Category: Revista BM

  • Povestea unei afaceri româneşti care în doar doi ani „a prins aripi” şi a ajuns deja să producă sute de mii de euro şi să extindă în mai multe oraşe din ţară

    BeeFast a fost lansat la final de 2019, cu scopul de a a bate recordurile în materie de timpi de livrare. Cu o viteză medie de livrare de 55 de minute, start-up-ul românesc „a prins aripi” şi în materie de dezvoltare a businessului. Accelerat de valul pandemiei, acesta a atins o cifră de afaceri de 320.000 de euro şi se va extinde în Iaşi, Timişoara, Braşov şi Cluj.

    Conceptul afacerii BeeFast a pornit din convingerea că tehnologia va continua să schimbe modul în care facem achiziţii şi, inevitabil, aşteptările clienţilor în ceea ce priveşte piaţa de delivery, spune Cristian Grozea, CEO şi cofondator al start-up-ului. Bineînţeles, trendul a fost accelerat de criza provocată de coronavirus, iar start-up-ul s-a trezit pe val aproape peste noapte. Într-o piaţă a livrărilor în marea ei majoritate «clasică», cu intervale de livrare de 24-48 de ore, BeeFast a reuşit performanţa de a livra coletele din Bucureşti într-un timp mediu de 55 de minute.

    Serviciul se bazează pe o platformă informatică ce are mai multe caracteristici: primirea comenzilor se face atât de la afaceri, cât şi de la persoane fizice, fie prin integrarea cu soluţii de e-commerce ale afacerilor, fie prin plasarea directă a comenzii. În al doilea rând, alocarea curierilor se face automat pe baza proximităţii. În cazul în care afacerea-client nu deţine un magazin online, BeeFast îl poate construi gratuit în circa 24 de ore, integrându-l ulterior în soluţia de livrare. În acest fel, afacerile pot fi online în mai puţin de 24 de ore.

    „Astăzi, tehnologia este noua frontieră. Iar aceasta, spre deosebire de frontierele fizice, nu are limite pe care să le vedem prea curând. E o efervescenţă în acest domeniu care va duce, cu siguranţă, la evoluţii spectaculoase. Pentru mulţi, domeniul digital înseamnă platforme şi instrumente care ne fac viaţa mai uşoară online, însă, câteodată e bine să avem o viziune mai amplă, axată pe impactul exercitat asupra evoluţiei noastre ca oameni: maşini fără şofer, livrări cu drone, oraşe şi locuinţe care se pot reloca, programe spaţiale independente. Cred că 2021 va aduce câteva astfel de minuni mai aproape de realitate. Dintre ele, cele care ne afectează direct sunt cele legate de transport şi logistică – drone, robotică, maşini fără şofer. Suntem foarte atenţi şi entuziasmaţi de ceea ce va urma”, spune Cristian Grozea.

    Firma a început anul 2020 ca o soluţie de livrări rapide de tip B2B şi B2C, însă contextul socio-economic generat de primele luni ale pandemiei a stimulat dezvoltarea proiectului către oferirea unei infrastructuri digitale cu sistem integrat de plată şi livrare a comenzilor pentru magazinele offline. Astfel, pe parcursul primelor nouă luni din 2020, BeeFast a mutat în online peste 100 de businessuri, din domenii precum HoReCa, flori, cosmetice şi îmbrăcăminte.Tendinţa generală către e-commerce a dus la creşterea accelerată a numărului de comenzi zilnice, care au crescut de la o medie de 16 livrări/zi în ianuarie 2020 la o medie de 211 livrări/zi la mijlocul anului, respectiv 338 livrări/zi la finalul anului. Aşadar, în 2020, cei peste 1.200 de livratori înregistraţi pe platforma BeeFast au onorat peste 66.500 de comenzi, care au generat afaceri de 320.000 de euro, de 3 ori mai mari faţă de estimările de la începutul anului. Aproximativ 65% din cifra de afaceri a fost obţinută de clienţii pe care BeeFast i-a trecut gratuit din offline în online de-a lungul pandemiei, iar numărul maxim de livrări înregistrat la nivelul unei zile a fost de 580.

    „Ca dezvoltare, avem o viziune care, pentru noi, sună în felul următor: infrastructură pentru economia digitală. Acest concept înseamnă multe lucruri integrate care să ajute un sistem care acum este destul de fragmentat şi, prin urmare, insuficient de rapid. Însă dacă am învăţat ceva anul acesta, este că nu e bine să mai ai planuri pe termen lung”, a adăugat CEO-ul BeeFast. În prezent, sunt 13 persoane în echipa internă a companiei, la care se adaugă colaboratori pe mai multe domenii conexe şi peste 1.200 de curieri înrolaţi în aplicaţie. Spre deosebire de un marketplace, BeeFast reprezintă o platformă care asigură infrastructura pentru afacerile care vând în mediul online. De pildă, compania nu înrolează un client – de exemplu, un restaurant – într-o platformă de marketplace, ci îl ajută să aibă propriul său shop într-un interval de 24 de ore, integrat imediat cu metoda de livrare superrapidă a firmei. În consecinţă, businessul îşi va păstra comunitatea de clienţi şi va putea să îşi dezvolte o strategie de marketing şi să păstreze datele clienţilor. Cu alte cuvinte, rămâne în contact direct cu proprii săi consumatori. Anul trecut, cel mai activ domeniu din cadrul serviciului a fost HoReCa. Condiţiile impuse pandemie au lovit din plin restaurantele, cofetarii şi bistrourile, businessuri care au făcut eforturi constante pentru a trece cu bine peste piedicile impuse de criza sanitară. Cele mai căutate produse au fost burgerii, pizza şi sushi, la care să adaugă florile şi băuturile alcoolice.

