BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Transelectrica, manual pentru Bursa

    Evolutia actiunilor Transelectrica a depasit rapid asteptarile cele mai optimiste ale brokerilor, reusind sa treaca in scurt timp de la listare de pragul de 28 lei/actiune, pe care unii analisti il anticipau abia pentru finalul anului. Ramane insa Transelectrica o buna afacere si pentru cei care ar vrea sa cumpere la preturile de acum?

     

    Raspunsul brokerilor, la unison cu cel al analistilor, e fara echivoc: Transelectrica ramane o investitie atractiva pe termen lung prin stabilitatea pe care o poate da portofoliului si a randamentelor bune, chiar daca nu spectaculoase, pe care le poate aduce. Dar care sunt argumentele lor? „Este o actiune in acelasi stil cu cele ale bancilor“, explica Adrian Ceuca, directorul general adjunct al SSIF Broker Cluj-Napoca. Societatea a fost unul dintre investitorii institutionali care au cumparat actiuni Transelectrica in cadrul ofertei initiale si care, ulterior, nu doar ca a ales sa nu vanda in primele zile de tranzactionare, dar a si preferat  sa cumpere in continuare. Din cate spune Ceuca, SSIF Broker a mai cumparat pana la un pret de 27 lei/actiune, in conditiile in care se asteapta ca pana la finalul anului actiunile sa ajunga la un pret de 30 lei/actiune.

     

    „Este o investitie de portofoliu, de tinut pentru perioade mai lungi de timp, nu e o actiune pentru speculatori“, considera Ceuca, in opinia caruia – raportat la oferta de titluri de pe piata – Transelectrica este cea mai buna solutie pentru un castig rezonabil pana la finalul anului. Transelectrica este o investitie care trebuie luata in calcul in primul rand pe termen lung si in opinia Nicoletei Banica, equity analist in cadrul ING Securities, societatea care ocupa primul loc in topul brokerilor de la Bursa dupa primele opt luni ale anului. „Aceasta decizie de investitie pe termen lung trebuie sa ia in considerare faptul ca, in acest moment, statul, care ramane principalul actionar, nu are intentia de a privatiza Transelectrica, ceea ce implica un potential limitat de castiguri de eficienta“, considera Nicoleta Banica.

     

    Mai mult, cum 76% din capital se afla sub controlul statului prin intermediul Ministerului Economiei si Comertului, iar alte 13,5% din actiuni sunt detinute de Fondul Proprietatea, investitorii nu au nici posibilitatea de a-si consolida detinerile si, implicit, puterea decizionala in cadrul companiei. Astfel, spune Banica, elementul cheie pentru investitori in luarea unei decizii trebuie sa ramana fluxul de dividende, actualmente stabilit prin politica firmei la un nivel minim de 50% din profitul net.

     

    Tot la capitolul minusuri, directorul societatii Eldainvest, Adrian Manaila, aminteste „lipsa de comunicare a conducerii societatii si informatiile incomplete transmise la nivelul pietei de catre aceasta“. Totusi, adauga acesta, „societatea este atractiva pentru un investitor prin prisma multiplilor de evaluare raportati la valoarea contabila, cifra de afaceri si EBITDA, avand in vedere rezultatele de la sase luni, care tin cont in primul rand de puterea companiei in sine“. In opinia sa, actiunile Transelectrica ar mai putea castiga 10-20 de procente pana la sfarsitul anului.

     

    O crestere de cel putin 10% prognozeaza si Nicolae Pascu, presedintele societatii de administrare a investitiilor STK Financial, adaugand insa ca „depinde de ceea ce se intelege pana la urma printr-o afacere buna; daca este vorba doar de ea singura sau daca ne gandim la o afacere mai buna comparativ cu alte investitii de la Bursa“. Pascu spune ca „Transelectrica nu va bate indicele BET (Bucharest Exchange Trading) la randamentele pe care le va aduce pe termen mediu si lung“, in conditiile in care societatea are „indicatorii de rentabilitate sub media companiilor similare de pe pietele dezvoltate“.

