BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Modelul romanesc

    Cand pleaca la un job nou, romanii prefera de cele mai multe ori sa nu schimbe industria.


    STUDIU DE CAZ    :  In industria farmaceutica, de exemplu, oamenii de vanzari pleaca destul de des, dar la firme concurente, pentru ca e nevoie de cunostinte specifice. Rata de fluctuatie este de 15-25% pe an, spune Marius Balasoiu, director general al firmei de recrutare si consultanta Business Intelligence Agency. Un contraexemplu ar fi cel al unui director de vanzari din telecomunicatii care schimba domeniul si trece in industria de curierat rapid, „dar tot director de vanzari ramane“, explica Balasoiu. La fel este si pentru specialistii in domeniile financiare.


    EXTREME    : O industrie cu una din cele mai mari rate de fluctuatie a personalului este cea de fast-food, cu 40-50% pe an sau chiar mai mult. „In general angajatii fara experienta, probabil la primul job, sunt cei mai tentati sa plece. Iar in fast-food ponderea lor este foarte mare“, spune oficialul BIA. O rata medie de plecari destul de mare se inregistreaza si in domeniul bancar, de peste 25% anul trecut.


    CONSTANTA    : Indiferent de industrie, specialistii sunt de acord ca, de la o anumita varsta, angajatii au o tendinta mai mica de a schimba jobul, cu atat mai putin industria. Iar acest lucru nu se masoara nu atat in anii de viata, cat in cei de experienta in industrie.

  • Seful plateste

    Care sunt principalele diferente dintre un weekend cu colegii la pescuit si zece zile cu familia la mare? De obicei, in primul caz seful plateste, iar in al doilea iti simte lipsa. Dar uneori seful plateste in ambele cazuri.

     

    2001 la Istanbul, 2002 la Praga, 2003 la Roma, 2004 la Atena si Pireu, 2005 la Paris si 2006 intr-un club all-inclusive in Turcia, langa Antalya. Nu e o istorie personala de concedii, ci traseul de incentives (stimulente – n.r.) organizat de QAB (aflat pe piata cu marci ca Pepsi, Lipton sau Prigat) pentru acei angajati din echipa de vanzari care au avut rezultate bune si cel putin un an in companie. Anul trecut, numarul celor care au indeplinit criteriile a fost de 200, iar in acest an QAB a inchiriat trei avioane pentru a duce angajatii pentru un weekend in Turcia.

     

    Practica incentives-urilor e variata: se merge cu echipa de la nivel national, cu „biroul“, cu divizia, merg doar managerii sau merg doar campionii. Alina Becheanu, una din angajatele QAB care si-a dublat in 2005 vanzarile si a adus cu 97% mai multi clienti in zona ei de vanzari, a mers la New York pentru a-si ridica premiul (concursul Ring of Honour se organizeaza din 1999 in PepsiCo), iar colegul ei, Dan Enache, si-a primit premiul la Paris. Primii cinci angajati din vanzari in Telemobil (Zapp) au plecat in acest an intr-o excursie de sapte zile in insula Seychelles, iar castigatorul concursului de vanzari de la Orange a mers la Londra cu partenerul o saptamana, spune Iolanda Picoti, Reward & HR Operations Manager la Orange.

     

    Unul cate unul, exemplele de mai sus se contabilizeaza si agentiile de turism identifica practica organizarii de incentives ca fiind una cu o crestere de minim 20-25% in ultimul an. Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) aproximeaza piata de incentives la aproximativ un sfert din piata MICE (meetings-incentives-conference-events), care la randul ei e o treime din piata de turism in general. Asta inseamna ca, dintr-o piata de aproape 10 mil. turisti in 2005, peste 800.000 au calatorit intr-un program de incentive. Iar cererea din ce in ce mai mare a dus la dezvoltarea unei zone speciale in cadrul agentiilor de turism – mai precis la oferte specializate pentru incentives.

     

    Cristian Balcescu, directorul agentiei CMB Travel, isi aminteste de un program personalizat de anul trecut, cand un grup de clienti – cu totii barbati – a cerut organizarea unui incentive care sa cuprinda o competitie sportiva. Cristian Balcescu le-a organizat o vizita de un weekend la Barcelona, care s-a incheiat cu prezenta la un meci al Barca. CMB Travel a organizat anul trecut 30 de programe de incentives, iar in primele sapte luni ale acestui an a organizat deja 70 de programe, care au totalizat 11% din cifra de afaceri a agentiei din aceasta perioada. Cristian Balcescu, directorul CMB Travel, spune ca se observa nu numai o crestere, dar si o mai buna organizare si o generalizare a politicilor de stimulare din companii, care incep sa fie privite ca o parte a salariului si sunt negociate din timp pe scara larga.

     

    Directorul de marketing al uneia din agentiile de turism specializate pe turismul de business, Aerotravel Lufthansa City Center, spune ca excursiile au reprezentat 20% din cifra de afaceri de 11 mil. euro din primele sase luni ale acestui an. Daca agentiile mari si-au dezvoltat produse si pentru acest segment de piata, cresterea domeniului a determinat chiar infiintarea de agentii de turism care se ocupa numai cu asta. Travel Events si Incentive Insight sunt doua exemple aparute pe piata in ultimii doi ani ca raspuns la aceasta cerere. Incentive Insight, infiintata anul trecut, estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 1,5 mil. euro, in conditiile in care are aproximativ 50 de clienti. 

     

    Startul in oferirea de vacante si team-building-uri angajatilor l-au dat multinationalele venite in Romania, dar in ultimul timp obiceiul s-a extins: „Majoritatea sunt companii multinationale. In ultima perioada insa, se manifesta un vizibil interes crescut al companiilor romanesti vis-r-vis de formele de motivare non-financiara a clientilor, partenerilor si angajatilor“, dupa cum spune Mihai Prisecaru, director de marketing al agentiei Incentive Insights.  

