BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Inceput de iarna fierbinte

    As sfatui din nou populatia sa isi pastreze economiile si sa se imprumute in lei, avand in vedere ca si in perioada urmatoare vor exista variatii de curs greu predictibile“, spunea guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, in cadrul seminarului EU-COFILE, organizat saptamana trecuta de BNR, Asociatia Romana a Bancilor si Alpha Bank. Aflata din iulie pe un trend constant descendent, evolutia leului a produs totusi un adevarat soc saptamana trecuta, sarind rapid atat peste pragul de 3,5 cat si peste cel de 3,6 lei pentru un euro. Fata de minimul inregistrat in luna iulie, de 3,1 lei/euro, deprecierea a ajuns la peste 15%, doar in noiembrie leul pierzand circa 10% din valoare. Importante fonduri de investitii, ce au intrat pe piata romaneasca si care au stat pana acum pe depozite in lei (cu randamente peste media altor tari din regiune) au decis sa iasa din piata. Vanzand lei si cumparand euro pentru a-si inchide pozitiile, efectul pe care l-au produs nici nu ar fi avut cum sa fie altul decat o depreciere a monedei nationale. Ca strainii nu mai au apetit pentru riscul pietei e, de altfel, destul de evident din criza pietei de capital, intrata in aceasta toamna intr-un neasteptat picaj.

    Ce alte socuri ar mai putea produce investitorii speculativi care mai au inca pozitii deschise pe Romania? O mare parte din cei ce ar putea sa plece au facut-o deja, spun cei ce observa aceste piete; mai putin de jumatate din cele trei miliarde de euro – suma la care au fost estimate in trecut fondurile speculative de pe piata – mai sunt probabil inca aici. Sau cel putin asa ar parea la o prima vedere, pentru ca instrumentele financiare sofisticate, in care acestia se pot replia, pot sa creeze inca surprize. Cand vine vorba despre motivele ce au produs un astfel de exod, generand deprecierea de acum, nuantele difera. „Deprecierea leului ar fi inceput oricum in aceasta toamna, chiar fara aparitia crizei financiare externe“, este de parere Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. La acelasi seminar, el comenta ca nivelul cursului atins in iulie era nesustenabil si ar fi aparut oricum o tendinta naturala spre echilibrare. Prin prisma acestui punct de vedere, deprecierea leului are la baza aproape exclusiv cauze interne, respectiv dezechilibrele macroeconomice din ce in ce mai vizibile. Seful BNR pare insa a avea o alta opinie. Desi Romania va evita impactul direct al crizei de pe piata creditelor din Statele Unite, „se constata deja aparitia efectelor indirecte“, declara recent Mugur Isarescu intr-un interviu acordat in Africa de Sud. „Ar putea fi afectate increderea si perceptia participantilor pe piata“, nominaliza Isarescu unul dintre efecte, alaturi de dificultatea sporita de a mai asigura finantarea deficitului de cont curent.

    Speculatiile privind masurile pe care le va intreprinde banca centrala nu au intarziat sa apara. Mai ales ca, in acelasi interviu acordat in Africa de Sud, guvernatorul BNR lasa loc sa se intrevada o posibila interventie directa a bancii centrale pentru a calma deprecierea monedei nationale. „Incercam sa intervenim cat mai putin si cat mai rar cu putinta, dar suntem pregatiti pentru orice interventie, fara un anunt clar si fara comentarii in acest sens“, spunea el cu aceasta ocazie. Declaratie pe care in cadrul seminarului de saptamana trecuta si-a reinnoit-o, explicand ca banca centrala a procedat in acelasi fel si in lunile de vara (pentru a stopa, la vremea respectiva, o apreciere nesustenabila a leului) si la fel va proceda „si in perioadele urmatoare“. Regimul de flotare controlata a cursului, adoptat de banca centrala, ii permite acesteia sa opereze interventii pe piata valutara atunci cand in acest fel poate calma (sau inversa) o evolutie considerata periculoasa.

    O interventie a bancii centrale exact atunci cand este este mai mult asteptata in piata nu este insa o solutie prea fericita. Simplist, o astfel de miscare nu ar face decat sa valideze asteptarile jucatorilor, usurandu-le acestora iesirea de pe piata la cursurile (macar pe aproape) dorite. In tabloul actual, lipsa unei reactii din partea bancii centrale poate pune insa si mai multa presiune pe moneda nationala. Arsenalul pe care BNR l-ar avea disponibil pentru reglarea cursului de schimb este insa mai larg. Secarea pietei valutare de leii in exces (printr-o sterilizare puternica) ar avea acelasi efect, calmarea caderii monedei nationale. Iar o alta crestere a dobanzii de politica monetara (si deci a randamentelor la care strainii si-ar putea plasa banii pe piata romaneasca) poate atrage din nou interesul fondurilor pentru piata romaneasca.

    Fiindca, fara a urmari un obiectiv de curs, pentru banca centrala deprecierea puternica a leului implica, de la un punct incolo, un efect negativ pe teatrul de lupta al inflatiei – tinta sa cea dintai. Iar dupa declaratiile guvernatorului BNR, intr-o economie mica si deschisa, ca a Romaniei, fluctuatiile mari de curs pot genera probleme serioase si la nivelul inflatiei, si la nivel de crestere economica. Intr-un asemenea context pomenea guvernatorul de „unele dezbateri“ in Consiliul de administratie al BNR in privinta mentinerii regimului de flotare controlata a leului. Deocamdata insa, bancii centrale ii raman destule instrumente la dispozitie ca sa nu fie nevoita sa ajunga la o modificare radicala a politicii monetare.

  • Zece negri mititei

    Pericolele pot sa apara daca tendinta de concentrare ce se manifesta deja pe piata pensiilor private va lua amploare, „in sensul in care peste 80% din participanti s-ar cumula la nivelul a trei jucatori“, declara pentru BUSINESS Magazin Marius Floarea, presedinte al OTP Fond de Pensii. Compania lui se plaseaza, la jumatatea perioadei legale de vanzare, pe locul 11 dintre cei 18 administratori autorizati, cu putin sub 14.000 de adeziuni adunate in portofoliu.

    In situatia unei concentrari excesive, pericolele la adresa clientului deriva din doua cauze, in opinia lui Floarea. Pe de o parte, acestea tin de capacitatea administratorilor de a gestiona investitiile, intr-o piata unde instrumentele de investitii sunt insuficiente. Pe de alta parte, riscurile provin din faptul ca o evolutie nesatisfacatoare a unuia dintre acesti administratori ar discredita intreaga reforma a sistemului de pensii. Pana una-alta, constata presedintele OTP Fond de Pensii, „exista o tendinta de concentrare in piata pensiilor private, dar in acest moment nu este periculoasa pentru participantii la fonduri“.

