nu am semnat nicaieri pentru ca astept sa vad unde vor semna si alti retaileri importanti".
    Cu alte cuvinte, considera analistii imobiliari, mall-urile care vor convinge cat mai repede primele nume mari din retail sa intre ca ancore vor atrage ca un magnet si brandurile care acum sunt in expectativa. Asteptarea din prezent este intr-un fel inversarea situatiei de acum 3-4 ani, cand retailerii care doreau sa intre pe piata roma neasca mergeau tinta la cele cateva centre comerciale noi cu o suprafata de macar 20.000 de metri patrati. Iar intrarea lor intr-un astfel de centru comercial, chiar daca insemna plata unor chirii foarte ridicate, era un succes aproape garantat.

    A fost cazul Bucuresti Mall, primul proiect comercial de tip mall din Romania unde au intrat pentru prima data branduri internationale precum Marks & Spencer sau Debenhams, dar si cazul Plaza Romania, unde s-a deschis in toamna anului 2004 primul magazin Zara de pe piata. "Am avut foarte multe cereri si avem in continuare o lunga lista de asteptare, chiar daca am extins de-a lungul timpului suprafata de la Bucuresti Mall si avem planuri de extindere si pentru Plaza Romania“, spune Radu Tanasescu, director operational al Anchor Grup, parte a grupului turcesc Fiba, care opereaza cele doua mall-uri din Bucuresti.
    Avantajul primului venit pe acest segment al pietei imobiliare romanesti a permis operatorului celor doua mall-uri sa contabilizeze doar anul trecut un profit net de aproximativ 17 milioane de euro la afaceri de aproape 34 de milioane de euro.

    Numai ca in timp ce compania turca s-a limitat la Capitala, alti investitori, precum omul de afaceri Iulian Dascalu, au mizat pe orasele de provincie. Dascalu, proprietarul grupului Iulius, a ajuns in prezent sa detina trei mall-uri in Iasi, Timisoara si Cluj, un alt proiect fiind deja anuntat pentru Suceava. "Ma intereseaza si alte orase din tara si nu doar spatiile comerciale, ci proiecte integrate, cum este cazul Palas – pe care il dezvoltam la Iasi in zona centrala“, spune omul de afaceri, in timp ce incearca sa cuprinda macheta proiectului cu care a fost prezent la targul imobiliar de la Cannes.

    "Un proiect livrat in fiecare an sau la doi ar fi foarte bine pentru noi, iar in primavara sper sa prezentam inca un proiect care va fi chiar mai mare decat Palas“, adauga Dascalu. Cu o valoare a proiectelor viitoare, aflate in diferite stadii de dezvoltare, de peste jumatate de miliard de euro potrivit propriilor estimari, Dascalu va avea insa de facut fata concurentei reprezentate de mari dezvoltatori internationali, precum Africa Israel, Globe Trade Center (GTC) sau Plaza Centers si a unor investitori romani, mai mult sau mai putini cunoscuti, precum Dan Adamescu (proprietarul Unirea Shopping Center din Capitala), care are in plan proiecte comerciale in Brasov si alte orase din tara, sau Dan Calin Nistor, care va demara pana la sfarsitul acestui an constructia unui mall de aproximativ 30 de milioane de euro la Cluj. Insa numarul dezvoltarilor viitoare anuntate este cu mult mai mare, rapoartele de piata ale principalilor consultanti imobiliari vorbind de 80-90 sau chiar 100 de mall-uri.

  • Cinci zile fara noroc

    "S-ar putea sa fi atins minimele. Chiar daca vom mai scadea, nu cred va fi mai mult de 5-6 procente. Cred ca revenirea e aproape, daca vom avea si volume de tranzactionare in crestere, putem asista la o corectie pozitiva semnificativa in perioada urmatoare", spune Adrian Ceuca, director general adjunct Broker Cluj. |n ultima saptamana indicele BET a mai pierdut 2,4 procente, accentuand criza prin care trece bursa. Majoritatea cotatiilor au inregistrat pierderi, corectiile pozitive fiind insuficiente. Indicele evolutiei SIF-urilor, cele mai tranzactionate titluri din piata, a scazut mai mult de trei procente.