    „2020 a fost un an ca un roller coaster. Cred că a fost anul în care am învăţat cel mai accelerat din viaţă mea, pe toate planurile. Pentru noi toţi a fost aşa. Am crescut foarte repede şi câteodată ne-a fost extrem de greu să ţinem pasul. Am fost o echipă de 5, apoi de 8, şi acum de 13 oameni, iar în jurul nostru erau sute de clienţi şi curieri şi mii de solicitări. Un business tech se bazează pe automatizări şi asta face lucrurile gestionabile, însă nu ai cum să fii pregătit pentru orice, în orice moment. Mai ales că anul nostru de lansare a fost anul pandemiei. Au fost multe necunoscute, multe schimbări dictate de evoluţia virusului şi am fost forţaţi să facem ajustări şi regândiri peste noapte. Însă lucrurile au mers bine şi se pare că am luat deciziile corecte”, a declarat Cristian Grozea pentru BM. În prezent, compania are în lucru mai multe parteneriate strategice – integrare cu soluţii pentru comerţ electronic şi colaborări cu retaileri naţionali. Odată finalizate, pasul următor este asigurarea prezenţei în marile oraşe din ţară – Cluj, Iaşi, Braşov, Timişoara –, vizând cu precădere zonele unde există cerere pentru acest tip de serviciu. Un aspect cheie a constat în strategia de a trece în online companiile care au fost afectate de lockdown, fapt ce a susţinut crearea unei baze solide de clienţi. BeeFast a mutat în online, peste noapte, circa 100 de afaceri locale, care şi-au putut continua operaţiunile prin livrări – fie ele de mâncare, pentru businessuri din HoReCa sau alte domenii afectate. Ulterior, proprietarii de afaceri au început să audă de soluţiile propuse de aplicaţie şi au început să îi contacteze direct. Procesorul de plăţi PayU estimează că piaţa locală de e-commerce va creşte anul acesta cu 15% faţă de 2020, an în care valoarea vânzărilor raportate de comercianţii online din România a ajuns la
    7 mili­ar­de de euro, cu 36% mai mult decât în 2019. „România are însă mult de recuperat faţă de alte state din Europa, deci mă aştept ca trendul ascendent să se menţină câţiva ani. De asemenea, cred că vom vedea o adopţie tot mai generalizată a cumpărăturilor online, iar în paralel consumatorii vor deveni tot mai exigenţi şi mai selectivi. De aceea ne aşteptăm şi ca livrările expres, în 2-3 ore de la plasarea comenzii, să fie tot mai solicitate.”


    Cristian Grozea, CEO şi cofondator al BeeFast:„Pentru mulţi, domeniul digital înseamnă platforme şi instrumente care ne fac viaţa mai uşoară online, însă, câteodată e bine să avem o viziune mai amplă, axată pe impactul exercitat asupra evoluţiei noastre ca oameni: maşini fără şofer, livrări cu drone, oraşe şi locuinţe care se pot reloca, programe spaţiale independente. Cred că 2021 va aduce câteva astfel de minuni mai aproape de realitate. Dintre ele, cele care ne afectează direct sunt cele legate de transport şi logistică – drone, robotică, maşini fără şofer. Suntem foarte atenţi şi entuziasmaţi de ceea ce va urma.”


    Fondatorii BeeFast s-au cunoscut acum mai bine de patru ani, perioadă când Cristian Grozea, student la acea vreme, visa să aibă propria sa afacere. Deşi nu reuşise să îşi contureze o idee solidă, ştia că vrea un business tech pe care urmează să îl scaleze global.

    Prima idee de afacere a fost un joc, „Eggy Flies”, prin intermediul căruia l-a cunoscut pe actualul director tehnic Marian Ionescu, aflat la acea vreme în liceu. Apoi a cunoscut-o pe Claudia Stroe, care avea propria ei afacere de comunicare şi avea să îi coordoneze partea de marketing. Mai târziu a venit în echipă Andrei Curelea, unul dintre prietenii lui Marian, actualul head of mobile. „Gândindu-mă în urmă, mi se pare fabulos că oamenii aceştia au ales să vină alături de un student de 20 de ani. Jocul a fost doar începutul, aşa ne-am format mâna. Am mai dezvoltat apoi încă un proiect, «KinderHub», care există şi astăzi, însă ne doream ceva mai dinamic, mai «exciting» şi care să facă o mică revoluţie”, spune Cristian Grozea. Cu toţii au avut ideea că lucrurile, în orice domeniu, se mişcă într-o viteză pe care începem să o percepem tot mai greu, neexistând un domeniu mai provocator în această privinţă decât curieratul.

  • Cum a reuşit o afacere românească să aibă cel mai bun an din ultimii cinci ani, în condiţiile în care majoritatea afacerilor sufereau

    Ştim că anul 2020 a adus situaţii neprevăzute pentru toţi antreprenorii, indiferent de sectorul în care activau. Însă, dacă multe businesSuri şi-au văzut „sfârşitul” din cauza contextului generat de pandemie, Shlomi şi Michael Tetruashvili, care vând pe piaţa locală branduri de fashion prin intermediul magazinului multibrand Capodopera by Elis şi prin alte două magazine deschise în sistem de franciză în galeria hotelului Marriott din Capitală – DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi – au reuşit să vândă în continuare luxul, chiar în plină criză sanitară.

    Spre surprinderea noastră 2020 a fost cel mai bun din ultimii cinci – şase ani. Probabil, clienţii care achiziţionează haine, încălţăminte şi alte produse high-end nu au mai plecat în străinătate, astfel că totul s-a resimţit în vânzările crescute ale companiei. Acesta cred că a fost primul motiv care a stat la baza creşterii. Pentru noi, 2020 a fost un an foarte bun”, a spus Shlomi Tetruashvili, cofondator al magazinului multibrand Capodopera by Elis, gestionat de compania Elis Group Impex, înfiinţată în 2002 de fraţii Shlomi şi Michael Tetruashvili.

    Elis Group Impex gestionează în prezent trei magazine fizice: unul multibrand, Capodopera by Elis, care reprezintă motorul de creştere al grupului, şi două magazine monobrand, DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi, deschise în sistem de franciză în galeria hotelului Marriott din Capitală. În contextul în care consumatorii au „atacat” stocurile de marfă ale celor trei magazine cu produse de fashion high-end, cifra de afaceri a grupului a înregistrat o creştere de aproximativ 37% pe parcursul anului trecut, ajungând astfel de la 22,5 mil. lei (4,6 mil. euro) în 2019, la peste 31,6 milioane de lei (6,5 milioane de euro) la finalul anului 2020. „Mă gândesc că anul trecut, când nu ştiam nimic despre acest virus, nu ştiam ce se va întâmpla, eram speriaţi, ar fi trebuit să punem bani deoparte, să ne pregătim cumva de ce poate fi mai rău, să economisim, dar am văzut contrariul. S-a simţit că lumea a cheltuit mult mai mult.

