BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Peste 600 de cutremure s-au produs în 36 de ore într-o regiune din California

    Seria de cutremure, cu magnitudinea cuprinsă între 1 şi 3,8 grade, a început joi, în jurul orei locale 05.00, potrivit USGS. “Aceasta este una dintre cele mai mari serii de cutremure pe care am văzut-o în ultimul deceniu”, a declarat cercetătorul David Shelly de la USGS.

    Cutremurele în serie nu sunt neobişnuite pentru această regiune din California, care este una dintre cele mai active din punct de vedere seismic.

    În adâncul pământului există magmă, dar nu aceasta se mişcă, a explicat Shelly. Cutremurele se produc de obicei atunci când apa şi dioxidul de carbon de deasupra magmei se ridică în straturile superioare ale crustei terestre şi pătrunde în crăpăturile faliilor mici. Creşterea presiunii fluidului generează aceste mişcări. “Aceasta nu înseamnă că vulcanul mai este activ”, a declarat el. “Este un proces în desfăşurare într-un sistem vulcanic”.

    Ultimele cutremure par să se producă în acelaşi loc unde o serie de 200 de mişcări telurice cu magnitudinea de cel mult 2,7 s-a produs în iulie.

    Cea mai mare mare serie de cutremure a avut loc în 1997 în această regiune, cu mii de mişcări telurice de până la 4,9 grade care au durat câteva luni.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Lansarea candidaturii lui Victor Ponta: Mândru că sunt mândru

    Motivele populare româneşti din stilistica materialelor electorale şi sloganul “mândri că suntem români” nu sunt însă doar pandantul proiectării “regimului băsist” drept “regimul care i-a umilit pe români”, ci fac apel la un ansamblu de percepţii dinainte de 1989 despre un rol geopolitic important al României, percepţii rămase necultivate cam de la chemarea din 2002 a preşedintelui Bush, între timp devenită desuetă, ca România să devină o punte între NATO şi Rusia.

    Aşa se explică punctele din “proiectul de ţară” asumat de Victor Ponta ca program electoral, unul mai ambiţios decât celălalt. Dacă Tăriceanu, înainte de criză, vedea România între primele 7-8 puteri economice ale Europei, Ponta propune acum ca România să ajungă între primele 15 ţări UE după criteriul competitivităţii economice şi între primele 40 la nivel global, urmând să se poziţioneze ca “economia de top a Europei Centrale şi de Est” (cu o creştere economică de peste 3% anual), hub tehnologic în Europa Centrală şi de Est, centru industrial est-european (dacă menţine o creştere industrială anuală de 9-10%), grânar al Europei, lider regional în energie şi furnizor de energie pentru vecinii săi, în special R. Moldova (în condiţiile în care România ar urma să ajungă până în 2019 a doua ţară independentă energetic din UE, după Danemarca) şi membră a zonei euro începând din 2019.

    Pentru politica externă, obiectivul este “consolidarea parteneriatelor strategice euroatlantice, în special a celui cu SUA”, însoţit de consolidarea relaţiilor cu statele influente la nivel regional (Polonia şi Turcia) şi de stimularea integrării europene a R. Moldova.

  • Dragnea anunţă că va fi lansat un program de reabilitare a sediilor instanţelor din 27 de oraşe

    Vicepremierul Liviu Dragnea şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, au participat, sâmbătă, la inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi, investiţie în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, clădirea fiind funcţională, de fapt, din 15 septembrie.

    Dragnea şi Cazanciuc au anunţat, la ceremonia de inaugurare, că va fi lansat un program naţional pentru reabilitarea sediilor în care funcţionează instanţele de judecată.

    ”Vom lansa un program naţional de reabilitare a infrastructurii justiţiei. Ca să vorbim de un stat puternic trebuie să avem o Justiţie puternică. Însă nu poţi să aştepţi ca judecătorii să ia decizii într-o stare mentală corectă când sunt înghesuiţi în spaţii improprii. Vor fi termene clare, iar programul se va derula pe două componente, respectiv reabilitarea sediilor actuale şi construirea de sedii noi. Vrem ca în şase ani problema infrastructurii Justiţiei să fie rezolvată”, a susţinut vicepremierul Liviu Dragnea.