    Perspectiva se schimba semnificativ privita din varful clasamentului de pana la jumatatea lui noiembrie. „Existenta pe piata a catorva companii foarte puternice, cu un numar mare de participanti, este fara doar si poate benefica pentru contributori“, spune Radu Vasilescu, directorul ING Fond de Pensii, liderul clasamentului de pana acum, ce detine circa 35% din contractele semnate. Paradoxal, argumentele sale tin, in esenta, tot de aspectele aduse in discutie de Floarea – doar ca unghiul se schimba. In primul rand, spune Vasilescu, un fond cu foarte multi participanti va avea, pe masura, si un volum mai mare de active pe care sa le investeasca. Ca atare, „posibilitatile de investitii sunt mult mai mari, plaja plasamentelor accesibile fiind mai larga“, sustine directorul ING, adaugand ca acest lucru permite si o dispersie mai mare a riscului (dat fiind ca banii sunt plasati in mai multe instrumente). Al doilea argument tine de costurile fixe implicate de participarea la un fond de pensii si care, impartite la un numar mai mare de participanti, diminueaza povara fiecaruia dintre ei.

    Pe masura investitiilor mai mari si cu un grad mai mare de diversificare, randamentele pe care le poate obtine un fond mare pot fi mai consistente decat ale celor cu putini participanti, considera si Dorin Boboc, director de investitii al Allianz-Tiriac, care sustine ca nu vede in concentrarea pietei un pericol pentru participantii finali. Dupa primele doua luni de vanzare, Allianz-Tiriac Pensii Private se claseaza pe locul secund, cumuland mai bine de un sfert din numarul de adeziuni semnate.

    La politica de investitii a unui fond ce ar ajunge sa aiba o greutate prea mare se refera si Silvia Sarb, director al companiei de pensii create in comun de Banca Transilvania si Aegon, care detine in prezent locul sapte in randul administratorilor. „Un pericol demn de luat in seama tine de puterea acestor companii de a influenta semnificativ atat viitorul participantilor, cat si economia Romaniei in ansamblu“, atrage atentia Sirb. In opinia ei, o astfel de concentrare majora a pietei ar echivala cu existenta unui numar mai mic de zece companii de administrare, „iar modul in care s-a conceput, elaborat si ulterior completat legislatia pensiilor private obligatorii faciliteaza tendinta de concentrare a acestei industrii“.

    Statisticile de la jumatatea perioadei legale de vanzare – campanie ce se va incheia pe 17 ianuarie 2008 – lasa sa se intrevada o piata dominata de cativa mari jucatori. Zece dintre cele 18 companii autorizate sa vanda pensii private obligatorii au atras peste 98% din totalul celor 2,2 milioane de adeziuni ex-primate, alti opt administratori impartindu-si mai putin de doua procente. Restrangand insa calculul doar la primii trei, gradul de concentrare a pietei este si mai evident: ING, Allianz-Tiriac si Generali strang aproape 70% din totalul semnaturilor. Este adevarat ca, cel putin teoretic, mai e inca suficient timp pentru ca aceia ce au luat startul mai tarziu ori s-au mobilizat mai greu sa poata recupera macar in parte aceste diferente – dar este totusi greu de crezut ca mai poate avea loc o rasturnare dramatica a clasamentelor. Mai ales ca, pana in prezent, mai bine de jumatate din clientii potentiali (sau chiar spre 70%, in functie de estimarea mai optimista sau mai pesimista privind piata totala) si-au ales deja un administrator sau altul.

    Numarul optim de administratori care sa isi imparta piata fara a ridica riscuri de concentrare, dar si fara societati care sa nu aiba capacitatea de a administra bine banii clientilor lor, ar trebui sa fie „undeva intre sapte si zece“, crede Roxana Vasiliu, director operatiuni la Bancpost Fond de Pensii. Daca piata va ajunge insa sa fie dominata de 4-5 administratori, „nu cred ca acestia vor fi foarte interesati de obtinerea unor randamente mari pentru clientii lor, preferand sa joace un joc cat mai sigur“, anticipeaza directorul Bancpost Fond de Pensii – companie ce a raportat la jumatatea lunii noiembrie aproape 12.500 de contracte semnate, corespunzator unei cote de circa 0,6% din total.

    Mergand pe aceeasi idee, „e stiut ca atunci cand sunt putini jucatori care «fac piata», pot sa apara diverse intelegeri intre acestia, fie in privinta investitiilor, fie in cea a randamentelor“, spune si Cristina Nitescu, director general al Omniasig Pensii, companie plasata dupa doua luni de vanzare pe locul al zecelea. „Iar astfel de intelegeri nu sunt in beneficiul clientilor finali, pentru ca pur si simplu omoara concurenta.“ Un numar optim de jucatori pentru o piata de marimea celei romanesti – unde piata potentiala este de circa 3,5-4 milioane de participanti, in estimarile optimiste – ar fi undeva intre 8 si 10 administratori „si probabil ca pe aici se va ajunge nu in foarte mult timp“, crede Nitescu.

    Asteptarile administratorilor privind eventuale fuziuni si achizitii s-au schimbat destul de mult in ultima vreme, pe masura ce au inceput sa apara rezultatele de vanzari. Daca in urma cu cateva luni se discuta mai degraba despre declansarea acestui proces undeva in urmatorii doi-trei ani (pe masura ce apareau primele informatii despre randamentele obtinute de fonduri), acum parerile converg aproape in totalitate spre un start foarte rapid.

    Primele fuziuni si achizitii vor aparea, potrivit acestor noi pareri, „destul de rapid, probabil ca imediat dupa incheierea «loteriei»“, crede Roxana Vasiliu, proces ce va avea loc undeva la sfarsitul lunii ianuarie, potrivit calendarului actual. Practic, dupa finalizarea celor patru luni de vanzare, angajatii cu varsta de maxim 35 de ani care nu si-au ales un fond (desi au aceasta obligatie) si participantii ale caror adeziuni au fost, dintr-un motiv sau altul, invalidate vor fi automat redistribuiti aleatoriu spre cele 18 fonduri – direct proportional cu cota de piata a acestora. Altfel spus, fondurile ce vor reusi sa atraga in perioada de campanie cel mai mare numar de contributori vor primi si cea mai mare parte dintre indecisi. Si, crede Roxana Vasiliu, „circa 20% din piata va ajunge, probabil, in loterie“.

  • Prea putini doritori?

    Este una dintre cele mai joase rate de raspuns afirmativ (din regiune – n. red.), ceea ce este realmente surprinzator“, comenta saptamana trecuta, intr-un interviu cu BUSINESS Magazin, William Schaub, mortgage leader in Europa Centrala si de Est al GE Money, rezultatele unui studiu comandat de institutia pe care o reprezinta.

    Realizat in lunile august-septembrie, in cinci tari din regiune, studiul a aratat ca romanii sunt cel mai putin doritori sa-si imbunatateasca conditile actuale de locuit din cele cinci natii analizate. 39% dintre respondenti au raspuns „da“ sau „probabil ca da“, intrebati fiind daca doresc sa-si imbunatateasca conditiile actuale de locuit in urmatorii cinci an – prin reconstructie sau achizitia unei noi locuinte. Procentul este similar cu cel din Ungaria (40%) – unde piata rezidentiala este acum mult mai asezata, trecand chiar printr-un ciclu de scadere a preturilor. Dar romanii sunt mai putin dornici de ameliorarea conditiilor de domiciliu decat polonezii (65%), rusii (65%) sau cehii (76%).