    Cele mai interesante operatiuni efectuate au fost cele ale investitorilor initiati (insideri). Beneficiind de informatii din interiorul companiilor in calitate de actionari semnificativi sau angajati, persoanele fizice sau juridice initiate au inceput sa cumpere din ce in ce mai mult. Majoritatea tranzactiilor efectuate de insideri au avut ca obiect titluri ale SIF-urilor. Dupa ce patru companii aflate in portofoliul SIF Oltenia au achizitionat actiuni ale proprietarului in valoare totala de circa 1,6 milioane euro, a venit si randul celorlalte societai de investitii financiare sa raporteze tranzactii cu insideri. Practic, a avut loc transferarea profiturilor de la societatea detinuta catre actionarul principal, cel mai bun exemplu fiind dezvoltatorul imobiliar Voltalim Craiova, detinuta integral de SIF Oltenia, pentru care actionarul a operat o majorare de capital social cu 0,7 milioane euro. Compania imobiliara a returnat astfel cel putin o parte a lichiditatilor catre proprietar.

    In ultima sedinta a saptamanii, societatea Turism Felix, detinuta in proportie de circa 80% de catre SIF Transilvania (63%) si SIF Oltenia (16%), a pornit la cumparaturi pe la toate SIF-urile. Valoarea totala a achizitiilor de tiluri SIF a fost de aproximativ 1,1 milioane euro, cea mai importanta operatiune fiind cea cu actiuni SIF Oltenia, de 0,5 milioane euro. SIF-ul condus de Dinel Staicu a inregistrat cel mai mare profit net la noua luni dintre cele sinci societati de investitii, in crestere cu15% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la valoarea de aproximativ 31,3 milioane euro.
    O situatie ciudata a avut loc cu actiunile Imotrust Arad (Arconserv – simbol ARCV). Actiunile rezultate din ultima majorare de capital social au fost decontate si au intrat pe piata joi, 15 noiembrie. Potrivit reglementarilor, odata cu intrarea noilor titluri la tranzactionare, pretul se recalculeaza, pentru a echilibra valoarea capitalizarii anterioare cu numarul de actiuni. Calculul hartiei spunea ca pretul de aproximativ 3,1 lei trebuia sa scada circa 50% pentru a ajunge la cotatia dedusa matematic de 1,55 lei/actiune.

    O situatie inedita a fost creata de, probabil, un investitor care nu urmareste cu atentie piata. |n prima zi de corectie, cand cotatia a ajuns la 2,6 lei, acesta a cumparat 7.200 de actiuni, cu o valoare totala de 16.200 lei (aproape 5.000 euro). A doua zi, insa, graba de a cumpara s-a tradus intr-o pierdere de aproape 1.500 euro! Conform reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, o actiune nu poate pierde mai mult de 25% intr-o singura sedinta de tranzactionare, iar titlul ARCV a fost blocat timp de doua zile pentru a se apropia de noua valoare.

    Acest paradox de tranzactionare (care tine blocata o actiune pentru a ajunge la scaderea normala) a fost discutat de mai mult ori in comunitatea brokerilor, fara a se ajunge la o solutie. |n absenta unui ordin clar din partea CNVM pentru acest tip de revizuire a cotatiei, se poate obtine o derogare la cerere. Nu se stie insa cine ar trebui sa inainteze cererea: societatea, care vrea sa isi evaluleze cat mai corect actiunea, brokerul care a intermediat listarea si majorarea de capital, sau Bursa de Valori Bucuresti, deoarece are interesul sa creasca lichiditatea din piata. Pana la punerea de acord a celor interesati, investitorii vor putea tranzactiona ARCV la valori reale incepand de luni.

    Pentru saptamana viitoare, piata este asteptata sa evolueze in aceeasi incertitudine, existand totusi posibilitatea aparitiei unor corectii pozitive mai serioase. Cresterea depinde de nivelul lichiditatii; daca va ramane scazuta inseamna ca banii lichizi asteapta subscrierea la oferta publica initiala a Transgaz, programata sa inceapa pe 26 noiembrie.