     

    Cele mai active companii, din punctul de vedere al oferirii de vacante sau team-building-uri angajatilor sunt cele din farma, FMCG si banci, unde exista contracte colective de munca, dupa cum spune Oana Munteanu, senior consultant la Pricewaterhouse Coopers. „Cam 20% din companiile participante la studiul Paywell de anul acesta ofera bonusuri de vacanta. Practica este de a oferi o suma fixa tuturor angajatilor (o suma in general in jurul salariului mediu din companie) ori un procent din salariu (30-70%)“, spune Oana Munteanu. Pe de alta parte, Mihai Prisecaru spune ca organizarea de astfel de excursii nu e apanajul unui anumit domeniu de activitate, ci mai degraba al unui tip de organizatie. „Depinde de politica de recompensare a companiei. Companiile care au negociate contracte colective de munca acorda mai multe bonusuri fixe (care ajung la 2-3 salarii in plus pe an, compensand astfel salarii nu foarte mari), iar companiile care au o cultura orientata spre performanta aloca un procent mai mare platilor variabile, care au legatura directa cu rezultatele companiei, departamentului sau individului“, mai spune Oana Munteanu.

     

    Cand vine vorba de bugete, vanzatorii de vacante atrag atentia ca sunt doua categorii de incentives: cele pentru angajati si cele de afaceri, mai precis pentru colaboratorii companiei. „In ceea ce priveste incentive-urile de afaceri – si prin aceasta definesc stimularea/recompensarea partenerilor de afaceri – putem vorbi de bugete intre 250 si 3.000 de euro/persoana (in situatii speciale se poate ajunge la 5.000 de euro/persoana)“, spune Cristian Balcescu.

     

    In cazul excursiilor pentru recompensarea angajatilor, bugetele sunt mai mici, incep de la 250 de euro/persoana si ajung frecvent la 500 de euro/persoana. Cristian Balcescu spune ca a lucrat si cu companii care ofera incentive pentru familia angajatului, situatie in care, evident, suma este dubla.

     

    Daca pentru un program de trei zile cu desfasurare in tara bugetul mediu este de 400 de euro, pentru un program de weekend in afara tarii angajatul primeste mai mult, in medie 1.500 de euro, dupa cum spune directorul de marketing de la Incentive Insights.

     

    Iar excursiile in afara tarii prind din ce in ce mai mult teren. „Daca in anii trecuti iesirea din tara era rara, anul acesta preponderente au fost solicitarile pentru desfasurarea de evenimente in afara Romaniei“, spune Cristian Balcescu. 

     

    Destinatii externe preferate? Cele nu foarte indepartate, conform Aerotravel: Grecia, Turcia, Spania, iar in cazul Incentive Insights cele mai solicitate au fost Praga, Barcelona si Tenerife. Detalii tehnice precum marimea grupului sau numarul de zile petrecut in incentive variaza de la un incentive la altul. „Noi am organizat astfel de actiuni atat pentru grupuri reduse (20 de persoane), cat si pentru grupuri foarte mari (de peste 150 de persoane)“, spune Claudia Stan de la Aerotravel, care precizeaza ca in medie actiunile incentive dureaza patru zile.

     

    Din nefericire, grupuri din strainatate care vin in incentive in Romania exista, dar sunt izolate. Cele putine care sunt tintesc zone precum Delta Dunarii sau Ardealul si Maramuresul – si este absolut prematur sa se poata contura o piata. Acesti turisti intra totusi in estimarile agentiilor de turism, care colaboreaza cu agentiile straine partenere. Doar cu titlu de speranta, deocamdata.

  • La rascruce de cifre

    Rand pe rand, cresterile din domeniul electrocasnicelor, electronicelor, hardware sau software au inceput sa piarda din viteza. Se naste o intrebare: asistam la sfarsitul unei epoci a marilor procente sau e doar o pauza pentru reimprospatarea fortelor?

     

    Panos Manolopoulos, managerul general al companiei de recrutare pentru pozitii de top management Stanton Chase, spunea nu demult intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin ca unul dintre elementele motivationale pentru managerii expati din Romania este satisfactia cresterii galopante a cifrelor de afaceri. „Alte birouri Stanton Chase fac chef daca au o crestere de 5-7%“, spunea Manolopoulos, al carui birou din Romania a avut destule motive sa chefuiasca, inregistrand nu o data chiar si dublari ale cifrei de afaceri. Totusi, a adaugat el, acest val al cresterilor spectaculoase nu va uda la nesfarsit orgoliul managerilor, indiferent din ce zona ar veni ei. Iar pentru unii, inevitabilul s-a produs, poate chiar mai repede decat se asteptau si cei mai pesimisti dintre pesimisti.

     

    S-a intamplat in electronice si electrocasnice si ar putea urma sectorul GSM, spun analistii. Doi dintre cei mai importanti retaileri de telefoane mobile avanseaza valori apropiate ale vanzarilor totale care se vor realiza pe parcursul acestui an. Dupa ce anul trecut valoarea totala a pietei GSM a ajuns la nivelul de 3,3 de milioane, pentru anul acesta se estimeaza un total de 3,6 –  4 milioane de telefoane mobile vandute. Ba chiar, directorul de vanzari al Avenir Telecom, Mihai Motora, apreciaza ca „desi a doua jumatate a anului va fi mult mai buna decat prima, per total volumul de vanzari din acest an va fi undeva sub nivelul anului 2005“. Avenir Telecom este proprietarul a doua lanturi de magazine GSM sub marcile Internity si Global Net si controleaza, conform propriilor estimari, aproximativ 5% din piata.

     

    Pe de alta parte, Sorin Stoica, directorul general al Dasimpex, dealer Orange, are asteptari ceva mai optimiste, estimand pentru anul acesta un volum de vanzari de 4 milioane de unitati la nivelul tuturor jucatorilor de pe piata. Totusi, referindu-se la performantele operatorilor de telefonie mobila, Stoica remarca existenta a doua curente distincte: „atragerea de noi utilizatori de telefoane mobile va avea un trend descrescator, estimat de noi la nivelul de -10, -15%. In schimb, piata de inlocuire va avea o crestere de minim 50%“. Privite in ansamblu, cresterile modeste de pe piata vanzarilor de telefoane mobile sunt de fapt o oglinda, o reflexie directa a unei alte tendinte: scaderea ritmului de crestere al abonatilor GSM, pe masura ce gradul de penetrare al serviciilor de telefonie mobila la nivelul populatiei a ajuns la cote semnificative (70% pana la sfarsitul anului, potrivit estimarilor analistilor din piata).