    Studiul realizat de compania de cercetare de piata TNA AISA pe un esantion de persoane cu varste intre 18 si 65 de ani din mediul urban si rural i-a surprins pe reprezentantii diviziei de servicii financiare a grupului General Electric. „In anumite privinte, asteptarile sunt extrem de optimiste, dar in altele nu sunt deloc asa“, remarca Schaub. Desi apreciaza ca, in general, romanii sunt optimisti in ceea ce priveste viitorul calitatii locuirii, recunoaste ca este oarecum confuz in privinta procentului scazut de respondenti care se vad in case mai bune in urmatorii cinci ani. Mai ales ca, potrivit studiului mentionat, aproape jumatate dintre cei care se vad intr-o noua locuinta isi doresc una de peste 100 de metri patrati.

    E drept insa ca posibilitatile financiare ii impiedica pe multi sa faca un salt calitativ in privinta resedintei. Cu atat mai mult cu cat in ultimii ani preturile apartamentelor au crescut exponential. Iar unul dintre motivele cresterii este si faptul ca cei mai multi romani prefera sa locuiasca in resedinte proprietate personala (80% din cei chestionati in cadrul studiului GE Money). Cu alte cuvinte, chiar si daca nu dispun de suficienti bani, fac tot posibilul pentru a-si cumpara un apartament. Cu atat mai mult cu cat in mod traditional in regiune si in Romania in mod particular se inregistra o rata mare de proprietari. De altfel, potrivit unui sondaj realizat de compania imobiliara Colliers International in randul celor pentru care a intermediat achizitia de apartamente in cadrul proiectelor rezidentiale noi, 73% dintre cumparatori au deja in proprietate o locuinta.

    In ceea ce priveste destinatia achizitiei, mai mult de 70% au cumparat pentru a se muta in noua locuinta, 15% vor sa o inchirieze si doar 6% iau in considerare o vanzare ulterioara. Analiza Colliers mentioneaza si un nou tip de achizitie, cel facut pentru copii sau parinti, 7% dintre cei ce au cumparat in proiectele exclusive ale Colliers facand-o in acest scop.

    Proportia ridicata arata totusi ca sunt destui oameni care doresc sa-si imbunatateasca standardul de locuire, dar o piedica in calea acestui demers este, de multe ori, lipsa posibilitatilor financiare. Este explicabil astfel de ce ponderea celor care iau in calcul varianta unui imprumut de la o institutie financiara pentru a-si schimba sau moderniza locuinta actuala depaseste 50%, potrivit GE Money.

    Creditarea achizitiilor de locuinte a luat avant in ultimii ani, astfel ca, la sfarsitul lunii septembrie, soldul imprumuturilor ipotecare se ridica la 11,6 miliarde de lei (3,4 miliarde de euro). Iar in ultimele luni, odata cu introducerea normelor relaxate de creditare – care permit unui numar de 13 banci sa acorde credite cu avans mai mic si cu un grad de indatorare mai ridicat decat pana in aceasta primavara -, volumul creditelor acordate a avansat si mai repede (in august, de exemplu s-au dublat fata de aceeasi luna a anului trecut).

    Pe de alta parte, cresterea la fel de spectaculoasa a preturilor ar putea afecta accesul la credite ipotecare. Potrivit unor analisti imobiliari, un apartament din Bucuresti este acum cu circa 50% mai scump decat la inceputul anului. Iar scumpirea nu se va opri prea curand. „Abia in 2-3 ani, piata rezidentiala se va calma“, estimeaza Radu Lucianu, partener al companiei imobiliare Eurisko. Deocamdata, decalajul dintre oferta si cerere este considerabil, prea putine noi unitati fiind livrate pe piata. Echilibrarea cererii cu oferta va fi posibila, afirma analistii, abia peste cativa ani, cand mare parte dintre proiectele rezidentiale anuntate vor fi si terminate.

    Totusi, este de asteptat ca pana atunci majorarea preturilor sa se mai tempereze. „Inflatia preturilor la apartamente nu poate fi sustinuta, pentru ca veniturile nu cresc la fel de mult“, apreciaza Dennis Salinas, director al fondurilor de investitii administrate de Charlemagne Capital. European Convergence Development Company, fond din portofoliul Charlemagne, a investit in complexul rezidential Asmita Gardens, ce se construieste in zona centrala a Bucurestiului.

    In plus, desi pana acum prea putine complexuri rezidentiale au fost finalizate, analistii spun ca ritmul livrarilor de noi apartamente se va intensifica anul viitor. Dar dorintele dezvoltatorilor se lovesc de lipsa de forta de munca in constructii si de scumpirea materialelor, care au provocat in ultimii doi ani majorarea cu circa 50% a costurilor de constructie. Iar aceasta evolutie se va reflecta, mai mult ca sigur, in preturile noilor locuinte.

    Este posibil deci ca, desi sondajul ar putea arata ca romanii sunt pesimisti, oamenii sa fie mai degraba realisti, privind cu scepticism sansele de a-si permite in viitorul apropiat o imbunatatire a conditiilor de locuit.

    Si totusi finantatorii cred ca exact lipsa disponibilitatilor ii va ajuta sa-si creasca puternic afacerile. De aceea lanseaza noi si noi oferte de credite in conditii din ce in ce mai avantajoase. Astfel ca desi, comparativ cu cehii sau polonezii, romanii par mai putin doritori sa-si amelioreze locuintele, totusi un procent de 40% nu este deloc de ignorat. Pe acestia isi bazeaza cresterea si GE Money, care a intrat anul trecut pe piata romaneasca prin achizitia a trei societati de creditare: firma de leasing Motoractive, compania de consumer finance Estima Finance si societatea de creditare ipotecara Domenia Credit. Ambitiile diviziei General Electric sunt mari, planuind ca in termen de cinci ani sa fie in primele cinci institutii de creditare din Romania.

    „Vad foarte multe oportunitati aici“, spune William Schaub, accentuand ca „este un loc bun in care sa fii client, dar si un loc bun unde sa fii creditor“.

  • Mapa cu hartii va priveste

    CONTEXTUL: Xerox presteaza servicii de management al documentelor de zece ani, dar pe masura ce piata s-a dezvoltat, au fost fie adaptate, fie diversificate. In urma cu trei-patru ani a aparut cererea pentru servicii de management al documentelor pentru evenimente speciale, de mare amploare.

    DECIZIA: In toamna anului trecut, Xerox Romania a anuntat formarea unui pachet de servicii de nisa, dedicat evenimentelor speciale sau companiilor care au nevoie de o solutie temporara de externalizare a fluxului de procesare a documentelor.

    EFECTELE: Datorita acestui nou tip de servicii, Xerox Romania a incheiat noi contracte pe termen lung, care au adus diviziei de servicii venituri importante.