     

    La un pret de 28,3 lei/actiune si tinand cont de profitul raportat pe primul semestru, anualizat cu profitul net raportat de companie in semestrul al doilea al anului trecut, ar rezulta un indicator PER (pret/profit pe actiune) de circa 20, in timp ce media pe pietele dezvoltate al unor societati cu profil similar de activitate similar celui al Transelectrica este de 17. In aceste conditii, spune presedintele de la STK Financial, evaluarea cu un „premium“ a actiunilor Transelectrica s-ar datora mai degraba asteptarilor investitorilor ca societatea sa raporteze pe viitor rate mai mari de crestere la nivelul profitului. Asteptari care, adauga Pascu, nu au acoperire in evolutia firmei din ultimii ani.

     

    Transelectrica a obtinut in primul semestru al anului un profit net de 31 de milioane de euro, peste rezultatul obtinut in intreg anul 2005 – 29,2 mil. euro. Cu toate acestea, conducerea societatii a facut o declaratie surprinzatoare dupa inceperea tranzactionarii la Bursa, potrivit careia profitul net estimat pentru tot anul curent este de circa 100-110 mil. lei (28,5-31,4 mil. euro), adica apropiat de nivelul de la sase luni. Explicatia oficiala: o serie de investitii in reparatii, care s-au tot amanat si se vor derula in cele din urma in cea de a doua parte a anului.

     

    Daca estimarile societatii sunt corecte, practic se va repeta situatia de anul trecut, cand Transelectrica a facut tot profitul in prima jumatate a anului, in timp ce pe semestrul al doilea a mers pe pierdere. De altfel, modul in care societatea isi bugeteaza cheltuielile este o alta bulina neagra spre care analistii arata cu degetul. „Variabilitatea mare a rentabilitatii indica un risc si trebuie sa fii circumspect“, spune Nicolae Pascu. La inceputul lunii iunie, conducerea Transelectrica anuntase o estimare de profit net pentru acest an de 45 de milioane de euro, raportat la care ar  rezulta un PER de 14,87, ceea ce ar insemna ca aceste actiuni se tranzactioneaza cu un discount de 19,7% fata de media PER-urilor pentru companiile de utilitati din vestul Europei: Red Electrica – 20,3, Terna – 14,28, Snam Rete Gas – 14,87 si Enagas – 21,77, potrivit analistilor de la ING Securities. In acelasi timp, avand in vedere ultima estimare de profit, indicatorul PER ar fi de 20,96, iar actiunile s-ar tranzactiona cu un premium de 17% fata de media respectiva.

     

    Totusi, Adrian Manaila de la Eldainvest spune ca, pentru o societate controlata de stat, cum este Transelectrica, indicatorul PER nu e relevant si ca mai importante sunt cifra de afaceri, valoarea contabila a societatii, care nu depind atat de mult de deciziile pe care le iau managerii societatii. Pe de alta parte, Nicoleta Banica de la ING crede ca Transelectrica va continua sa fie influentata de consumul in crestere de energie din Romania, dat fiind corelatia acestuia directa cu o crestere economica prognozata undeva in intervalul de 5-5,5% pana in 2010. In acelasi timp, gratie pozitiei geografice a Romaniei, Transelectrica poate dezvolta retele de interconectare cu tarile vecine, aceasta oportunitate constituind o noua sursa de venit pentru companie. Analistul de la ING mai spune ca o alta sursa de crestere ar putea fi impactul pozitiv asupra profitabilitatii a imbunatatirilor tehnologice bugetate pentru urmatorii 20 de ani.

     

    In plus, Transelectrica va trebui sa faca investitii care sa ii asigure atingerea standardelor  internationale de mediu. Iar daca investitiile in cauza vor fi corect reflectate in nivelul de tarifare acceptat de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei, si acest lucru ar putea reprezenta o sursa aditionala de venituri pentru companie. Cu impactul de rigoare la Bursa.

