BusinessMagazin

Category: Revista BM

  • Tânăra din Iaşi care a învăţat să coasă la maşina de cusut, iar acum face zeci de mii de euro din asta

    „Koja Concept este un atelier unde realizăm produse unicat, personalizate, prin tehnica prelucrării pieilor. Totul a început de la ideea de a crea lucruri personalizate, pentru că am constatat că în piaţă exista o nişă pe acest domeniu, iar noi am fructificat-o”, povesteşte Lilia Dorofte. Investiţia iniţială în business a fost de 25.000 de euro din finanţare europeană, iar cofinanţarea Koja Concept a fost de 5% din această sumă. Investiţia personală a antreprenoarei a fost de circa 7.000 de euro, iar în 2019 fondatoarea companiei estimează să ajungă la 55.000 de euro afaceri, în creştere cu 25% faţă de anul trecut.

    „Nu aveam experienţă în acest domeniu, am văzut antreprenoriat în familie, dar totul a început de la o sclipire de a învăţa să cos la maşina de cusut, căutând să fac ceva plăcut, fără să încerc să obţin beneficii. Nu am studii în domeniu. Am făcut un curs de design de pantofi pentru că îmi doresc pe viitor să pot face şi asta”, a mai spus Lilia Dorofte. Clienţii pot găsi produsele Koja Concept în cinci oraşe – Constanţa, Cluj, Galaţi, Bucureşti şi Chişinău, pe reţelele sociale, dar şi pe site-ul kojaconcept.com. În Capitală, antre­prenoarea a dus produsele în concept store-ul The Room Showroom, acolo unde există şi cea mai extinsă gamă de produse. Planurile antreprenoarei urmăresc dezvoltarea companiei şi intrarea pe noi game de produse, care să diversifice portofoliul Koja. De asemenea, intrarea pe pieţele internaţionale este unul dintre obiective, în contextul în care fondatoarea businessului a interacţionat la festivalurile la care a participat cu clienţii străini şi a văzut interes din partea acestora.

  • Românul care şi-a vândut apartamentul ca să îşi deschidă o afacere cu mâncare. Care este reţeta care l-a ajutat să câştige câteva zeci de mii de lei la doar câteva zile după ce a lansat afacerea


    Cu un credit de nevoi personale de 20.000 de euro, a pus pe roţi un food-truck cu mâncare mexicană, apoi şi-a vândut apartamentul ca să cumpere a doua rulotă, iar ulterior a atras un credit de la BT Mic pentru a dezvolta şi un restaurant cu mâncare mediteraneană, pe care l-a deschis în 2019.
    „Am ales bucătăria mexicană pentru că avea legătură cu stilul meu de a găti, cu pasiunea mea pentru condimente. Am avut o perioadă când găteam foarte mult şi prietenii îmi spuneau mereu că e bun tare, iar de aici m-am gândit să fac un business. Am început în aprilie 2018, deşi la bază sunt inginer în domeniul telecomunicaţiilor. Mi-am dat seama că e mai bine să stau în bucătărie, deoarece facilităţile din companie au devenit monotone pentru mine, iar eu nu sunt o persoană comodă”, spune Andrei Cerbu, fondatorul buntare.ro. El povesteşte că a renunţat astfel la un program de lucru de 8 ore pe zi, într-o clădire de birouri modernă, cu nenumărate facilităţi, pentru un program de 16 ore pe zi, în care rolul său începe de la aprovizionare şi ajunge până la poveştile cu clienţii interesaţi de ceea ce le găteşte.
    Andrei Cerbu şi-a făcut prima rulotă cu 20.000 de euro, obţinuţi printr-un credit de nevoi personale. Piaţa l-a primit cu braţele deschise, spune el, căci în numai câteva zile brandul Mexican Bizness, operat de compania Buntare, a obţinut venituri de 20.000 de lei. Efervescenţa din acele zile l-a îndemnat să cumpere al doilea food-truck, pentru achiziţia căruia a folosit o parte din banii încasaţi din vânzarea unui apartament din Bucureşti.