    Xerox Romania a lansat in toamna anului trecut un pachet de servicii dedicat evenimentelor speciale sau companiilor care au nevoie de o solutie temporara de externalizare a fluxului de procesare a documentelor.

    Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania este unul dintre clientii Xerox care au nevoie de un astfel de serviciu. Atunci cand organizeaza examene pentru atestare, institutia are nevoie de imprimarea, in conditii de confidentialitate absoluta, a catorva sute de fise de examen. In plus, imprimarea are loc exact in noaptea dinaintea sustinerii examenului propriu-zis.

    Xerox a lucrat si pentru Congresul Mondial al Postelor, organizat la Bucuresti in septembrie 2004 si la care au participat peste 2.400 de persoane. „Organizatorii au avut nevoie de o retea impresionanta de echipamente de imprimare, de operatori foarte bine pregatiti si de posibilitatea de tiparire si finisare speciala, data fiind participarea internationala la eveniment. Limbile arabe, de pilda, folosesc un alt sens de citire a textelor, iar capsarea documentelor trebuia facuta in concordanta cu acest detaliu“, explica Razvan Botezatu, manager al Xerox Global Services pentru Romania si Republica Moldova.

    Ulterior, acest gen de servicii au fost solicitate si de alte companii sau organizatori de evenimente care cautau, urgent si pentru perioade scurte de timp, echipamente de tiparire si operatori care sa-i ajute. Astfel, observand nisa de piata, Xerox a decis in urma cu un an de zile sa formeze o echipa dedicata serviciilor de suport pentru evenimente speciale. „Organizatorii de evenimente si o parte din clientii obisnuiti cauta solutii la cheie pentru tot ce inseamna tiparirea de documente“, spune Botezatu.

    Atunci cand se confrunta cu un eveniment de o asemenea amploare, Xerox incepe cu o evaluare preliminara a necesarului de echipamente, de consumabile si de personal specializat. Echipa asigura apoi transportul si instalarea echipamentelor, precum si asistenta tehnica pe tot parcursul evenimentului. Echipamentele pot fi instalate atat la compania-client, cat si intr-un alt amplasament ales de acesta. In situatii deosebite, cand organizatorul are deja propriile masini, Xerox poate realiza o configuratie de echipamente.

    Echipa Xerox a mai lucrat si pentru Eurovision-ul Copiilor sau pentru Congresul Francofoniei – organizat la Bucuresti intre 24 si 29 septembrie 2006 si care a avut peste 3.000 de participanti, printre care sefi de state si ministri de externe. „In acest caz, Xerox a mobilizat 24 de persoane si a instalat 12 echipamente de multiplicare, in doua locuri, timp de 20 de zile. La eveniment au participat peste 3.000 de persoane si au fost tiparite aproximativ 150.000 de documente“, isi aminteste Botezatu.

    Ulterior, Xerox a mai identificat ca potentiali beneficiari ai acestor servicii si companiile care au nevoie de back-up pentru managementul documentelor in situatii de forta majora sau companiile ce au nevoie de externalizarea temporara a productiei de documente. Datorita acestui tip de contract, spune Botezatu, compania a castigat clienti importanti din zona bunurilor de larg consum. „Intr-o prima instanta, ne-au solicitat pentru conferinte nationale sau intalniri regionale, dar apoi am incheiat contracte de servicii mai complexe de management al documentelor pe termen lung“, spune Razvan Botezatu.

    Xerox Romania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 39,8 milioane de euro, in crestere cu 16% fata de 2005. Dupa cum spune Razvan Botezatu, pentru acest an divizia de servicii continua sa fie principalul motor de crestere a veniturilor companiei, miza cea mai mare fiind externalizarea serviciilor de pe piata companiilor.

  • GHID DE PENSII: Nehotararea costa

    Mai sunt doar circa doua luni in care angajatii cu varsta sub 35 de ani trebuie sa isi aleaga un fond de pensii privat spre care le va fi virata o parte din contributia pentru pensie. Cei care pana pe 17 ianuarie nu isi vor exprima optiunea vor fi automat si aleator redistribuiti spre un administrator, in timp ce angajatii cu varsta intre 35 si 45 de ani pot face aceasta alegere pe termen nelimitat.

    Pana la finele primelor doua luni de campanie de vanzare pentru fondurile din pilonul II, circa 2,3 milioane de salariati de maxim 45 de ani au optat pentru unul dintre cei 18 administratori autorizati sa vanda astfel de produse. Piata totala (care ii include atat pe contributorii ce au obligatia sa intre in sistem, cat si pe cei care au aceasta optiune, dar nu sunt obligati sa si-o exercite) este estimata la circa 4,5 milioane de persoane, potrivit informatiilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Estimarile iau in calcul numarul total de persoane inregistrate la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) in anul 2007, insa estimarile companiilor vad o piata potentiala mai redusa, de circa 3,5 milioane de clienti. Pornind de la aceasta ultima estimare, doar 35% din totalul de contributori eligibili nu si-au ales inca un fond. Si, in conditiile in care companiile de profil au trimis pe terenul „de lupta“ peste 250.000 de agenti de vanzare, greu de crezut ca vor mai ramane multi potentiali clienti ce nu vor face o alegere pana pe 17 ianuarie.

    Trecand peste vanzarea efectiva, mai raman totusi alte doua probleme ce trebuie avute in vedere. Pe de o parte, contractele celor ce semneaza cu doua sau mai multe companii de pensii sunt invalidate, iar acestia au toate sansele sa ajunga in asa-numita loterie – respectiv in procesul de redistribuire automata ce va avea loc dupa incheierea campaniei de vanzare. Pana una-alta, numarul actelor de aderare invalidate (fie din cauza semnaturilor multiple, fie din alte cauze ce tin de completarea incorecta a actelor) este foarte mic – mai putin de 3% din totalul semnatarilor de contracte aflandu-se in aceasta situatie.

    O a doua problema ce poate aparea dupa incheierea campaniei de vanzare tine de migratia contributorilor intre cele 18 fonduri de pensii. Pentru cei ce semneaza cu o companie, dar ulterior se decid ca vor sa fie clientii unui alt fond exista posibilitatea de a se transfera. Totusi, migrarea intre fonduri costa, reglementarile CSSPP stabilind ca administratorii pot percepe un comision maxim de 5% din activul personal al participantului, daca transferul la un alt fond de pensii are loc mai devreme de 2 ani de la data aderarii initiale. In cazul in care acest transfer are loc dupa perioada de doi ani, administratorul nu mai percepe acest comision de 5%. Cu o singura exceptie, toti administratorii autorizati pe piata romaneasca au adoptat aceasta prevedere, stabilind comisionul de transfer la cota maxima de 5%, doar francezii de la AG2R optand sa-l reduca la 3,5% pentru primii doi ani.