  • Aceasta e doar o macheta

    In luna februarie a anului 2006 se deschidea primul targ imobiliar de anvergura in Bucuresti, unde potentialii clienti s-au putut plimba cateva zile, in premiera, printre machetele noilor ansambluri rezidentiale scoase pe piata la acea data. Dupa aproape doi ani, doritorii unei locuinte in Capitala au putut sa compare ofertele dezvoltatorilor la nu mai putin de trei targuri imobiliare, organizate consecutiv pe parcursul lunii trecute.

    Incheierea celor trei targuri nu va in-semna insa ca doritorii de case noi nu mai au unde sa vada machete si sa discute cu agentiile; mai multi oameni de afaceri romani, englezi si americani au inchiriat in Bucuresti o hala de 2.000 de metri patrati unde vor sa organizeze un centru expozitional de profil, ce urmeaza sa fie deschis pe intreaga perioada a anului. „Ideea mi-a venit in aceasta vara, cand am vrut sa imi cumpar o locuinta. Cum targurile sunt organizate toamna si primavara, a trebuit sa astept, ca sa compar usor ofertele“, spune Nicu Stanciu, administratorul firmei Strategic Business, care a investit 600.000 de euro in amenajarea spatiului.

    Centrul va avea 72 de standuri, unde vor fi prezentate atat oferte rezidentiale, cat si oferte pentru spatii de birouri, logistice, comerciale si terenuri. „Jumatate din suprafata va fi destinata rezidentialului, iar restul va fi impartit intre celelalte tipuri de spatii“, spune Stanciu. Data de deschidere a centrului este fixata pentru 22 noiembrie, pana in acest moment fiind inchiriata aproximativ 40% din suprafata expozitionala. Omul de afaceri spera ca investitia sa fie recuperata in 18 luni, veniturile urmand sa fie obtinute de la dezvoltatorii si agentiile imobiliare care vor inchiria standuri.

    Felicia Iordache, directorul Plus Media, coorganizator al targului de profil Condominium, considera ca noul centru nu va reprezenta o concurenta, fiindca nu va fi un targ imobiliar propriu-zis, ci o galerie imobiliara. „Acest concept exista si in strainatate, unde sunt expuse in acelasi loc si oferte rezidentiale, si oferte pentru alte tipuri de spatii, comerciale sau logistice. Ofertele noi vor fi prezentate mai intai la targuri, care reprezinta o concentrare exclusiv a ansamblurilor rezidentiale“, spune Iordache. Administratorul Strategic Business spune insa ca o cerinta pentru cei care vor inchiria standuri este sa isi separe ofertele in functie de tipul lor, asa incat centrul sa aiba separat zone cu oferte rezidentiale si cu alte tipuri de oferte imobiliare. „Vom avea si un spatiu destinat evenimentelor, unde dorim ca dezvoltatorii sa isi lanseze noile proiecte rezidentiale“, spune Nicu Stanciu.

    Centrul se va adauga celor trei evenimente de profil organizate de doua ori pe an in Bucuresti, Targul National Imobiliar (TNI), Targul Imobiliar National (TIMON) si Condominium, precum si celor care au inceput din acest an sa fie organizate si in tara – Clujul, Timisoara si Sibiul fiind printre primele orase din provincie unde s-au organizat targuri imobiliare. „Inmultirea targurilor de profil reprezinta un semn de maturizare a pietei“, considera Uri Lancry, marketing & sales manager al dezvoltatorului imobiliar Adama, care a anuntat investitii de 1,5 miliarde de euro pe piata romaneasca. El adauga ca un alt semn de maturizare a pietei este reprezentat de faptul ca potentialii clienti doresc si o vizionare a santierului sau o discutie ulterioara la un eventual showroom al proiectului rezidential. „Acum doi ani era de ajuns sa vii la un targ si sa pui o macheta frumoasa; decizia finala a unei persoane putea fi usor influentata cu un pliant frumos colorat. Acum conteaza dezvoltatorul, se pun mult mai multe intrebari si oamenii vor sa vina pe santier“, spune Uri Lancry, care crede ca targurile imobiliare pot sa consolideze imaginea unui dezvoltator, dar ca aportul lor in vanzarile de locuinte nu este decisiv.