  • O absolventă de sociologie a devenit antreprenor urmându-şi o pasiune veche pentru bijuterii

    „Am pornit cu un stand de bijuterii într-un mall din Cluj-Napoca şi în primii doi ani vindeam alături de prima mea angajată. Astfel am văzut care sunt nevoile pieţei, ce se cere, cum evoluează trendurile şi ulterior mi-am dat seama că mi-aş dori ceva mai mult pentru acest business”, povesteşte Ioana Susan, fondatoarea Chic Bijoux.

    Ulterior, a început să facă bijuterii într-un mic atelier din Cluj, după o colaborare cu Swarovski, de la care cumpăra cristalele chiar de la fabrica din Austria şi le monta în argint în România. „Mi se părea o provocare că fac producţie, dar acum când mă uit în urmă îmi dau seama că făceam de fapt asamblare. Acum avem echipamentele necesare prin care putem să turnăm, să laminăm, să facem efectiv o bijuterie.” Sorin Buiac s-a alăturat businessului Chic Bijoux în urmă cu cinci ani, moment din care cei doi antreprenori au început să dezvolte atelierul de bijuterii şi să-şi definească mai clar priorităţile. „În primă fază am investit 20.000 de euro. Când ne-am asociat, am deschis şi alte insule în malluri.” Preţurile bijuteriilor încep de la 50 de lei şi ajung la 250 de lei, pentru cele din argint, iar preţul celor din aur se calculează în funcţie de gramaj – o brăţară poate costa peste 1.000 de lei.
    Produsele Chic Bijoux sunt prezente în propriul magazin online, dar sunt listate şi pe Amazon UK, iar anul viitor antreprenorii îşi propun să le listeze şi pe Amazon Europa şi SUA.

  • Vă mai amintiţi de fostele aprozaruri? Cum au reuşit trei antreprenori să deschidă o astfel de afacere în Bucureşti


    „Povestea începe cu ferma noastră, situată în unul dintre cele mai faimoase bazine legumicole din ţară – comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa. Aceasta (ferma – n. red.) se întinde pe o suprafaţă de 6,5 hectare de teren, dintre care 5.000 de metri pătraţi sunt spaţii protejate (sere – n. red.), unde cultivăm aproape toate tipurile de legume”, spune Ilie Ciorchină, cofondator al Legoomi.
    În Băleni, el şi partenerii săi de business cultivă roşii, cartofi, rădăcinoase şi verdeţuri, pe care le vând în perioada martie-noiembrie. Având capacităţi de stocare, legumele pot fi depozitate şi comercializate chiar şi în perioada rece a anului.
    Businessul a fost completat anul acesta şi cu un concept store Legoomi, o variantă modernă a aprozarului de altădată, situat pe bulevardul Dacia din Bucureşti, la nr. 130 A. Decizia a venit în contextul în care în piaţă există numeroşi intermediari între producători şi cumpărători, astfel că cei trei antreprenori au vrut să vină mai aproape de consumatori. Un kilogram de roşii de exemplu porneşte de la 4 lei şi poate ajunge la 10 lei, în funcţie de soi. O legătură de ceapă verde, de leuştean sau de pătrunjel este 2 lei, un kilogram de cartofi albi – 2,5 lei, unul de morcovi – 4 lei, iar unul de castraveţi – 5 lei, potrivit datelor de pe site, unde pot fi plasate şi comenzi.
    „Clienţii noştri sunt atât cei din sfera B2C, cât şi din sfera B2B. Prin Legoomi, acoperim partea de B2C, adică profilul clasic al cumpărătorului, iar prin intermediul segmentului HoReCa, ne adresăm clienţilor din B2B, mai exact restaurante, unităţi de tip fast food, cafenele, atât din Bucureşti, cât şi din proximitatea acestuia”, explică Ilie Ciorchină.
    Vânzările de legume le-au adus celor trei fondatori o cifră de afaceri de 100.000 de euro în 2018, în condiţiile în care nu aveau încă un punct de desfacere, iar profitul a fost de aproximativ 12.000 de euro, cu patru angajaţi. În 2019, doar în prima jumătate a anului, Legoomi a egalat cifra de afaceri realizată anul trecut.