     

    In aceste conditii, cresterile despre care vorbeste Sorin Stoica ar putea veni mai ales pe fondul tendintei operatorilor de a oferi telefoane la preturi subventionate, cu scopul de a incuraja prelungirea contractelor deja existente. „Evolutia celor doua tipuri de clienti, scaderea pentru cei noi si cresterea pentru cei deja existenti se vor echilibra reciproc. Per total nu cred ca va scadea piata, dealerii nu o vor permite si vor investi mai mult in marketing“, este de parere directorul general al Dasimpex.

     

    Odinioara – a se citi nu cu mult timp in urma – vedeta a cresterilor de doua sau trei cifre, piata de PC-uri a ajuns si ea intr-un „punct de impas“, scaderile pe zona desktop sau servere fiind compensate doar de cresterile de pe segmentul portabilelor. Raportul IDC pentru trimestrul doi al anului in curs – compania de cercetare de piata IDC este principala referinta specializata ce analizeaza evolutia sectorului IT&C din Romania – indica scaderi de 7,5% in termeni de volum, de 7,5% si de 9,7% ca valoare fata de perioada similara a lui 2005. Per total, piata a scazut cu 2,6% – atat ca numar de unitati si valoric -, fiind salvata doar de cresterile consemnate pe segmentul laptopurilor: 26,3% si, respectiv, 17,6%. Laurentiu Stelea, applications account manager pentru sectorul public la Oracle Romania este de parere ca stagnarea pietei de hardware se datoreaza si faptului ca „administratia publica, unul dintre clientii mari, au cumparat in mare parte tot ce aveau nevoie“. Si tot autoritatile publice sunt cele care au deceptionat vanzatorii de software. „Se poate vorbi de o teama de decizii, au fost promovate mai degraba proiectele pentru care autoritatile sunt presate de Uniunea Europeana in vederea integrarii“, declara recent pentru BUSINESS Magazin Eugen Schwab Chesaru, directorul general al companiei de consultanta pentru piata de software si servicii Pierre Audoin Consultants Romania (PAC). Tot referitor la vanzarile de software pentru administratia publica, Laurentiu Stelea de la Oracle Romania vede „un potential urias, in conditiile in care sunt foarte multe goluri in administratia publica fata de nivelul de informatizare in organizatiile omologe din UE“.

     

    Conform estimarilor preliminare ale companiei de consultanta Pierre Audoin, piata romaneasca de software si servicii a ajuns anul trecut la 400 de milioane de euro. Pe de alta parte, prima jumatate a lui 2006 a fost sub asteptarile analistilor, iar daca experienta se va repeta si pe final de an, cresterea pietei va fi de doar 10-12%. Un procent „dezamagitor“ in opinia lui Chesaru, in conditiile in care vorbim despre o piata mai mica decat cele din regiune. Primul segment care a dat semnalul ca, intr-un viitor deloc indepartat, companiile se vor bate pentru fiecare procent a fost cel al electrocasnicelor, unde s-au semnalat deja primele scaderi. „Piata electrocasnicelor este o piata matura si foarte dinamica, dar care estimam ca va stagna in acest an“, spune Monica Iavorschi, director de marketing si vanzari al Arctic, in opinia careia piata a scazut in total cu 5% fata de 2004. Totusi, adauga aceasta, cresterile ar putea veni de pe segmentele de nisa. „Cel mai rapid ritm de crestere, de 25-30%, il vor avea produsele de nisa – masini de spalat vase, produse incorporabile, uscatoare de rufe.“ Mai putin optimist este Dan Ostahie, directorul general al retelei Altex, care avanseaza pentru anul acesta o scadere de 20%  in cazul produselor albe (frigidere, aragazuri) si de 8-10% al celor negre (televizoare, sisteme audio). Motivul: gradul ridicat de indatorare al populatiei si masurile bancii centrale de temperare a consumului.

     

    Dupa exercitiul financiar al primului trimestru din 2006, Altex a anuntat o cifra de afaceri de 47 mil. euro, in scadere cu 8% fata de anul trecut. „In 2005, vanzarile IT&C au reprezentat 31% din cifra de afaceri, insumand o crestere de peste 300% fata de 2004. Ne asteptam ca in 2006 evolutia pietei de IT&C sa aiba o crestere mai putin spectaculoasa, datorata unei scaderi pe piata de terminale mobile, dar si scaderii  generale a pietei de consumer electronics“, spune Costin Soare, Sales & Marketing Manager IT&C al Altex.

     

    In mod oarecum ironic, responsabile pentru scaderile de acum sunt, asadar, cresterile trecute. Iar pentru ca vanzatorii din IT &C sau din electronice si electronice sa poata scoate sampania din frigider pentru a sarbatori noi cresteri, mai au de asteptat pana in 2008-2010. Numai ca nimeni nu stie cu siguranta daca anii cresterilor de zeci de procente se vor mai intoarce vreodata.

  • Ultima victima, piata de PC-uri

    Potrivit raportului IDC, in trimestrul doi al lui 2006, in Romania s-au vandut 124.000 de calculatoare (desktop-uri, laptop-uri si servere), numarul total al unitatilor vandute de la inceputul anului ridicandu-se la 279.000. Evolutia pietei de PC-uri in trimestrul 2 fata de aceeasi perioada a lui 2005 arata astfel:

    Numar unitati

    Valoric

    Desktop

    -7,5%

    -9,7%

    Laptop

    26,3%

    17,6%

    Server

    -5,0%

    -9,6%

  • Casa buna cu preturile

    Preturile proprietatilor imobiliare din Europa de Est inregistreaza cel mai mare ritm de crestere din intreaga lume, se arata intr-un studiu intocmit de agentia imobiliara britanica Knight Frank, citat de Financial Times.