    Avem un client care mi-a spus că toată ziua comanda de pe toate site-urile.” Grupul mai vinde produsele din magazine şi în mediul online, prin intermediul unui site propriu, care anul trecut a „explodat”, spun cei doi fraţi. „Dacă în urmă cu un an vânzările pe site erau în jurul valorii de 10.000 de euro pe lună, anul trecut, partea de online a ajuns la aproximativ 800.000 euro – un milion de euro lunar. Avem aproximativ 10-15 comenzi pe zi în mediul online, am primit comenzi şi de la sate, comune, oraşe mai mici, de peste tot din ţară”, a menţionat Shlomi Tetruashvili.

    De asemenea, anul trecut a crescut şi valoarea bonului mediu. „O bună parte din clienţii care au venit spre noi anul trecut erau cei care plecau în Italia, Austria sau Germania şi îşi achiziţionau de acolo produse de fashion high-end. Dar având în vedere că anul trecut au fost forţaţi să rămână pe piaţa locală, s-au îndreptat spre noi şi cumpărau mai mult decât de obicei. Cred că am înregistrat o creştere de aproximativ 20% – 30% în ceea ce priveşte valoarea bonului mediu.”

    Shlomi consideră că mediul online are mare potenţial de creştere, motiv pentru care pe lista cu planuri pentru anul în curs se regăseşte şi colaborarea cu o companie specializată care să îi ajute să crească cât mai mult acest segment de business. „Avem de gând să apelăm la firme specializate pe partea online, pentru a ne ajuta să creştem pe acest segment care are potenţial. Mediul online este cu totul alt business. Mie îmi place şi vreau să descopăr tot ce e nou. Magazinul fizic are limite, în schimb mediul online poate aduce creşteri rapide şi continue.

    Nu ai graniţe. Spre exemplu, acum vindem pe piaţa din România, însă, dacă o să vrem o să putem să ne extinde şi în alte ţări.” Tot cu ajutorul site-ului propriu, anul trecut, compania a făcut paşi şi în afara ţării, prin intermediul comenzilor online făcute de români mutaţi în Marea Britanie, Spania, Italia sau alte ţări. „Aproximativ 1% din vânzări reprezintă aceste comenzi peste hotare, pentru că sunt mulţi români care stau în Anglia, Italia şi comandă de la noi.” Pe de altă parte, mediul online arată potenţialul şi oportunităţile pe care grupul le poate avea pe plan local, pe partea offline.

    Astfel, analizând comenzile înregistrate anul trecut la nivel naţional, reprezentanţii companiei au putut să observe care sunt oraşele în care se pot extinde cu magazine fizice. „Timişoara, Cluj, Iaşi, Suceava, sunt oraşe în care ne putem dezvolta şi asta avem în plan să facem. Acum analizăm deschiderea unor locaţii, dar momentan vremurile sunt ciudate şi nu ştim exact dacă este momentul să investim în magazine fizice. E bine deocamdată să ne concentrăm pe online, care ne poate ghida mai apoi şi pentru a lua decizii bune pe segmentul offline”, a mai spus Shlomi Tetruashvili.

    El este de părere că deşi mediul online aduce oportunităţi şi avantaje, chiar şi creşteri, industria de fashion nu va putea exista fără mediul fizic, în care consumatorii merg în magazine pentru a proba şi testa articolele de îmbrăcăminte, mai ales când vine vorba despre branduri de lux. „O haină trebuie probată, trebuie văzută înainte de achiziţie şi sper să nu se piardă acest lucru. Pandemia a făcut ca mediul online să domine piaţa de fashion dar nu cred că va rămâne principalul segment. Tot timpul va fi nevoie şi de magazine fizice.”

    În 2020, când autorităţile au impus starea de urgenţă, cele trei magazine fizice ale grupului au fost închise. „Am avut magazinele închise aproximativ o lună şi puţin, iar pe la jumătatea lunii aprilie am deschis magazinul stradal.” Traficul din magazine şi-a revenit după redeschiderea acestora, Shlomi Tetruashvili adăugând că şi în perioada de lockdown, când oamenii aveau voie să iasă din case doar cu declaraţii, magazinul stradal Capodopera by Elis înregistra un trafic ridicat de clienţi. „Pentru noi a fost o surpriză plăcută să vedem că şi în magazinele din cadrul galeriei Marriott a fost trafic şi vânzări. La DSQUARED2 ne bazam pe turiştii care veneau la hotel din Israel şi care cumpărau de la noi, care de un an de zile nu mai sunt, dar cu toate astea am reuşit să atingem vânzările înregistrate cu un an în urmă. Iar la Elisabetta Franchi am înregistrat vânzări în creştere faţă de 2019, chiar dacă a fost pandemie”, a adăugat cofondatorul companiei. În noul context, în care oamenii şi-au redescoperit locuinţele pe parcursul anului trecut, s-a schimbat şi comportamentul consumatorilor, care au început să cumpere alte piese vestimentare faţă de cele elegante cu care obişnuiseră deja atât producătorii, cât şi distribuitorii şi magazinele de profil. „În ultimul an consumatorii au căutat să cumpere haine lejere, de casă, precum treninguri, pantaloni tricotaţi, hanorace, bluze.

    Nu s-au mai vândut cămăşi, pantofi eleganţi. Dar şi brandurile s-au orientat spre producţia de astfel de articole, trecând de la produse elegante. Încălţămintea a fost motorul creşterii. Iar când a venit căldura s-au vândut absolut toate produsele pentru că lumea deja ieşea iar, pleca la mare, la munte, în diferite ţări, unde se putea merge, începuse să se reia cumva această mişcare. Au fost şi câteva evenimente, chiar dacă au fost mai puţine.”  Shlomi a adăugat că dacă se vor relua evenimentele – nunţi şi botezuri -, lumea va începe să caute din nou articole de îmbrăcăminte elegante, precum cămăşi sau chiar pantofi şi pantaloni eleganţi.