    Întrebat ulterior de către jurnalişti care este suma totală care va fi alocată de guvern pentru acest program, Dragnea a spus că suma nu este foarte mare, fiind vorba despre ”alocări de fonduri care se vor întinde pe o perioadă de şase ani”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus că în România există 208 sedii de instanţe, iar jumătate dintre acestea au nevoie de investiţii importante.

    ”În acest plan naţional vor fi prinse pentru început sedii de instanţe din 27 de capitale de judeţ”, a afirmat Cazanciuc, spunând că Iaşiul are ”cea mai modernă infrastructură de Justiţie din ţară”.

    La inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, şi ministrul Justiţiei din Republica Moldova, Oleg Efrim, dar şi reprezentanţi ai administraţiei ieşene, şefi de instituţii şi parlamentari.

    În timpul evenimentului, un bărbat a stat în faţa clădirii cu o pancartă pe care scria: ”Opriţi comerţul cu dreptatea. Magistraţii trebuie să fie slujitorii, nu stăpânii legilor, ei trebuie să le păzească, nu să le încalce”.

    Bărbatul le-a spus jurnaliştilor că ”ăsta nu e Palat de Justiţie, ci mall”.

    ”Ai justiţie în funcţie de câţi bani dai. Eu le cer să oprească comerţul cu dreptatea, dar mă tem că acum nu vom asista decât la un comerţ în condiţii decente”, a spus protestatarul, care a fost legitimat de reprezentanţii forţelor de ordine.

    În momentul în care ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a ieşit din clădire, bărbatul i-a spus acestuia să ”stârpească” corupţia din România, el reproşând totodată autorităţilor ”relaţiile mult prea prietenoase cu China”.

    Un alt bărbat aflat în zonă i s-a plâns lui Robert Cazanciuc că ”Justiţia din Iaşi nu-şi face treaba”, ministrul replicându-i că dacă are lucruri concrete de reproşat să facă o scrisoare pe care să i-o trimită la guvern.

    Proiectul noului Palat de Justiţie din Iaşi , aflat în zona Târgu Cucului, a fost realizat în anul 2001, însă lucrările efective au început în septembrie 2011, valoarea totală ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată de Banca Mondială.

    Noul imobil, cu o suprafaţă de 10.300 de metri pătraţi, are cinci etaje, 14 săli de judecată şi 209 birouri şi anexe.

    Clădirea a devenit funcţională în 15 septembrie, când acolo s-au mutat Tribunalul şi Curtea de Apel din Iaşi.

  • Dragnea anunţă că va fi lansat un program de reabilitare a sediilor instanţelor din 27 de oraşe

    Vicepremierul Liviu Dragnea şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, au participat, sâmbătă, la inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi, investiţie în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, clădirea fiind funcţională, de fapt, din 15 septembrie.

    Dragnea şi Cazanciuc au anunţat, la ceremonia de inaugurare, că va fi lansat un program naţional pentru reabilitarea sediilor în care funcţionează instanţele de judecată.

    ”Vom lansa un program naţional de reabilitare a infrastructurii justiţiei. Ca să vorbim de un stat puternic trebuie să avem o Justiţie puternică. Însă nu poţi să aştepţi ca judecătorii să ia decizii într-o stare mentală corectă când sunt înghesuiţi în spaţii improprii. Vor fi termene clare, iar programul se va derula pe două componente, respectiv reabilitarea sediilor actuale şi construirea de sedii noi. Vrem ca în şase ani problema infrastructurii Justiţiei să fie rezolvată”, a susţinut vicepremierul Liviu Dragnea.

    Întrebat ulterior de către jurnalişti care este suma totală care va fi alocată de guvern pentru acest program, Dragnea a spus că suma nu este foarte mare, fiind vorba despre ”alocări de fonduri care se vor întinde pe o perioadă de şase ani”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a spus că în România există 208 sedii de instanţe, iar jumătate dintre acestea au nevoie de investiţii importante.