    Aceeasi opinie o impartaseste si Razvan Stroescu, managerul departamentului rezidential din cadrul Coldwell Banker, care spune ca un ansamblu rezidential poate fi vandut si fara a fi promovat in cadrul unui targ de profil. „Este greu de analizat aportul la vanzari rezultat din participarea la un targ, deoarece nu exista metode de cercetare care sa ofere rezultate certe. Un ansamblu rezidential nou dezvoltat se poate vinde si fara a iesi la un targ, dar depinde in cat timp se va vinde“, spune Stroescu. Felicia Iordache sustine insa ca din discutiile cu expozantii participanti la Condominium a rezultat ca cele mai mari vanzari sunt primavara si toamna, imediat dupa organizarea evenimentelor de profil.

    Participarea la un targ imobiliar este insa departe de a fi calea principala prin care dezvoltatorii incearca sa atraga clientii. „Cel mai important canal de promovare pentru noi este baza de date deja existenta“, spune managerul Adama. Mai exact, noile ansambluri rezidentiale sunt prezentate mai intai celor ce au cumparat deja o proprietate intr-un proiect inceput deja, existand cazuri cand prietenii sau familiile celor ce au contractat intr-un ansamblu aflat in constructie aleg sa cumpere o locuinta intr-un ansamblu ce urmeaza a fi dezvoltat de aceeasi companie. Aceeasi metoda este folosita si de catre agentiile imobiliare, care isi construiesc baze de date cu potentiali cumparatori, contactati de fiecare data cand dezvoltatorii parteneri promoveaza un nou proiect.

    Canale importante de promovare raman cele clasice – inserturile publicitare in mass-media, in special pe segmentul presei tiparite, inchirierea de spatii publicitare stradale, prezenta pe site-urile cu oferte rezidentiale. Reprezentantul Colliers International, Adriana Sohodoleanu, afirma ca un canal de promovare specific este showroom-ul unui ansamblu rezidential, unde potentialii clienti pot sa vada macheta viitorului apartament sau sa examineze finisajele. „Este foarte important sa existe si un site de prezentare a proiectului. Multi vad o reclama intr-un ziar si cand ajung seara acasa vor cauta pe internet site-ul ansamblului“, spune Stroescu, adaugand insa ca nu se poate spune insa cu certitudine care dintre aceste canale are mai mult succes comercial. Proiectul rezidential Asmita Gardens din Bucuresti, de pilda, lansat de indienii de la Asmita Group, a avut parte de o promovare mai speciala, cu un showroom de apartamente la scara reala, primul de acest fel de pe piata, cu o garsoniera, un apartament cu doua camere si unul cu trei camere, gata finisate si mobilate, spre a le fi aratate vizitatorilor. Proiectul Asmita a fost lansat in mai 2006, iar showroom-ul in aprilie 2007. Luna trecuta, reprezentantii Colliers spuneau ca de la lansare pana in prezent s-a vandut 40% din proiect, din care jumatate in cele cinci luni de la deschiderea showroom-ului.