  • Patru pentru investitori

    PER 2005*

    PER ultimele 12 luni**

    PER 2006 buget ***

    TEL

    22,66

    19,82

    20,96

    SNP

    22,00

    13,89

    15,74

    BRD

    23,18

    22,72

    21,07

    TLV

    24,22

    37,65

    43,28

     

     

    * Indicatorul PER (pret/profit pe actiune) a fost calculat luand in calcul profitul net obtinut anul trecut; in cazul Transelectrica si al Bancii Transilvania s-a folosit nr. de actiuni anterior majorarilor de capital;

    ** Indicator calculat cu profitul pe primul semestru si profitul net din al doilea semestru al anului trecut;

    *** Indicator calculat cu ultimele estimari ale conducerii acestor emitenti

  • Zestrea Transelectrica

     

    Profit net

    Cifra de afaceri

    2003

    2,05 mil. €

    196,94 mil. €

    2004

    11,22 mil. €

    249,60 mil. €

    2005

    22,74 mil. €

    472,05 mil. €

    2006*

    31,07 mil. €

    317,57 mil. €

    *Cifre valabile la finalul primului semestru

  • Defensiva lui Ghosn

    Pentru un executiv care conduce doi giganti din industria auto – unul in Franta, celalalt in Japonia – si care incearca sa isi extinda influenta asupra unui al treilea, General Motors din America, anosta suburbie Boulogne-Billancourt a Parisului este cam maximul de „teren propriu“ la care poate spera.

     

    La cartierul general al Renault din Boulogne-Billancourt, Carlos Ghosn – probabil cel mai laudat CEO din lumea auto, uns de unii drept mantuitor al industriei – pare a fi, in mod straniu, in defensiva. In ciuda reputatiei lui de aur, companiile lui Ghosn – Renault si partenerul sau, Nissan Motor – nu par sa se simta prea bine in momentul de fata, lucru pe care seful lor il recunoaste. „Cred ca Nissan e departe de potentialul pe care il are“, spunea recent Ghosn intr-unul din putinele interviuri date dupa ce s-a intalnit cu directorul executiv al General Motors (GM), Rick Wagoner, dupa insistenta uvertura de la inceputul verii. „Pana acum, anul asta a fost foarte frustrant.“

     

    Cat despre Renault, spune Ghosn, „muncim din greu, dar n-o sa vedem practic nici un rezultat“ pana vara viitoare, cand cateva noi modele comandate de el vor fi disponibile. Cu rivalii europeni aflati inaintea sa, Ghosn a pronosticat o „perioada aspra“ pentru producatorul francez.

     

    O intelegere cu GM va depinde de mai multe decat de schimbarile de la Renault si Nissan. Motivatia lui Ghosn pentru extinderea aliantei este ca ar putea genera sinergii imense – de la achizitii comune si pana la transfer de tehnologie -, asa cum s-a si intamplat deja intre actualii parteneri. Cu aceste dureri de cap, sustin unii experti, Ghosn nu ar trebui sa-si mai ia in carca inca una. „S-ar intinde prea mult“, spune Garel Rhys de la Universitatea Cardiff din Tara Galilor. „Problemele de la Nissan sunt nimic in comparatie cu problemele de la GM.“ Negociatorii GM si ai Renault-Nissan sunt in linie dreapta dupa trei luni de discutii de principiu. Se crede ca discutiile s-au concentrat in principal pe doua elemente: primul, daca Nissan ar putea prelua fabricile vacante ale GM din SUA si al doilea, daca e posibil un schimb de experienta in privinta anumitor modele.

     

    Criticilor care spun ca se intinde prea mult, Ghosn le raspunde: „Eu sunt CEO-ul, numit de actionari. Daca ei nu sunt multumiti, trebuie sa suport consecintele. Voi face tot posibilul ca sa demonstrez ca organizatia asta functioneaza“.