    ”În acest plan naţional vor fi prinse pentru început sedii de instanţe din 27 de capitale de judeţ”, a afirmat Cazanciuc, spunând că Iaşiul are ”cea mai modernă infrastructură de Justiţie din ţară”.

    La inaugurarea noului Palat de Justiţie din Iaşi au fost prezenţi şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, şi ministrul Justiţiei din Republica Moldova, Oleg Efrim, dar şi reprezentanţi ai administraţiei ieşene, şefi de instituţii şi parlamentari.

    În timpul evenimentului, un bărbat a stat în faţa clădirii cu o pancartă pe care scria: ”Opriţi comerţul cu dreptatea. Magistraţii trebuie să fie slujitorii, nu stăpânii legilor, ei trebuie să le păzească, nu să le încalce”.

    Bărbatul le-a spus jurnaliştilor că ”ăsta nu e Palat de Justiţie, ci mall”.

    ”Ai justiţie în funcţie de câţi bani dai. Eu le cer să oprească comerţul cu dreptatea, dar mă tem că acum nu vom asista decât la un comerţ în condiţii decente”, a spus protestatarul, care a fost legitimat de reprezentanţii forţelor de ordine.

    În momentul în care ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a ieşit din clădire, bărbatul i-a spus acestuia să ”stârpească” corupţia din România, el reproşând totodată autorităţilor ”relaţiile mult prea prietenoase cu China”.

    Un alt bărbat aflat în zonă i s-a plâns lui Robert Cazanciuc că ”Justiţia din Iaşi nu-şi face treaba”, ministrul replicându-i că dacă are lucruri concrete de reproşat să facă o scrisoare pe care să i-o trimită la guvern.

    Proiectul noului Palat de Justiţie din Iaşi , aflat în zona Târgu Cucului, a fost realizat în anul 2001, însă lucrările efective au început în septembrie 2011, valoarea totală ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro, finanţarea fiind asigurată de Banca Mondială.

    Noul imobil, cu o suprafaţă de 10.300 de metri pătraţi, are cinci etaje, 14 săli de judecată şi 209 birouri şi anexe.

    Clădirea a devenit funcţională în 15 septembrie, când acolo s-au mutat Tribunalul şi Curtea de Apel din Iaşi.

  • Unde dau ofiţerii acoperiţi şi unde crapă mintea politrucilor. Perlele politice ale săptămânii

    “Mie mi se pare că e cam acelaşi lucru dacă afli despre un coleg că e gay! Treaba lui… Dacă-şi face treaba corect, ce pot să-i reproşez?” – Ionuţ Popescu (PDL) despre revelaţia lui R. Turcescu că a lucrat în presă ca ofiţer acoperit

    “Dl. Băsescu a fost ofiţer al Securităţii şi lucrul ăsta l-au ştiut românii şi totuşi l-au votat. Eu de aia nu l-am votat, a fost unul din motivele pentru care nu l-am votat, pentru că am citit în cărţi ce a făcut Securitatea împotriva românilor” – Victor Ponta (PSD)

    “Singurele secţii de votare unde Ponta ar putea să câştige alegerile într-o Românie normală sunt secţiile de votare din puşcării pentru că, de fapt, Victor Ponta îi reprezintă pe aceia şi mai ales pe cei care urmează să intre în puşcărie” – Ludovic Orban (PNL)

    “Ce am inaugurat noi astăzi îi este folositor [lui Ludovic Orban, n.red.]. Deci, cum intri în curte, imediat în stânga, am vorbit cu doamna directoare, chiar sunt servicii de înaltă calificare. O să-i fie mai greu cu cântatul, dar cred că au soluţii şi pentru asta” – Liviu Dragnea (PSD), după inaugurarea unui centru multifuncţional de resurse şi servicii pentru adulţii cu handicap din Târgovişte

    “Pe mine mă aşteaptă acasă acelaşi lucru pe care îl fac în timpul zilei, proiectul de ţară. Eu nu am de ce să mă grăbesc să ajung acasă, îmi dedic timpul acestei ţări şi acestui proiect care înseamnă România frumoasă şi promit că timp de zece ani voi fi doar în slujba ţării” – Elena Udrea (PMP)