  • Intr-un singur sens: in sus

    La inceputul unei perioade in care, in mod traditional, si bancile (asemenea multor companii din diferite domenii) se intrec in a pune pe piata campanii promotionale cat mai imbietoare, cresterea dobanzii de politica monetara anuntata in urma cu doua saptamani de banca centrala a cam dat peste cap planurile bancherilor. „Dobanzile la credite si la depozite ar trebui cel putin sa nu mai scada in perioada urmatoare“, este de parere Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, adaugand ca ar fi mai degraba de asteptat o scumpire a creditelor decat o ieftinire a acestora. Dupa aproape un an in care banca centrala a scazut in pasi mici, dar constanti dobanda de politica monetara – reperul in functie de care si bancherii isi ajusteaza costurile pentru creditele si depozitele in lei -, ultima zi a lunii octombrie a pus punct acestui ciclu de ieftinire. Comentandu-si decizia de a majora dobanda de politica monetara cu un abrupt 0,5%, guvernatorul Isarescu nota de curand ca aceasta miscare s-ar putea sa nu aiba un impact prea mare asupra dobanzilor la creditele in lei. „Avem un canal al dobanzii care functioneaza cu greutate si este imperfect“, aprecia Isarescu, pe care o crestere a dobanzii la creditele in lei l-ar ajuta in lupta sa nesfarsita (si pierduta pentru moment) cu tinta de inflatie, fiind o frana in calea unui tot mai mare consum al populatiei. Numai ca atunci cand vine vorba de cresterea dobanzilor, bancherii comerciali se misca destul de rapid. „Mai devreme sau mai tarziu vom vedea miscari de crestere a dobanzilor in piata“, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR, completand ca o astfel de miscare este cu atat mai probabila cu cat sunt sanse mari ca in ianuarie BNR sa mai urce inca o data dobanda de politica monetara, pana la 8%. In acest context, aliniindu-se rapid la decizia din octombrie si anticipand-o pe cea din ianuarie, bancherii vorbesc deja de scumpirea creditelor in lei, mai ales pe segmentul finantarilor pentru populatie si IMM, conform lui Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania.

    „Vorbim probabil de o crestere de 1-2 procente“, considera el, argumentand ca desi costul banilor a crescut in ultima vreme atat in Romania, cat, mai ales, pe plan international, „la noi nu s-a simtit inca foarte puternic, din cauza concurentei mari“. In special in segmentul marilor companii, „acolo unde lupta este deja foarte puternica“, dupa cum spune Negritoiu, bancherii ar putea ezita sa decida scumpiri prea abrupte ale finantarilor. Pentru bancherii romani mai cu seama pericolul este evident, pentru ca deschiderea granitelor pentru institutiile financiare straine inseamna, din momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, sansa acestora de a oferi servicii financiare pe piata romaneasca direct din tarile lor de origine, in conditii de pret competitive. Circa 100 de institutii de credit au notificat deja BNR pentru a putea face afaceri aici in baza pasaportului european. Alte banci straine au decis sa intre direct pe piata, deschizandu-si birouri sau chiar sucursale ce urmaresc, in principal, tot businessul cu marile companii – printre ele numarandu-se Fortis, Bank of Cyprus, La Caixa sau Millennium Bank. Mai putin afectati de o urcare a dobanzilor la finantare, clientii mari ar putea beneficia de dobanzi superioare la depozite, este de parere Lucian Anghel. In opinia sa, cresterea dobanzilor pe piata interbancara, generata de majorarea dobanzii BNR, scumpeste „materia prima“ pentru bancheri si determina in lant si cresteri de costuri pentru clienti.

    Nu toate tipurile de credite vor simti insa aceasta scumpire sau cel putin nu intr-o prima faza. Mai intai, cresterea dobanzilor va afecta creditele in sold si mult mai putin imprumuturile nou acordate. Explicatia este, de altfel, destul de banala: apropierea sarbatorilor de iarna – una din perioadele cu cele mai mari vanzari de credite, mai ales de consum – ii face pe bancheri sa lanseze, care mai de care, promotii cu reduceri de dobanzi sau de comisioane. Astfel de promotii au aparut deja spre finalul lunii octombrie, cand BCR, Alpha Bank sau Garanti Bank au anuntat ca scad dobanzile la anumite categorii de credite (BCR, de exemplu, pentru creditele imobiliare in euro a coborat dobanda la 5,3% pe an) sau elimina pentru o vreme comisioanele pentru acest tip de finantare, ca in cazul Alpha Bank. Totusi, odata ce aceasta perioada de promotii se va termina, „vom vedea o crestere a dobanzilor la lei si la creditele noi“, este de parere Dragos Cabat, presedinte al CFA (Chartered Financial Analyst) Romania. In opinia sa, finantarile in lei se vor scumpi intr-o prima faza cu circa 0,5-0,75%.

