BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Fabrică de făinuri proteice, care reciclează integral produsele secundare din lanţul de producţie

    În a doua jumătate din 2023, Transavia a inaugurat cea mai modernă fabrică de făinuri proteice. Noua facilitate asigură o procesare continuă subproduselor nedestinate consumului uman, prelucrând toate ţesuturile animaliere. Noua unitate permite reciclarea a 100% a produselor secundare rezultate pe lanţul de producţie, de la incubaţie până la abatorizare (coji de ouă, organe, pene şi sânge), care sunt colectate separat şi apoi supuse unor procedee diferite de coacere şi sterilizare.

     

    Descrierea inovaţiei:

    În România, deşeurile animaliere reprezintă una dintre problemele importante pentru orice sistem de creştere a animalelor, iar reducerea producerii acestora necesită eforturi semnificative.

    Transavia este unul dintre foarte puţinii producători din industria alimentară din România care au optat să utilizeze integral subprodusele nedestinate consumului uman rezultate din lanţul tehnologic, evitând practic reducerea de deşeuri. Investiţiile masive în facilităţi de producţie proprii asigură un lanţ circular în urma căruia rezultă produse cu valoare adăugată, fără impact negativ asupra mediului. Accentul pe sustenabilitate este dublat de controlul atent al costurilor şi generarea de venituri.

    Elementul de noutate:

    „Politica ZERO Pierderi înseamnă şi să valorificăm tot ce se poate astfel încât practic să nu generăm deşeuri. Acordăm o atenţie deosebită gestionării aşternutului uzat scos din hale, pe care îl valorificăm circular prin utilizare ca îngrăşământ organic în cadrul fermelor noastre vegetale”, declară Theodora Popa, vicepreşedinte, Transavia. Gunoiul provenit de la păsări este colectat în depozitele autorizate ale companiei, unde se stochează în vederea stabilizării, etapă obligatorie înainte de utilizarea acestuia ca îngrăşământ organic pentru culturi în fermele vegetale ale grupului. Utilizarea acestui îngrăşământ organic, mai prietenos cu mediul, se face în conformitate cu necesarul din sol, pe care specialiştii firmei îl planifică prin planuri de fertilizare rezultate în urma analizelor specifice. „Reuşim astfel să utilizăm mai puţin îngrăşământ chimic şi să reducem emisiile de gaze cu efect de seră”, afirmă Theodora Popa.

    În a doua jumătate a anului 2023, Transavia a inaugurat cea mai modernă fabrică de făinuri proteice. Noua facilitate asigură o procesare continuă subproduselor nedestinate consumului uman, prelucrând toate ţesuturile animaliere. Noua unitate permite reciclarea a 100% a produselor secundare rezultate pe lanţul de producţie, de la incubaţie până la abatorizare (coji de ouă, organe, pene şi sânge), care sunt colectate separat şi apoi supuse unor procedee diferite de coacere şi sterilizare. „Pe lângă faptul că utilizăm mult mai puţin gaz decât în cazul incinerării, făina proteică are valoare nutritivă superioară faţă de cenuşă. Celălalt produs rezultat în urma acestei prelucrări, grăsimea, se poate rafina şi poate fi folosită ca biocombustibil. Produsele rezultate sunt valorificate, fiind folosite de parteneri din ţară sau din străinătate”, conform reprezentantei companiei.

    Transavia este liderul pieţei locale de carne de pui, fiind una dintre cele mai importante afaceri de familie, care deţine şi produce brandul de carne de pui Fragedo şi semipreparate pe bază de pui Papane. „În cei peste 32 de ani de activitate, compania a investit constant în modernizare şi în tehnologie de ultimă generaţie şi a adoptat inovaţia ca sursă de creştere sustenabilă a businessului şi de predictibilitate pentru viitor”, mai spune Theodora Popa. Transavia are în prezent aproape 2.400 de angajaţi, care activează preponderent în cele 31 ferme de creştere a păsărilor şi în cele patru ferme de producţie vegetală, în fabrica de nutreţuri combinate, în cele trei abatoare de ultimă generaţie şi în fabrica de procesare a cărnii. În fermele grupului, localizate în opt judeţe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui. Aproximativ 30% la sută din producţia anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene şi de pe alte continente.

    Efectele inovaţiei:

    Reducerea pierderilor şi a risipei alimentare reprezintă un aspect esenţial pentru asigurarea unei alimentaţii durabile şi sănătoase. Risipa alimentară are loc în toate segmentele ciclului de viaţă al alimentelor, de la recoltarea culturilor şi sacrificarea animalelor până la procesare, vânzarea cu amănuntul şi pierderile consumatorilor. „Studiile ştiinţifice indică faptul că 42% din pierderile au loc la nivelul gospodăriilor şi 39% în timpul producţiei de alimente, restul fiind generate în sectorul serviciilor alimentare şi în timpul distribuţiei”, punctează Theodora Popa. Tot ea adaugă că Transavia a creat un sistem de creştere ecologic al puilor, fără deşeuri animaliere rezultate din creşterea şi abatorizarea pasărilor. Deşeurile rezultate în procesul de producţie conţin produşi cu valori nutritive considerabile, inclusiv proteine şi aminoacizi esenţiali, ceea ce le transformă în resurse preţioase pentru producţia ulterioară de articole cu valoare adăugată. Practicile inovative ale liderului pieţei de carne de pui din România, realizate pe baze ştiinţifice şi susţinute prin investiţii strategice, îndreaptă sectorul avicol către model de producţie cu zero deşeuri, având un impact semnificativ asupra reducerii poluării mediului înconjurător.

    Această abordare sustenabilă şi inovativă, contribuie la susţinerea ţintei obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), respectiv de a reduce cu până la 50%, până în 2030, pierderile alimentare globale generate pe cap de locuitor de-a lungul lanţului de aprovizionare cu alimente.

  • Cine este românca ce a decis să renunţe la un job sigur în străinătate pentru o idee aproape nebunească de antreprenoriat în ţara natală

    Un punct de inflexiune şi o dorinţă de a schimba macazul au condus-o pe Georgiana Ghiciuc la un business născut din pasiunea ei dintotdeauna – pantofii. Locuia în Berlin, astfel că o schimbare a fost şi revenirea în ţară. O decizie aproape nebunească, aşa că brandul pornit de la zero trebuia să reflecte asta.

    „După 14 ani de lucrat în servicii, m-am hotărât că ar fi frumos să schimb radical macazul şi să mă ocup de pasiunea mea dintotdeauna – pantofii. Pur şi simplu m-am întrebat ce aş face în viaţă dacă ar fi să aleg ceva ce mă pasionează cu adevărat şi am ajuns la ideea de pantofi cu toc”, povesteşte Georgiana, fondatoarea MAD Shoes. Aşa că a lăsat Germania pentru România şi a găsit aici un furnizor local care lucrează pantofii manual.

    Sunt pantofi din satin, cu accesorii lucrate de artişti români şi internaţionali, ceea ce face ca fiecare model să fie unic. Micile detalii sunt din sticlă sau porţelan, iar în plan sunt şi unele din metal pentru colecţiile viitoare. Uşor nu a fost până acum, pentru că provocările sunt multiple. Simplul fapt că atunci când a pornit, în toamna anului 2023, nu cunoştea mai deloc domeniul în care a intrat a fost un obstacol serios. Dar Georgiana învaţă permanent despre ce înseamnă producţia de pantofi şi îşi formează deja ochiul astfel încât să recunoască din prima un pantof lucrat excelent. Şi marketingul este o provocare. „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri. Şi, deşi suntem experţi în marketing B2B, marketingul direct către consumator e cu totul altă poveste. Mărturisesc că poziţionarea acestui gen de produs într-o piaţă ultracompetitivă nu e deloc uşoară.”

    Experienţa Georgianei Ghiciuc este în comunicare şi marketing digital, având în spate un master de profil în Franţa, pe lângă un doctorat în comunicare politică. În 2014, a fondat o mică agenţie de marketing digital şi employer branding – Beaglecat, iar în Germania a lucrat în calitate de consultant în marketing şi cultură organizaţională. Aşadar, nici cunoştinţele, nici experienţa în promovare nu-i lipsesc. A mai adăugat o investiţie estimată la peste 30.000 de euro în ultima jumătate de an şi a ajuns cu MAD Shoes în punctul în care munceşte la consolidarea brandului pe o piaţă deja aglomerată. „Suntem implicate eu şi colega mea din agenţia de marketing şi lucrăm cu o serie de colaboratori. Partea de producţie am externalizat-o către fabrica din Bucureşti. Noi gândim numai designul şi ţinem legătura cu furnizorii.”

    MAD Shoes este pentru femeile cărora leplac brandurile de lux, dar care vor să se diferenţieze în noianul de opţiuni pe care le oferă piaţa. Nu sunt neapărat obsedate de modă, dar adoptă uneori ţinute mai îndrăzneţe. Sunt femei pasionate de artă şi care ţin la sustenabilitate când vine vorba de brandurile de modă pe care le poartă. „De aceea pantofii noştri, în ediţie limitată, lucraţi cu artişti naţionali şi internaţionali, pot fi purtaţi şi de femeile din zona corporate, şi de cele care îşi doresc să faca din modă un statement.” Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing. Ce îşi doreşte Georgiana Ghiciuc mai departe? „Ne dorim ca anul acesta să ajungem la piaţa noastră ţintă în măsură cât mai mare – femeile din Europa de Vest. Şi să punctăm mai clar viziunea brandului: aceea de a aduce împreună măiestria pantofilor handmade şi creativitatea artiştilor plastici.”   