     

    Poticnelile de la Nissan au o semnificatie sporita, spun analistii, pentru ca Ghosn va aduce la GM acelasi truc pe care l-a aplicat la Nissan, pe care l-a salvat de la ruina financiara, dupa ce a preluat compania in 1999. Revigorarea Nissan – pe care a reusit-o prin reducerea despagubirilor la disponibilizare si inchiderea de uzine in Japonia – a facut din el un erou, o potentiala solutie pentru toate suferintele producatorilor auto din lume.

     

    Dupa ce a pus la punct Nissan, totusi, lui Ghosn ii vine greu sa-si sustina cresterea. Profitul operational al companiei a scazut cu 26% in perioada aprilie-iunie; vanzarile de vehicule au scazut cu 6%, la 826.000 de bucati. Nissan, care s-a mandrit multa vreme cu calitatea produselor sale, a suferit probleme la controlul calitatii, inclusiv o rechemare in service a sedane-urilor Altima fabricate la uzinele sale din America.

     

    In vreme ce i-a salvat sute de milioane de dolari, alianta cu Renault nu a garantat succesul Nissan. La fel, revitalizarea Renault s-ar putea dovedi greu de atins. Cu toate ca problemele sale sunt mai putin serioase decat erau cele pe care le avea Nissan, Renault are o imagine stearsa, o piata locala in stagnare si mai putine puncte evidente de unde se pot taia costurile. Profitul sau operational a scazut cu 37% in prima jumatate a lui 2006, in vreme ce vanzarile au scazut cu 3,2%.

     

    Renault a invatat multe de la Nissan. La fabrica de asamblare din Douai, nordul Frantei, partile importante din procesul de fabricatie sunt luate de la Nissan – la fel, regimul de training al muncitorilor.

     

    Exista aici o sincera apreciere – chiar daca se simte o urma de ironie galica – pentru contributia Nissan la afacerile grupului Renault. „Ne-am dat seama ca, atunci cand japonezii spun ca vor face ceva, chiar o fac“, spune Georges Darcy, directorul atelierului de tinichigerie, in vreme ce arata spre o linie de productie desenata de Nissan. „Noi, europenii, cand spunem ca o sa facem ceva, incercam sa gasim solutii sa scapam de treaba.“

     

    In timp ce spune ca Renault are mai putine probleme decat avea Nissan, Ghosn sustine si ca acelasi tratament le poate vindeca pe ambele: un val de modele noi si atractive. La Renault, el s-a angajat sa duca vanzarile pana la 3,3 mil. unitati, o crestere de 800.000 de bucati pana la sfarsitul lui 2009. Ca sa faca asta, Renault va introduce pana atunci 26 de modele noi sau redesenate. Noua strategie e parte a „Angajamentului Renault 2009“ – un manifest in trei parti care prevede si marje de profit mai ridicate, si standarde de top in privinta calitatii pentru modelul Laguna.

     

    Ghosn a fixat acelasi gen de standarde de otel si la Nissan, care s-au dovedit eficiente in primii ani ai revenirii companiei. Succesul a ridicat moralul angajatilor si le-a crescut increderea. Dupa ce criza a trecut, analistii spun ca preocuparea pentru tinte pe termen scurt a pus in carca Nissan o crestere fluctuanta. In urma cu patru ani, Ghosn s-a angajat sa urce vanzarile cu un milion de vehicule pe an pana in septembrie 2005. Nissan a atins targetul, urcand vanzarile la 3,6 mil. bucati anul trecut.

     

    Analistii spun ca derapajul de acum al companiei este o consecinta a acelei campanii. Ca sa-si atinga targetul, Nissan a ingramadit lansari de vehicule noi si redesenate la sfarsitul lui 2004 si la inceputul lui 2005 si apoi nu a mai avut produse noi cu care sa atraga cumparatorii in show-room-uri. „Companii ca Honda si Toyota au o crestere stabila, lasand loc intre lansarile de noi modele“, spune Koji Endo, un analist auto la sucursala din Tokio a Credit Suisse. „Domnul Ghosn nu gandeste pe termen lung.“ 

     

    Sigur, Nissan are inca sanse sa atinga un profit net de 4,4 mld. dolari in acest an fiscal, care se incheie in martie 2007 – ar fi cel de-al saptelea profit-record consecutiv. Nissan spune ca se asteapta ca vanzarile sa dea inapoi in a doua jumatate a acestui an, in timp ce va lansa opt modele noi sau imbunatatite, inclusiv noile versiuni ale sedane-urilor Sentra si Altima in Statele Unite. Cel mai citat exemplu pentru politica Nissan de concentrare pe rezultate pe termen scurt e esecul sau de a intra in productia de motoare hibride care sunt succese de productie pentru Toyota, Honda si Ford.

     

    In Franta, intrebarea e daca un om, chiar si unul neobosit ca Ghosn, poate sa refaca imaginea Renault. Planul lui e sa impinga Renault in profitabilul segment premium al pietei, cu masini care incep de la 27.000 de euro – Ghosn insista insa ca Renault nu incearca sa concureze cu BMW sau Mercedes. Chiar si asa, analistii sunt sceptici, notand ca nici un producator auto nu a reusit sa transforme un brand de mass-market intr-un brand premium.

     

    Astfel de limitari au insa putina influenta asupra capacitatii lui Ghosn de a ajunge la o intelegere cu GM. Executivii de la Renault spun ca alianta lor cu Nissan a scutit compania de costuri de 500 de milioane de euro numai prin fabricarea in comun a motoarelor si a cutiilor de viteze. Nissan si Renault incep totodata sa lanseze masini care au in comun aceeasi platforma – unul din principalele avantaje ale aliantei. In vreme ce Ghosn e nerabdator sa aduca GM sub acelasi acoperis, spune totusi ca s-ar descurca si fara. „Extinderea aliantei este o oportunitate; nu e o necesitate“, spune el. „Nu ne pune nimeni pistolul la tampla pentru nimic.“

     

    Traducerea si adaptarea de Mihai MITRICA

     

    * Acest articol a fost publicat in The New York Times si este reprodus de BUSINESS Magazin printr-un parteneriat intre cele doua publicatii

    * Articolul poate fi preluat partial/integral numai cu acordul scris al The New York Times

    * Copyright 2006 New York Times News Service

  • Protocoalele inteleptilor Potcoavei<br/>

    Doua intamplari de saptamana trecuta au despartit din nou apele in politica romaneasca: mai intai a fost devoalarea in presa a discutiilor de week-end intre seful statului si trei fruntasi democrati la restaurantul  Potcoava (care se asaza astfel, alaturi de Golden Blitz sau Ciresica, in galeria de locante a caror notorietate se leaga de preferinta presedintelui de a-si petrece aici timpul liber impreuna cu apropiatii politici).

     

    Din relatarea pentru presa a unui martor prezent accidental la intrunirea de la Potcoava, fruntasii liberali au extras un nou prilej de relansare a disputelor din Alianta. Basescu, Videanu, Berceanu si Blaga, cei patru comeseni, au dezmintit cu indarjire ca s-ar fi pus la cale vreo constructie politica peste capul liberalilor, o serie de voci din PNL, dar si din partidele de opozitie, au reclamat din nou ca seful statului, in loc sa-si pastreze impartialitatea, eventual sa ia masa cu reprezentanti ai tuturor partidelor, continua sa prefere compania democratilor.

     

    Desfasurarea evenimentelor a adus insa in urmatoarele zile o crestere a tensiunilor din coalitie, odata cu decizia lui Traian Basescu de a-l suspenda din functie pe ministrul liberal al apararii, Teodor Atanasiu.

     

    Socul gestului prezidential – o premiera pentru politica romaneasca moderna – de a suspenda din functie un ministru pentru ca s-a cerut cercetarea penala in cazul sau a fost recunoscut de liberali: „Ne-au luat ca din oala!“, a marturisit presedintele PNL Ludovic Orban, facand trimitere la un presupus complot al PD de a-i inlatura pe rand pe liberali din aparatul guvernamental. Teza a fost reluata si de alti lideri ai PNL, inclusiv de premierul Tariceanu, in timp ce opozitia a extras de pe margine concluzia ca asista la o noua executie publica pe altarul conflictului dintre palate, care insa de data aceasta lasa descoperita conducerea Armatei, atat la nivel civil, cat si la nivel militar, dupa inlocuirea sefului Statului Major, gen. Eugen Badalan, pus sub urmarire penala de DNA.

     

    Intre timp, liberalii au dat totusi semne de repozitionare, o intalnire de seara a premierului Tariceanu cu presedintele PC Dan Voiculescu fiind citita in cheia anuntului conservatorilor de a lansa procedurile de suspendare din functie a presedintelui Basescu si de izolare politica a democratilor. De altfel, sentinta lui Crin Antonescu potrivit careia liberalii vor sprijini PD in Camera Deputatilor numai pentru legile integrarii a dat un argument in plus observatorilor sa repete ca Alianta D.A. nu mai e tinuta in viata decat de faptul ca aderarea la UE n-are cum sa se petreaca inainte de 1 ianuarie 2007.

  • Finantare de la vecini

    Atras de fondurile de pensii din Polonia, grupul energetic CEZ a decis sa-si listeze actiunile si la bursa din Varsovia (WSE) pana la sfarsitul lunii octombrie a acestui an. Actiunile CEZ sunt deja listate la bursa din Praga, unde compania inregistreaza o capitalizare bursiera de 17,7 mld. euro. 

     

    CEZ va fi de departe cea mai mare firma straina listata la Varsovia. „Miscarea va creste cu 15% capitalizarea WSE si cu 77% pe cea a companiilor straine listate“, a explicat Martin Roman, CEO al CEZ. Compania vrea sa profite de cele 60 mld.$, valoarea atinsa in prezent de industria fondurilor de pensii din Polonia. CEZ va fi singura companie de utilitati ce va fi listata la WSE. Cum acest tip de actiuni sunt preferate de investitorii institutionali, cum sunt fondurile de pensii, Roman spera ca CEZ sa fie una din companiile de baza aflate in portofoliul lor. In plus, piata poloneza prezinta o importanta deosebita pentru CEZ. Aici a achizitionat primul activ din afara Cehiei, centrala din Skawina, si doreste sa participe si la urmatoarele privatizari potentiale.

     

    Piata energetica din Polonia s-ar mai putea confrunta in viitorul apropiat cu un mic soc. Pawel Skowronski, CEO al companiei BOT, aflata in proprietatea statului polonez, a spus ca preturile pentru consumatori ar putea creste cu pana la 30 de procente, pe masura ce centralele se lupta pentru a gasi fonduri pentru modernizare. „La actualul pret de vanzare angro de 120 de zloti pe megawatt/ora (30,2 euro – n.r.), e greu sa vorbesti de finantarea investitiilor“, a explicat Skowronski de ce se asteapta la o majorare importanta a tarifelor.

  • Cel putin 500 de milioane de euro

    De la 31 august, termenul-limita de depunere a ofertelor financiare imbunatatite pentru CEC a ajuns acum la 10 octombrie. Amanarea termenului a fost legata de cererea celor doua banci ramase in finala privatizarii, OTP si National Bank of Greece (NBG), de a avea la dispozitie un audit conform cu standardele internationale contabile pentru bi-lantul CEC pe primul semestru.

     

    Apropierea momentului cand negocierile cu cele doua grupuri bancare straine se vor concentra exclusiv pe chestiunea pretului CEC a inmultit speculatiile pe marginea sumelor pe care sunt dispuse sa le arunce in joc OTP si NBG. Surse bancare citate de Mediafax vorbesc despre o oferta de peste 500 de milioane de euro din partea bancii grecesti si de ceva peste 450 de milioane din partea celei ungare. Eugen Radulescu spune, in tot cazul, ca un pret corect pentru CEC inseamna cel putin 500 de milioane de euro, avand in vedere atuul cunoscut al retelei extinse, dar si potentialul de crestere a cotei de piata si chiar boom-ul activelor imobiliare, care a ridicat valoarea sediilor CEC.

     

    Ca si alti oficiali romani in lunile anterioare, Radulescu n-a exclus posibilitatea ca in cazul unor oferte financiare prea mici, CEC sa nu se mai vanda deloc. Si tot ca in lunile anterioare, continua sa iasa pe piata studii intocmite de grupuri financiare straine, care spun acelasi lucru, ca nivelul de pret asteptat de guvernul roman pentru CEC e prea mare. Ultima opinie de acest fel apartine bancii de investitii Credit Suisse, care sustine ca un pret de 700 de milioane de euro pentru pachetul de 69,9% din actiunile CEC este nerealist. Anterior, Merrill Lynch evaluase la randul sau pachetul de 69,9% la cel mult 500 de milioane de euro.

  • Un altfel de Bancorex

    Si cehii au Bancorexul lor – chiar daca intr-o alta varianta decat cea autohtona, in privinta notei de plata pentru contribuabili se aseamana. Pentru preluarea fortata in anul 2000 de la grupul de investitii japonez Nomura a 46,15% din actiunile bancii IPB (Investicni a Postovni Banka), statul ceh va trebui sa acorde o despagubire de cel mult 1,4 miliarde de euro.


    Decizia initiala a fost luata in luna martie a acestui an de Curtea de Arbitraj de la Londra. A urmat insa un apel depus de statul ceh la tribunalul de arbitraj international din Zürich. Cum apelul a fost respins, urmatorul pas este stabilirea valorii despagubirii, suma ceruta de Nomura fiind de 1,4 miliarde de euro. IPB a fost prima banca ceha ce a fost privatizata dupa caderea comunismului. In 1998, Nomura a achitat 80 de milioane de euro pentru pachetul de actiuni detinut de statul ceh. In 2000 era una dintre cele mai bolnave banci din tara, desi inca ocupa a treia pozitie din sistem.

     

    Ministerul de Finante din acea perioada a pretins ca grupul japonez a efectuat tranzactii ilegale care aproape au ruinat banca. Din acestea – printre care s-a numarat vanzarea a doua fabrici de bere – Nomura ar fi castigat milioane de dolari pe seama micilor actionari. Managementul defectuos si imprumuturile extrem de generoase acordate au fost alte acuzatii aduse partii japoneze. Guvernul social democrat a decis in iunie 2000 sa plaseze IPB sub administrare fortata. Imaginile cu politisti inarmati pana in dinti care au inconjurat si preluat banca au fost transmise in intreaga lume. Apoi autoritatile cehe au vandut-o altei banci cehe, Ceskoslovenska obchodni banka (CSOB), pentru pretul simbolic de o coroana.

     

    In actiunea depusa de Nomura la Curtea de Arbitraj de la Londra, Cehia a fost gasita vinovata de incalcarea prevederilor tratatului de protejare reciproca a investitiilor, incheiat intre Cehia si Olanda. Actiunile IPB au fost achizitionate de grupul japonez prin filiala sa din Olanda. Conform tratatului, grupul Nomura trebuia sa beneficieze de un tratament corect si echitabil, lucru care in opinia judecatorilor nu s-a intamplat. Dupa respingerea apelului inaintat de autoritatile cehe la un tribunal din Zürich, actualul ministru de finante,

     

    Vlastimil Tlusty, a precizat ca va face tot ce este posibil pentru a reduce la minimum valoarea despagubirii pe care o va plati statul ceh. Una dintre posibilitati este si cererea inaintata de Cehia tribunalului de arbitraj international de la Zürich in care pretinde despagubiri de 3,9 mld. euro, drept compensatie pentru costurile legate de administrarea fortata.

     

    Jiri Stanik, senior analist la compania de investitii Wood & Co., a explicat ca greselile din anii ‘90 tin de o perioada salbatica. „Sistemul bancar ceh este acum foarte sanatos, foarte profitabil si dominat de banci straine cu renume“, a precizat Stanik.

  • Mai mare ca PIB-ul

    Dezvoltatorul imobiliar ungar Trigranit Development Rt, care construieste la Cluj un mall  de 140 mil. euro, intentioneaza sa investeasca pana la 2 mld. euro intr-un ansamblu de facilitati turistice de lux situate pe coasta adriatica din Muntenegru. Acestea ar urma sa fie amplasate in Budva Riviera, unde sunt 12,5 km de plaja, si in sudul oraselului Ulcinj, in jurul caruia se gasesc cele mai frumoase plaje din tara. Suma investita depaseste PIB-ul tarii, de 1,6 mld. euro.

     

    Agentia ungara MTI relateaza ca Sandor Demjan, presedintele Trigranit, s-ar fi intalnit cu ministrul turismului din Muntenegru, Predrag Nemezic, in ultima zi a lunii august, insa nu au fost oferite detalii despre discutiile purtate. Daca s-ar realiza, investitia ar permite extinderea sezonului turistic la noua luni pe an. Potrivit lui Nemezic, acest sezon a depasit toate asteptarile, fiind cel mai bun de la dizolvarea fostei Iugoslavii. Numarul turistilor va ajunge in acest an la 900.000, iar veniturile vor depasi probabil 300 de milioane de euro.   

     

    Potrivit Novi List, in Muntenegru sunt in prezent 230 de cladiri cu destinatie turistica clasificate, cu un numar total de 35.000 de paturi. Pe masura ce calitatea serviciilor se va imbunatati, se anticipeaza ca o parte din turistii care prefera acum Croatia vor migra in Muntenegru.

     

    La doar cativa kilometri mai la sud, turistii beneficiaza de cazare si masa mai ieftine. In plus, pentru doritori se organizeaza excursii de 24 de ore in Dubrovnik, perla turismului croat. 

  • Partea a doua: revansa

    Dupa saptamani de deconspirare a colaborarilor cu Securitatea ale unor figuri ale vietii publice de la noi, saptamana trecuta a consemnat si reversul situatiei, in sensul deconspirarii unor necolaborari la fel de interesante.

     

    Primul invingator din lupta cu dosarele a fost senatorul UDMR Gyorgy Frunda, care a reusit sa-si dovedeasca nevinovatia in ciuda celor cinci dosare care-l privesc, doua de retea si trei de urmarire. Explicatiile sale au aratat ca termenul de dosar de retea – care in mod obisnuit ii vizeaza pe informatorii Securitatii – trebuie luat cu prudenta, in sensul ca este posibil ca un astfel de document sa contina exclusiv incercarile nereusite ale Securitatii de a racola un cetatean. Celalalt celebru deconspirat ca necolaborator al fostei Securitati a fost istoricul Andrei Pippidi, nepot al lui Nicolae Iorga si al carui nume a fost vehiculat in contextul dosariadei inca de la inceputul acesteia. Chiar daca voci din presa au sugerat ca urmeaza dezvaluiri importante in privinta lui Pippidi, informatia s-a dovedit eronata.

     

    A ramas insa problema acelor scurgeri de informatii incriminate atat de Gyorgy Frunda, cat si de alti demnitari convocati inaintea lui la CNSAS. Presiunea pusa asupra membrilor Consiliului pentru ca astfel de informatii sensibile sa nu se mai scurga catre presa a condus la solutii care au amintit de absurditatea unor comportamente din epoca Securitatii.

     

    Astfel, una dintre variantele vehiculate in interiorul Colegiului CNSAS, insa deocamdata nesupusa votului, a fost aceea a interceptarii pur si simplu a telefoanelor detinute de membrii Colegiului CNSAS pentru a-i identifica pe aceasta cale pe vectorii responsabili de difuzarea pe sub mana a informatiilor secrete.