BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Traficanţi americani de arme pentru talibani, arestaţi în România

    Şedinţa pentru pronunţarea sentinţei va avea loc la data de 4 septembrie. Potrivit Poliţiei Române, procurorul Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Statului New York şi-a exprimat aprecierea faţă de profesionalismul de care au dat dovadă poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate (DCCO) în rezolvarea cazului.

    La data de 10 februarie 2011, în urma comunicării de către autorităţile americane a difuziunii de urmărire internaţională Biroului Naţional Interpol Bucureşti, poliţiştii Serviciului Antidrog din cadrul DCCO, beneficiind de suportul tehnic al Direcţiei Operaţiuni Speciale din IGPR, i-au depistat în Bucureşti, pe Alwar Pouryan şi Oded Orbach.

    Cei doi au fost arestaţi în vederea extrădării.

    Autorităţile judiciare americane au efectuat cercetări faţă de şapte persoane pentru săvârşirea infracţiunilor de participare la conspiraţie în vederea acordării de suport material unor organizaţii teroriste şi transfer de sisteme de rachete (sol-aer) pentru distrugere de aeronave.

    În sarcina acestora s-a reţinut că au intenţionat traficarea unor cantităţi însemnate de droguri (cocaină şi heroină), provenind din Africa de Vest, precum şi arme letale, în scopul sprijinirii unor organizaţii teroriste din Liban şi Afganistan.

    Ceilalţi cinci inculpaţi au fost arestaţi în Monrovia, Liberia, la datele de 10 şi 12 februarie 2011. Pe numele inculpaţilor au fost emise mandate de arestare de către Instanţa din New York, Statele Unite ale Americii.

    O parte din membrii grupării, respectiv inculpaţii Alwar Pouryan şi Oded Orbach, cetăţeni americani, au stabilit o întâlnire la Bucureşti pentru punerea la punct a activităţii de furnizare de rachete sol-aer cu ghidaj termic, rachete anti-tanc, aruncătoare de grenade, echipamente de vizionare nocturnă, puşti cu lunetă, carabine automate AK-47, M16, care urmau să servească pentru susţinerea mişcării insurgente talibane din Afganistan.

    Reuşita acţiunii a fost rezultatul cooperării dintre Procurorul Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Statului New York şi Drug Enforcement Administration.

    Preet Bharara, procurorul Statelor Unite pentru Districtul de Sud al Statului New York, şi-a exprimat aprecierea faţă de profesionalismul autorităţilor de aplicare a legii din România, respectiv poliţiştii Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, procurorii DIICOT şi ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

  • Giganţii IT&C în cifre: bilanţul pe primul trimestru

    Microsoft a avut un câştig pe acţiune de 72 de cenţi, peste estimările analiştilor, de 68 de cenţi, în contextul profiturilor de 6,06 miliarde de dolari în perioada ianuarie-martie, în creştere cu 19% faţă de perioada similară din 2012, şi a veniturilor cu 18% mai mari, de 20,5 de miliarde de dolari.

    Google a avut, de asemenea, venituri şi profituri mai mari. Veniturile fără divizia Motorola Mobility încorporată la jumătatea lui 2012 au urcat cu 22%, la 12,95 miliarde de dolari, în primele trei luni ale anului, iar cu tot cu Motorola, avansul a fost de 31%, până la 13,97 de miliarde de dolari. Iar profitul Google a crescut în primul trimestru al acestui an cu 16%, la 3,35 miliarde de dolari.

    La Yahoo!, profitul a avansat cu 36% în primul trimestru, la 390,2 milioane de dolari, însă compania a raportat scăderea cu 6% a veniturilor din spoturi publicitare afişate pe site-uri la 1,14 miliarde de dolari.

    Şi Nokia a fost pe minus în perioada respectivă – veniturile au coborât cu 20%, la 5,85 de miliarde de euro, dar pierderile s-au mai diminuat, de la 928 de milioane de euro în primele trei luni din 2012 la 272 de milioane de euro anul acesta.