     

    Liderul in regiune este, de departe, Estonia. Imobilele din Riga, capitala tarii, s-au scumpit din iunie 2005 pana in iunie 2006 cu 45,3%. Aceasta dupa ce cu un an in urma mai inregistrasera un salt de 73,5%. In Bulgaria, speculatiile si interesul strainilor de a-si cumpara aici a doua casa au ridicat preturile imobilelor cu 20,5%. Reprezentantii Knight Frank estimeaza ca in anul urmator vedetele din regiune cu cele mai mari cresteri vor fi Slovenia si Slovacia.

     

    Studiul realizat de agentia britanica mai arata ca, peste cinci ani, Moscova se va lupta cu Londra pentru titlul de cel mai scump oras din lume. Liam Bailey, seful departamentului de cercetare pe segmentul rezidential al Knight Frank, considera ca se inregistreaza o tendinta de nivelare a preturilor in toata Europa, mai accentuata in fostele state din blocul sovietic care au aderat la UE. Aici, cresterea salariilor, a prosperitatii si accesul mai facil la imprumuturi ipotecare au contribuit la cresterea accelerata a preturilor imobilelor.

     

    La nivel mondial, indicele preturilor proprietatilor imobiliare a inregistrat anul trecut o majorare de 8,5%, mai lenta fata de avansul de 12,3% inregistrat acum un an. Imaginea de ansamblu este cea a unei cresteri moderate, care in SUA s-a diminuat de la 14,1% anul trecut la 9,4% in acest an. Ritmul de crestere al preturilor s-a diminuat si in Italia, de la 11,2 la 5,2%, in China, de la 8 la 5,8%, sau in Marea Britanie, de la 6,1 la 4,8%. Statele in care preturile imobilelor au scazut in 2005 au fost Japonia si Hong Kong.

  • Meseria mea e blogul

    La cei 28 de ani ai sai, Bobby Voicu are sase masini si venituri de cateva mii de dolari pe luna, si asta fara sa lucreze zi-lumina. Ba chiar, spune el, in fiecare zi se trezeste cel mai devreme la ora doua dupa-amiaza. Si totusi, banii ii vin cu regularitate, sub forma unor cecuri emise in SUA. Cand il intrebi ce face, raspunde fara sa clipeasca „blogging pentru bani“.

     

    Bobby, cum isi semneaza articolele pe bloguri, este un exponent al micilor antreprenori romani care au descoperit ca blog-ul poate fi ceva mai mult decat un jurnal online, un petec de Internet unde sa-si impartaseasca ideile si experientele. Un astfel de blog generalist nu ar avea de fapt nici macar cum sa-si castige singur existenta, pentru simplul motiv ca serviciile de publicitate contextuala, principala sursa de venit a majoritatii blog-urilor, nu agreeaza paginile cu un continut personal, ci doar pe cele tematice.

     

    Explicatia vine de la sine. Cei care isi fac publicitate prin reclame contextuale, folosind marile portaluri gen Google, Yahoo!, Amazon, au interes ca produsele lor sa fie promovate alaturi de articole cu subiect similar, nu langa unul in care, de exemplu, o adolescenta vorbeste, sa spunem, despre micile ei drame emotionale specifice varstei.

     

    In urma cu cativa ani, Bobby a lucrat la o agentie imobiliara, iar acum are o emisiune la radio Lynx, un post de nisa pentru internauti. De altfel, cam la atat se reduce cv-ul sau profesional, primul fiind doar un serviciu temporar intr-o afacere de familie, in vreme ce radioul reprezinta mai mult un hobby.

     

    Secretul sau? „Nu e nici un secret, doar ca lucrurile sunt de obicei mai simple decat isi inchipuie lumea. La asta ma pricep, stiu sa-mi vand marfa“, spune el referindu-se la felul in care isi promoveaza blog-urile. Iar cel mai simplu dintre lucrurile simple este promovarea directa, prin contactarea unor publicatii sau autori ai altor blog-uri cu subiecte asemanatoare.

     

    Practic, prin comentariile pe care le face pe alte blog-uri sau prin aparitia numelui sau in diferite publicatii electronice popularitatea sa creste, iar asta inseamna, automat, mai multi cititori pentru jurnalele sale online, deci mai multi bani.

     

    O alta metoda de promovare este asa numitul Search Engine Optimization. Pe scurt SEO – o abreviere in spatele careia se afla diferite metode de a asigura o pozitionare mai buna a unei pagini de Internet in rezultatele unor motoare de cautare precum Google, Yahoo! sau MSN.

     

    Algoritmul prin care motoarele de cautare calculeaza rating-ul unui site tine cont de mai multi factori, printre care numarul de linkuri care conduc la el de pe alte site-uri si cuvintele cheie cu care sunt asociate textele, factori pe care cei care fac SEO ii au in vedere cand „optimizeaza“ un site.

     

    Practic, oricine isi poate face un cont pentru unul dintre serviciile de publicitate inserate pe site-uri. Poate cel mai folosit in Romania este serviciul AdSense al Google. In functie de numarul de click-uri facute de utilizatori pe reclamele de pe site-uri, de pretul platit pentru fiecare dintre ele de catre publicitari si de „calitatea“ utilizatorilor – mai exact de zona din care acestia acceseaza Internetul (astfel se deduce relevanta acelui utilizator pentru fiecare dintre marcile promovate) la final de luna se emite cecul. De regula, acesta este trimis prin posta par avion, la cateva saptamani dupa incheierea unei luni de publicitate, insa etapele de primire si incasare a cecului de la o banca romaneasca prelungesc durata de asteptare, uneori pana la aproape trei luni.

     

    Intrebat cate blog-uri are, Bobby Voicu are nevoie de cateva clipe pentru a le numara in minte. Pentru ca din cele mai mult de 20 de blog-uri, doar pe cateva dintre ele posteaza cu regularitate.

     

    Blogurile lui abordeaza diverse teme, de nisa sau de eveniment, cum a fost cazul celui despre Campionatul Mondial de Fotbal (2006fifaworldcup.info), care acum „este mort“. Dar nu inainte de a-i aduce aproape 3.000 de dolari din publicitatea Google si 150.000 de vizitatori unici.

     

    „Eu nu sunt un mare fan al fotbalului, dar la acest campionat incepeam sa ma uit la televizor pe la ora 15 cand incepea primul meci si ma opream seara, la ultimul meci. Apoi ma apucam sa citesc ce s-a scris pe Internet si sa postez pe blog. Am avut si zile in care munceam 20 de ore.“

     

    Celelalte blog-uri ale sale sunt dedicate unor subiecte complet diferite, de la unul pe tema masinilor de teren sportive (SUV-uri) la altul despre ciocolata, dar pe care il scrie altcineva. El se ocupa doar de partea tehnica, de indexarea paginilor in motoarele de cautare si de optimizarea blog-ului, iar banii sunt impartiti la jumatate. Dar micul mare secret al lui Bobby ar fi acela ca banii pe care ii castiga vin cu precadere de la bloguri in limba engleza.

     

    „Sunt foarte putini bani in Romania si ai nevoie de foarte mult trafic ca sa atragi o suma rezonabila. In engleza iti trebuie 5% din traficul din Romania pentru aceiasi bani.“ Diferenta se explica prin faptul ca un cititor in limba engleza al blog-ului este „pretuit“ diferit de algoritmul programelor de publicitate si de cele mai multe un click dat de un cititor in limba engleza este evaluat mai sus decat unul dat de un utilizator roman.

     

    „In strainatate, banii au si alta valoare, iar 300 de dolari nu inseamna foarte mult daca le oferi ceea ce vor“, spune Voicu. Cunoscand acest truc, cele mai populare site-uri romanesti au crescut nu atat datorita valului de internauti romani, cat mai ales datorita strainilor. Deloc surprinzator, primele doua site-uri din Internetul romanesc, din punctul de vedere al cifrelor de audienta furnizate de trafic.ro, sunt doua dotcomuri: softpedia si soft32. Ambele sunt redactate in limba engleza, pastrand doar cateva rubrici in limba romana, iar cifra lor de afaceri pe anul trecut inseamna un total de aproape 1,5 milioane de euro, dupa cum au declarat reprezentantii lor. Totusi, aceasta nu inseamna ca postarile in limba engleza nu sunt lipsite de provocari sau de neajunsuri. Cel mai evident dintre ele e chiar limba engleza.

     

    „Cu toate cunostintele mele, imi vine greu sa scriu in limba engleza, in limba nativa intotdeauna comunici mult mai bine“, marturiseste Bobby Voicu. Pe de alta parte, alti antreprenori au vazut avantaje de ambele parti. La doi ani dupa lansarea din 1998 a site-ului eAstrolog.ro, Val Dragu a inceput sa interpreteze astrii in limba engleza, folosind astrologi cunoscuti, si a lansat eAstrolog.com. Si spune ca varianta .com ar trebui dezvoltata, pentru ca are mai mult potential. In acest moment, dintr-un total de 127.000 de afisari lunare pentru ambele variante, conform trafic.ro, din cinci vizitatori doar unul isi citeste horoscopul in limba engleza.

     

    „Publicul in engleza e mult mai pretentios la limbaj. Desi pe unele site-uri limba e efectiv torturata si totusi au trafic, ca sa comunici in engleza trebuie sa faci mai mult decat sa traduci bine“, spune proprietarul eAstrolog, care coordoneaza o echipa de patru astrologi si un redactor corector.

     

    Un repros pe care blogger-ul Bobby Voicu il aduce Internetului romanesc e ca, din cele sase milioane de utilizatori, cea mai mare parte sunt atehnici si nu il folosesc decat pentru contul de e-mail si pentru serviciile de instant messenger.

     

    De fapt, Bobby Voicu incearca sa ii determine si pe altii sa scrie blog-uri pentru a castiga bani. Pe forumul unuia dintre blog-urile in limba romana, blogoree.ro, propune si modereaza discutii despre modalitatile de castig si promovare.

     

    Pana la urma, mai multi bloggeri autohtoni inseamna mai mult trafic in limba romana si implicit click-uri mai scumpe si mai profitabile pentru toata lumea. Nu cent cu cent, ci leu cu leu.

  • Business conditionat

    Jeremy Wright, proprietarul unuia dintre cele mai vizitate blog-uri din lume (ensight. org), care a sustinut recent o prezentare in Romania, vede insa si partea negativa sau mai degraba riscanta a faptului ca blog-urile au inceput sa devina o metoda de a-ti castiga existenta.

     

    VENITURI: Castigurile zilnice aduse de un blog de succes pot ajunge pana la 50 $ pe zi, adica peste 1.500 $/luna.

     

    RISCURI: Partea descurajanta e faptul ca apare riscul ca oamenii „sa fie prea atenti la cifre si profituri, sa renunte la job-urile lor si apoi sa esueze“.

     

    PRETUL SUCCESULUI: Pentru ca nu e usor sa ajungi sa ai succes (si bani) in acest business. Wrights l-a dat ca exemplu extrem pe Darren Rowse, un blogger care a castigat intr-un an 100.000 de dolari doar din reclame contextuale Google. Insa pentru asta, el lucreaza in jur de 12 ore pe zi pentru a-si mentine blog-urile in atentia cititorilor si face asta de aproape 3 ani.

  • Bancherii ne vor banii

    Vine vremea dobanzilor real pozitive si fixe pe perioade din ce in ce mai lungi, dupa mai bine de un an in care majoritatea bancilor nu au mai pus mare pret pe banii clientilor, platindu-le dobanzi cu mult sub rata inflatiei.

     

    Dintr-o data, sistemul bancar are de-a face cu o conjunctura care ii reaminteste importanta economisirii. Pe de o parte, bancile au realizat ca nu pot majora la nesfarsit creditarea la scadente de peste 20 de ani, bazandu-se doar pe linii de finantare externa si pe depozite atrase de la clienti pe una-trei luni.