  • Un tânăr din Braşov câştigă zeci de mii de euro făcând lădiţe din lemn în atelierul de tâmplărie al familiei sale. Cum i-a venit ideea


    „Site-ul lădiţe.ro a apărut la sfârşitul anului 2017, însă ideea lui a început încă din anul 2016. Ideea a venit în momentul în care în atelierul nostru de tâmplărie ne-a intrat o cerere pentru acest gen de produse, de la administratorul unui hotel din Drobeta-Turnu Severin, care ne-a spus că ar vrea să-i facem un raft. Am proiectat, am creat proiectul, l-am predat clientului. Am văzut că există cerere pentru acest tip de produs şi am început să facem mai multe. La început am vândut pe OLX”, povesteşte Mădălin Pop.
    În 2018, businessul cu lădiţe a generat afaceri de 250.000 de lei (circa 54.000 de euro), însă cererile numeroase ar fi putut aduce şi mai multe vânzări, problema fiind că lipsa unui număr suficient de angajaţi a împiedicat onorarea tuturor comenzilor.
    Durbanele urbane poartă nume care amintesc de personaje din poveştile şi legendele româneşti, printre care Cosânzeana, Dochia, Neghiniţă şi Făt-Frumos. Cea mai mică lădiţă – Neghiniţă – costă 15 lei, iar cea mai scumpă – momentan în stadiul de prototip – va ajunge la 130 de lei.
    Dincolo de produsele standard, se pot face şi lădiţe personalizate pe cerinţele clientului. În medie, în atelierul din Braşov, se produc 1.000 de lădiţe pe lună.
    „Publicul nostru ţintă este populaţia de 25-45 de ani, tineri care îşi renovează sau cumpără un apartament şi aleg lădiţele noastre pentru realizarea unor piese de mobilier (rafturi, măsuţe, etajere etc). Mai sunt şi tinerii antreprenori care deschid cafenele sau restaurante şi îşi doresc un design minimalist în spaţiul lor, agenţii de publicitate care folosesc lădiţele ca mijloc de promovare pentru clienţii lor sau firme mari care folosesc lădiţele noastre pentru a oferi angajaţilor, cu ocazia sărbătorilor, pachete cu produse, iar lădiţele noastre vin ca mijloc de ambalare şi transport.“

  • Un business cu şi despre etichetă

    „Totul a pornit din liceu, când mă gândeam cum aş putea să fac să nu mai existe diferenţe între copii din cauza statutului social sau din cauza educaţiei care le-a fost dată acasă. Şi atunci am zis că o să dezvolt eu ceva când o să fiu mare, care să rezolve asta. Când eşti mic contează foarte mult să ai prieteni, să fii acceptat şi te bazezi pe părerile celorlalţi despre tine“, spune Ştefana Mireţ, fondator al Manieres.

    Astfel, în anul I de facultate a împrumutat nişte bani de la mama sa, a făcut o asociaţie şi a început să bată la uşile şcolilor din Bucureşti pentru a preda primele cursuri. Ea îşi aminteşte că primele lecţii predate copiilor au fost despre cum trebuie să se salute, cum să se prezinte sau cum să stea la masă.

    Ştefana Mireţ predă cursuri de bune maniere atât pentru grupuri de trei sau cinci persoane, cât şi 15-20. Un curs de weekend durează o oră şi jumătate, iar modulul este format din 4 ore, care costă 210 lei.