    Printre schimbările aduse de pandemie se regăseşte şi publicul căruia se adresează grupul de magazine de articole de lux. Astfel, dacă înainte de 2020 Capodopera by Elis, dar şi celelalte două magazine monobrand, se adresau persoanelor cu vârste de la 25 de ani în sus, iar majoritatea clienţilor, aproximativ 70-80%, aveau vârste cuprinse între 30 şi 40 de ani, anul trecut acest lucru s-a schimbat. „Acum avem clienţi cu vârste cuprinse între 16 şi 20 de ani.

    Aceştia sunt mai bine informaţi şi ştiu ce vor să achiziţioneze, merg direct şi caută ceea ce vor, pentru că ştiu ce se poartă, sunt în trend cu piaţa.” În ceea ce priveşte partea online, pe aceste segment cel mai bine se vând tricouri, bluze, hanorace sau încălţări, spune reprezentantul Capodopera by Elis. „Pantalonii trebuie probaţi, motiv pentru care pe acest segment înregistrăm şi cea mai mare parte de retur. În segmentul online vrem să implementăm noi funcţii care să îi ajute pe clienţi să achiziţioneze produse de mărime potrivită. Spre exemplu, pentru produsele din denim vrem să încărcăm pe site tutoriale şi video-uri în care să explicăm clienţilor cum să îşi aleagă perechea de blugi corect. Dacă ştim anumite informaţii de la clientul final nouă ne este mai uşor să propunem perechea perfectă de pantaloni. Acest obiectiv va fi implementat anul acesta, în următoarele luni.”Anul trecut nu a adus schimbări şi în paleta de culori, publicul căutând în continuare articole simple – negre şi albe – însă, anul acesta sunt căutate culorile pastelate, vesele. „Anul acesta am adus şi noi articole şi produse colorate pentru că sunt în trend.” Însă, în ceea ce priveşte preţurile, pandemia a avut impact negativ în acest segment, iar preţurile la anumite articole au înregistrat creşteri şi de 7-8% pe parcursul anului.„Sunt câţiva producători care au crescut preţurile la anumite categorii de produse. Motivul nu ştiu care este, dar spre exemplu, la un model de încălţăminte de la Alexander McQueen s-au înregistrat creşteri de preţ de 7-8% anul trecut. La fel şi la Balenciaga.” Totuşi, anul acesta cofondatorii Capodopera by Elis au început să diversifice portofoliul de produse, aducând astfel noi branduri şi noi colecţii. „Am diversificat portofoliul, am adus pe parcursul anului trei noi branduri, dar şi pentru sezonul toamnă – iarnă urmează să mai aducem un brand nou de geci din Canada, pe care le vom primi în septembrie.”

    Shlomi este de părere că piaţa din România are potenţial de creştere pe segmentul hainelor de lux, un plus al pieţei fiind reprezentat şi de brandurile româneşti care sunt calitative şi „cool”. În prezent, compania nu colaborează şi cu branduri locale, însă, unul din planurile pe termen mediu vizează integrarea unor branduri româneşti în portofoliul de produse al Capodopera by Elis. „Vrem ca măcar două – trei branduri mai interesante să le găzduim la noi în magazin. Avem un client care este frizer la bază, cunoscut în Bucureşti, şi care are şi o colecţie de haine. El vine la noi şi ne cere sfaturi. Eu îi dau feedback foarte obiectiv, îi spun exact ce cred că este bine şi ce nu. Şi i-am zis că atunci când o să-mi placă în totalitate produsul o să îl integrăm la noi în magazin.” Cei doi fraţi au adăugat că contextul generat anul trecut de pandemie a accelerat planurile pe care le aveau la începutul anului 2020, de a investi mai mult în mediul online şi cu precădere în site-ul propriu. „Da, pandemia ne-a împins cumva de la spate. Noi aveam oricum în plan să ridicăm site-ul, dar cumva nu eram pregătiţi chiar în momentul în care a venit pandemia. Cu toate astea, nouă pandemia ne-a făcut «bine», să spun aşa.” De asemenea, planurile revizuite ale celor doi fraţi vizează atât dezvoltarea pe partea online, cât şi pe partea fizică, având ca obiectiv ca în primăvara anului viitor să deschidă încă un magazin în Capitală. „Vrem să deschidem un magazin în partea de nord a Bucureştiului. Eu sper că va fi gata totul în februarie – martie 2022. Spaţiul este de circa 350 mp, doar amenajarea acestuia ajunge la sume între 400.000 – 500.000 euro, iar investiţia totală se ridică la aproximativ 1,5 mil. euro”, a adăugat Shlomi Tetruashvili. În prezent, în cadrul companiei lucrează aproape 30 de angajaţi, din care patru salariaţi sunt dedicaţi mediului online. După deschiderea noului magazin din Capitală cei doi fondatori vor mări echipa cu circa 6-7 persoane. Un alt obiectiv pentru anul în curs este dedicat segmentului de încălţări, a menţionat Shlomi. „Avem foarte mulţi clienţi care cumpără încălţăminte scumpă, dar care nu ştiu cum să o păstreze şi să o întreţină. Şi avem o colaborare cu brandul Love Your Shoes care se ocupă cu întreţinerea şi curăţarea acestor produse, ceea ce ne ajută foarte mult pentru că sunt oameni care dau 4.000 de lei pe o pereche de încălţări, apoi o bagă la maşina de spălat şi după se plâng că s-a stricat. Din păcate, adidaşii cu cât sunt mai scumpi cu atât sunt şi mai pretenţioşi şi astfel trebuie să ştii cum să îi îngrijeşti ca să rămână la fel de frumoşi ca la început.” Astfel, împreună cu reprezentaţii Love Your Shoes, cei doi fraţi vor să deschidă anul acesta o locaţie fizică. „Vrem ca oamenii să vină să aducă încălţările pentru a le face tratamentele de care au nevoie pentru a îi ajuta să îşi păstreze încălţările în stare bună. Anul acesta va fi deschisă şi această locaţie.” Planurile pe termen lung vizează de asemenea şi extinderea pe plan naţional cu magazine fizice. „Vrem să mai deschidem magazine fizice în Timişoara şi Cluj dar mai avem răbdare să vedem cum decurg lucrurile cu pandemia. Cred că în 2023 vom fi prezenţi şi în aceste două oraşe, iar până atunci vom vinde acolo online, ceea ce ne dă posibilitatea să testăm piaţa.” În ceea ce priveşte ţinta de venituri pentru anul în curs, Shlomi şi Michael estimează afaceri în creştere cu 5-10% faţă de anul 2020. „Sper să creştem şi anul acesta cu aproximativ cu 5-10%, din care online-ul o să genereze cel puţin 50% din valoare, adică această creştere o să fie dominată de mediul online.”