    Totusi, tinand cont de contributia relativ mica ce va fi transferata la inceput spre fondurile private (2% din venitul brut al contributorului in 2008 si cu 0,5% mai mare in urmatorii ani), valoarea efectiva a acestei penalizari de transfer nu poate fi nici ea foarte consistenta. Spre exemplu, la un venit de 800 de euro pe luna, in 2008 activul personal din contul participantului ar fi sub 150 de euro (corespunzator unei contributii lunare de 16 euro pe luna si pentru noua luni de contributii, in varianta in care colectarea incepe in luna aprilie). Aplicat la un astfel de activ total, comisionul de transfer de 5% este de circa 7,5 euro, daca mutarea are loc dupa primul an de contributii. Pe langa comisionul de transfer mai trebuie insa luate in calcul si comisioanele bancare pe care le presupune mutarea activului personal de la un administrator la altul – dat fiind ca, indiferent de momentul transferului, participantul este cel care suporta aceste cheltuieli.

    Trecand insa de costurile efective ale unui transfer, mai trebuie luat in calcul un fapt: potrivit unui proiect de norma al CSSPP (aflat pentru moment in dezbatere publica), clientii isi vor putea schimba fondul doar de patru ori pe an. Mai precis, transferurile intre administratori vor putea fi facute doar in lunile februarie, mai, august si noiembrie ale fiecarui an. Dat fiind ca, teoretic, transferul se poate efectua doar dupa ce este platita prima contributie (plata ce confirma in esenta calitatea de membru al unui fond), iar momentul primei colectari va fi, cel mai probabil, dupa martie-aprilie 2008, prima luna de transfer efectiv pentru cei ce doresc ar putea fi mai anul viitor. La fel de adevarat este ca, pentru cei care nu isi aleg acum fondul absolut la intamplare sau fortati de factori externi (lucru interzis prin lege, de altfel), transferul imediat de la un fond la altul nici nu prea are logica. In esenta, o astfel de mutare isi va avea sensul dupa ce se vor vedea primele randamente ale fondurilor – iar acest lucru nu are cum sa se intample mai devreme de 6-8 luni, in cea mai fericita perspectiva, de la momentul primelor contributii. Pentru cei ce aleg inca de pe acum „cu cap“ grija costurilor sau a momentelor in care este posibil acest transfer nu ar trebui, de fapt, sa existe deloc.

    Puncte cheie

     

  • A atins bursa fundul sacului?

    Saptamana a inceput cu o scadere relativ minora pentru principalii indici bursieri, cu un minus de 0,7% pentru cotatia BET si de un procent pentru BET-FI. Practic, a fost prima zi din perioada mai-iunie, cand cotatiile testau praguri importante ale celor doi indici, 9.000 de puncte pentru BET si 70.000 de puncte pentru BET-FI. Pragurile nu au fost sparte insa decat a doua zi, marti, cand ordinele de vanzare au coplesit traderii, valoarea tranzactiilor inregistrate pe piata principala ajungand la peste 25 milioane euro, mult peste media de 17 milioane euro din cursul anului.

    Investitorii speriati sau panicati au vandut fara oprire, valoarea indicilor scazand cu 2% in cazul BET si 2,5% BET-FI. Cel mai "sifonat" din sedinta a iesit indicele compozit BET-C, care urmareste evolutia tuturor companiilor listate la BVB, si care a pierdut 3,1%, aratand ca piata in ansamblu a cazut mai mult decat companiile mari si lichide.

    "Pe masura ce atingem valori din ce in ce mai scazute, investitorii cu pierderi in portofoliu vand din ce in ce mai mult, cumparatorii fiind investitori pe termen mediu sau lung, care aduc bani pentru a profita de momentele foarte bune de intrare", spune Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust.

    Iar investitorii au continuat sa vanda si in sedinta urmatoare, cand pierderile s-au ridicat pana la 3,3% pentru BET-FI si 2,1% pentru BET, pe fondul unor volume ridicate, in valoare de peste 20 milioane euro pe piata principala. SIF Moldova a consemnat cea mai severa corectie dintre SIF-uri, cu minus 4,6 puncte procentuale. Caderea a fost in concordanta si cu situatia de pe toate pietele europene, pierderilor acestora mergand pana la doua puncte procentuale. "Ordinele de vanzare au inceput sa se domoleasca numai spre sfarsitul zilei. Pe piata spot, au avut loc si vanzari ale actiunilor pentru a le achizitiona la preturi mai mici, in special in cazul societatilor care stau bine fundamental, investitorii reduvandu-si astfel marimea pierderilor", comenta un broker.

    In acel moment a inceput sa se vorbeasca in piata despre iesirea unor fonduri straine, unele ca reactie la recomndarea Merrill Lynch de vanzare pentru titlurile Erste Bank, din cauza expunerii acesteia pe piata romaneasca prin Banca Comerciala Romana. Recomandarea a fost primita cu surprindere de catre investitorii rezidenti, deoarece BCR este divizia Erste care a adus cea mai mare parte din profitul grupului. Presiunea asupra cursului de schimb leu/euro a fost amplificata si de exit-ul de circa un miliard de euro, realizat de fondurile speculative, care pariaza pe diferenta de curs si pe dobanzile depozitelor la termen. Moneda nationala s-a depreciat zilnic, ajungand vineri la valoarea de 3,62 lei/euro, dupa ce euro fusese tranzactionat si la 3,69 lei.

    Cotatiile au continuat trendul descendent, iar in sedinta de tranzactionare de joi, dupa corectii de 1,1% pentru BET si BET-C si de 1,6% pentru BET-FI, valorile indicilor au ajuns la nivelurile inregistrate la inceputul anului. Inclusiv piata secundara RASDAQ a mers pe valori negative. Principalul indice RASDAQ-C, care reuneste evolutia tuturor societatilor listate pe piata secundara, a pierdut aproximativ 8 procente in sase zile consecutive de scadere.

    Ultima sedinta a saptamanii a fost ceva mai optimista. "E posibil sa fi atins fundul sacului, iar pana la sfarsitul anului sa mai recuperam ceva din pierderi. Cresterea de la sfarsitul sesiunii se astazi ne da sperante pentru saptamana viitoare, cand incepe si subscrierea ofertei Transgaz, iar daca suprasubscrierea va fi foarte mare, unii investitori se vro reorienta catre actiunile din piata", spune un broker. Practic, investitorii s-au saturat de vandut si au inceput sa si cumpere, insa nu au achizitionat pana cand nu au fost siguri ca mai jos nu se poate merge. Actiunile care pot fi cumparate mai ieftin la inceputul zilei nu au avut parte de ordine de cumparare pana cand nu au crescut.

    Spre exemplu, titlurile SIF Oltenia nu isi gaseau cumparatori la pretul de 3,58 lei, insa cand au ajuns la 3,70 lei cererile s-au inmultit pana la cateva sute de mii de actiuni.
    In urma cererilor atrase de cresteri, indicii au recuperat cate doua procente in ultima ora de tranzactionare a sesiunii. BET si-a intrerupt seria de zile neagre cu o majorare de 2%, insa a incheiat saptamana cu o micsorare totala de aproape 4%, iar scaderea aferenta ultimelor patru saptamani s-a ridicat la 13%. Cotatia indicelui a ramas sub pragul de 9.000 de puncte, la valoarea de 8.733 puncte.

    Indicele BET-FI si-a intrerupt seria de sase zile consecutive de scadere, cu un plus de 1,9% in ultima sedinta, si ramane la 66.861 puncte, sub cotatia din prima zi de tranzactionare a anului. BET-C, indicele composit al Bursei de Valori, a recuperat cel mai mult astazi, 2,4% in plus fata de sedinta precedenta, si reuseste sa pastreze o crestere de circa 15% fata de inceputul anului.
    Pentru saptamana viitoare se asteapta continuarea corectiei pozitive. Un suport partial ar putea veni si din pietele internationale, unde cresterea din ultimele doua zile este preconizata a fi de durata. "Vom continua in mod sigur corectia pozitiva, actiunile sunt prea ieftine ca sa nu se intre la cumparare", a comentat Iulian Panait, presedintele KTD Invest.

  • El e seful APIA

    Desi recunoaste ca nu este un specialist in domeniul auto, avocatul Ernest Popovici crede ca a fost desemnat presedinte al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA) tocmai pentru ca nu are niciun parti-pris. „Pana la urma, nici masina mea nu este una dintre marcile prezente in APIA“, glumeste Popovici. Avocatul are un automobil Infiniti, marca importata in Romania de Dom Automobile, companie care nu este membru al APIA.

    La inceputul acestei luni, APIA si-a desemnat un nou Consiliu Director, al carui presedinte este Ernest-Virgil Popovici. Predecesorul sau, Brent Valmar, directorul general al Porsche Romania, a devenit vicepresedinte, iar printre ceilalti membri ai consiliului figureaza nume cunoscute din industria auto – Constantin Stroe si Jacques Daniel (Dacia Groupe Renault), Herbert Stein (Autoitalia) sau Paul Badea (Badsi).

    In urma cu 14 ani, Popovici era unul dintre cei care puneau bazele asociatiei pe care ulterior avea s-o conduca actualul premier Calin Popescu-Tariceanu. Isi aminteste ca s-a numarat printre fondatorii APIA din mai multe motive. „In primul rand, pasiunea pentru auto, apoi relatiile de prietenie cu anumiti oameni de acolo si, nu in ultimul rand, din motive strict profesionale“, spune Popovici. El spune ca s-a implicat in calitate de avocat, fiind cel care a constituit asociatia si a arbitrat parerile fiecarui fondator. Avocatul este si membru fondator al altei organizatii – Yacht Club Regal Roman – reinfiintat in 1999, desi nu mai detine acum nicio ambarcatiune.

    Unul dintre cei mai cunoscuti avocati de business din Romania, fondatorul casei de avocatura Popovici, Nitu si Asociatii a renuntat partial la discretia care guverneaza aceasta breasla, implicandu-se in activitatea unei industrii extrem de dinamice. „Ii stiu pe toti membrii APIA, ne intelegem foarte bine, era poate nevoie de un echilibru la ora actuala“, afirma noul presedinte al organizatiei. Acum, referindu-se la alegerea sa, Popovici spune ca „toata lumea a fost de acord ca la ora actuala este nevoie de o voce neutra, de o persoana care sa nu fie implicata neaparat, care sa fie detasata, sa poata media conflicte cand apar“. In aceasta logica, un avocat ar putea avea o mai mare putere de negociere cu autoritatile, mai ales in chestiuni spinoase, cum e cea a taxei de prima inmatriculare. Deocamdata, obiectivele mandatului sau nu sunt inca definite, dar obiectivele majore ale APIA raman aceleasi, sustine Popovici.

    Desi, tangential, a mai fost implicat in mediul de business, fiind actionar – alaturi de alti doi parteneri ai Popovici, Nitu si Asociatii – al companiei care opereaza hipermarketurile Auchan pe piata romaneasca, Popovici spune ca nu vrea sa intre in afaceri si adauga ca nici nu mai este actionar al respectivei firme. Ernest Popovici se trage dintr-o familie de avocati cu traditie in Romania si spune ca ar fi putut sa se duca in zona de business, dar a preferat sa ramana avocat. Nici acum, dupa ce a preluat conducerea APIA, nu va renunta la activitatea de consultanta juridica: „In afara de avocatura, nu am facut altceva toata viata“.

  • Sa vedeti cum arat in CV

    Specialistii in recrutare considera ca este aproape de neconceput in 2007 pentru o companie de top, indiferent de industria in care isi desfasoara activitatea, sa ignore mediul online. Nu e o noutate ca internetul a devenit un element cheie in domeniul recrutarii, indiferent de metoda folosita de companii – site-uri specializate, anunturi online sau adevarate sisteme de resurse umane.

    „Tot mai multe companii isi muta o parte importanta din activitatea de recrutare in mediul online, pentru ca realizeaza ca altfel pierd o plaja foarte larga de candidati care isi cauta slujbe numai pe internet“, considera Shirley Brezeski, directorul executiv al companiei de recrutare online Websearch Recruitment. „De multe ori chiar si pozitiile de middle ori chiar de top management, in general rezervate pentru serviciile unui headhunter, pot fi ocupate cu ajutorul bazelor de date cu CV-uri de pe internet. Nu e exclus ca intr-un viitor nu foarte indepartat, toate recrutarile sa fie facute exclusiv online.“

    Una dintre companiile care considera necesara recrutarea online este Edgars Consolidated Stores (Edcon), ce administreaza unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de imbracaminte si incaltaminte de pe continentul african, cu peste 1.000 de magazine in Africa de Sud, Botswana, Namibia, Swaziland sau Lesotho. Recrutarea este una dintre principalele probleme pentru Edcon, care are in mod obisnuit peste 20.000 de angajati, dar in perioada sarbatorilor de iarna trebuie sa dubleze numarul acestora. „Pentru fiecare anunt de angajare primim in jur de 100 de CV-uri, avand in vedere rata ridicata a somajului din Africa de Sud“, spune Andrea Wiehahin, directorul de resurse umane al companiei. „Trebuie sa tratam problema cu foarte multa atentie, pentru ca multi dintre cei ce candideaza pentru post sunt clienti de-ai nostri si, chiar daca sunt respinsi, trebuie sa plece cu o impresie buna despre companie.“

    Pentru a recruta un numar atat de mare de oameni, Edcon recurge la internet. De fiecare data cand exista un post liber, compania introduce in sistemul online de resurse umane Softscape detalii privind cerintele postului si un profil al persoanei pe care ar dori sa o angajeze. Informatiile sunt trimise automat catre unul dintre directorii companiei, pentru a fi aprobate, dupa care sunt afisate pe site-ul companiei, la sectiunea Cariere, dar si pe site-uri de recrutare online, cum ar fi Career Junction.

    Tot ca parte a procesului de recrutare online, cei interesati de post isi trimit CV-ul companiei si, daca nu sunt acceptati, raman in baza de date Softscape pentru eventuale posturi libere ce vor fi scoase ulterior la concurs. Sistemul online de resurse umane al Edcon le permite managerilor sa caute in aceasta baza de date potentiali angajati in functie de anumite criterii si calculeaza chiar costurile pe care ar trebui sa le suporte compania in cazul angajarii unui anumit candidat. „In jur de trei sferturi dintre cere-rile pentru slujbe la Edcon vin prin internet si cea mai mare parte a angajarilor se fac prin aceasta metoda“, spune Leon Vermaak, director in cadrul companiei.

    Organizatii din toata lumea considera internetul o platforma oportuna pentru recrutarea angajatilor. „Ceea ce contribuie la dezvoltarea segmentului de recrutari pe internet este pe de-o parte lipsa fortei de munca, iar pe de alta parte cresterea in notorietate a sistemelor online de resurse umane, a site-urilor de recrutare, dar si a retelelor sociale si a lumilor virtuale“, considera Peter Cheese, partener in cadrul firmei de consultanta.

    Ultimele doua exemple din afirmatia lui Cheese sunt sustinute prin exemplele unor companii precum cel al firmei de consultanta in management KPMG sau al Royal Bank of Scotland, care au organizat cel putin un targ de joburi in lumea virtuala Second Life. In plus, potrivit unui studiu realizat de Asociatia pentru resurse umane in domeniul tehnologiei (Association of Technology Staffing Companies – ATSCo), cu sediul la Londra, 58% dintre companiile respondente considera ca retelele sociale, precum Facebook, MySpace sau LinkedIn, sunt mult mai utile pentru recrutarea online decat anunturile publicitare din ziare. Iar 83% au recunoscut ca au cautat potentiali candidati pe astfel de site-uri. „Retelele sociale sunt foarte utile in recrutare, mai ales pentru ca ofera o comunicare in ambele sensuri, compania avand posibilitatea sa caute angajati, iar candidatii sa decida la ce companii vor sa depuna un CV“, spune Dan Nye, directorul executiv al LinkedIn.

    In ceea ce priveste avantajele recrutarii online, timpul si costul unei recrutari sunt cele mai importante. In cazul Hyatt Hotels, un sistem de recrutare online a redus timpul necesar angajarii de personal pentru receptie de la patru saptamani la cinci zile, potrivit lui Randy Goldberg, directorul de resurse umane. In general, hotelurile care au mutat aceste procese pe internet au vazut o scadere cu 50% a costurilor pentru promovarea anunturilor de angajare.

    Un pas inainte spre sofisticarea metodei il reprezinta aplicatiile software pentru recrutare. „O aplicatie de recrutare online nu face doar sa afiseze posturile disponibile pe un site si sa primeasca solicitarile“ – spune Colin Tenwick, director executiv in cadrul companiei specializata pe aplicatiile software de recrutare Stepstone -, „ci acopera si alte procese din jurul angajarii“. De pilda, sistemul i-Grasp de la Stepstone, utilizat de operatorul de telefonie France Telecom, proceseaza in jur de 80% dintre cele 5.000 de candidaturi pe care le primeste anual. In prezent, sistemul are in baza de date aproximativ 50.000 de CV-uri, dupa spusele lui David Roberts, brand manager in cadrul Orange. i-Grasp ii permite echipei de resurse umane, formata din 200 de oameni, sa promoveze cultura companiei inca de la primul contact cu candidatii si sa se asigure ca acestia sunt informati pe durata intregului proces de recrutare, fie prin e-mail, fie prin mesaje pe telefonul mobil.

    In fine, recrutarea online permite un contact mai bun al potentialului candidat cu potentialul sau angajator: unii dintre cei ce doresc sa-si gaseasca online loc de munca pot sa-si publice CV-urile in format video. Site-uri de recrutare, precum CareerBuilder.com, deja gazduiesc astfel de clipuri video de prezentare a solicitantilor, care considera ca in acest fel compania unde isi depun candidatura isi poate da seama in cateva minute si de aptitudinile de comunicare sau de personalitatea lor, elemente pe care un CV traditional nu le poate ilustra. Desi inca nu foarte populare, CV-urile video au atras atentia unui numar de 31% dintre principalii angajatori din lume, potrivit unui studiu realizat in prima jumatate a acestui an de portalul de consultanta pentru resurse umane Vault.com. Iar 58% dintre respondenti sustin ca sunt deschisi la o astfel de posibilitate si ca ar urmari CV-urile video, fie chiar din pura curiozitate.

    Numarul celor angajati pe Internet in Europa a crescut cu 30% anul acesta, comparativ cu aceeasi perioada din 2006, estimeaza Yngve Traberg, directorul executiv al portalului ClickAJob.co.uk. Lansat in 2001 de grupul media danez Sondagsavisen, portalul a facut la vremea respectiva multa valva pe piata muncii din Marea Britanie, oferind cautatorilor de locuri de munca o posibilitate foarte simpla de cautare prin toate cele mai mult de 60.000 de anunturi publicate zilnic pe cele circa 250 de site-uri britanice de recrutare si de a primi toate rezultatele printr-o interfata prietenoasa. Cautatorii de slujbe au putut beneficia si de „Job Agent“, un serviciu de alerta prin e-mail destinat sa-i tina la curent cu noile oferte din domeniul cautat de ei.

  • Cadere accentuata la bursa

    "Pe masura ce atingem valori din ce in ce mai scazute, investitorii cu pierderi in portofoliu vand din ce in ce mai mult, cumparatorii fiind investitori pe termen mediu sau lung, care aduc bani pentru a profita de momentele foarte bune de intrare", spune Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust.
    Panica la vanzare poate fi observata cel mai usor in evolutia companiilor cu rezultate financiare peste asteptari, cum sunt Banca Transilvania (simbol TLV) sau Banca Romana pentru Dezvoltare – Societe Generale (simbol – BRD), care inregistreaza in continuare pierderi. In aceste cazuri, vanzatorii marcheaza, totusi, profit, deoarece, in ciuda scaderilor din ultimele luni, titlurile au un randament pozitiv pentru intreg anul 2007.
    Situatia este asemanatoare si in cazul SIF-urilor, unde caderea este chiar mai mare, chiar daca, dupa primele 10 luni, societatile au inregistrat profit. Mai mult decat atat, valoarea unitara a actiunilor raportata la activul net, raport care arata valoarea reala a unei actiuni, este mult mai mare decat pretul de tranzactionare. Cea mai diferenta apare in cazul SIF Oltenia (simbol – SIF5), unde valoarea este de 5,05 lei dupa raportarile financiare la 10 luni, iar pretul mediu din piata este de 3,8 lei.
    Revenirea de la minus mai mare, peste trei procente) la un minus mai mic (circa doua procente) s-a realizat pe fondul unor volume mari de tranzactionare. Valoarea tuturor tranzactiilor realizate a fost de aproape 28 milioane euro, operatiunile incheiate la BVB ridicandu-se la peste 25 milioane euro, mult peste media de 17 milioane euro din cursul anului. "Revenirea pe volume" este considerat un factor care poate duce la sustinerea cresterii si in zilele urmatoare.
    Moneda nationala s-a depreciat astazi pana la 3,5 lei pentru un euro, principala cauza fiind considerata decizia Merrill Lynch de a recomanda "vanzare" pentru actiunile Erste Bank din cauza prezentei in Romania, zona uc risc investitional in crestere. Analistii considera posibila deprecierea leului pena la 3,6 – 3,7 lei/euro pana la sfarsitul anului.
    Corelarea pietei autohtone cu pietele internationale nu a functionat deloc astazi, majoritatea burselor din vestul europei inregistrand cresteri dupa ce s-au aflat la minimele din ultimele trei luni. Regiunea din care facem si noi parte, Europa Centrala si de Est, a continuat scaderea. Pana la ora inchiderii sedintei de tranzactionare de la noi, indicele polonez WSE WIG pierduse peste un procent, iar indicele BUX al bursei din Budapesta tot un procent. Codasii de astazi am ramas noi, cu un minus de peste 2%, si bulgarii, unde SOFIX a cazut aproape 4%.