    Deşi nu se numără printre companiile care au raportat rezultatele acum, merită menţionat că Apple a pierdut puternic în această săptămână la bursă, din cauza temerilor investitorilor că vânzările companiei nu numai că vor frâna, dar ar putea intra şi în declin. O acţiune Apple a ajuns astfel sub pragul de 400 de dolari, cu 40% sub maxime, ceea ce s-a tradus într-un minus de aproape 130 de miliarde de dolari din valoarea la bursă faţă de începutul acestui an.

  • Clienţii BCR economisesc în medie cca 320 de lei prin planul de economii lansat de bancă

    BCR a lansat, la sfârşitul lui 2012, Planul de economii adresat clienţilor care vor să economisească regulat, pe o perioadă determinată de timp. Suma minimă depusă lunar este de 50 lei (adulţi) sau 40 lei (minori), respectiv 10 euro (adulţi sau minori).

    Dacă la data scadenţei clientul are în contul curent disponibilul necesar alimentării lunare, BCR operează automat transferul lunar în contul planului de economii. Clientul beneficiază de 5 zile lucrătoare perioadă de graţie pentru plata lunară şi primeşte un SMS de reamintire dacă la data scadentă graficul lunar de alimentări nu este îndeplinit. BCR acordă un bonus anual la prelungirea planului, dacă se repectă graficul de alimentări în perioada următoare de desfăşurare a planului.

    Circa 30% dintre cei care au ales să economisească cu Planul de economii au ales şi noile Pachete de cont curent: ClasiCont BCR, care oferă acces la contul clientului deschis la BCR, ExtraCont BCR, pentru persoanele active, care plătesc facturi, transferă bani şi constituie depozite, inclusiv prin internet şi telefon, respectiv TotalCont BCR, adresat clienţilor axaţI pe utilizarea internet bankingului, oferind un număr nelimitat de tranzacţii intraă şi interbancare cu comision zero.

    “Peste 60% dintre cei care au achiziţionat noile pachete de cont curent sunt clienţi noi. În perioada următoare vom simplifica şi uniformiza grila de comisioane pentru toţi clienţii”, a declarat Catalina Zincenco, şef departament Produse de Economisire şi Investiţii în BCR.

    Preţurile acestor pachete de cont curent sunt de 4,5 lei/luna pentru ClasiCont BCR, 8,5 lei/luna pentru ExtraCont BCR şi 12,5 lei/lună pentru TotalCont BCR.

    BCR, cea mai mare bancă din piaţă după active, are şi cea mai mare bază de depozite atrase, respectiv 37,9 miliarde de lei (8,5 mld. euro) la finele lui 2012. Banca a terminat anul trecut cu active de 73,3 mld. lei (16,5 mld. euro), corespunzător unei cote de piaţă de 19,3%. Grupul BCR a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 1,2 mld. lei (277 mil. euro) în urma majorării cu 68% a costului cu provizioanele.

  • România care a coborât din copac. Perlele politice ale săptămânii

    “România nu e coborâtă chiar din copac, este coborâtă din copac acum multe sute de ani, nu acum cinci ani” – Crin Antonescu, preşedintele Senatului, replicând comentariilor de la Bruxelles pe tema nominalizării procurorilor-şefi

    “Dacă noi nu ţinem frontul absolut unit, întotdeauna cineva va încerca să se strecoare, cum spune românul – să bage băţul” – premierul Victor Ponta despre aprecierile formulate în ultima perioadă de către preşedintele Băsescu la adresa sa

    “Nu-i neapărat o boală, dar le-aş recomanda să meargă mai des la psiholog” – deputatul PC Constantin Avram despre homosexuali

    “Un reper, un reper moral” – Ion Iliescu, preşedintele de onoare al PSD, întrebat ce rol vede de acum înainte pentru Adrian Năstase

    “Sunt mândru de realitatea că alte 20 de ţări sunt în proceduri pentru deficit excesiv, iar România va fi prima ţară înapoi pe traiectorie” – preşedintele Traian Băsescu despre măsurile de disciplină fiscală din UE