    „Spre surprinderea noastră, 2020 a fost cel mai bun din ultimii cinci – şase ani. Probabil, clienţii care achiziţionează haine, încălţăminte şi alte produse high-end nu au mai plecat în străinătate, astfel că totul s-a resimţit în vânzările crescute ale companiei.”

  • De la cluburi şi concerte, la antreprenoriat de succes. Cum a ajuns un DJ român sa construiască o afacere de 4 milioane de euro

    dEpurtat.RO a devenit în ultimii ani cel mai mare magazin online dedicat încălţămintei de damă şi plănuieşte să devină un jucător regional cu prezenţă în şapte ţări. Cum a reuşit un fost DJ să creeze o companie care atinge în prezent o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro?

    dEpurtat.ro a luat naştere printr-o combinaţie de instinct antreprenorial, curiozitate şi pasiune pentru comerţ, fashion şi tehnologie.

    Compania a început în offline, cu un concept de magazin mixt, axat predominant pe accesorii şi care vindea doar în procent de 5% încălţăminte de damă. Procentul alocat acestui segment a crescut natural, alimentat de un nivel tot mai ridicat de interes în rândurile clienţilor şi, în 2013, adică la un an de la înfiinţarea magazinului, încălţămintea reprezenta deja 90% din totalul produselor. În scurt timp, a apărut şi shopul online, ajuns între timp cel mai mare magazin românesc de încălţăminte dedicat exclusiv femeilor, cu un stoc permanent de peste 35.000 de modele.

    „Avem o strategie care îmbină câteva aspecte care ne fac foarte atractivi pentru publicul feminin interesat de modă, care abordează un stil în tendinţe. Pe de-o parte, avem o strategie de produs solidă, o gamă foarte diversificată de modele actuale în stoc. Pentru acest lucru am dezvoltat un sistem prin care am legat magazinul de depozit şi prin tehnologie la punctul de vânzare, în magazine, fiecare client poate să îşi comande pentru probă orice model disponibil pe site, nu doar modelele pe care le vede în showroom. Este un sistem similar cu cel pe baza căruia funcţionează bucătăriile marilor restaurante – clientul comandă în magazin, iar colegii din depozit pregătesc rapid perechea cerută şi o «servesc» în magazine în câteva minute”, spune fondatorul şi CEO-ul dEpurtat, Nicolae Slav.

    În al doilea rând, preţurile sunt – în mare parte – extrem de accesibile, rezultat al faptului că că firma lucrează cu volume mari de produse, pentru care negociază puternic cu fabricile şi optimizează în permanenţă costurile operaţionale, încât acestea nu ajung să se reflecte în preţul final. Mai mult, dEpurtat.ro lucrează constant pentru a îmbunătăţi experienţa clientului, factor prin care încearcă să îşi asigure o fidelitate cât mai ridicată, de la procesarea şi livrarea rapidă a comenzilor, până la politica „client-centric” şi „client first”.

    Nicolae Slav a pornit magazinul online din curiozitate, fotografiind produsele cu propria sa tabletă, pe un fundal alb construit dintr-un cearşaf, la care se adăugau luminile din magazin.

    Anul trecut, compania „crescută în faţa cearşafului” a atins o cifră de afaceri de 4,2 milioane de euro şi a raportat o creştere de 15% în veniturile provenite din vânzările online. Pentru 2021, dEpurtat îşi propune să ajungă la o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, obiectiv conturat pe fondul creşterii bazei de clienţi fideli, revenirii uşoare a economiei şi extinderii în afara ţării.

    Cu o echipă de 35 de angajaţi pentru operaţiunile online şi offline, firma îşi propune să intre luna viitoare pe piaţa din Grecia, după ce a ajuns deja în Bulgaria, în ianuarie 2020, şi în Ungaria, la începutul primăverii de anul acesta.

    În medie, un român cheltuie lunar circa 18 euro (88 de lei) pe o pereche de pantofi, sumă care nu este tocmai mică, spune Nicolae Slav, întrucât nu cumpără 12 perechi pe an. Prin comparaţie, dacă ne raportăm la coşul de cumpărături dEpurtat, valoarea medie pentru magazinele din România ajunge la 130 de lei, în timp ce preţurile din Bulgaria şi Ungaria sunt de 110 şi, respectiv, 160 de lei, diferenţele fiind justificate de puterea de cumpărare.

    „Nu am simţit o diferenţă de receptivitate între piaţa din România şi cele două ţări în care deja livram. Ţările din Estul Europei au un consum asemănător în ceea ce priveşte domeniul fashion. Dar provocarea în domeniul nostru nu este doar să faci clientul să testeze magazinul tău, ci să îl convingi să revină. Acolo este, de fapt, cheia succesului pe o piaţă nouă. Să fii atât de bun, încât să comande şi a doua şi a treia şi a patra pereche de încălţăminte în acelaşi an. În România ne mândrim cu o recurenţă de 95%, iar practicile de aici le aplicăm şi pe celelalte pieţe, adaptându-ne la specificul local al fiecăreia – pe care încă îl descoperim”, a adăugat Nicolae Slav.

    Până acum, valoarea totală a investiţiilor în business este de aproximativ 5 milioane de euro, la care se vor adăuga anul acesta încă două milioane de euro prin construcţia unui depozit nou.

    La polul opus, una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat magazinul constă în extinderea nişei de piaţă, păstrând în acelaşi timp valorile şi filosofia brandului. Pentru clienţii care au ales deja produsele dEpurtat, adică peste un milion de femei din România, preţurile accesibile nu mai ridică un semn de îndoială privind calitatea. Însă există un public potenţial care are reţineri în a efectua o achiziţie tocmai din cauza preţurilor accesibile. Paradoxul, spune Nicolae Slav, este că aceşti clienţi cumpără aceleaşi modele, realizate în aceeaşi fabrică, la aceleaşi standarde de calitate, din alte magazine, sub alt brand, la un cost de 2-3 ori mai mare.

    Compania a avut ocazia în aproape 10 ani de activitate de a înţelege în detaliu acest domeniu, înregistrând vânzări totale de aproximativ 18 milioane de euro.

    „Cele două magazine fizice, care au fost şi închise în perioada de lockdown, au avut o scădere de 50% în vânzări de la începutul pandemiei şi până acum. În schimb, dacă în primele luni de pandemie am avut scăderi şi în online, ulterior, în toamna anului trecut, am început sa avem creşteri, care ne-au ajutat să recuperăm şi, per total, să fim la nivelul din 2019, în ciuda situaţiei pandemice. Trendul de creştere a fost menţinut şi în acest an”, a declarat CEO-ul dEpurtat.

    Pe de altă parte, după şocul iniţial, compania a ajuns la concluzia că situaţia pieţei şi reticenţa tot mai mare a clienţilor pentru cheltuielile neesenţiale o vor ajuta să atragă cotă de piaţă din alte segmente, precum zona magazinelor premium. Clienţii şi-au dorit în continuare produse noi, iar faptul că firma a avut preţuri optimizate a fost şi este un avantaj binevenit.

    Nicolae Slav a fost DJ şi compozitor până la vârsta de 25 de ani. Pasionat de fashion, comerţ şi tehnologie, a deschis un an mai târziu primul magazin cu haine pentru tineri, experienţă ce avea să înlesnească procesul de creare a brandului dEpurat.ro. Avea deja o experienţă antreprenorială fiindcă în 2013, alături de doi parteneri, a creat una dintre cele mai moderne săli de fitness din Bucureşti, „Titan Fitness Club”, pentru care a primit o ofertă de nerefuzat de achiziţie din partea World Class.

    În prezent, Nicolae Slav se ocupă cu extinderea brandului dEpurtat.ro şi pentru anul următor şi-a propus ca firma să devină un jucător regional cu prezenţă în 7 ţări.

  • Cum le-a văzut artistul

    Albumele de artă sunt o modalitate obişnuită de a „colecţiona” opere de artă pe care poţi sau nu poţi ajunge să le vezi. Un astfel de album publicat în trei volume este dedicat Capelei Sixtine şi prezintă în detaliu frescele realizate de diverşi artişti, ca Michelangelo ori Botticelli, respectând proporţiile. Noutatea albumului, care s-a aflat în lucru vreme de câţiva ani, este că imaginile pot fi văzute din unghiul din care le-au văzut artiştii care le-au pictat. Albumul legat în piele şi mătase a fost tipărit în ediţie limitată de 1.999 de exemplare şi costă mai bine de 19.000 de euro, în preţ fiind inclusă şi o vizită cu ghid la capelă, precum şi o donaţie pentru conservarea acesteia, scrie The Telegraph.

     

     

  • Dopuri, stridii şi homari

    Puţină lume şi-ar închipui că dopurile de plută ale sticlelor de şampanie ar mai putea fi folosite şi la altceva şi totuşi o firmă britanică de arhitectură, BakerBrown Studio, intenţionează să demonstreze că da. Acesta a proiectat la un pavilion de crochet, care va fi construit lângă Opera Glynderbourne din East Sussex, Anglia, folosind deşeuri pentru a reduce amprenta de carbon. Printre deşeurile folosite la construcţie, scrie Dezeen, se numără dopuri de sticle de şampanie, cochilii de stridii şi carapace de homari provenite de la evenimentele instituţiei, precum şi lemn recuperat de la frasini bolnavi tăiaţi. Pavilionul a fost astfel gândit încât să poată fi dezasamblat uşor în viitor, dacă se doreşte.

  • Vitrina cu teatru, poezie şi muzică

    Forţate să stea închise publicului, multe teatre s-au reorientat spre spectacole online. Unele însă s-au gândit că pot scoate oamenii din casă dacă le oferă spectacol în vitrine, aşa cum se întâmplă la New York. Unele instituţii ca New York Live Arts au invitat artişti care să ofere mici reprezentaţii în hol, publicul putându-i urmări prin vitrină. Spectacolele de acest tip continuă în luna aprilie cu cel al lui Raja Feather Kelly, intitulat „Hysteria” în care acesta joacă rolul unui extraterestru roz, scrie New York Times.

    Teatrul Playwrights Horizons a invitat un artist mexicano-american, Ken Gonzales-Day, să expună fotografii ale unor sculpturi ale sale, în timp ce compania de balet Brooklyn Ballet a „expus” în vitrină fragmente din „Spărgătorul de nuci”, plănuind să continue cu fragmente din alte spectacole. Toţi balerinii poartă mască, iar pe trotuarul din faţa vitrinei sunt instalate baricade care să prevină înghesuiala publicului.

    Irish Repertory Theatre s-a gândit să atragă spectatorii instalând două ecrane mari în vitrină şi boxe pe clădire şi difuzând filmuleţe cu diverşi actori citind poezii. O instituţie dedicată muzicii, Kaufman Music Center, a optat pentru concerte, anunţate în ziua în care se desfăşoară pentru a se evita înghesuiala şi să se poată păstra distanţa necesară între oameni, în timp ce St. Ann’s Warehouse prezintă o lucrare intitulată „Supremacy Project” şi gândită ca o formă de protest faţă de nedreptatea socială din SUA.

  • Artă ca pentru păpuşi

    Unii nu au suficient spaţiu pentru arta lor, în timp ce alţii ţin să demonstreze că se pot încadra în orice spaţiu, numai inspiraţie să fie. Astfel, o serie de artişti britanici, printre care Damien Hirst, au colaborat cu o galerie de artă din Regatul Unit, Pallant House Gallery, cerinţa acesteia din urmă fiind ca toţi să realizeze lucrări de artă care s-ar potrivi ca dimensiune expunerii într-o căsuţă de păpuşi. Artiştii au creat astfel, picturi în ulei, minisculpturi, obiecte ceramice şi fotografii care vor fi expuse într-o galerie miniaturală începând de la finalul lunii iunie. Lucrările incluse în expoziţie sunt fie mici cât o monedă, fie ceva mai mari, până la 20 de centimetri, scrie The Guardian.

     

     

  • Cum arată viitorul agriculturii: de la nori de ploaie, la cloud. Cum vor putea practica şi fermierii români agricultura de precizie

    Dacă în urmă cu câţiva ani, conceptul de agricultură de precizie era poate doar ceva abstract, science fiction pentru fermierii români, acum cu ajutorul noilor tehnologii precum IoT, cloud şi 5G, soluţiile pentru agricultură de precizie sunt disponibile la tarife anuale de 1-8 euro per hectar, aceştia având astfel la dispoziţie soluţii tehnice care să îi ajute să îşi eficientizeze culturile şi să rămână competitivi şi profitabili pe o piaţă locală tot mai aglomerată de fructe şi legume importate.

    Start-up-ul local Agricloud a mizat pe această nişă încă de acum trei ani, iar acum nu ajută doar fermierii români cu soluţii IoT pentru agricultură de precizie, ci fermieri de pe trei continente – din Africa de Sud până în America Latină.

    „Vrem să ajutăm fermierii noştri să fie mai productivi. Un exemplu practic – ştim cum astăzi vin producători din zone consacrate precum Turcia, Germania, Olanda, Italia, Spania cu produsele lor – mă refer aici la tomate, iar în condiţiile în care ei se retrag de mâine de pe piaţa locală preţul va creşte foarte mult. Acest lucru ne-a făcut să ne implicăm mai mult în zona de securitate alimentară a noastră şi vrem ca de la începutul acestei luni (aprilie – n.red.) să facem o ofertă de 1,5 euro/ha per an pentru oricine care administrează un teren agricol şi vrea să îl monitorizeze – noi îl ajutăm să îşi eficientizeze cultura reducând costurile şi crescându-i profitul”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation la rubrica Start-up Update Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud. El a adăugat că în mod normal, tarifele pentru utilizarea soluţiilor Agricloud variază între 5 şi 8 euro per hectar pe an, însă acum start-up-ul a făcut ofertă specială cu trei tipuri de abonament pentru fermierii români – 1,5 euro, 3 euro şi 5 euro per hectar anual. „Oiectivul este să vindem foarte mult abonamentul de 1,5 euro. Credem că acesta îi va ajuta pe fermieri să aibă o radiografie exactă a culturii lor şi atunci le va fi cât se poate de uşor să îşi eficientizeze procesul de lucru în ferma lor. Practic, noi ce facem? Toate activităţile repetitive le automatizăm cu senzori, drone, camere video şi sateliţi. Toate aceste date le punem în faţa fermierului în felul în care el vrea să le înţeleagă pentru că aici este diferenţa – ne adaptăm pentru a-i arăta ce vrea el să vadă.” Soluţiile Agricloud sunt deja folosite de peste 200 de clienţi de pe trei continente, iar start-up-ul continuă să atragă noi clienţi pentru soluţia oferită, ţinta de creştere a businessului pentru anul acesta fiind de 60% – până la peste 2 milioane euro.

    „În 2020, cifra noastră de afaceri a crescut cu 35%, iar anul acesta, în primele trei luni, suntem deja la 45% din ce s-a întâmplat tot anul trecut. Bazat pe ceea ce vedem noi şi pe solicitările pe care le primim, plus că suntem destul de activi în achiziţia de clienţi, credem că suntem destul de aproape de o creştere de 55-60% a businessului anul acesta. Noi în acest moment suntem pregătiţi pentru 60-65 de clienţi noi, însă cred că practic ne vom opri la o achiziţie de 45-50 de clienţi noi cu suprafeţe care să însumeze până spre câteva sute de mii de hectare”, a spus Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud. În prezent, start-up-ul, înfiinţat în urmă cu trei ani, monitorizează peste 56.000 de hectare pentru circa 216 fermieri de pe trei continente, cele mai noi pieţe unde este folosită soluţia Agricloud fiind Macedonia şi Turcia. „Cea mai nouă piaţă unde am făcut primii paşi pentru a intra este piaţa din Macedonia – aproape am definitivat parteneriatul şi penultima cea mai nouă piaţă unde suntem prezenţi deja este Turcia. Acolo guvernul de la Ankara foloseşte deja portalul nostru pentru monitorizarea agriculturii din ţară”, a precizat el, adăugând că start-up-ul vizează în continuare extinderea pe piaţa de culturi foarte mari. „Ne interesează să intrăm pe piaţa de culturi foarte mari, în zonele din India şi chiar în zona Africii. Am făcut deja nişte paşi spre Nigeria, însă în momentul de faţă tatonăm terenul. Nu îi cunoaştem foarte bine, nu le înţelegem foarte mult mentalitatea, însă produsul nostru este foarte interesant pentru ei.”

    Anul trecut, start-up-ul a lansat portal.agricloud.ro – o soluţie care monitorizează complet cultura. „Aceasta oferă o radiografie completă – din sol până la satelit, mai exact de la agrochimia solului, umiditatea din sol, diametrul tulpinii în acord cu umiditatea din sol, din aer, de la staţiile meteo pe care noi le montăm şi cu echipamentul de pe drone şi închidem tot acest circuit cu un satelit. În momentul în care fermierul intră la noi pe portal îşi vede toată cultura, vede radiografia, are rapoarte şi de acolo îşi ia deciziile cele mai bune”, a explicat Marcel Ionescu. În total, Agricloud administrează în prezent circa 56.000 de hectare, iar cerinţele din partea clienţilor sunt în continuă creştere.

    Investiţiile în proiectul Agricloud se ridică în prezent la peste 1,8 milioane euro în total, iar deocamdată start-up-ul se concentrează pe extindere, o viitoare rundă de finanţare fiind prognozată peste circa doi ani.