    Încasările din 2018 ale Manieres au fost de câteva zeci de mii de euro, iar o mare parte din sumele încasate merg mai departe în investiţii în materiale didactice. O altă parte importantă a fost investită într-o platformă în care antreprenoarea vrea să pună filmuleţe cu cursurile predate în licee, astfel încât să poată fi replicate de profesori sau părinţi când se află într-o situaţie de criză.

  • Tainele gelateriei italieneşti, pentru gusturi româneşti

    După 15 ani petrecuţi în străinătate, s-a întors la Cluj să producă îngheţată moleculară sub brandul L’Albero dei sogni („Pădure de vis“), ca urmare a unei investiţii de 20.000 de euro.

    „După 15 ani petrecuţi în străinătate am hotărât să mă reîntorc acasă la familia mea, să îmi petrec cât mai mult timp cu fetiţa mea, Alyssia, dar şi să fiu independentă financiar. Îmi doream dintotdeauna să devin antreprenor pentru că şi părinţii mei au fost antreprenori. Voiam să deschid o afacere în sectorul HoReCa, pentru că am urmat cursurile celei mai mari şcoli de bucătari şi cofetari din Italia, Alma la Scuola Internazionale della Cucina Italiana, şi o specializare în Elveţia”, povesteşte Roxana Pârjol, fondatoarea gelateriei L’Albero dei sogni.

    Numele brandului L’Albero dei sogni este inspirat din desertul preferat al antreprenoarei, Pădure de Vis, cu care a participat la o emisiune de bucătari şi care a fost apreciat. Ea a lucrat anterior ca chef bucătar într-un restaurant din Italia timp de zece ani. „Finanţarea businessului a venit treptat, la început din resurse proprii de 20.000 de euro, iar apoi am luat un credit BT Mic pentru a începe să dezvoltăm afacerea, să facem faţă cererii pieţei.”

    Roxana Pârjol a urmat un curs de antreprenoriat, în urma căruia a decis să-şi deschidă o gelaterie şi să aducă un produs inovativ pe piaţă, îngheţata moleculară. Ideea s-a transformat
    într-un bussines după mai multe experimente.
     

  • Pasiunea pentru motociclete, transpusă în business

     Aşa a apărut brandul Alphahead, prin care produc echipamente pentru motociclişti, după o investiţie iniţială de 50.000 de euro.

    „Afacerea noastră a pornit din pasiunea pentru motociclism a soţului meu Vishal. Am revenit în România în 2016, ne-am cumpărat o motocicletă, am căutat echipamente moto în diverse magazine, inclusiv la târgul de profil care se desfăşoară anual în România, şi ne-a fost foarte greu să găsim ceva care să se potrivească”, povesteşte Georgeta Brehoi, cofondator al brandului Alphahead.

    Georgeta Brehoi spune că şi-au dorit încă de la început să aibă un atelier propriu de producţie, în care să realizeze produsele după designul propriu, însă nu au găsit în România, pentru că fabricile potenţiale fie nu aveau capacitatea de a parcurge toate etapele de realizare a produsului, fie nu aveau exerienţă în acest sens. Astfel au ales să producă într-o fabrică din Asia.

    „Investiţia iniţială a fost de 50.000 de euro, economiile noastre din anii de muncă când lucram împreună. Nu e uşor pentru un antreprenor să înceapă de la zero. La un moment dat am avut nevoie de un ajutor pentru a plăti costurile cu echipamentele de la fabricile noastre din Asia şi am luat bani de la BT Mic. A fost rapid şi am relaţionat foarte bine, au crezut în business şi pentru noi a fost foarte important.”

    O geacă de piele Falconer costă 1.100 de lei şi este realizată 100% din piele de bovină, o geacă de piele Photon cu toate protecţiile incluse costă 999 de lei, o pereche de mănuşi de piele este 348 de lei, iar o pereche de blugi din denim cu protecţii costă 559 de lei.