    Clientii care au deja imprumuturi in lei la banci vor simti insa chiar de la urmatoarea scadenta de plata a ratei aceasta majorare. „La cele existente in sold, cu siguranta ca se va intampla rapid“, este de parere Anghel. Portofoliul de credite ce ar putea fi, cel putin in teorie, afectat de aceasta scumpire nu e mic deloc, atata vreme cat din soldul total al creditului neguvernamental, de peste 129 de mld. lei (circa 39,17 mld. euro), aproape jumatate sunt finantari in lei, potrivit datelor publicate de banca centrala pentru luna septembrie a.c. Cel putin o parte dintre clienti, cei ce au luat un imprumut cu dobanda fixa, mai beneficiaza insa de o „amanare“. Dobanzile variabile, calculate in functie de indicii pietei monetare, sunt intalnite mai ales la creditele pe termen lung, asa cum sunt cele ipotecare sau cel de nevoi personale cu garantii imobiliare. De cele mai multe ori, pentru aceste tipuri de finantari, bancherii stabilesc dobanzi fixe pentru o perioada de un an-doi, iar mai apoi costul variaza in functie de „conditiile de piata“. Cel mai adesea, dobanzile fixe pe toata perioada de creditare se intalnesc la credite de consum – imprumuturi pe termen scurt si de mai mica valoare. Pe aceste produse, „realocarea dobanzii nu se va face imediat, dar se va face cu siguranta cand dobanda devine variabila“, este de parere economistul-sef al BCR.

    Exista si bancheri care au anticipat scumpirea creditelor, dupa cum puncteaza Mihai Bogza, presedintele Consiliului de Administratie al Bancpost. La finele lunii trecute, grecii de la Bancpost au decis sa creasca dobanzile la creditele pentru nevoi personale si ipotecare acordate de la 0,45% pana la 0,6%. La inceputul toamnei, si Volksbank, iar mai apoi Banca Transilvania au majorat costurile pentru toate creditele sau doar pentru cele nou acordate. Primele scumpiri au afectat costul creditelor in valuta, dependent de costul finantarii bancilor de aici pe piata internationala, releva Steven van Groningen. Acest cost a crescut – si este de asteptat sa mai creasca si in continuare, crede Groningen – din cauza a doi factori. Pe de o parte, dobanda de politica monetara a Bancii Centrale Europene (BCE) s-a majorat continuu in ultimii doi ani din cauza presiunilor inflationiste din zona euro. Totusi, in sedinta de saptamana trecuta, oficialii BCE au decis mentinerea dobanzii de referinta la 4%, lasand totusi loc de speculatii privind unele majorari viitoare, din moment ce si economia europeana se lupta cu inflatia. Al doilea factor care creste costul finantarii externe pentru bancile romanesti (si implicit costul finantarilor in valuta pentru populatie) este prima de risc perceputa pentru Romania, sustine Groningen. Marjele la care se imprumuta bancile romanesti pe piata internationala „au crescut substantial in ultima perioada, ca urmare a cresterii perceptiei de risc a investitorilor nerezidenti fata de Romania, in contextul turbulentelor la nivel international“, comenteaza presedintele Raiffeisen. Iar costul acestor finantari accesate de bancheri se transmit, aproape automat, in costul creditelor in valuta pe care clientii romani le iau de la banci.

    Marirea dobanzii BNR ar trebui – cel putin in teorie – sa aduca si o veste buna pentru clientii bancilor: scumpirea creditelor ar trebui sa fie insotita si de o sporire a randamentelor la depozitele in lei. „Probabil ca o parte dintre banci vor decide si majorarea dobanzilor la depozite“, admite Mihai Bogza, estimand insa ca nu va fi totusi o miscare generalizata. Mai precis, astfel de miscari vor veni mai ales din partea bancilor care se confrunta cu o lipsa de lichiditate si care, ca atare, au nevoie sa atraga depozite de la populatie. Totusi, semnaleaza van Groningen, majoritatea bancilor se confrunta cu un exces de lichiditate in lei, pe care il plaseaza la BNR: „In functie de acest exces de lichiditate, banca poate decide cresterea sau nu a ratei dobanzii la depozite“.