     

    Pe de alta, a intrat in scena Banca Nationala, care a remarcat in cel mai recent raport asupra inflatiei „scaderea drastica a ratei de economisire in ultimele trimestre“.

     

    In context, BNR afirma ca atat decizia de majorare a dobanzii de la sfarsitul lunii iunie, cat si ridicarea nivelului rezervelor minime obligatorii la lei au avut drept tinta inclusiv stimularea bancilor sa majoreze dobanzile la depozitele in lei.

     

    Mai mult, banca centrala a ajuns la concluzia ca este posibil ca un impuls suplimentar sa fi fost dat consumului in ultimele luni tocmai de „nivelul considerat neatractiv al randamentelor instrumentelor de economisire bancara“. Adica a fost mult mai tentant pentru public sa cheltuiasca banii pe masura ce-i castiga, decat sa-i pastreze la banca doar pe considerente de securitate, nu si legate de obtinerea unui profit real.

     

    „Avem nevoie de o echilibrare a scadentelor pentru sursele atrase si cele plasate, pentru ca majoritatea surselor noastre sunt pe termen scurt si mediu, in vreme ce multe dintre imprumuturi sunt acordate pe termene lungi“, constata Patrick Gelin, seful BRD-SocGen, dupa multa vreme in care se plangea de supralichiditatea in lei a bancii. Ca urmare, BRD a si trecut la majorarea dobanzilor pana la 7,75% pe an, garantand acest nivel pentru depozitele pe termen de sase luni, mai mari de 1.000 de lei.

     

    De asemenea, banca are in vedere emiterea de obligatiuni care sa-i asigure lichiditati pe termen mai lung. La randul sau, BCR continua sa revendice pozitia de protector al economisirii, extinzand maturitatea depozitelor atrase pana la trei ani si oferind dobanzi de pana la 8,25-8,5% pe an, in functie de marimea depunerilor. Pentru scadente de una si trei luni, banca plateste dobanzi ferme de 7,05-7,5% pe an. Iar aceasta in conditiile in care inflatia anualizata a coborat in iulie la un minim de 6,2%, iar Banca Nationala se straduieste sa o tina cat mai jos si in continuare.

     

    Punand in fruntea listei prioritatilor de anul trecut descurajarea capitalurilor speculative, luni la rand banca centrala s-a prefacut ca nu vede anemierea inclinatiei spre economisire prin depozite bancare la termen. Ba chiar a indemnat publicul sa se gandeasca la inflatia viitoare si nu la cea trecuta atunci cand isi evalueaza castigul real adus de un depozit in lei.

     

    Pana la urma, BNR a constatat ca inca si in trimestrul al doilea al acestui an ratele medii ale dobanzilor oferite de banci pentru depozitele la termen s-au mentinut pe palierul real negativ, desi in februarie a majorat dobanda de politica monetara.

     

    Spre deosebire de alte perioade, cand era suficient semnalul unui jucator puternic pentru ca o mare parte din piata sa-i urmeze directia, acum bancile isi permit sa mentina politici de dobanda bine individualizate. Si nici nu este de mirare, avand in vedere distributia neuniforma a excesului de lichiditate la nivelul bancilor.

     

    Totusi, dupa socul majorarii ratei rezervelor minime obligatorii de lei de la 16% la 20%, chiar banci mari, care practicau atragerea de depozite doar la cota de avarie, au inceput sa vada lichiditatea subtiindu-se.

     

    Perioada de adaptare la noile conditii inca nu s-a incheiat, pe piata alternand episoade de supralichiditate, in care bancile ajung sa acceseze facilitatea de depozit oferita de BNR in schimbul unei dobanzi simbolice de 1% pe an, cu episoade in care dobanzile interbancare urca rapid la 12-14% din cauza bancilor care au dificultati in constituirea rezervelor minime obligatorii.

     

    In prezent, pe piata persista asteptari privind cresterea dobanzii de politica monetara a BNR cel putin pana la 9% in ultima parte a anului, ceea ce ar trebui sa incurajeze bancile comerciale sa fie mai generoase cu remunerarea depunerilor atrase.

     

    Recent, guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, a spus raspicat ca se asteapta ca in anul 2007 dobanda sa devina finalmente principala arma a bancii centrale in lupta cu inflatia. Aceasta nu inseamna neaparat o perspectiva de cresteri succesive de dobanda, insa promite dobanzi real pozitive, in contextul in care inflatia ar urma sa-si continue tendinta de scadere.

     

    Radu Craciun, analistul-sef al ABN Amro Bank Romania, crede ca Banca Nationala va lua o eventuala decizie de majorare a dobanzii numai dupa ce va dispune de cifra de inflatie pe luna august, respectiv daca aceasta va semnaliza o evolutie ingrijoratoare a componentei de inflatie care exclude preturile administrate si pe cele ale produselor agroalimentare sezoniere.

     

    In orice caz, nu intrevede o scadere de dobanda, chiar daca inflatia tinde sa scada mai repede decat se astepta BNR. „Pana la sfarsitul anului este improbabil sa vedem vreo scadere de dobanda“, spune Craciun.

     

    „Cred ca vom asista in continuare la o crestere a dobanzii la depozitele in lei, dat fiind faptul ca excesul de lichiditate in lei din piata monetara a scazut foarte accentuat in ultimele luni, in special din cauza cresterii puternice a creditarii in aceasta moneda. Daca pana acum competitia bancara a fost concentrata pe partea de active (pe credite), bancile avand resurse excedentare in lei, cred ca va incepe din ce in ce mai accentuat o competitie si pe partea de pasive (pe depozite)“, comenteaza Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare la Raiffeisen Bank.

     

    Experienta arata ca inclinatia spre economisire se subrezeste rapid si se reconstruieste mult mai lent, odata deschis apetitul pentru consum, inclusiv pe credit. De pilda, anul trecut efectele scaderii rapide a dobanzilor la depozitele in lei nu s-au lasat deloc asteptate: practic, din februarie 2005, rata anuala de crestere a economiilor in lei ale populatiei s-a inscris pe un trend de scadere aproape continuu.