     

    „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri.“ – Georgiana Ghiciuc, fondatoare MAD Shoes

    Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Le Chat Gourmand – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Safta

    Prezenţă: în zona de nord a Capitalei

    Saint Roastery – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Simona şi Ionuţ Croitoru

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 650.000 de euro

    Prezenţă: în zona Victoriei din Bucureşti

    Luna Rock – glamping (judeţul Vâlcea)

    Fondator: Marius Dumitran

    Investiţie: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 13.000 de euro

    Prezenţă: Brezoi, jud. Vâlcea

    ProMold Sib – fabrică de piese metalice de precizie (Sibiu)

    Fondator: Sergiu Opriş

    Investiţie iniţială: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Atelier Răpeanu – atelier de obiecte din lemn masiv (Bucureşti)

    Fondator: Dragoş Răpeanu

    Investiţie iniţială: 1.500-2.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Superpreţ: sistemul automatizat de evidenţiere a celor mai bune preţuri

    Eticheta Super Preţ este un instrument prin care clienţii sunt informaţi că produsul afişat are cel mai bun preţ din online. Această etichetă este acordată pe baza unui algoritm automatizat care compară, la fiecare 15 minute, preţurile disponibile în piaţă pentru fiecare din peste 700.000 de produse.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Lansat în martie 2023, Super Preţ poate fi regăsit la peste 700.000 de produse din toate grupele de nevoi din oferta eMAG şi a sellerilor din marketplace. Acesta atestă faptul că produsul are cel mai mic preţ, prin comparaţie cu preţurile practicate de alţi retaileri la un anumit moment. Această inovaţie este posibilă datorită unui algoritm automat de comparare a preţurilor, care a fost dezvoltat ca parte a unui plan amplu de investiţii pe trei ani în tehnologie dezvoltată de eMAG în România, care se ridică la  447 de milioane de lei.

    Eticheta Super Preţ a fost dezvoltată pentru a veni în întâmpinarea clienţilor într-o perioadă în care inflaţia şi costurile mari au pus presiune pe bugetele oamenilor, care au devenit din ce în ce mai atenţi la felul în care îşi gestionează cheltuielile. În egală măsură, Super Preţ simplifică experienţa de cumpărare a clienţilor la fiecare sesiune de cumpărături.

     

    Elementul de noutate:

    Super Preţ este un instrument inovator, care le oferă clienţilor garanţia celui mai bun preţ, fără să mai fie nevoie ca ei să caute în mai multe magazine  şi să  piardă timp comparând oferte. Datorită lui, experienţa de cumpărare este mai simplă şi mai bună.

     

    Efectele inovaţiei:

    De la lansarea acestui instrument şi până în prezent, peste 30% dintre comenzi au fost plasate pentru produsele care aveau eticheta Super Preţ. Gradul de utilizare crescut reflectă utilitatea lui în vieţile clienţilor noştri şi confirmă că dezvoltările din spate şi tehnologia pe care o folosim le oferă o experienţă bună de shopping, care îi ajută să economisească şi timp şi bani.

  • Pe culmile maximelor istorice. Cel mai bun an pentru bănci din istoria României

    Profit record în banking de aproape 14 mld. lei, active ajunse la vârfuri istorice, de peste 800 mld. lei, stabilitate a dobânzilor, odată cu scăderea inflaţiei, solvabilitate şi lichiditate la cote ridicate, încetinirea creditării, continuarea consolidării şi restructurării băncilor, cu tranzacţii surpriză de M&A, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor, continuarea digitalizării şi nivelul scăzut al ratei NPL, sub 3%, sunt câteva dintre caracteristicile bankingului românesc în 2023. Băncile s-au repliat rapid, acomodându-se la noua realitate caracterizată de încetinirea economiei, inflaţie, dobânzi ridicate, deficite în creştere, după perioada lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici.

     

    Băncile par să o ducă din ce în ce mai bine. O arată ultimii ani, care au adus maxime istorice după maxime istorice, inclusiv în privinţa profiturilor, care au urcat la 5-6-7-8 mld. lei/an la nivel de sistem bancar, pentru ca în 2022 câştigul băncilor să ajungă la un record de peste 10 mld. lei, iar în anul 2023 să urce spre vârful de 14 mld. lei. Practic, anul 2023 s-ar putea delimita ca cel mai bun an din istoria României pentru instituţiile de credit, cu maxime istorice pe mai multe paliere. Cu profit record, cu active ajunse la un nou maxim istoric, cu continuare a creditării, cu solvabilitate de peste 20% şi cu lichiditate la cote ridicate, cu o rată de neperformanţă în scădere, sub 3%, sistemul bancar românesc face istorie. Aceste rezultate record vin într-un context în care cei trei ani de dinainte, adică 2020, 2021, 2022, au fost ani dificili, marcaţi de pandemie, cu o serie de restricţii, război la graniţă, criză energetică, inflaţie, creştere a dobânzilor şi a ratelor bancare, au fost ani de stress test pentru întreaga economie. Şi pentru sistemul bancar aceşti ani au fost provocatori, însă băncile au reuşit să se replieze destul de rapid. Băncile s-au acomodat la noua realitate caracterizată de încetinirea economiei, inflaţie, dobânzi ridicate, deficite în creştere, după perioada lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici. De altfel, privind retrospectiv în ultimul sfert de secol (marcat şi de perioade de boom, şi de crize economice) vedem că băncile din România au rămas în cea mai mare parte a timpului pe plus, sistemul bancar românesc reuşind să bifeze 20 de ani de profituri anuale, mai mari sau mai mici, şi doar 5 ani de pierderi, conform datelor transmise de BNR. Dovadă că băncile au cam reuşit să facă profituri şi în vremuri bune şi în vremuri mai puţin bune.

    În anul de referinţă 2023, ascensiunea puternică a veniturilor băncilor, în contextul dobânzilor mari, şi continuarea creditării au ajutat sistemul bancar românesc format din 32 de bănci să obţină un profit net record de 13,7 mld. lei, în creştere cu 34% faţă de câştigul raportat pentru anul 2022. Acesta a fost cel mai bun câştig anual pentru bănci, un profit istoric. Analizând evoluţia câştigurilor băncilor pe parcursul anului 2023, vedem că în T1/2023 profitul era de 3,4 mld. lei, iar până la jumătatea anului băncile au reuşit să-şi dubleze câştigul, pentru ca după 9 luni din 2023 profitul să depăşească  nivelul din întregul an 2022, de 10 mld. lei, iar la final de 2023 să urce spre 14 mld. lei. Profitabilitatea sectorului bancar a continuat să se consolideze, indicatorii privind rentabilitatea capitalurilor şi a activelor fiind de 20,4% (ROE), respectiv de 1,8% (ROA) la finele anului 2023, peste nivelurile din anul 2022 (16,4%, respectiv 1,5%, decembrie 2022). La nivelul Uniunii Europene (UE) băncile din România au condus în ultimii ani topul profitabilităţii, ajungând să aibă chiar ROE dublă faţă de media UE. Chiar şi BNR a recunoscut în diverse studii şi analize publicate că ROE, rentabilitatea capitalului băncilor din România, este cea mai mare din Europa.

    Dobânzile încasate de bănci la credite sunt principala sursă de câştig, iar anul trecut dobânzile au rămas la niveluri ridicate, deşi inflaţia a mai scăzut.

    Pe de altă parte, la nivel sectorial, dacă analizăm ROE în bănci faţă de alte sectoare economice din România vedem că sectorul bancar a fost destul de aproape de limita de jos a profitabilităţii, doar utilităţile având un ROE mai scăzut, profitabilitatea sistemului bancar fiind şi sub media profitabilităţii la nivelul economiei. Băncile sunt mai puţin profitabile comparativ cu alte sectoare economice, precum industria, comerţul, construcţiile sau agricultura, după cum reiese din datele BNR din 2023. Nivelul ridicat al dobânzilor cerute de bancheri la credite şi ecartul faţă de dobânzile bonificate de bănci la depozite i-au determinat pe unii politicieni români să propună taxarea câştigurilor băncilor de pe piaţa locală ca în ţări precum Italia, Spania sau Ungaria, taxa suplimentară bancară fiind până la urmă implementată. Astfel, băncile comerciale din România încep să plătească din 2024 impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, acest nou impozit adăugându-se la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de bănci; noul impozit este aplicabil tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere). Băncile mari au raportat pentru anul 2023, în general, profituri în creştere comparativ cu nivelurile din 2022, în condiţiile creşterii creditării, dar mai ales după ascensiunea veniturilor în contextul dobânzilor mari, precum şi ca urmare a costului mic al riscurilor şi provizioanelor reduse. Dobânzile încasate de bănci la credite reprezintă principala sursă de câştig pentru instituţiile de credit, iar anul trecut dobânzile au rămas la niveluri ridicate, deşi inflaţia a mai scăzut la 14,5% în martie, 10,3% în iunie, 9% în septembrie şi 6,6% în decembrie 2023.

    Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Anul trecut, ascensiunea profitului băncilor a venit pe fondul nivelurilor ridicate ale dobânzilor, în contextul continuării creditării cu un ritm mult mai lent decât în 2022. De fapt, creditarea a frânat în 2023, crescând cu un ritm mediu de circa 7%, la jumătate faţă de viteza din 2022, în timp ce şi economia a încetinit creşterea PIB fiind de doar 2,1%, faţă de 4,1% în 2022. O problemă importantă a sectorului bancar este că România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderii în PIB ale activelor şi creditelor. La nivelul întregului sector bancar românesc sumele economisite în depozite au rămas la un nivel ridicat, fiind cu 100-200 mld. lei peste soldul creditelor, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie susţinută creditarea mai puternic. La finalul anului 2023, soldul depozitelor era de circa 574 mld. lei, în timp ce soldul creditelor ajunsese la 387 mld. lei. Iar raportul credite/depozite scăzuse în decembrie 2023 sub 70%, la 67,8%, fiind mai mic decât nivelul de la final de 2022, de 71,4%. Astfel, se observă că raportul credite/depozite a rămas în jurul a 70% în ultimii ani, semn că nivelul creditării nu ţine pasul cu depozitele din sistemul bancar. Privind retrospectiv, în perioada 2007-2013 raportul dintre credite şi depozite depăşea 100%, iar începând din 2014 acest nivel a scăzut de la an la an. În perspectivă, revigorarea creditării va veni odată cu reducerea dobânzilor şi a inflaţiei.

    Profiturile pentru majoritatea băncilor din top 10 au crescut anul trecut cu procente individuale cuprinse între 14% şi 50%.

    Dar cum au reuşit băncile să facă profit record de aproape 14 mld. lei în 2023? Băncile au obţinut un câştig suplimentar din dobânzi de 24 mld. lei în condiţiile în care au încasat venituri din dobânzi la credite de peste 43 mld. lei, mai mult decât duble faţă de cheltuielile cu dobânzile la depozite, de 19 mld. lei. Concret, băncile au încasat în tot anul 2023 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de peste 43 mld. lei, mai mari cu 14 mld. lei, respectiv cu aproape 50% (48%) peste nivelul încasărilor din anul 2022, conform datelor transmise de BNR. Creşterea substanţială a încasărilor din dobânzi a fost influenţată şi de nivelurile ridicate ale indicilor de referinţă ROBOR şi IRCC. Făcând o medie a ROBOR la 3 luni din anul 2023 vedem că nivelul a fost de peste 6,6%, peste media din anul 2022. Şi noul indice IRCC de referinţă, folosit pentru calculul ratelor la bancă la creditele noi ipotecare şi de consum acordate după luna mai 2019, a mai crescut, valoarea utilizată ca referinţă la creditele noi ajungând la 5,71% în T1/2023, 5,98% în T2, 5,94% în T3, respectiv 5,96% în T4/2023, însă acest indice a rămas în continuare sub 6% şi sub ROBOR la 3 luni. În lupta cu inflaţia, BNR a majorat dobânda-cheie pe parcursul anilor 2021, 2022 şi 2023 de 11 ori în total, până la 7%, ultima majorare fiind operată în ianuarie 2023, iar apoi pe parcursul anului 2023 nivelul a fost menţinut. Inflaţia a coborât la 6,6% la finalul anului 2023, după ce în 2022 a depăşit şi 16%. În ceea ce priveşte cheltuielile băncilor cu dobânzile plătite pentru depozite, nivelul a ajuns la finalul anului 2023 la 19,1 mld. lei, în creştere cu 10 mld. lei, respectiv cu 110% comparativ cu 2022, conform datelor BNR. Cu toate că şi cheltuielile băncilor cu dobânzile la depozite au sprintat puternic în anul 2023, fiind duble faţă de 2022, volumul este în continuare mic raportat la veniturile băncilor din dobânzile la credite. Practic, cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozite au fost în anul 2023 de circa 2,3 ori ori mai mici decât încasările băncilor din dobânzile la credite. De-a lungul timpului, bancherii au menţinut creditarea mai scumpă decât dobânzile plătite pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit. Veniturile din activitatea de creditare sunt principala sursă de câştig pentru bănci în condiţiile în care mai mult de jumătate din veniturile totale vin din dobânzi. Însă şi comisioanele sunt o componentă importantă în structura veniturilor băncilor. Nivelul veniturilor nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) a ajuns la finalul anului 2023 la 24 mld. lei, după un salt de 20% faţă de anul 2022, iar veniturile nete din comisioane au ajuns la 5,5 mld. lei, după o creştere de 6%. Veniturile nete cumulate ale băncilor din activitatea de bază, adică veniturile nete din dobânzi (venituri încasate minus cheltuielile cu dobânzile) şi veniturile nete din comisioane, au depăşit 29,5 mld. lei la finalul anului 2023 (+17% faţă de 2022), în timp ce veniturile operaţionale totale la nivelul sistemului bancar au fost de 34,2 mld. lei.

     

    Ce profituri au făcut băncile mari în 2023? Analizând băncile mari vedem că profiturile pentru majoritatea instituţiilor de credit din top 10 au crescut anul trecut cu procente individuale cuprinse între 14% şi 50%. Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în anul 2023 Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen Bank, cu câştiguri cumulate de circa 6,7 mld. lei, adică aproximativ 50% din câştigul total al sistemului bancar. Iar dacă adăugăm şi BRD şi ING Bank şi punem împreună câştigurile celor mai profitabile cinci bănci mari din România, se ajunge la 9,9 mld. lei, adică peste 70% din câştigul total al sistemului românesc. Comparativ, în anul 2022 Banca Transilvania, BCR şi BRD au fost pe podium în clasamentul celor mai profitabile bănci, cu câştiguri cumulate de 5,3 mld. lei în 2022. Lider în topul celor mai profitabile bănci mari din 2023 este Banca Transilvania, care conduce şi topul băncilor de pe piaţa locală după active, banca raportând un câştig net de peste 2,49 mld. lei, în creştere cu 14% faţă de 2022. Creditele nete acordate de banca din Cluj au înregistrat în 2023 o creştere cu aproape 13% faţă de 2022, ajungând la un sold de circa 71,6 mld. lei.

    Cele mai profitabile trei bănci mari au fost în 2023 Banca Transilvania, BCR şi Raiffeisen, cu câştiguri cumulate de 6,7 mld. lei, adică 50% din profitul sistemului bancar.

    Pe locul 2 în topul băncilor profitabile a fost în anul 2023 BCR, a doua cea mai mare bancă după active, care a obţinut un profit net de aproape 2,49 mld. lei, în creştere cu 36%. Creditele şi avansurile nete acordate clienţilor de BCR au crescut cu doar 6% până la 58,7 mld. lei la final de 2023. Podiumul topului băncilor mari profitabile din 2023 este completat de Raiffeisen Bank, a şasea cea mai mare bancă după active, care a avansat în clasamentul profitabilităţii după ce a obţinut anul trecut un câştig net de peste 1,7 mld. lei, în creştere cu 39% faţă de 2022. Pe zona de creditare, Raiffeisen Bank România a raportat o creştere de doar 3%, până la un sold de credite nete de circa 40,7 mld. lei. Locul 4 în topul băncilor profitabile din anul 2023 revine BRD-SocGen, a patra bancă mare de pe piaţa românească după active, care a înregistrat anul trecut un profit net de peste 1,6 mld. lei, în creştere cu 27% faţă de rezultatul din 2022, în contextul creşterii creditării şi a veniturilor. Soldul creditelor acordate de BRD a crescut în 2023 la 40,2 mld. lei, cu 13% peste nivelul din 2022. ING Bank România, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, se plasează pe locul 5 în clasamentul băncilor mari profitabile din 2023, cu un profit net de 1,55 mld. lei, mai mare cu 24% faţă de câştigul din anul 2022, banca ocupând aceeaşi poziţie şi în topul după active, potrivit informaţiilor transmise de bancă la solicitarea ZF. Grupul italian UniCredit, care deţine a şaptea cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, ocupă locul 6 în topul profitabilităţii pentru anul 2023, în condiţiile în care a raportat pentru anul trecut un profit net de 1,29 mld. lei, în creştere cu 47% faţă de 2022. Pe poziţia 7 în topul celor mai profitabile bănci din 2023 se plasează CEC Bank, care a devenit a treia cea mai mare bancă după active. Instituţia de credit deţinută de stat a raportat pentru anul trecut un profit neauditat de 516 mil. lei, în creştere cu 21% faţă de câştigul din anul 2022. Libra Internet Bank a realizat în 2023 un profit net  record de 317,2 mil. lei, în creştere cu aproximativ 33% faţă de 2022, rezultat cu care banca a urcat în top 10 bănci profitabile, pe locul 8. Poziţia 9 în topul celor mai profitabile bănci mari revine OTP Bank România, care a raportat un profit de 262 mil. lei pentru 2023, de şapte ori mai mare decât câştigul din 2022. Iar banca românească cu capital grecesc, Alpha Bank ocupă locul 10 în clasamentul băncilor profitabile, cu un câştig de 190 mil. lei, cu 15% mai mare faţă de rezultatul din 2022. În ceea ce priveşte activele băncilor de pe piaţa locală, nivelul a ajuns anul trecut la un record de peste 800 mld. lei (803,4 mld. lei), după un salt de circa 100 mld. lei (14,6%) faţă de finalul anului 2022, conform datelor băncii centrale. Majoritatea băncilor mari din România din top 10 au reuşit în anul 2023 să-şi majoreze activele faţă de 2022, cu ritmuri de creştere oscilând de la 10% la 35%, peste inflaţie, în timp ce activele nete la nivelul întregului sistem bancar au făcut anul trecut un salt de aproape 15%, până la  un record de peste 800 mld. lei. În top 10, doar OTP Bank România a înregistrat anul trecut o uşoară scădere a activelor faţă de 2022.

    Cele mai mari 10 bănci în 2023 au fost Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2), CEC Bank (loc 3), BRD (loc 4), ING (loc 5), Raiffeisen (loc 6), UniCredit (loc 7), Exim Banca Românească (loc 8), Alpha (loc 9) şi OTP (loc 10).

    Deşi activele pentru majoritatea băncilor mari au fost pe o tendinţă ascendentă în 2023, CEC Bank, Banca Transilvania şi Exim Banca Românească, bănci cu capital majoritar românesc, s-au evidenţiat cu cele mai mari creşteri ale activelor faţă de 2022, de 35%, 21% şi, respectiv, 15%, depăşind şi avansul anual al activelor întregului sistem bancar. Cea mai mare surpriză din top 10 al băncilor mari a venit de la CEC Bank, bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, care a urcat în 2023 pe podium, pe locul 3 în topul celor mai mari bănci după active, cu un nivel raportat de 83,5 mld. lei, după un salt record de 35% faţă de 2022. În aceste condiţii, faţă de anul 2022 când ocupa locul 6 în top, CEC Bank a depăşit Raiffeisen Bank, ING Bank şi BRD-SocGen, care au coborât în clasament în 2023. Privind retrospectiv, vedem că CEC Bank avansase în anul 2021 de pe locul 7 pe 6, depăşind UniCredit Bank după o majorare a activelor cu aproape 23% faţă de 2020, până la 50,7 mld. lei. Iar în 2022 CEC Bank a fost foarte aproape să mai urce o poziţie, până pe locul 5, dar a rămas pe locul 6, cu active de 62 mld. lei, apropiate de cele ale Raiffeisen Bank şi o cotă de piaţă de 8,83% (faţă de 8,85% în cazul Raiffeisen). În 2023, CEC Bank a ajuns la o cotă de piaţă de 10,4%. Cele mai mari 10 bănci din România în 2023 au fost Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2), CEC Bank (loc 3), BRD (loc 4), ING Bank (loc 5), Raiffeisen Bank (loc 6), UniCredit Bank (loc 7), Exim Banca Românească (loc 8), Alpha Bank (loc 9) şi OTP Bank (loc 10).

    Comparativ, în anul 2022, Banca Transilvania (loc 1), BCR (loc 2) şi BRD-SocGen (loc 3) erau pe podium în topul celor mai mari bănci după active de pe piaţa românească, fiind urmate de ING Bank (loc 4), Raiffeisen Bank (loc 5), CEC Bank (loc 6), UniCredit Bank (loc 7), Exim Banca Românească (loc 8), Alpha Bank (loc 9) şi OTP Bank (loc 10). Podiumul celor mai mari trei bănci se schimbase anterior în 2018 după ascensiunea Bănci Transilvania pe poziţia de lider al bankingului local în urma achiziţiei Bancpost. Topul celor mai mari jucători din banking a fost marcat de o serie de schimbări, unele bănci reuşind să câştige teren, în timp ce altele au pierdut cotă de piaţă. În timp ce unii jucători au câştigat cotă de piaţă fie organic, fie şi prin achiziţii, în ciuda efectelor crizei economice izbucnite în 2008/2009, alţii s-au ajustat, în funcţie de strategiile şi politicile de business aplicate de fiecare. În ultimii ani, topul celor mai mari bănci din România a evidenţiat o ascensiune puternică a activelor băncilor cu capital majoritar românesc – Banca Transilvania (locul 1 în top), CEC Bank şi EximBank, inclusiv pe fondul intensificării creditării. Primele cinci bănci mari – Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, BRD şi ING Bank – aveau în 2023 active cumulate de peste 500 mld. lei, reprezentând circa 63% din activele nete totale ale sistemului bancar. În 2022, activele top 5 erau de circa 430 mld. lei, iar în 2021 activele primelor 5 bănci erau de 400 mld. lei.

    Pe lângă continuarea creditării şi creşterea dobânzilor, respectiv marja încă mare dintre dobânzile la credite şi dobânzile la depozite, şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor a susţinut majorarea profiturilor raportate de bănci în ultimii ani. Pe parcursul anului 2023 rata creditelor neperformante (NPL – non-performing loans),  a oscilat între 2,3% şi 2,73%, cel mai ridicat nivel fiind în luna martie şi cel mai scăzut pe final de an. Indicatorii pe baza cărora se evaluează calitatea creditelor acordate au cunoscut o dinamică pozitivă, în pofida unor influenţe semnificative asupra capacităţii de plată a debitorilor. Astfel, rata NPL care a coborât la 2,3% din total credit în decembrie 2023, şi gradul de acoperire cu provizioane, de 65,5% în decembrie 2023, plasează sectorul bancar românesc într-o categorie de risc scăzut la nivelul UE. Prin scăderea înregistrată în cursul anului 2023, rata creditelor neperformante raportate la nivelul sistemului bancar românesc a consemnat un minim istoric de la data implementării metodologiei Autorităţii Bancare Europene (ABE) pentru determinarea acestui indicator (2014), conform evaluărilor băncii centrale. Şi indicatorii de evaluare a solvabilităţii s-au menţinut peste cerinţele prudenţiale aplicabile, valoarea acestora fiind superioară mediei europene, după cum reiese din datele BNR. Astfel, rata de solvabilitate – unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit şi sistemul bancar în general – s-a menţinut peste 20%, depăşind cerinţele prudenţiale aplicabile şi media UE. Nivelul solvabilităţii a ajuns în decembrie 2023 la 22,5%, în scădere faţă de 2022, când era 23,4%, dar în continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că băncile au teoretic suficient spaţiu pentru continuarea creditării economiei. Solvabilitatea mare a băncilor, de peste 20%, mai mult decât dublă faţă de minimul recomandat de 10%, arată faptul că băncile pot face faţă mai bine unor şocuri şi că există resurse pentru a intensifica finanţarea economiei. Însă, nu este de dorit nici un nivel foarte ridicat al solvabilităţii, pentru că arată că băncile nu îşi utilizează resursele de care dispun pentru acordarea de credite. Totodată, lichiditatea sistemului bancar românesc s-a îmbunătăţit în 2023 faţă de anul 2022, poziţionându-se, de asemenea, şi peste valorile sectorului bancar din UE. Sectorul bancar românesc a continuat tendinţa de îmbunătăţire a condiţiei sale financiare şi prudenţiale, în pofida provocărilor generate de contextul macroeconomic şi geopolitic dificil al anului 2023, în viziunea BNR. Concret, creşterea înregistrată de indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR – Liquidity Coverage Ratio) a fost semnificativă (281% la finele anului 2023, faţă de 209% în 2022), nivelul indicatorului depăşind cu mult limitele reglementate (100%) şi pe cele ale mediei europene (160,7% la septembrie 2023). În ceea ce priveşte restructurarea sistemului bancar românesc, procesul a încetinit în contextul profiturilor record, astfel că băncile de pe piaţa românească au ajuns să aibă la finalul anului 2023 sub 51.500 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a ajuns aproape de 3.500. În ultimul an, 364 de bancheri au plecat din sistem, în timp ce numărul de sucursale şi agenţii bancare a crescut uşor, cu 27. În perspectivă, restructurarea va continua şi ca o consecinţă a accelerării procesului de digitalizare, dar şi ca efect al continuării consolidării sistemului bancar autohton. Anul 2023 a adus continuarea consolidării sistemului bancar autohton, cu tranzacţii surpriză de fuziuni şi achiziţii. Fondul american de investiţii J.C. Flowers & Co a ajuns în octombrie 2023 la un acord cu grupul italian Intesa Sanpaolo pentru ca Intesa să cumpere First Bank România. De asemenea, într-o tranzacţie surpriză, cu negocieri ţinute secrete până la anunţul operaţiunii, UniCredit Bank România, subsidiara de pe piaţa locală a grupului italian cu acelaşi nume, fuzionează cu banca românească cu capital elen Alpha Bank România, care dispare de pe piaţa autohtonă după aproape 30 de ani de existenţă. Iar Banca Transilvania cumpără OTP Bank România, tranzacţie care îi va consolida poziţia de lider al bankingului românesc, aceasta fiind a patra bancă pe care o achiziţionează Banca Transilvania, după Volksbank, Bancpost şi Idea Bank. Anul 2024 poate să aducă dobânzi mai mici la credite, rate mai mici, în condiţiile în care inflaţia continuă să scadă, ceea ce poate duce la revigorarea creditării. Şi, probabil că sistemul bancar va rămâne cu un profit consistent şi în 2024 după câştigul record din 2023. Iar consolidarea, restructurarea şi digitalizarea sistemului bancar pot merge mai departe. Cert este că, în perspectivă, persistă incertitudinile macroeconomice şi geopolitice, fiind necesară susţinerea redresării economiei, inclusiv prin revigorarea creditării, dar şi ajustarea deficitelor.   

    ACTIVE SISTEM BANCAR. Au crescut peste 800 mld. lei Evoluţia activelor nete ale sistemului bancar românesc în perioada 2008-2023 (mld. lei)

  • Un pariu sigur pe termen lung

    În urmă cu zece ani, Răzvan Cuc prelua RE/MAX România, care la vremea aceea funcţiona cu trei birouri şi 30 de agenţi. Astăzi, compania are în jur de 700 de consultanţi şi 60 de birouri, având planuri ambiţioase pentru viitor. De ce consideră executivul că meseria de agent imobiliar nu va dispărea prin prisma tehnologiei, şi cum crede el că vor evolua businessul, dar şi industria în următorii ani?

    „Eu ca antreprenor, mă văd în zona asta de lider operaţional. Adică am construit o reţea, am nişte oameni care fac parte dintr-o structură şi facem business, sunt un lider centrat pe antreprenoriat. Aici cred că e foarte important să înţelegi că oamenii, care, ca să fie fericiţi în cariera lor sau în activitatea lor au nevoie de sens. Adică trebuie să facă treaba aia cu sens, să aibă un sens pentru ei. Şi asta o să-i mâne înainte, fără să îi împingă cineva”, spune Răzvan Cuc, preşedintele RE/MAX România.

    Sub conducerea sa, agenţia a intermediat în ultimii zece ani tranzacţii imobiliare care cumulează o valoare de peste 2,5 de miliarde de euro, iar în ceea ce priveşte unităţile locative tranzacţionate, care sunt principalul segment de activitate, peste 25.000 au fost intermediate de francizele companiei, cele mai valoroase proprietăţi rezidenţiale intermediate în acest interval depăşind 3 milioane de euro, în timp ce în topul celor mai mari tranzacţii se numără şi un hotel, de circa 8 milioane de euro, şi o serie de terenuri, cu proiecte de peste 10 milioane de euro.

    Potrivit executivului, faţă de oamenii care lucrează de la nouă la cinci într-o companie de IT şi nu vor ştii niciodată unde va ajunge codul lor, cine îl va folosi, care nu vor cunoaşte niciodată un user, sau de cei care lucrează la bandă, în fabrică, şi riscă să apară o lipsă de sens în ceea ce ei fac, jobul de agent imobiliar are sens, pentru că mai ales dacă lucrezi în reprezentare exclusivă, ajuţi un om de la cap la coadă într-o relaţie directă cu el, să îşi rezolve o problemă semnificativă pentru viaţa lui, să vândă sau să cumpere o proprietate. El povesteşte că mulţi dintre agenţii companiei, inclusiv soţia sa, şi-au creat relaţii de prietenie pe viaţă, ajutând nişte familii sau nişte oameni să îşi facă viaţa mai fericită într-o casă care le-a schimbat viaţa sau o mulţime de alte poveşti. La nivel de leadership, executivul mai spune că un lider trebuie să se preocupe ca oamenii să aibă relaţii valoroase în interiorul mediului de lucru, pentru că noi suntem nişte fiinţe sociale, direct dependenţi de apartenenţa la grup, aşa că e important pentru noi să fim ancoraţi în relaţii de valoare. „Şi dacă un lider înţelege asta şi cultivă nişte elemente de valoare în cultura societăţii, care să hrănească nevoia asta socială de relaţii bune, are şanse să obţină, ştiu eu, nişte randamente mai bune în felul care îşi conduce oamenii.”

    El atrage atenţia şi că lipsa unei bresle a agentului imobiliar, care să fie recunoscut şi respectat ca profesionist, a reprezentat principala provocare cu care s-a confruntat compania în dezvoltarea businessului, declarându-se însă optimist că, odată cu implementarea Legii Agentului Imobiliar, piaţa de consultanţă imobiliară va atinge standardele menţionate şi va cunoaşte o creştere accelerată în următoarea perioadă, până la o dublare a numărului de agenţi în următorii 5 ani, vorbind aici de un număr de aproximativ 20.000 de specialişti. În acest sens, Răzvan Cuc spune că pune accent pe trainingul agenţilor, direcţie pentru care compania a organizat de-a lungul timpului peste 500 de workshopuri dedicate.

    Fişa proprietăţilor de lux, „pe hold”. De altfel, şi pentru gestionarea proprietăţilor premium susţine că sunt necesare traininguuri speciale, agenţii care activează pe zona de luxury property fiind licenţiaţi în acest sens cu ajutorul unei pregătiri dedicare, „pentru că nişa asta de piaţă de proprietăţi de lux se abordează diferit din destul de multe puncte de vedere, clienţii sunt speciali”. Pentru divizia de proprietăţi de lux spune că RE/MAX are un subbrand numit RE/MAX Collection, care funcţionează la nivel global. „Noi avem o legătură foarte bună cu reţelele RE/MAX din Europa, naţionale, cu francizele şi avem nişte exemple foarte utile nouă despre cum se face treaba asta cu RE/MAX Collection şi proprietăţile de lux. În Portugalia sunt multe astfel de francize, mulţi agenţi care sunt licenţiaţi pe zona asta. În Turcia sunt agenţi care sunt licenţiaţi şi există nişte curricule de training pe care le putem accesa, practici foarte bune, zone de marketing, pentru că nu neapărat tot ce luăm de la americani se potriveşte la noi în România, în Europa, şi atunci preferăm să ne uităm un pic mai aproape vizavi de nou. Preferăm să luăm din zona asta mai apropiată în Europa. Noi în România îl testăm începând cu anul trecut şi încă nu i-am dat cumva de cap la modul că nu am ajuns la concluzia că merită să-l scalăm. Nu în această fază de dezvoltare. Dar RE/MAX are o expertiză semnificativă în zona de luxury properties.” Legat de piaţa din România, spune că Bucureştiul este oraşul care aduce probabil cel puţin jumătate. „E foarte greu de definit, să găseşti nişte indicatori, nişte criterii uşor de de gestionat ca să evaluezi o proprietate ca fiind de lux sau nefiind de lux. Dar unul dintre indicatorii obiectivi este preţul pe metru pătrat. Să zicem că, dacă preţul pe metru pătrat e de două ori media, putem să îl abordăm ca fiind în o proprietate de lux, dar în mare măsură e o evaluare subiectivă.” Notează însă că, pentru a începe cu motoarele pornite şi divizia de luxury, în primul rând trebuie să ajungă la o masă critică relevantă, deci undeva de la 1.500 de agenţi în sus şi o prezenţă mai solidă în teritoriu. Potrivit lui, numărul de tranzacţii pe nişa luxury e foarte mic, şi ar putea poate să contribuie la un 5%/an din volumul tranzacţiilor generale. „Însă ca valori pot să fie hitul. Adică o proprietate cu adevărat de lux nu prea are să caute sub 1.000.000 de euro în Bucureşti, într-o evaluare aşa grosieră. Pot să mai apară genul ăsta de proprietăţi de lux în zone turistice gen Valea Prahovei, în oraşele istorice am văzut proprietăţi foarte, foarte frumoase şi alte câteva oraşe, cum sunt Cluj şi Iaşi, dar cu volume mici.”

    În ceea ce priveşte trendul de investiţii peste graniţe, în oraşe ca Dubaiul, Răzvan Cuc notează că zona investiţională e direct corelată cu puterea de cumpărare a românilor în primul rând, şi în al doilea rând cu accesul la informaţii. „Eu nu sunt mare partizan al cuceririlor unor noi teritorii unde nu ai control, unde nu înţelegi cultura locală. Poate că sunt conservator, însă cred că oportunităţile de business sunt în adevăratul sens al cuvântului mai mari acolo unde ai rădăcinile şi unde înţelegi viaţa, cultura. Cred că e mai eficient să investeşti acolo unde ai rădăcini. Da, noi am vândut proprietăţi în Dubai, unii colegi de-ai noştri francizaţi au avut succes acolo. Acum însă curentul ăsta s-a mai temperat, rămâne de văzut. În alt ordine de idei, noi deţinem o proprietate în Cape Verde, care e o zonă emergentă, de turism, şi vorbesc şi în experienţă proprie, nu recomand!”

    Cât despre investitorii străini din portofoliul companiei, care investesc în România, spune că mulţi aleg să vină pe linia brandului. „Dacă nu ştii, când te duci într-un teritoriu nou, vrei să încerci ceva ce ţi-e cunoscut. De exemplu, vrei să mănânci ceva, te duci la McDonald’s, la Pizza Hut, că nu ştii ce-i cu bucătăria indiană de acolo, nu prea ai siguranţă. În cazul nostru, am văzut RE/MAX în Bali, în Norvegia, în Australia, în toată America de Nord, în toată Europa. Şi atunci preferăm să mergem acolo unde avem o doză de familiaritate şi de încredere. Şi acesta e unul dintre canalele pe care nouă ne vin clienţi străini.”

    Estimări de creştere x4. Despre achiziţia unei locuinţe crede că e foarte important să-ţi înţelegi nevoile dacă vrei să cumperi ceva, să îţi anticipezi schimbările care vor apărea în viaţă pentru că altfel rişti să te trezeşti într-un vis care nu-i alt tău. „Să nu rişti să îţi iei o locuinţă mult prea mică, într-o zonă prea gălăgioasă dacă ai nevoie de linişte sau prost orientată, ori într-o locaţie care îţi mănâncă mult prea mult din viaţă cu naveta şi nu înţelegi care sunt, ştiu eu, elementele de cost ascunse, de timp, să zicem, sau nu ai serviciile care ai nevoie, te mulţi. Am văzut recent nişte dezvoltări într-o zonă rurală, în proximitate a Clujului. Proprietăţi foarte frumoase, însă oamenii trebuie să-şi ducă copiii la pian, la şcoală, şi asta devine un calvar. Nu au o comunitate în care să se ancoreze acolo pentru că sunt nişte diferenţe culturale care nu prea fac posibil lucrul ăsta. Şi atunci casa ta de vis se transformă într-o corvoadă, într-o locuinţă, dormitor şi asta nu-i viaţă, pentru că nu ai reuşit să-ţi evaluezi nevoile cu grijă.”

    Până la finele anului curent, RE/MAX România estimează atingerea unui număr de 70 de birouri, 870 de consultanţi imobiliari şi comisioane de 15 milioane de euro, dintr-un volum de peste 10.000 de tranzacţii preconizate. Ca perspective de dezvoltare pe termen mediu, compania îşi propune să ajungă, până în 2029, la un număr de 150 de francize, 2.000 de agenţi şi un volum de comisioane de 60 de milioane de euro. Cât despre cel mai mare vis antreprenorial legat de RE/MAX, antreprenorul spune că este să schimbe piaţa imobiliară din România, felul în care experimentează oamenii serviciile imobiliare, iar reprezentarea exclusivă pe care o tot promovează aici de 10 ani e un exponent în tot pachetul acesta care poate să schimbe percepţia, nivelul de servicii. „Mă bucur că legea a făcut lumină într-un anumit fel aici, cred că suntem pe drumul bun.”

    Alegerea sa pentru a-şi descrie cariera într-un cuvânt? Zbuciumată. „Am avut foarte multe experienţe, multe fiascouri. Asta e viaţă, mergem înainte.”

    Despre perspectiva ca în viitor agenţii imobiliari să fie înlocuiţi de tehnologie, executivul e de părere că e foarte important ca agenţii imobiliari să aibă tehnologia la dispoziţie, cât de multă, cât de diversă, pentru că asta le va face munca mai uşoară. „Însă niciodată nu se va construi o aplicaţie pentru încredere şi empatia nu cred că va putea fi înlocuită de vreun vreun soft sau de tehnologie. Noi suntem construiţi, cablaţi, să avem conexiune şi interacţiune umană, şi asta e ceva ce excede potenţialul de dezvoltare a vreunei tehnologii.”   

  • În ce s-a transformat una dintre cele mai cunoscute companii româneşti, după ce a fost cumpărată de un gigant internaţional

    Operaţiunile din Europa ale Beko (fostul grup turc Arcelik) şi cele ale Whirlpool, companie originară din SUA, au fost aduse împreună sub umbrela firmei Beko Europe. Noua entitate adună fabrici cu o capacitate de producţie de 25 de milioane de unităţi. E vorba de 11 unităţi de producţie în total, în cinci ţări, dintre care două în România, ambele în judeţul Dâmboviţa. Acestea contribuie cu o şesime la capacitatea totală de fabricaţie a gigantului nou fondat. E vorba de fabricile Arctic SA, companie rebranduită recent în Beko România.

     de Cristina Roşca – Milano

    România deţine cea mai mare fabrică a grupului Beko Europe, nou înfiinţat, rezultat din alipirea operaţiunilor din Europa ale Arcelik (actualmente Beko) din Turcia şi Whirlpool din SUA. Compania nou fondată ca urmare a acestei tranzacţii internaţionale – Beko Europe – e deţinută în proporţie de 75% de Beko şi 25% de Whirlpool şi adună 11 fabrici în ţări precum Italia, Marea Britanie, Polonia, Slovacia şi România. Cea mai mare dintre ele se află în România, este vorba de fabrica de maşini de spălat de la Ulmi a companiei Beko România (fosta Arctic). Tot pe plan local, grupul deţine şi fabrica de frigidere de la Găeşti, din acelaşi judeţ, Dâmboviţa.

    „Această tranzacţie a însemnat că au fost aduse împreună 69 de entităţi juridice – Whirlpool a adus 39, iar Arcelik a venit cu 30 – şi 11 fabrici. Nouă unităţi de producţie au fost aduse de Whirlpool, iar două de către noi”, a spus Hakan Bulgurlu, CEO-ul grupului Beko (fostul Arcelik), un gigant cu afaceri de 11 mld. euro la nivel global, într-o întâlnire cu presa, organizată la Milano. În acest oraş din nordul Italiei se află sediul nou înfiinţatei Beko Europe. Cele două fabrici aduse în acest deal de către grupul turc Beko, cunoscut până recent drept Arcelik, sunt cele ale companiei româneşti Arctic – e vorba de fabrica de frigidere din Găeşti, o unitate de producţie cu o istorie de câteva zeci de ani, şi cea de maşini de spălat din Ulmi, un proiect greenfield ce datează de circa cinci ani şi care a necesitat o investiţie de peste 100 mil. euro.

    Compania din România, ce purta denumirea de Arctic SA – ca urmare a brandului cu acelaşi nume -, a fost şi ea rebranduită în Beko România SA, ca urmare a unui proces global de rebranding. Marca Arctic rămâne însă pe piaţă, alături de celelalte nume precum Beko sau Grunding, fiind unul dintre cele mai puternice branduri de pe plan autohton. „În România avem un business mare, scalabil, avem un sistem bine pus la punct pentru a alimenta cu electrocasnice întreaga lume. Fabricile locale produc pentru export.

    În România avem, la Ulmi, cea mai mare fabrică a Beko Europe. Şi nu e doar cea mai mare, ci este şi cea mai digitalizată şi eficientă dintre unităţile de producţie ale grupului”, a adăugat executivul Hakan Bulgurlu. El spune însă că e prea devreme pentru a vorbi despre planuri de investiţii sau despre viitor, pentru că fuziunea cu Whirlpool abia s-a încheiat şi acum începe practic integrarea operaţiunilor celor două grupuri. „Suntem foarte mulţumiţi de fabricile din România. Totuşi, nu putem vorbi despre planurile pentru că e nevoie de timp pentru a analiza ce avem deja în portofoliu şi ce mai avem nevoie. Nu excludem investiţii în fabricile deja existente (în cele cinci ţări), dar nu excludem nici relocări dintr-o unitate în alta sau chiar închideri. Unele fabrici, spre exemplu, nu funcţionează la capacitate maximă şi trebuie să le creştem activitatea”, a adăugat el.

    Hakan Bulgurlu, CEO-ul grupului Beko: „În România avem, la Ulmi, cea mai mare fabrică a Beko Europe. Şi nu e doar cea mai mare, ci este şi cea mai digitalizată şi eficientă dintre unităţile de producţie ale grupului.”

    Fabricile din România au împreună o capacitate de circa 4 milioane de electrocasnice, potrivit celor mai recente date ZF. Beko România este cel mai mare producător autohton de electrocasnice, iar frigiderele şi maşinile de spălat realizate local ajung în peste 80 de ţări. „Avem o amprentă incredibilă în România. Fabrica de la Găeşti, spre exemplu, care este o fabrică cu istorie, are tehnologie nouă şi modernă şi acum produce pentru a alimenta, printre altele, toată Europa cu frigidere built-in”, adaugă Ragıp Balcıoğlu, CEO al recent înfiinţatei companii Beko Europe, rezultate de pe urma tranzacţiei.

    Executivul adaugă că deşi e prea devreme să vorbească despre investiţiile viitoare, el vede în continuare loc de creştere pe Bătrânul Continent. „Vom investi în Europa. Am decis să facem această tranzacţie pentru că dimensiunea e importată în industria noastră şi ca să putem folosi economii de scală când vine vorba de costuri sau de investiţii în branduri. Împreună (Whirlpool şi Beko) avem şansa să creştem. Cele două companii se complimentează reciproc şi e nevoie de un jucător european puternic, care produce în Europa, pentru a se lupta cu companiile asiatice care inundă piaţa cu electrocasnice ieftine”, completează Hakan Bulgurlu. Pentru grupul Beko (fostul Arcelik), aceasta este cea mai recentă dintr-o serie lungă de tranzacţii ce au avut loc pe pieţe precum Bangladesh, Pakistan sau Africa de Sud. Fiind vorba însă de un acord foarte mare – compania rezultată are 20.000 de angajaţi şi afaceri de 5,5 mld. euro – a avut nevoie de mult timp pentru a fi realizată. Deal-ul a primit acordul Comisiei Europene şi al autorităţilor din Marea Britanie pentru a putea fi finalizat. „Această tranzacţie a avut loc într-un context de piaţă dificil. Majoritatea pieţelor de electrocasnice de la nivel global scad deja de mai mulţi ani, mai exact postpandemie, iar în 2024 ne aşteptăm ca industria să fie flat (zero creştere). Dar cum populaţia lumii creşte, asta înseamnă tot o scădere. Suntem o industrie care e pe declin de trei ani, iar asta e ceva neobişnuit. Ne aşteptăm ca pe final de 2024 piaţa să revină pe plus.”

    Piaţa de electrocasnice a scăzut de la 88 de milioane de unităţi vândute în Europa în 2021 la 75 de milioane de unităţi anul trecut, completează Ragıp Balcıoğlu.„Este o scădere abruptă, record. Europa, dar nu numai, traversează o perioadă de multiple crize – geopolitică, de mediu şi economică. În primul trimestru, declinul a continuat, dar Beko a reuşit să îşi crească în perioada asta cota de piaţă datorită unui bun mix de produse şi datorită unei evoluţii foarte bune pe segmentul de built-in.” Hakan Bulgurlu mai spune că deşi piaţa e dificilă, grupul nou format îşi concentrează atenţia pe creştere. Totuşi, abia în următorii şase ani, după ce vor fi analizate datele noului gigant recent format, va putea să ofere detalii. „Ne luptăm cu companii din Asia care au avantaje la nivel de costuri de finanţare, la nivel de costuri cu forţa de muncă, la nivel de costuri cu energia şi cu logistica. Noi, în Europa, avem costuri mari cu forţa de muncă, spre comparaţie. O să încercăm să păstrăm toţi angajaţii (cei 20.000 din compania Beko Europe, rezultată din alipirea operaţiunilor din Europa ale Beko şi Whirlpool – n.red.), dar în final trebuie să fim profitabili. Ca să creştem, trebuie să fim profitabili. Europa are nevoie de un campion propriu în producţia de electro-IT. Noi asta vrem să facem, dar e nevoie de timp.” Beko (fostul Arcelik) are, dincolo de fabricile din Europa, şi alte câteva zeci în toată lumea, din China (Shanghai) în Africa de Sud. Acum sunt în construcţie două noi unităţi în Egipt şi Bangladesh, ţări cu populaţie în creştere.„Beko este jucătorul numărul unu în Europa şi este al doilea actor mondial din industrie, după Haier (China). Avem afaceri de 11 mld. euro şi 45 de fabrici în toată lumea. Ţintim să fim numărul unu. Acum un deceniu eram jucătorul numărul 10 sau 11. Acum suntem numărul 2”, afirmă executivul care conduce aceste operaţiuni globale ale companiei recent rebranduite din Arcelik în Beko. Rebrandingul, ce a avut loc la nivel global, ducând la schimbarea numelui companiilor din toate ţările, inclusiv România, are în spate o explicaţie simplă. „Arcelik era un nume greu de pronunţat. Statistic, cu cât ai un nume mai scurt, cu atât sunt şanse mai mari să ai succes. Plus că Beko era deja numele brandului nostru”, explică Hakan Bulgurlu. Acest lucru nu afectează însă brandurile, care vor rămâne aceleaşi. În România, spre exemplu, grupul funcţiona cu trei mărci – Arctic, Beko şi Grunding. După fuziunea cu Whirlpool, celor trei li se vor alătura şi altele precum Whirlpool, Indesit sau Hotpoint. „Suntem un grup care acum are 16 mărci şi vom investi în cotinuare atât în branduri, cât şi în portofoliul de produse”, afirmă Ragıp Balcıoğlu, CEO al recent înfiinţatei companii Beko Europe, rezultate de pe urma tranzacţiei. Noua entitate adună laolaltă fabrici cu o capacitate de producţie de 25 de milioane de unităţi. Din total, mai bine de o şesime reprezintă capacitatea celor două fabrici din România.

    Executivul adaugă totodată că România este, după Marea Britanie, piaţa cu cea mai mare cotă de piaţă pentru grupul Beko Europe. Din estimările ZF, operaţiunile rezultate din alipirea Arctic şi Whirlpool adună circa 40% cotă de piaţă. Ca vânăzări, cele mai puternice pieţe sunt Marea Britanie, Italia şi Franţa, urmate de România. „Vrem să creştem în continuare pe piaţa din România, vrem să ne consolidăm poziţia în Europa şi să construim pe mai departe”, a adăugat Ragıp Balcıoğlu. Compania autohtonă Arctic (actualmente Beko România) a terminat anul 2022 (cel mai recent pentru care există date publice) cu o cifră de afaceri record, de 3,8 mld. lei, cu 8,5% mai mare decât în 2021. Cea mai mare parte din business vine din producţie, iar cea mai mare parte a vânzărilor fabricilor vine din export. Firma administrează atât businessul de producţie, cât şi pe cel de import şi distribuţie (produse electrocasnice aduse în România din alte fabrici ale grupului). Whirlpool România a obţinut în 2021 (ultimul an pentru care există date publice) afaceri de 356 mil. lei. E vorba doar de businessul de import şi distribuţie dat fiind că Whirlpool nu avea producţie în România.    ■

    Ragıp Balcıoğlu, CEO al Beko Europe: „Avem o amprentă incredibilă în România. Fabrica de la Găeşti, spre exemplu, care este o fabrică cu istorie, are tehnologie nouă şi modernă şi acum produce pentru a alimenta toată Europa cu frigidere built-in.”

  • O româncă vinde unele dintre cele mai scumpe maşini din România. Cine este ea?

    Industria auto trece prin cea mai amplă tranziţie a sa din ultimul secol – maşinile înlocuiesc dieselul şi benzina cu bateria, simplitatea devine cuvântul de ordine pentru o asamblare cât mai eficientă, iar interacţiunea dintre companie-vânzător şi client este redusă la un nivel minim. Maşina deja se poate comanda online şi poate fi livrată întocmai precum un smartphone. Dar nu toate.

    Segmentul de lux rămâne ultimul bastion care continuă să pună accent pe relaţia dintre client, maşină şi companie. Pentru că maşina în sine, de această dată, nu este un simplu mijloc de transport. Aici limuzina, coupe-ul sau SUV-ul devin o experienţă. Sunt obiecte preţioase care pot fi colecţionate, lăsate moştenire şi nu în ultimul rând ţinute la loc de cinste în garaj. „Viitorul, din punctul meu de vedere, se bazează pe servicii de calitate, pe factor uman cât mai apropiat viitorului client, pentru că segmentul de lux de asta are nevoie.

    Va rămâne în continuare partea de personalizare, de vizite la fabrică, de poveste, chiar dacă poate va dispărea zona de sunet. Iar la Lamborghini nu cred că va dispărea”, explică Mihaela Tudorică, director  de vânzări pentru Bentley şi Lamborghini în cadrul Porsche Inter Auto, compania care importă cele două branduri. Ea este unul dintre cei mai experimentaţi directori din sectorul de lux, având în spate cinci ani în care a vândut maşini pentru marca Audi, tot în cadrul Porsche Inter Auto, pentru ca din 2012, odată cu inaugurarea noilor showroomuri Bentley şi Lamborghini, să preia conducerea vânzărilor celor două mărci exclusiviste. Pentru Mihaela Tudorică şi echipa sa, fiecare zi este o nouă oportunitate de a împărtăşi pasiunea pentru automobilele de lux.

    Deschiderea uşilor showroom-ului semnifică nu doar începutul unei zile de muncă, ci şi un moment de emoţie pură pentru fiecare client ce pătrunde în acest univers. „Achiziţia unei maşini Bentley sau Lamborghini nu este doar o tranzacţie; este o experienţă plină de emoţie, o poveste de succes şi, pentru unii, împlinirea unui vis”, explică  Mihaela Tudorică. Fie că este vorba despre clienţi care moştenesc pasiunea pentru un brand sau despre cei impulsionaţi de admiraţia spontană, echipa condusă de Tudorică este pregătită să transforme fiecare vizită într-o experienţă memorabilă. Personalizarea devine o călătorie, nu doar o selecţie de opţiuni, unde fiecare decizie este o pagină în povestea maşinii visurilor lor. „E o bucurie să vedem clienţi care, de-a lungul anilor, devin adevăraţi ambasadori ai mărcilor noastre, ajunşi la al patrulea Bentley sau care consideră Lamborghini nu doar o maşină, ci o parte din identitatea lor”, mărturiseşte directorul de vânzări.

    Într-o eră marcată de tranziţia către sustenabilitate, Bentley şi Lamborghini îşi reafirmă angajamentul către inovaţie, fără a pierde din vedere tradiţia care le defineşte. Trecerea la hibrid, un pas necesar în adaptarea la noile reglementări globale, este văzută de Tudorică şi echipa sa ca o oportunitate de a oferi clienţilor nu doar performanţă, ci şi o nouă dimensiune a experienţei de condus. „Este esenţial să menţinem acea legătură unică cu clientul, să transformăm fiecare limitare într-o posibilitate de a redefini luxul şi performanţa auto”, afirmă Tudorică. Tehnologia şi digitalizarea au transformat radical modul în care interacţionăm cu brandurile şi produsele preferate. Însă, în lumea auto de lux, experienţa personalizată şi contactul direct cu clientul rămân de neînlocuit. “O maşină Bentley sau Lamborghini nu este doar un vehicul, este o extensie a personalităţii şi a visurilor clientului”, subliniază Tudorică. Această filosofie ghidează fiecare aspect al procesului de vânzare, de la consultanţă personală la vizitarea fabricilor, unde clienţii pot vedea cum visul lor devine realitate.

    Reflectând asupra evoluţiei pieţei auto de lux, Mihaela Tudorică observă un trend ascendent în România, un semnal al progresului economic şi al apetitului tot mai mare pentru lux şi calitate. Prin evenimente exclusive şi preview-uri, clienţii sunt invitaţi să facă parte din familia Bentley şi Lamborghini, explorând noi orizonturi ale exclusivităţii.

    „La Bentley acum încet, încet se face trecerea către hibrid. Deci începând de anul trecut nu se mai fabrică pe modelul continental şi pe Flying Spur motoarele termice. A rămas doar Bentayga cu motorul termic pentru anul acesta, urmând ca anul acesta să apară noul GT cu varianta hibrid. Şi singurul. Şi la fel şi Flying Spur-ul. La fel, la Lamborghini. Vine Revuelto. Revuelto, după 12 ani de Aventador, vine cu forţe noi, cu alt design. Şi Revuelto e hibrid. Da. Plug-in, dar ca să compenseze. Important e că rămâne sunetul. Şi asta e foarte important şi am tot menţionat-o de-a lungul timpului şi sunt alături de colegii de la service, că noi trebuie să fim foarte sus. Aşa cum sunt şi mărcile şi cum sunt şi banii investiţi de clienţi, pentru că, automat, şi noi când ne cumpărăm pantofi scumpi şi se degradează după câteva utilizări, suntem dezamăgiţi şi nu mai venim să cumpărăm. E foarte important să existe mulţumire, pentru că mulţumirea duce mai departe achiziţia altor maşini”, a spus Mihaela Tudorică.

    Cei mai mulţi clienţi de ediţii limitate sunt la Lamborghini, unde sunt colecţionarii. La Bentley colecţionarii reprezintă circa 20% dintre vânzări deoarece sunt maşini utilizate zi de zi. „De aceea, şi noi le recomandăm clienţilor când au o zi grea, să se urce la volanul unui Bentley şi să conducă pentru a se relaxa.”

    Cum vor cumpăra clienţii, ce vor căuta de acum înainte, ce li se va oferi de acum înainte? Dispare cumva puţin din partea de emoţie, că nu mai auzi V8-ul bolborosind.

    „Dar rămâne partea de personalizare, pentru că, fiind manufactură şi fiind vorba că noi avem peste 70 de culori disponibile, Clienţii îi văd că devin mai pretenţioşi de la an la an. Deci creşte nivelul de exigenţă pentru că piaţa oferă mai mult şi atunci ei au de unde să aleagă. Şi dacă tu nu eşti la nivelul cerinţelor prin produs, prin servicii, trec la următorul”, a spus directorul. Ea explică faptul că astfel ajungem să avem clienţi care după 15 ani sunt la al patrulea Bentley.”

    Clientul este ataşat de marcă, de produs şi de relaţionarea pe care şi-a creat-o cu vânzătorul. Şi eu mă simt onorată prin prisma acestui lucru, pentru că începuturile au fost altfel. Noi configuram maşinile de pe acele cataloage, alegeam pielea de pe nişte fâşii.” În lumea Bentley şi Lamborghini, fiecare client este protagonistul propriei poveşti de succes. Sub îndrumarea experţilor conduşi de Mihaela Tudorică, pasiunea pentru auto de lux devine o călătorie plină de emoţie, personalizare şi excelenţă. Este o lume în care fiecare detaliu contează, unde tradiţia se întâlneşte cu inovaţia, şi unde fiecare achiziţie este, de fapt, începutul unei noi aventuri.  

  • Cine sunt antreprenorii români care au dezvoltat o afacere neobişnuită. Ce produse au şi cine sunt clienţii

    Câţiva antreprenori români au văzut potenţial pe piaţa locală pentru un nou serviciu – închirIerea de plante pentru birouri – şi au adus în România modelul olandez care presupune birouri mai verzi. Care sunt businessurile ce aduc natura în birourile corporatiştilor români?

    Dacă până acum se găseau pe internet de închiriat apartamente, maşini sau locaţii pentru evenimente, de câţiva ani a început se contureze un nou trend – închirierea de plante. Acesta este un concept olandez pe care câţiva jucători din mediul de business au avut curaj să îl introducă în România şi să aducă, odată cu el, puţină natură în clădirile de birouri din Capitală şi nu numai. Fie că vorbim despre afaceri care au pornit la drum direct cu serviciul de închiriere de plante, fie că l-au introdus pe parcurs în business, complementar serviciului de achiziţie de plante, toate au avut la bază aceeaşi dorinţă, aceea de a transforma biroul într-un loc mai verde, mai prietenos şi mai sănătos pentru corporatiştii care petrec acolo zilnic opt ore sau chiar mai mult.

    Ştefania Pantaia, studentă la Facultatea de Administrare a Afacerilor din cadrul ASE şi fostă sportivă de performanţă, a creat proiectul Miss Green, o companie care se ocupă cu închirierea plantelor pentru clădirile de birouri şi pentru diverse evenimente. „Miss Green a pornit în 2023. Gândul principal a fost să aducem viaţă în spaţiile de birouri în principal, dar nu numai. Ne adresăm spaţiilor de birouri, dar şi restaurantelor, hotelurilor sau evenimentelor. A pornit cu dorinţa de a aduce natura înapoi în oraş şi de a face din aceste spaţii monotone nişte spaţii în care să ne simţim bine”, a spus antreprenoarea. De-a lungul anilor în care a practicat tenis şi gimnastică, ea şi-a cultivat spiritul antreprenorial şi a învăţat ce înseamnă răbdarea şi disciplina, iar după primul an de studenţie a înfiinţat acest proiect antreprenorial şi a strâns în portofoliu şapte clienţi corporate în primele luni de activitate. Miss Green oferă un serviciu complet de închiriere a plantelor, de la designul de interior şi variante de amenajare, până la instalare şi mentenanţă, care presupune udarea, fertilizarea şi tratarea plantelor închiriate.

    Ştefania Pantaia a văzut pentru prima dată acest tip de serviciu în Olanda, atunci când a locuit acolo câteva luni, în primul semestru de facultate din anul al doilea. Ea a plecat cu programul Erasmus, dedicat studenţilor, şi a avut ocazia să înveţe despre un astfel de business de la o companie olandeză cu un model similar. Plantele din portofoliul Miss Green sunt aduse din Olanda. Acestea se împart în trei categorii: plante mici, până la 70 cm, plante medii, de 80-150 cm şi plante XL, până la 2 m. Acestea pot fi închiriate de clienţi în baza unui abonament. Cel mai cerut abonament este cel de 300 de euro/lună, recomandat pentru spaţii mai mici de 500 mp, care pune la dispoziţie circa 15 plante în funcţie de preferinţe. Pentru spaţiile de birouri mergem pe închirierea pe minimum un an”, a explicat ea. Cea mai mare cerere, spune antreprenoarea, vine dinspre zona de evenimente şi dinspre birouri, însă compania poate da plante în chirie şi pentru hoteluri sau restaurante. Una dintre companiile din portofoliu este la Ploieşti, două sunt la Bucureşti, iar unul dintre clienţi este într-una din clădirile One. Businessul Ştefaniei Pantaia nu are încă un an de funcţionare, însă fondatoarea are premise optimiste şi ţinte ambiţioase privind cifra de afaceri după primul an de activitate, care se va împlini în august 2024. „Ne propunem să ajungem la o cifră de afaceri de 50.000 de euro la finalul unui an întreg de funcţionare”, spune ea. În următorii cinci ani, aceasta îşi propune ca Miss Green să aibă în portofoliu măcar 50 de clienţi.

    „Miss Green a pornit în 2023. Gândul principal a fost să aducem viaţă în spaţiile de birouri în principal, dar nu numai. Ne adresăm spaţiilor de birouri, dar şi restaurantelor, hotelurilor sau evenimentelor. A pornit cu dorinţa de a aduce natura înapoi în oraş şi de a face din aceste spaţii monotone nişte spaţii în care să ne simţim bine.“ – Ştefania Pantaia, fondatoare, Miss Green

    Gabriela Gambra este o altă antreprenoare care a văzut potenţial pe piaţa locală pentru acest serviciu. Ea este de profesie inginer de proiectare de mobilier şi amenajări interioare, însă a îndrăgit mereu plantele şi le-a considerat un element esenţial în amenajările interioare. Astfel, în 2002, a pus bazele unui business care se ocupa, pe atunci, cu vânzarea de plante, iar ulterior a introdus şi serviciul de închiriere pentru acestea. „Întotdeauna mi-au plăcut plantele în amenajările interioare şi am văzut beneficiul pe care îl aduc pe partea estetică, cât şi din punctul de vedere al stării de spirit. Aveam câteva plante pe balcon când am început acest proiect. Viaţa mea se derula foarte mult în Olanda, de unde am adus acest serviciu. Am creat o echipă de ingineri horticoli şi ingineri agronomi şi astăzi suntem nouă oameni care iubesc plantele şi ştiu meserie”, a povestit fondatoarea companiei Verde la birou, care până în 2022 a funcţionat sub numele de Hollandia Green. De la bun început, businessul său a fost specializat pe plantele de interior, iar din 2004 s-a ultraspecializat pe peisagistică  de interior în spaţii de birouri cu suprafaţă mare. Astăzi, în portofoliul Verde la birou sunt peste 100 de clienţi B2B activi, companii mari din România cu spaţii de birouri extinse. „Lucrăm personalizat cu fiecare client în parte. Facem ofertele doar după ce vizităm locaţia pentru a ne da seama de condiţiile de lumină, încălzire, răcire şi traficul din respectivul birou. Pasul următor este conceperea unei amenajări”, a mai adăugat antreprenoarea.

    Plantele sunt prezente în parcurile mari de clădiri de birouri din Pipera şi Aviaţiei sau din zona de vest a Capitalei. Compania Verde la birou are în portofoliul de produse plante precum ficus, dracaena, yucca, aglaonema, bambus sau citrice. Acestea sunt de diferite dimensiuni, cele mai mari având între 1,7 m şi 2,5 m. Pentru o clădire cu cinci etaje, exemplifică Gabriela Gambra, preţul unui pachet ajunge la câteva mii de euro. Un birou de 50 mp are nevoie, în principiu, de minimum 12 plante. În prezent, partea de închiriere de plante reprezintă o treime din businessul total, fiind încă un concept nou pe piaţa din România, însă este în creştere. Trendul se vede, după cum spune aceasta, în special la companiile multinaţionale. „Închirierea de plante nu este chiar ca leasingul operaţional pentru maşini, este un proces mai elaborat pentru că vorbim despre nişte fiinţe vii. Ponderea închirierii este în creştere. Companiile multinaţionale din România sunt cele care optează cel mai mult pentru închirierea de plante pentru că există un precedent în ţara unde se află sediul mamă şi practic ele urmează exemplul acesteia”, a mai spus fondatoarea. Compania Verde la birou servicii SRL a avut în 2023 o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul precedent, şi un profit de aproape 680.000 de lei, plus 80%, potrivit datelor publice. Pe piaţă au apărut în ultimii câţiva ani şi alţi jucători care se ocupă cu închirerea de plante, cum ar fi Plantsbutbetter SRL, companie din Brăila care deţine platforma online de închiriere de plante PlanteBirou.ro, sau Grădini cu Stil,  o companie din Giurgiu care oferă, de asemenea, acest serviciu.  

  • Povestea românilor care au renunţat la locurile de muncă şi au mizat pe o afacere bazată pe un mestesug. Acum produse lor sunt cumpărate de oameni din toată lumea

    Szidonia Szénási a început să realizeze obiecte din porţelan acum circa zece ani, când avea nevoie de o schimbare de carieră, iar contractul de muncă stătea să expire. Mai târziu i s-a alăturat şi soţul ei Zsolt, iar împreună fac astăzi echipă în Blue Petal, un brand care realizează obiecte din porţelan în Floreşti (jud. Cluj). Cum a început totul?

    Socrul meu lucra pe cont propriu la o comandă de mărţişoare realizate din porţelan, mi-a arătat tainele meseriei, eram fascinată şi am preluat ştafeta. Nu aveam absolut nicio experienţă, eu am absolvit facultatea de medicină veterinară, specializarea biotehnologii, iar Zsolt e arhitect. În copilărie m-am jucat puţin cu lutul şi îmi aduc aminte că şi atunci mi-a plăcut”, povesteşte Szidonia. Practic, bazele meseriei le-a învăţat de la socrul său, care a lucrat la fosta fabrică de porţelan Iris. A văzut şi tutoriale, a citit cărţi, dar inevitabil la început avea multe eşecuri, din care a învăţat foarte multe, după cum recunoaşte ea.

    „În continuare învăţăm, cred că acest proces nu se va opri niciodată”, recunoaşte Szidonia, care îşi aminteşte că prima comandă realizată a fost una de mărţişoare preluată de la socrul său, iar pentru a finaliza această comandă aveau nevoie şi de o formă juridică. Aşa au ales PFA-ul, dar fără a avea planuri în a dezvolta un business în adevăratul sens al cuvântului.

    „După predarea comenzii am rămas cu câteva mărţişoare, pe care le-am realizat în plus, doar cu scopul de a face cunoştinţă cu materialul. Am aflat de la o fostă colegă de serviciu că primăria urma să organizeze târg de mărţişor în centrul Clujului. Ne-am înscris, am fost acceptaţi, iar primul nostru târg a fost cu succes.” Mulţumită acestui târg, cei doi antreprenori au reuşit să se înscrie în Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni şi au participat la târgurile organizate de către această asociaţie. Iar acest lucru le-a fost de real ajutor, mai ales că erau la început de drum.

    Astăzi, Blue Petal realizează bijuterii, căni, obiecte decor, şi produse de sezon: mărţişoare, globuri. Însă, ca hobby, ei mai realizează şi figurine croşetate.

    „Materia de bază – caolinul, glazura transparentă  – o achiziţionăm de la Interceram din Sighişoara, o parte din pigmenţi şi glazuri de la Cerasil şi o parte consistentă de coloranţi şi glazuri de efect din străinătate. Din păcate la noi în ţară nu avem foarte multe opţiuni. Cea mai importantă sursă de inspiraţie sunt animăluţele noastre, natura, universul”, menţionează Szidonia. Cei doi antreprenori sunt prezenţi cu produsele atât la diverse târguri, iar prezenţa la aceste târguri o anunţă pe Facebook şi Instagram, dar produsele sunt disponibile şi în magazinul online Blue Petal.

    Szidonia Szénási menţionează că pentru a dezvolta o astfel de afacere ai nevoie în primul rând de un spaţiu adecvat, iar ei au reuşit să transforme un garaj în atelier.

    „Cea mai importantă investiţie, şi care a necesitat şi cel mai mare efort financiar, a fost cuptorul de ardere şi cabina de glazurare. Activitatea am început-o cu un cuptoraş de 16 litri moştenit de la tatăl lui Zsolt, dar repede ne-am dat seama că avem nevoie de unul mai mare. Momentan folosim un cuptor de 130 litri, desigur există şi cuptoare de capacitate mai mare, mai profesionale, dar pentru noi e suficient acesta.” În plus, au mai avut nevoie de rafturi, masă de lucru, ustensile, iar antreprenoarea punctează că mai sunt costuri periodice legate de materia primă, consumul electric, formele de gips (produsele Blue Petal sunt turnate în forme), taxele de târg. De unde vin clienţii Blue Petal?

    „Participând la târguri avem clienţi şi din ţară dar şi din străinătate. Produsele noastre au călătorit până în Franţa, Cehia, Anglia, Austria, Olanda etc., chiar ne-am gândit să facem o hartă cu ţările în care au ajuns produsele noastre”, mai spune Szidonia. Ea adaugă că realizează la comandă şi medalii din porţelan pentru diferite competiţii sportive, pentru care are comenzi în general şi de 200-300 de bucăţi.

    „Clienţii noştri apreciază calitatea, atenţia la detalii, unicitatea şi personalitatea produselor. Fiecare produs este realizat, pictat manual, sunt colorate, vesele.” Cei doi antreprenori se promovează la târguri, dar şi prin social media şi Google.

    Ce urmează pentru Blue Petal?

    „Nu avem un plan prestabilit, amândoi trăim clipa, acceptăm ce ne oferă viaţa, ne adaptăm. Desigur, mereu avem idei noi pe care vrem să le realizăm, să le încercăm. Ne dorim să fim mai prezenţi online, iar peste trei ani sperăm să fim tot aşa, să îmbunătăţim şi mai mult calitatea produselor nostre”, a conchis Szidonia Szénási.   

    „Participând la târguri avem clienţi şi din ţară dar şi din străinătate. Produsele noastre au călătorit până în Franţa, Cehia, Anglia, Austria, Olanda etc.“ – Szidonia şi Zsolt Szénási, fondatori, Blue Petal

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Suits by David C

    Prezenţă: Bucureşti, Calea Dorobanţilor

    Fondator:David Ciocodeică

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Încasări maxime/lună: 20.000 de euro

    Rovyo Cosmetics

    Fondatoare: Rodica Dumitru

    Prezenţă: online, magazine din Bucureşti

    Adamo Atelier

    Fondator: Alexandru Adam

    Locaţie: Bucureşti

    Draos Research

    Fondator: Dragoş Avidal

    Cifra de afaceri: circa 100.000 euro/an

    OMU Design

    Fondator: Ionuţ Petre

    Locaţie atelier: Câmpina

    Venituri anuale: circa 150.000 de euro

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea uneia dintre cele mai puternice femei de afaceri din România. Ea deţine mai multe afaceri de zeci de milioane de euro în ţara noastră

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 098. Luchi Georgescu, Acţionar majoritar Vincon Vrancea, Meda Prod 98

    Antreprenoarea deţine pachetul majoritar de acţiuni din Vincon, care a fost privatizată în 1999, diferenţa fiind în proprietatea celor care au primit cupoane la Vincon. În primă fază a investit 7 milioane de euro în societatea producătoare de vin, dar de-a lungul anilor a mai investit zeci de milioane de euro, bani cheltuiţi pentru plantaţii cu viţă-de-vie, echipamente pentru vinificaţie şi achiziţii de terenuri, povestea anterior pentru Business Magazin. Pe cartea de vizită a Vincon stau înşirate 1.580 de hectare de viţă de vie în podgoriile Odobeşti, Coteşti, Panciu şi Huşi, 11 crame, printre care Paradis şi Beciul Domnesc, trei depozite pentru produse finite şi trei platforme industriale pentru condiţionarea şi îmbutelierea vinului, a vinarsului şi băuturilor spirtoase şi a oţetului.

    Luchi Georgescu mai are afaceri şi în domeniul turismului – hotelurile Melodia şi Favorit din staţiunea Venus – dar şi în industria cărnii – producătorul de mezeluri Meda Prod 98.