    Produsele sunt comercializate în Bucureşti în showroom-ul companiei din Pipera sau prin livrări B2C, dar şi în alte oraşe din ţară. Pentru anul 2019, compania estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro ţinând cont de cererea pieţei, de perioada Black Friday şi de luna decembrie, vârful sezonului.

  • O academie cu şi pentru sportivi de top


    „La un moment dat se termină performanţa, iar când eram pe final de carieră m-am gândit ce aş putea să fac pentru România, pentru tenisul din România. Trecând prin sistemul sportiv, mi-am dat seama că nu există aici ceva bine organizat, structurat, unde să lucreze oameni care au făcut performanţă, care au experienţă în domeniu. De aici a început totul“, povesteşte Victor Hănescu, care a decis să-şi pună numele pe o academie de tenis în România.

    Hănescu, 38 de ani, şi-a început activitatea sportivă la vârsta de 7 ani, dintr-o întâmplare. Voia să facă baschet, dar pentru că echipele de baschet erau formate din copii cu vârsta de peste 9 ani, nu a fost acceptat. În drum spre casă a trecut pe lângă două terenuri de tenis şi s-a gândit să înveţe acest sport, pe care l-a practicat până la nivel de performanţă.

    „Academia am înfiinţat-o în 2016, în iarnă se fac trei ani. Am început la Bucureşti, am făcut un proiect de care am observat că este nevoie, pentru că oamenii căutau locuri în care să facă lucruri serioase, într-o structură bine organizată. A fost dificil, dar am vrut să o fac acum, când sunt tânăr şi am forţă.”

    Victor Hănescu subliniază că şi-a asumat încă de la început riscul de a paria o sumă importantă de bani, 30.000 de euro, într-un astfel de business, însă îşi doreşte să ajute sportivii şi apoi să creeze campioni.

    „Vreau ca Academia să fie un loc în care atât copiii, cât şi părinţii să vină cu deschidere, să vadă că se fac lucrurile bine, organizat. Vreau să am şi sportivi care să ajungă în top la nivel mondial.”

    Academia de Tenis Victor Hănescu se adresează tuturor celor care vor să facă sport, atât sportivilor de performanţă, cât şi copiilor care vor să înveţe tenis, începând de la 4 ani.

  • O afacere pe măsura şi personalitatea clientului


    Cei doi tineri urmăresc acum să intre şi pe nişa de pantofi pentru femei şi aşteaptă afaceri de peste 55.000 de euro în 2019, în creştere cu 15% faţă de anul trecut. „Am început un business cu pantofi din dorinţa de a oferi posibilitatea bărbaţilor să îşi personalizeze încălţămintea după preferinţele şi nevoile lor”, a spus Andrei Rusu, unul dintre fondatorii PaPrezzo.
    Pentru a produce pantofii, antreprenorii au amenajat un atelier în Cluj-Napoca, pentru care au achiziţionat utilaje, dar şi materie primă. În atelier lucrează patru angajaţi şi doi colaboratori.
    „Suntem axaţi pe încălţămintea pentru bărbaţi – pantofi, loafers, sneakers, botine, cizme. Ne place să acordăm timpul necesar fiecărui client, astfel că majoritatea perechilor sunt unicat”, a mai spus Andrei Rusu.
    Produsele PaPrezzo ajung în toate regiunile din ţară, dar şi la nivel internaţional, iar în medie preţul unei perechi de pantofi porneşte de la 360 de lei şi poate ajunge până la 1.000 de lei, în funcţie de model, materiale sau preferinţele clienţilor.
    „Produsele pe care le creăm pot fi vizualizate pe pagina noastră de Facebook şi pe Instagram, momentan. În viitorul apropiat produsele vor putea fi găsite pe site-ul oficial”, a adăugat Andrei Rusu.
    Ca obiective de business, cei doi antreprenori vor să dezvolte compania şi să atragă investitori şi surse de finanţare, astfel încât în 2020 să ajungă la aproape 100.000 de euro cifră de afaceri, dublu faţă de vânzările din 2018.