    Cititi o analiza despre tendintele inregistrate de piata de capital din Romania in editia din aceasta saptamana a BUSINESS Magazin

  • Bursa vazuta de la Viena

    Perioada de incertitudine in care se afla pietele de capital din intreaga lume nu se va incheia, in viziunea austriacului, decat in aprilie-mai anul viitor, odata cu incheierea anului fiscal. „Daca ne uitam la estimarile privind pierderile bancilor si ale fondurilor de investitii datorate crizei ipotecare, estimari care se ridica pana la 400 de miliarde de dolari, si la pierderile deja raportate (care nu ajung nici la o treime din aceasta suma, n. red.), putem observa o mare diferenta. Doar auditorii care vor efectua controalele pentru tot anul vor putea prezenta nivelul real al pierderilor“, spune Michael Buhl. Aceasta inseamna ca volatilitatea bursiera se va mentine luni bune de-acum incolo, la fel si aversiunea tot mai mare a fondurilor de investitii la risc.

    Bursa de Valori din Viena, una dintre cele mai mari piete reglementate din centrul si estul Europei, are o capitalizare de peste 170 de miliarde de euro si o lichiditate zilnica de circa 700 de milioane de euro. Cresterea pana la acest nivel nu a fost usoara, majoritatea problemelor de la bursa vieneza fiind identice cu cele cu care se confrunta acum Bursa de Valori Bucuresti in prezent, spune Buhl. „In urma cu cativa ani, multe companii austriece au ales sa se listeze la Frankfurt si nu la Viena. Dezavantajele, intre care lichiditatea scazuta de care au avut parte acolo, au facut insa ca aproape toate sa se intoarca in tara, unde acoperirea media si interesul investitorilor sunt incomparabil mai mari.“

    E un argument pentru ca Buhl sa recomande acum listarea pe piata autohtona pentru toti doritorii de a ajunge la cota bursei. „Cea mai profitabila listare este cea pe piata interna, unde ai toate elementele necesare succesului: acoperire media, imagine deja cunoscuta a marcii, interes din partea investitorilor. Din pacate, managerii care se ocupa de listare au tendinta sa angajeze cele mai mari societati de intermediere, cum ar fi JP Morgan sau Goldman Sachs, care prefera bursele mari, unde au deja experienta“, spune Michael Buhl. Angajarea societatilor foarte mari pentru intermediere este insa o garantie pentru manageri in fata actionarilor in cazul unui esec, dupa principiul „daca ei nu au putut, atunci nimeni nu poate“. Nici dubla listare nu este o solutie foarte buna pentru o companie, in opinia oficialului austriac, din cauza costurilor aproape duble si a reducerii pachetului liber la tranzactionare.

    Atragerea companiilor pe bursa este o alta problema. „In urma cu trei ani am inceput un studiu asupra companiilor austriece, pentru a vedea care s-ar putea lista. Am ales circa o mie de societati de marime medie si mare, cu balante financiare pozitive si perspective bune pentru viitor. Dintre acestea, doar 9% au considerat listarea o optiune“, povesteste Michael Buhl. La listare nu au ajuns insa decat putine companii dintre cele 90, principalele obstacole fiind costurile ofertei publice initiale si rezistenta managerilor sau a proprietarilor in fata transparentei si a reducerii puterii decizionale, impuse de cerintele cotarii. „De multe ori, managerii sunt greu de convins ca avantajele listarii sunt mai importante decat pierderea unei parti din putere“, apreciaza seful bursei din Viena. La fel si cand vine vorba despre costuri; chiar daca cei 8% din valoarea ofertei initiale trebuie sa fie achitati o data (costul unei oferte publice initiale pe pietele de capital europene este in general de circa 7-8%), cheltuielile aferente unui credit sunt, prin comparatie, mult mai mari, desi sunt repartizate pe toata perioada de rambursare.

    Solutia gasita de austrieci a fost roadshow-ul, adica evenimente organizate in care managerii sunt adunati si li se explica, cu ajutorul altor directori de companii deja trecute prin aceasta experienta, avantajele listarii. Si mai ales ale listarii unui pachet de actiuni semnificativ, peste cota minima de listare de 25%. „Am avut multe discutii cu compania Starbucks, care s-a listat si la noi, pentru a-i convinge sa lase liber la tranzactionare un pachet de 25% plus o actiune. Chiar si acea actiune conteaza atunci cand vii in fata investitorilor. Oferta lor a avut valoarea de 1,4 miliarde de euro si a fost suprasubscrisa de zece ori“, spune Michael Buhl, care crede ca „si 10% este mai bine decat deloc“ atunci cand vorbeste despre apropiata listare a Transgaz Medias, pentru care subscrierea va incepe la 26 noiembrie.

    Ambiguitatea care poate fi observata pe piata romaneasca de capital, cu volatilitate mare bazata pe perceptia investitorilor si nu pe rezultatele financiare, nu este considerata ciudata de catre Michael Buhl: „Pot da ca exemplu o companie austriaca care a raportat 15 ani la rand cresteri constante ale profitului net. In toata aceasta perioada, cotatia actiunii lor a ramas neschimbata. Sunt multe cazuri in care profitul se majoreaza cu cifre mari, de pana la 50%, dar pretul de pe piata creste foarte putin. In astfel de cazuri, tranzactionarea se bazeaza doar pe sentiment, pe impresie, nu pe analize fundamentale sau tehnice“.

    Colaborarea bursei din Viena cu cea din Bucuresti s-a concretizat prin lansarea unui indice, ROTX, ce are la baza 11 companii mari din Romania. Pe parcursul celor doi ani si jumatate de la lansare, pe baza indicelui fondurile straine au achizitionat actiuni in valoare de circa 250 de milioane de euro. Pe langa acesti bani, cumparatorii au mai investit si direct in bursa de la Bucuresti pentru acoperirea riscului (operatiuni de hedging).