     

    In martie 2006, rata anuala de crestere a depozitelor totale ale populatiei a atins un minim de-a dreptul spectaculos, de 6,7% in termeni reali. In scurt timp, la nivelul publicului s-a reactivat reflexul cautarii refugiului in plasamentele in valuta, care au revenit la ritmuri de crestere superioare celor ale economisirii in lei, in ciuda fluctuatiilor dese ale cursului de schimb al leului.

     

    Din punct de vedere statistic, declinul economisirii s-a oprit de-abia in mai 2006, insa nici macar BNR nu a considerat destul de convingatoare usoara crestere inregistrata, asa ca a luat decizia majorarii ratei de dobanda de politica monetara de la 8,5% la 8,75% pe an pentru a stimula bancile comerciale sa faca miscari similare.

     

    Ramane de vazut daca Banca Nationala va hotari sa continue tendinta in sedinta de politica monetara programata pe 27 septembrie, insa chiar daca bancile comerciale nu se vor grabi sa-i urmeze exemplul majorand dobanzile la depozite, macar scaderea inflatiei promite din nou castiguri reale pentru cei care mai economisesc.

  • Rationamentul BNR

    La prima vedere, odata ce bancile trebuie acum sa imobilizeze in conturi la BNR 20% din sumele atrase de la clienti inclusiv prin depozite la termen, in loc de 16% cat era nivelul anterior al rezervei minime obligatorii la lei, ar rezulta o motivatie chiar de reducere a dobanzilor platite la depozite pentru a compensa majorarea costului cu constituirea rezervei.

     

    Nu este insa mai putin adevarat ca aceeasi majorare a nivelului rezervei le provoaca bancilor o nevoie de lichiditati suplimentare, pe care le pot obtine fie de pe piata interbancara, antrenand cresteri ale dobanzilor, fie de la clientii nebancari, in schimbul unor bonificatii de dobanda mai tentante. Evident, fiecare banca si-a facut propriul calcul, optand pentru varianta considerata mai convenabila din punct de vedere al costurilor. Dupa cum scrie in cel mai recent raport asupra inflatiei, BNR crede ca eventuala tentatie de reducere a dobanzilor la depozite este contracarata de cresterea ratei dobanzii de politica monetara de la 8,5 la 8,75% – dobanda care si este executata efectiv de banca centrala la operatiunile de sterilizare, prin atragerea de depozite cu scadenta la o luna.

     

    Pe termen scurt, BNR anticipeaza evolutii diferite ale dobanzilor la depozite, de la o banca la alta, in functie de situatia lichiditatii fiecareia si de capacitatea de a se adapta la efortul pe care il implica majorarea ratei de rezerva minima obligatorie (RMO), inclusiv la nivelul managementului de trezorerie.

     

    Si chiar daca piata nu va consemna majorari semnificative de dobanda la depozitele la termen constituite in lei, banca centrala crede ca economisirea va fi incurajata de mentinerea tendintei de scadere a inflatiei, care va consolida castigurile reale aduse chiar de dobanzile oferite in prezent de mai multe banci.

     

    Pentru continuarea dezinflatiei in 2007, BNR mizeaza explicit pe „revigorarea economisirii, pe fondul revenirii pe un palier pozitiv a randamentelor aferente depozitelor la termen“. Altfel spus, banca centrala se asteapta ca dobanzile la lei mai atractive sa reorienteze mai multi bani dinspre consumul imediat, fie si sub forma avansului pentru un credit, spre economisire pe termen cat mai indelungat.

     

    BNR nu poate exclude insa si un scenariu pesimist. Ceea ce realmente sperie banca centrala este posibilitatea ca inclinatia spre consum a publicului sa fi devenit atat de puternica, incat prelungirea interesului slab pentru economisire sa nu poata fi impiedicata prin majorari de dobanda de un sfert de punct.

     

    Daca se va dovedi ca este asa, Banca Nationala afirma ca va fi gata sa continue majorarea dobanzii pentru a atinge ambele mari tinte vizate: temperarea cererii de credite si stimularea economisirii.

  • Sechestratii din Golf

    Incidentul in care a fost implicata o platforma petroliera autohtona a adus in discutie, in premiera pentru opinia publica romaneasca, riscurile de a face afaceri in zona Golfului.

     

    In mod cu totul ironic, privind din perspectiva ultimelor evenimente, sediul Grup Servicii Petroliere (GSP) se gaseste pe strada Teheran. In vila din cartierul Primaverii a iesit prima oara la rampa, saptamana trecuta, presedintele si actionarul principal al firmei, Gabriel Comanescu (39 de ani), pentru a acuza autoritatile si companiile iraniene de acte teroriste, de imixtiune in afaceri si de modul violent in care tara araba intelege sa isi regleze conturile cu strainii.

     

    La randul lor, dupa ce iranienii au tras cateva focuri de arma impotriva platformelor petroliere operate de GSP, autoritatile de la Teheran au explicat ca romanii nu au fost corecti, ca voiau sa plece din Golf fara sa fi terminat contractul si ca armata a intervenit pentru a regla un conflict comercial.

     

    „Iranul si in general toata zona aceea n-are si nu va avea niciodata legatura cu rationalul“, sustine Eric Kish, vicepresedinte de marketing si retail in grupul Rompetrol. Kish este un cunoscator atat al lumii petrolului, cat si al celei orientale, avand in vedere ca a locuit, a facut armata si a lucrat in Israel.

     

    Eric Kish spune ca un om de afaceri care decide sa intre in afaceri in lumea araba nu are cum sa se pregateasca pentru astfel de incidente ca acelea care au implicat acum afacerea GSP: „E foarte greu sa faci afaceri acolo fara sa ai conflicte cu ei, de aceea e imposibil sa te pregatesti pentru asta. Trebuie sa iti asumi riscul – si oamenii si-l asuma, pentru ca sunt foarte multi bani in joc“. GSP a intrat in aceste afaceri cumparand anul trecut de la Petrom trei platforme care operau in apele teritoriale ale Iranului, plus inca trei din Marea Neagra, fiecare pentru circa 100 de milioane de dolari.