    “Îmi exprim îngrijorarea şi dezacordul privind anunţurile zilnice pe care le face PSD prin unii parlamentari, ca Putin când a anexat Crimeea. Mai iau câte un primar. Anexează câte un primar” – Gheorghe Flutur (PDL) despre migraţia aleşilor locali

    “Moţiunea de cenzură are şansa celui care nu ştie să înoate: după ce a trecut de înălţimea sa, s-a înecat” – Valeriu Zgonea (PSD) despre moţiunea de cenzură a ACL

  • Autorităţile nord-coreene confirmă zvonurile: Kim Jong-un suferă de un ”disconfort fizic”

    Presa oficială a publicat o scurtă declaraţie cu privire la starea de sănătate a lui Kim după ce acesta nu a apărut la cea de-a doua sesiune parlamentară din acest an din Coreea de Nord.

    Într-un documentar de o oră difuzat joi, care îl înfăţişa pe Kim în timpul unei vizite la o fabrică din apropiere de Phenian, prezentatorul a afirmat următoarele: “Sănătatea şi prosperitatea socialismului nostru se datorează eforturilor sârguincioase ale mareşalului nostru, care continuă să lumineze calea pentru popor, ca licărirea unei flăcări, în pofida disconfortului de care suferă”.

    Cele trei săptămâni de absenţă ale lui Kim intervin după ce, cu câteva luni în urmă fusese văzut şchiopătând şi purtând haine largi în timpul unor inspecţii la unităţi militare şi fabrici.

    Agenţia de ştiri nord-coreeană a citat o sursă care afirma că Kim suferă de gută, diabet şi hipertensiune. Kim Il-sung, bunicul actualului lider şi fondatorul Coreei de Nord, şi Kim Jong-il, tatăl lui Kim Jong-un, au suferit amândoi de gută, la fel ca fratele său mai mare, Kim Jong-nam.

    Speculaţiile s-au multiplicat în ultima vreme, unii afirmând că Kim, care ar fi încercat să se îngraşe pentru a semăna cu bunicul lui, plăteşte acum preţul pentru înclinaţia sa către alcool şi alimente bogate în grăsimi.

    “Nu sunt medic şi chiar dacă aş fi, probabil nu aş fi medicul lui. Totuşi, stilul său de viaţă – îngrăşarea, fumatul şi stresul extrem nu îl ajută”, a declarat Daniel Pinkston, un oficial din cadrul International Crisis Group.

    Pinkston susţine că în cazul în care starea sa de sănătate se dovedeşte a fi gravă, aceasta ar putea atrage după sine instabilitate. “Dictatorii sunt foarte suspicioşi la potenţialii provocatori şi, bineînţeles, sunt vulnerabili atunci când sunt sedaţi”, a declarat el. “Este de remarcat că bunicul lui nu a acceptat niciodată să îi fie excizată tumora de la gât”, a conchis el.

     

  • Un vulcan din Japonia a intrat în erupţie. Opt oameni au fost răniţi – VIDEO

    Muntele Ontake, cu o altitudine de 3.067 de metri, a început să erupă la jumătatea zilei de sâmbătă.

    Imaginile difuzate de televiziune au arătat nori de fum uriaşi ridicându-se din conul vulcanic, care este o destinaţie preferată de amatorii de drumeţii în Japonia.

    Televiziunea publică NHK a anunţat că opt persoane au fost rănite în urma erupţiei, dintre care una grav, în timp ce autorităţile locale au primit informaţii neconfirmate despre turişti răniţi.

    Agenţia de meteorologie a anticipat noi erupţii şi a avertizat că materia expulzată de vulcan ar putea ajunge până la patru kilometri distanţă de crater.

    Ultima activitate majoră a Muntelui Ontake datează din 1979, când vulcanul a erupt peste 200.000 de tone de cenuşă, potrivit presei locale.

  • Statul va decide până pe 17 octombrie dacă este interesat să cumpere Palatul Telefoanelor

    “MSI preconizează finalizarea notei de analiză tehnică, economică şi juridică cu privire la situaţia imobilului Palatul Telefoanelor, în vederea stabilirii necesităţii şi oportunităţii exercitării dreptului de preemţiune al statului până la data de 17 octombrie 2014, în vederea prezentării în şedinţa de Guvern”, se arată într-un comunicat al ministerului remis sâmbãtã MEDIAFAX.

    Telekom România Communications (fosta Romtelecom) a anunţat, miercuri, că a scos la licitaţie Palatul Telefoanelor din Bucureşti şi alte două proprietăţi din apropiere la un preţ de pornire cumulat de 21,6 milioane de euro, fără TVA, ca parte a strategiei companiei de a capitaliza portofoliul de proprietăţi imobiliare. Activele imobiliare vor fi vândute la pachet.

    Cu un preţ de pornire de 10,7 milioane de euro, Palatul Telefoanelor este construit în stilul art deco şi are un teren de 1.893 metri pătraţi şi o suprafaţă utilă de 12.000 metri pătraţi.

    Licitaţia pentru clădirea Tandem (situată în imediata apropiere a Palatului Telefoanelor) începe de la un preţ de 10,9 milioane de euro. Clădirea are o suprafaţă totală construită la sol de 2.030 metri pătraţi şi un teren aferent de 5.039 metri pătraţi.

    Proprietatea din strada Matei Millo, inclusă în preţul de pornire al clădirii Tandem, este un teren cu o suprafaţă de 1.783 metri pătraţi.

    Pentru a participa la licitaţie, entităţile interesate trebuie să furnizeze o scrisoare de garanţie şi să depună ofertele până la data de 20 octombrie.

    După anunţul Telekom România Communications, ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, prezent joi la un eveniment de specialitate, s-a arătat “un pic surprins” că executivul operatorului telecom nu a informat ministerul în legătură cu publicarea anunţului de vânzare.

    “Am observat că media a fost foarte sensibilă privind publicarea anunţului de vânzare a Palatului Telefoanelor. Acum mai bine de o lună şi jumătate, la iniţiativa MSI, a fost înfiinţată o echipă interministerală de analiză a situaţiei acestui imobil. Probabil că analiza va fi încheiată până la finele lunii septembrie. După ce vom avea documentul, statul, prin Ministerul Culturii, îşi va manifesta sau nu dreptul de preemţiune. Este un cost foarte mare, trebuie să ne gândim ce vom face cu această clădire, dacă o vom achiziţiona”, a declarat Cotovelea.

    El a mai spus că MSI, prin reprezenanţii din Consiliul de Administraţie al Telekom România Communications, şi-a dat acordul de a începe procedurile interne pentru finalizarea caietului de sarcini şi de a organiza licitaţia.

    “Dacă noi vom fi în măsură să spunem că vrem să cumpărăm Palatul Telefoanelor, atunci noi vom intra în negociere directă şi îl vom achiziţiona. Nu sunt nici supărat şi nici afectat, dar mă aşteptam ca relaţiile bune cu Romtelecom să continue şi să fim anunţaţi că urmează publicarea anunţului de vânzare. Personal, am fost sunat de mai multe persoane, care m-au întrebat de ce se vinde Palatul Telefoanelor şi cu ce preţ”, a spus Cotovelea.

    În luna iunie, se aratã în comunicatul MSI remis sâmbãtã, Telekom România Communications a informat MSI cu privire la faptul că Palatul Telefoanelor este clădire monument istoric şi că, după obţinerea aprobării vânzării de la Consiliul de Administraţie al societăţii, operatorul are obligaţia de a înştiinţa statul, prin Ministerul Culturii, asupra intenţiei de vânzare.

    Clădirile monument istoric pot fi vândute numai după permiterea exercitării dreptului de preemţiune a statului (în cazul în care Ministerul Culturii nu îşi exercită acest drept în termenul prevăzut de legislaţie, acest drept se transferă autorităţii locale), sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.

    Palatul Telefoanelor este pe lista monumentelor istorice, potrivit unui ordin al ministrului Culturii din 2004.

    Conform Legii 442/2001 privind protejarea monumentelor istorice, monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune al statului, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, (…), sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.

    Termenul de exercitare a dreptului de preemţiune al statului este de maximum 25 de zile de la data înregistrării înştiinţării, documentaţiei şi a propunerii de răspuns la Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, la serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.

    Titularii dreptului de preemţiune vor prevedea în bugetul propriu sumele necesare destinate exercitării dreptului de preemţiune.

    În cazul în care Ministerul Culturii şi Cultelor sau serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor nu îşi exercită dreptul de preemţiune în termenul prevăzut, acest drept se transferă autorităţilor publice locale, care îl pot exercita în maximum 15 zile.

    “În baza informãrii făcute de MSI în şedinţa de Guvern din 18 iunie 2014, prin care era prezentată intenţia Romtelecom de a vinde imobilul şi/sau terenurile aferente Palatului Telefoanelor, a fost constituit prin ordin al ministrului pentru Societatea Informaţională un grup de lucru interministerial format din reprezentanţi ai MSI, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Culturii şi ai Inspectoratului de Stat în Construcţii”, se mai spune în comunicatul instituţiei.

    Obiectivul grupului de lucru coordonat de MSI este acela de a pregăti în regim de urgenţă o analiză tehnică, economică şi juridică cu privire la situaţia imobilului Palatul Telefoanelor, analiză ce va fi prezentată sub forma unei note în cadrul şedinţei de Guvern.

    “În data de 27 august 2014 a avut loc o întâlnire a grupului de lucru cu reprezentanţii Romtelecom şi o prezentare a imobilului Palatul Telefoanelor. În cadrul întâlnirii a fost stabilită lista documentelor ce vor fi solicitate de la Romtelecom în vederea elaborării analizei tehnice, economice şi juridice cu privire la situaţia imobilului Palatul Telefoanelor”, se arată în comunicat.

    MSI precizează că, în prezent, în Palatul Telefoanelor sunt în funcţiune echipamente critice de comunicaţii a căror colocare este deosebit de costisitoare, iar din punct de vedere tehnic necesită măsuri speciale.

    “În baza solicitării MSI, Romtelecom a transmis documentele solicitate, care în prezent se află la instituţiile ce fac parte din grupul de lucru, spre analiză şi elaborarea unui punct de vedere, care să fie integrat în nota finală de analiză tehnică, economică şi juridică cu privire la situaţia imobilului Palatul Telefoanelor, document care să fie prezentat în şedinţa de Guvern”, se afirmă în comunicat.

    MSI preconizează finalizarea notei de analiză tehnică, economică şi juridică cu privire la situaţia imobilului Palatul Telefoanelor în vederea stabilirii necesităţii şi oportunităţii exercitării dreptului de preemţiune al statului până la data de 17 octombrie.

    “De asemenea, menţionăm faptul că, în cadrul Romtelecom funcţionează o comisie de analiză şi evaluare a patrimoniului societăţii, comisie care analizează rapoartele de evaluare a activelor imobiliare. În cadrul acestei comisii reprezentantul MSI a reiterat faptul că la nivel guvernamental se face o analiză din punct de vedere tehnic, economic şi juridic de către un grup de lucru interministerial. În cadrul comisiei s-a dispus amânarea analizei necesare cu privire la imobilul Palatul Telefoanelor”, se mai spune în comunicat.

    MSI precizează că în cadrul Consiliului de administraţie al Telekom Romania Communications din 16 septembrie a fost aprobată “începerea procesului” de definire a termenilor şi condiţiilor de vânzare şi ulterior de închiriere a unor spaţii din Palatul Telefoanelor.

    “Având în vedere asigurarea condiţiilor necesare de transparenţă, MSI supune spre dezbatere publică, tuturor părţilor interesate, procesul decizional de exercitare a dreptului de preemţiune al statului cu privire la imobilul Palatul Telefoanelor. Persoanele interesate pot transmite propuneri/observaţii/opinii la adresa de e-mail dezbaterepalatultelefoanelor@msinf.ro“,c se arată în comunicat.

    MSI deţine un pachedt de acţiuni reprezentând 45,99% din capitalul social al Telekom România Communications, restul titlurilor revenind grupului elen OTE.

    În acţionariatul OTE, pachetul de control este deţinut de grupul german Deutsche Telekom.