    “Ce avem nevoie astăzi şi ce făceau comuniştii pe vremuri? Oare avem nevoie de locuri de muncă? Avem nevoie de industrie performantă, avem nevoie de o agricultură dezvoltată, avem nevoie de locuinţe. Asta au făcut comuniştii, avem de învăţat de la ei. Haideţi să nu repetăm greşelile lor” – Robert Negoiţă, vicepreşedinte PSD

  • Cutremur puternic în China: 208 morţi, cca 11.800 de răniţi (VIDEO, FOTO)

    Potrivit Reuters, care preia Ministerul Afacerilor Interne de la Beijing, au fost confirmaţi 208 morţi şi aproape 11.800 de răniţi, dintre care aproape 1.000 de răniţi grav.

    Cutremurul a avut loc la o adâncime de 12 km, conform US Geological Survey, cel mai probabil de-a lungul faliei Longmenshan, la 114 km de oraşul Chengdu, capitala provinciei Sichuan.

    Momentele seismului:

    Mişcarea tectonică a fost puternic simţită în provinciile învecinate şi au avut loc mai multe replici, cea mai mare cu magnitudinea de 5,1 grade.

    Conform Ministerului Siguranţei Publice, între ora locală 8,02, când a avut loc cutremurul, şi ora 15,50, pompierii au scos de sub dărâmături în total 51 de oameni, dintre care 49 în viaţă. Printre aceştia se află şi o femeie gravidă şi doi copii. Circa 1.500 de locuitori ai zonelor rurale afectate au fost evacuaţi.

    Xinhua a informat că peste 7.000 de militari au fost mobilizaţi de urgenţă în regiunile afectate, pentru a acorda ajutor răniţilor.

    Duminică, autorităţile locale din Sichuan au informat că 2.896 de km de drum rutier şi 327 de poduri au fost afectate, 224 de reţele electrice şi 724 de reţele de telecomunicaţii au fost distruse.

     

     

  • Cei 15 români necunoscuţi care au strâns milioane de euro din poker – EXCLUSIV

  • Poţi să speli rufe în spaţiu? Da, dar nu poţi să le storci! – VIDEO

    Interesant şi amuzant.

     

     

  • Corporatişti în urmă cu 50 de ani – GALERIE FOTO

  • “Regele păcănelelor” controlează o piaţă de 350 de milioane de euro: “Jocurile de noroc sunt în continuare privite ca o vacă de muls”

    Extravaganţa şi luxul unei industrii în plină ascensiune, care nu părea să mai poată fi atinsă de ceva, a pălit în ultimii ani. Acum mai există 456 de organizatori de jocuri de noroc de orice fel, dintre care 422 de jocuri tip slot machine, 16 case de pariuri, 7 cazinouri şi 14 săli de bingo, conform datelor oficiale, cei mai mulţi grupaţi într-o serie de asociaţii (două pentru cazinouri, două a operatorilor de aparate de joc şi una a pariorilor). Chiar şi aşa, jocurile de noroc sunt în continuare privite ca o vacă de muls, după cum spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Asta pentru că în acest moment, doar 3-4% din populaţia ţării joacă vreun soi de joc de noroc, pe când în alte ţări ponderea e mai mare

    După jocurile de noroc pe internet, maşinile cu câştiguri electronice cunoscute mai degrabă drept slot machines, sloturi sau aparate de joc şi denumite popular păcănele, un termen acceptat deocamdată doar în dicţionarele de argou, sunt cea mai mare afacere din această industrie. Ba chiar depăşeşte jocurile online dacă în calcul intră şi piaţa neagră. În total, este vorba de 650 de milioane de euro anul trecut, dintre care 300 de milioane de euro sunt venituri ilegale din cele aproximativ 30.000 de aparate din ţară care funcţionează la negru, conform calculelor lui Constantinescu. Aceasta cu toate că domeniul este destul de bine reglementat, iar interesele operatorilor sunt apărate de două entităţi – Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR) cu aproximativ 80 de membri şi Romslot – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi, cu 15 membri, cumulat aproape un sfert din numărul total de companii din piaţă.