     

    Ca sa cumpere platformele, Gabriel Comanescu a luat la sfarsitul anului trecut de la BCR un credit de circa 125 mil. dolari pe sapte ani. Valoarea creditului a acoperit 85% din valoarea achizitiei celor sase platforme, restul provenind din fonduri proprii. Mai precis, e vorba de fondurile obtinute de la Upetrom Grup Management, firma care detine 90% din GSP si care e, alaturi de Petromservice, cel mai mare jucator de pe piata serviciilor si a echipamentelor petroliere.

     

    Upetrom Grup Management este controlata in proportie de 99% de Gabriel Comanescu, presedintele Consiliului de Administratie al producatorului de instalatii de foraj Upetrom 1 Mai Ploiesti. Ca urmare a creditului luat de la BCR, cele sase platforme sunt puse gaj. Trei dintre ele, respectiv cele trei din apele teritoriale ale Iranului si ale Emiratelor Arabe, nu mai sunt functionale de trei luni. Cu toate acestea, Gabriel Comanescu sustine ca nu are probleme si ca ratele sunt platite din productia celorlalte trei platforme, care foreaza in Marea Neagra. „Cele trei platforme functionale asigura destule lichiditati pentru BCR“, spune Comanescu.

     

    Conform acestuia, o platforma face un profit net zilnic de aproximativ 50-60.000 de dolari, iar maximul poate ajunge si la 110.000 dolari pe zi, suma atinsa de una din cele trei platforme din Marea Neagra care deruleaza operatiuni pentru TPAO, compania nationala de petrol a Turciei.  GSP a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 233,6 milioane de lei (80,5 mil. dolari), de peste doua ori mai mare decat cea raportata pentru 2004. Compania a obtinut in 2005 un profit net de 14,8 milioane de lei (5,1 mil. dolari), fata de un profit de 15,8 milioane de lei in 2004.

     

    Toate cele sase platforme sunt asigurate la Lloyd’s din Londra prin intermediul brokerului britanic de asigurari JLT Risk Solutions. „Platformele sunt asigurate impotriva tuturor riscurilor, de la incendiu pana la acte de terorism. In caz de accidente, noi luam asigurarea, dar in cazuri ca scufundarea unei platforme, BCR incaseaza intreaga despagubire“, a mai precizat Comanescu.

     

    La cateva zile de la incidentele cu iranienii, Gabriel Comanescu este convins ca totul se va rezolva printr-un proces pe care il va intenta companiei de stat Petroiran, ai carei reprezentanti au ocupat platforma Orizont si careia ii va cere despagubiri pentru daunele produse.

     

    Cum in toata ecuatia nu exista o sursa neutra, sau cel putin nu deocamdata, tot ce se poate face este urmarirea, ca la tenis, a parerilor celor care s-au perindat prin aceasta afacere. In ceea ce-l priveste, ambasadorul Iranului la Bucuresti a spus ca totul se trage de la neseriozitatea GSP. Ambasadorul Ali Akbar Farazi a afirmat ca partea iraniana nu poate avea incredere intr-un partener „care modifica un contract de pe o zi pe alta“, ca sa poata profita de pe urma cresterii pretului mondial al combustibilului. Farazi se refera la faptul ca GSP ar fi vrut sa modifice acum in favoarea sa contractul de inchiriere a platformelor din Golf, semnat de fostul proprietar Petrom cu firma Oriental Oil Dubai, in conditii de pret corespunzatoare unei perioade cand cotatia petrolului era sensibil mai mica decat cea actuala. Cum Oriental Oil a subinchiriat doua din platforme, Orizont si Fortuna, catre firme iraniene, intentia GSP de a schimba termenii afacerii sau chiar de a iesi din ea afecteaza direct interesele iranienilor.

     

    In replica, Gabriel Comanescu motiveaza ca agresiunea a avut loc din cauza ca iranienii doresc de fapt sa cumpere platformele, dat fiind ca in urma cu trei saptamani compania sa a refuzat o oferta de cumparare din partea NIOC (n.red. – National Iranian Oil Company) pentru cele doua platforme, Orizont si Fortuna, care opereaza in Golful Persic. „Au fost facute presiuni asupra noastra sa vindem cele doua platforme. Platformele nu sunt de vanzare si, chiar daca am lua o asemenea decizie, am avea nevoie de acordul BCR pentru a vinde“, afirma Comanescu.

     

    O platforma de foraj noua costa la ora actuala intre 150 si 200 de milioane de euro, iar cererea pentru acest tip de utilaj inregistreaza in prezent pe piata o crestere accentuata, in timp ce oferta ramane scazuta.

     

    Cu toate ca autoritatile iraniene, mai sigure pe pozitii decat ale noastre, acuza compania romaneasca, analistii internationali incrimineaza modul iranian de tratare a conflictului. „Raspunsul iranian in disputa privind platforma romaneasca a fost usor excesiv, in cazul in care obiectul acesteia a fost strict comercial“, apreciaza institutul de analiza Stratfor intr-un material publicat pe site-ul Internet al organizatiei.

     

    Aducerea unei nave de razboi pentru a deschide focul asupra unei platforme petroliere cu proprietar strain, dar cu precautii pentru ca nici unul dintre muncitorii aflati la bord sa nu fie ranit, sugereaza insa o actiune cu alte motivatii, comenteaza Stratfor.

     

    Cu alte cuvinte, fata de o Romanie orientata puternic catre Washington, Teheranul nu ar fi vrut acum decat sa arate ca poate sa sperie, fara sa provoace insa distrugeri platformei petroliere sau sa puna in pericol viata angajatilor de acolo.

     

    Indiferent insa daca ipoteza Stratfor ar fi fost sau nu exacta, felul cum se va incheia litigiul declansat de sechestrarea platformei romanesti, cu tot cu actiunea in justitie planuita de GSP, va fi pana la urma un test de business – pentru felul cum companiile autohtone izbutesc sa faca fata unei conjuncturi de risc asa de specifice cum e cea a afacerilor cu petrol din Golf.