    „În momentul acesta suntem pe creştere şi pe achiziţie de clienţi şi probabil de la sfârşitul lui 2022, începutul lui 2023 ne vom uita în piaţă pentru o altă rundă de finanţare”, a punctat el. Start-up-ul a dezvoltat recent o nouă funcţionalitate pentru care urmează să înceapă şi primele teste şi anume IoT în zootehnie. „Mai exact, vorbim de o fermă de vaci pentru carne în care vom monitoriza stadiul lor, vom genera alertele timpurii pentru boli, cât sunt de liniştite, vom face un comportament al întregii cirezi şi de acolo vom culege o serie de date. Fermierul va şti foarte clar când mănâncă vacile, când sunt în perioada de gestaţie, cărui animal să îi verifice starea de sănătate. IoT-ul ne ajută foarte mult în zona de agricultură şi momentan piaţa este deschisă pentru toată lumea. Faptul că IoT-ul este aici, 5G este deja pe drum sau deja prezent, ne ajută să avem date în timp real despre animale”, a subliniat CEO-ul Agricloud.

    Soluţia Agricloud se bazează foarte mult pe noile tehnologii precum IoT, machine learning şi cloud, start-up-ul utilizând platforma Microsoft Azure.

    „Microsoft Azure ne ajută pentru a antrena algoritmi pentru soluţia de machine learning folosit pentru identificarea nevoilor culturilor şi mai nou pentru identificarea stadiului animalelor din fermă”, a spus el. Pe lângă dezvoltarea propriei soluţii, Agricloud susţine şi dezvoltarea altor start-up-uri în domeniul agritech printr-un nou program organizat împreună cu mai mulţi parteneri printre care şi Ministerul Agriculturii. „Vrem să susţinem cât mai multe start-up-uri în domeniul agriculturii pentru a genera cât mai multe soluţii tehnice pentru agricultura din România.” Cum facem acest lucru? În primul rând cu mai mulţi parteneri ai noştri am realizat AgriTech Hackathon – se poate înscrie oricine pe agrihack.ro. Vor fi circa 2-3 săptămâni de incubare şi de înţelegere a ecosistemului agriculturii. Cei care sunt invitaţi să fie mentori şi susţinători financiari sunt deja cu noi în proiect şi de aici îi putem ajuta noi să monetizeze destul de repede în zona clienţilor noştri. Am discutat cu 2-3 clienţi din portofoliul nostru şi au fost foarte deschişi să îi primească în fermele lor pentru a face teste. Astfel pot vedea dacă ideile lor se validează cu nevoile reale din piaţă – toţi avem idei, dar de la idee la monetizare nu e chiar cel mai scurt pas.”



    Start-up Boost

    Invitat: David Achim, director executiv al asociaţiei Make IT in Oradea

    Ce oferă programul de accelerare? Echipele care vor intra în programul de incubare oferit, numit Bright Labs Incubator, pot primi o finanţare de până la 50.000 euro pentru a-şi dezvolta businessul tech. Selecţia va fi făcută din 20 de echipe care au fost deja preselectate în cadrul unor evenimente dedicate de „idea pitching“ desfăşurate în ultimele luni.

    „În luna aprilie vom avea o competiţie care va delimita etapa de selecţie de etapa de incubare efectivă. În total, am selectat în cadrul celor cinci evenimente de «idea pitching» 20 de echipe cu care începem să lucrăm pentru a trece de stadiul de idee.“


    Start-up Update

    Invitat: Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud

    Ce e nou? Start-up-ul se extinde pe segmentul de zootehnie şi se extinde pe noi pieţe de pe glob

    “Cea mai nouă funcţionalitate pe care o avem şi urmează să facem primele teste, le începem în circa o săptămână, este IoT în zootehnie. Mai exact, vorbim de o fermă de vaci pentru carne în care vom monitoriza stadiul lor, vom genera alertele timpurii pentru boli, cât sunt de liniştite, vom face un comportament al întregii cirezi şi de acolo vom culege o serie de date. Fermierul va şti foarte clar când mănâncă vacile, când sunt în perioada de gestaţie, cărui animal să îi verifice starea de sănătate. IoT-ul ne ajută foarte mult în zona de agricultură şi momentan piaţa este deschisă pentru toată lumea. Faptul că IoT-ul este aici, 5G este pe drum sau deja prezent, ne ajută să avem date în timp real despre animale.”


    Start-up Coach

    Invitat: Doina Vîlceanu, CMO ContentSpeed şi mentor Innovation Labs:

    Recomandări pentru start-up-uri: La început start-up-urile tech ar trebui să aplice tehnici de guerrilla marketing pentru că nu au bugete mari de promovare

    „Start-up-urilor, dacă sunt creative, eu le recomand tehnici de guerrilla marketing – cum să fii extra-creativ pe bani puţini, pentru că de multe ori la asta se rezumă. Ai nevoie să viralizezi mesajul astfel încât el să ajungă să fie transmis de la un client către alţi potenţiali clienţi. Acolo este posibilitatea de scalare când ai bugete foarte mici. Dacă ai o prezenţă în social media, dacă reuşeşti să îţi creezi o comunitate, acolo nu ai nevoie de bani, ci de foarte mult timp, investiţii de timp din partea echipei de a crea conţinut care să fie relevant pentru publicul ţintă.“


    Start-up Pitch

    Invitat: Sorin Nicolau, Clinica Oana Nicolau

    Ce face? Platformă de terapie online, care pe lângă şedinţe online realizate prin videocall, cuprinde şi o secţiune de terapie prin chat – un segment nou pe această piaţă în România.

    „Odată cu pandemia, văzând că situaţiile emoţionale care existau s-au agravat, am zis că trebuie să ajungem la mai mulţi oameni – să mergem în zona de clinică digitală. Dacă până acum clientul venea la noi, acum să mergem noi la el, să fim la un click distanţă. Am dezvoltat această platformă care se va numi iCON şi care va pune primul steag al digitalizării clinicii noastre. Anul trecut, în jur de 17 martie ne-am mutat 100% online. Am primit un feedback foarte valoros de la clienţi care se confruntau şi încă se confruntă cu situaţia locativă – au o singură cameră sau două în care stau şi cu soţia/soţul şi copilul care face şi şcoala online şi ca atare nu au cum să apeleze la terapia online live.”



    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.