    „Ca şi la cazinouri, după cutremurul legislativ din 2009, s-a întâmplat o reaşezare a pieţei, mai tristă pentru noi întrucât a dus la diminuarea domeniului”, spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al AOPJNR. Din 1.200 de operatori cu 60.000 de aparate de joc, câţi erau în 2009, la finele anului trecut mai erau doar 411, cifră care acum se situează în jurul a 422 cu 63.000 de aparate. „Cei care au dispărut erau foarte mici, cu doar câteva aparate„, punctează Pascu. Structura pieţei este şi acum dominată tot de cei mici şi mijlocii, în total 350, majoritatea cu capital românesc, dat fiind că doar aproximativ 30 sunt străini, însă din punct de vedere al aparatelor operate, restul au cele mai mari cote de piaţă. Mai exact, 9% dintre operatorii de aparate de jocuri de tip slot machine deţineau anul trecut 37,5% dintre cele aproape 58.000 de aparate. Restul de 91% aveau 62,5%, adică aproximativ 33.370 de aparate, conform calculelor AOPJNR.

    În ţară există peste 12.000 de spaţii unde românii pot merge să joace la slot machines, dintre care aproximativ 85% sunt de fapt baruri cu cel mult cinci aparate pe care operatorul le plasează în parteneriat cu proprietarul, plătind o chirie pentru spaţiu sau un comision din încasări, de regulă între 35 şi 50%. Restul sunt săli de jocuri unde, pe lângă păcănele care trebuie să fie minimum 15, se găsesc şi alte jocuri electronice care nu necesită dealeri şi crupieri.

    „Afacerea aparatelor electronice nu prea mai este profitabilă„, afirmă Cristian Pascu. Deşi echipamentele la mâna a doua s-au ieftinit în ultima perioadă de două trei ori până la 2.000-3.000 de euro, ca urmare a închiderii unor pieţe precum Rusia sau Ucraina, lucru care a susţinut de altfel revenirea din ultima vreme a numărului de aparate din ţară, iar investiţiile de pornire a unei afaceri în domeniu sunt mult mai mici, banii s-au împuţinat semnificativ. Şi echipamentele noi au preţuri tot mai mici, între 1.000 şi 6.000 de euro, după cum spune Dragoş Buriu, proprietarul Newton Slots, companie cu o cotă de 12,5% din piaţă, care distribuie pe plan local de patru ani asemenea aparate, în competiţie cu DGL Pro şi Smartex, cu precizarea că „în provincie predomină sloturile cu vechime chiar de zece ani, pe când în Capitală e cerere în mare parte pentru echipamente de ultimă generaţie”.

    „Piaţa este cumva saturată„, mai spune reprezentantul AOPJNR. Dincolo de faptul că românii nu mai bagă mâna în buzunar pentru asemenea jocuri la fel de mult ca înaintea crizei, iar cei care o fac sunt de regulă dintre aceia care visează să se îmbogăţească, taxele tot mai ridicate şi-au pus amprenta asupra profiturilor, iar industria, deşi foarte tentantă pe motivul percepţiei că se pot face uşor bani, nu va reveni probabil prea curând la rulajele de altădată.
     

  • Mega Image deschide şase magazine Shop&Go în Braşov

     Retailerul a deschis la 9 aprilie primul Shop&Go din Braşov, al doilea oraş după Bucureşti în care este dezvoltat acest concept de magazine.

    Potrivit presei locale, în ianuarie cinci din cele 20 de magazine ale reţelei Luca din Braşov au intrat în portofoliul Mega Image. De asemenea, ca urmare a intrării în insolvenţă, firma Retail D&I 2011 a închis în 2012 magazinele Spar din Braşov, în locul acestora putând fi deschise magazine Express, ale Carrefour, şi Shop&Go, ale Mega Image.

    Vineri au fost deschise trei magazine, unul în strada Griviţei (104 metri pătraţi) şi două în Calea Bucureşti (93 metri pătraţi, respectiv 115 metri pătraţi), iar sâmbătă vor fi inaugurate alte trei, în strada Hărmanului (108 metri pătraţi), strada Jepilor (105 metri pătraţi) şi strada Jupiter (102 metri pătraţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro