BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Ruptură la vârful securităţii SUA. Şeful antiterorismului demisionează şi acuză un război bazat pe minciuni împotriva Iranului: „Acest ecou a fost folosit pentru a vă induce în eroare să credeţi că Iranul reprezenta o ameninţare iminentă pentru Statele Unite. Aceasta a fost o minciună”

    Directorul Centrului Naţional Antiterorism al SUA, Joe Kent, a demisionat din funcţie, invocând opoziţia sa faţă de războiul cu Iranul şi solicitând public preşedintelui Donald Trump să schimbe direcţia politicii externe, scrie BBC.

    „Iranul nu a reprezentat o ameninţare iminentă pentru naţiunea noastră şi este clar că am început acest război din cauza presiunii exercitate de Israel şi a puternicului său lobby american.” a declarat Joe Kent, într-o scrisoare publicată pe platforma X.

    Demisia lui Kent reprezintă cea mai importantă ieşire publică din interiorul administraţiei americane împotriva operaţiunii militare americano-israeliene în Iran. Casa Albă nu a oferit, până în acest moment, un punct de vedere oficial.

    În scrisoarea sa, Kent a arătat că a susţinut anterior politica externă promovată de Donald Trump, însă a criticat direcţia actuală, afirmând că intervenţiile din Orientul Mijlociu au „privat America de vieţile preţioase ale patrioţilor săi şi au erodat prosperitatea naţională”.

    Totodată, oficialul a acuzat existenţa unei campanii de dezinformare la nivel înalt: „Acest ecou a fost folosit pentru a vă induce în eroare să credeţi că Iranul reprezenta o ameninţare iminentă pentru Statele Unite. Aceasta a fost o minciună”, a menţionat oficialul american.

    În vârstă de 45 de ani, Joe Kent este veteran al forţelor speciale americane şi fost ofiţer paramilitar al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA).

  • Stejara Pircan, senior VP, eMAG: Vedem efervescenţă în piaţă, în eMag Marketplace avem peste 64.000 de parteneri activi. O bună parte dintre ei sunt companii româneşti

    Piaţa de comerţ online este efervescentă, peste 64.000 de comercianţi activi în eMAG Marketplace ilustrează efervescenţa tot mai vizibilă din ecommerce-ul local, unde tot mai multe companii româneşti îşi dezvoltă şi extind businessurile inclusiv peste graniţe, susţine Stejara Pircan, senior VP, eMAG.  

    „Da, este efervescenţă şi pe noi ne bucură lucrul acesta, pentru că în eMag Marketplace avem peste 64.000 de parteneri activi. O bună parte dintre ei sunt companii româneşti cu care noi am reuşit să clădim acest business în ultimii ani. Cu o parte dintre ei am reuşit chiar să ieşim şi în afara ţării, să vândă şi în Bulgaria şi Ungaria, să meargă alături de noi în alte pieţe, lucru pe care poate singuri nu l-ar fi făcut”, a spus ea în cadrul ZF eCommerce Summit 2026.

    Ce a mai declarat Stejara Pircan în cadrul evenimentului ZF: 

    • Cred că importante pentru un comerciant mediu – mic sunt două lucruri: în primul rând strategia comercială, adică alegerea categoriei de produse, poziţionarea pe care doreşte să o facă şi aceasta este în totalitate în controlul său. Din momentul în care lucrurile acestea sunt clare, prezenţa pe un market place este absolut necesară, pentru că permite în primul rând accesul la tot acest ecosistem, începând de la tot ce înseamnă clienţi care deja există în acel marketplace, la soluţii end to end de livrare, payment, retururi. 

    • Canalul propriu cred că este şi el important. În unele cazuri poate să fie al doilea pas, nu trebuie să fie neapărat primul pas, depinde de strategia comercială şi trebuie ţinut cont destul de mult de ce înseamnă costuri de operare ale unui canal propriu versus o prezenţă pe marketplace.

    • Avem deja de la începutul anului 10 săptămâni de când am făcut implementarea Mira în platforma de marketplace. Integrarea Mira am făcut-o în paşi, în aşa fel încât să măsurăm interacţiunile. Sunt două lucruri care nouă ni se par foarte interesante. Avem sellerii medii-mari, care deja ştiu foarte bine cum funcţionează platformele de marketplace şi care vin şi interacţionează cu Mira mai degrabă pentru probleme mai complexe. Şi acolo e nevoie în jumătate din cazuri şi de un agent uman să intervină de la un punct în conversaţie pentru a prelua discuţia şi asta ne ajută mult să ne îmbunătăţim. Însă pentru ceilalţi, cei medii-mici, ne-am dat seama că în sfârşit iau ocazia să înveţe despre cum se foloseşte un marketplace, lucru pe care nu-l făceau prin sistemul nostru clasic de mesagerie.

    • Noi avem deja mai mulţi agenţi care rulează de anul trecut pe ce înseamnă listarea produselor. Practic, nu mai stăm să facă sellerii lucrul acesta. Suntem foarte bine, în sensul în care reuşim deja ca peste 60% din produse să le listăm mai puţin de 24 de ore, lucru pe care atunci când lucram doar cu oameni nu era posibil.

    • Mai avem şi alţi agenţi pe care acum urmează să-i lansăm, ei nu se văd, sunt fie în spatele Mirei, fie strict pentru zona noastre de procese operaţionale, însă merg în aceeaşi direcţie în care vrem să luăm noi tot ce se poate de la seller şi să-l ajutăm să aibă un start cât mai bun în platformă. 

  • Staţiile de distribuţie a carburanţilor, în vizorul ANPC. Amenzi de 1,5 milioane de lei într-o zi

    Potrivit unui comunicat al ANPC, controalele la staţiile de distribuţie a carburanţilor au avut loc o 5 martie.

    Printre neregulile constatate se numără neafişarea preţului la pompă, totemuri de informare a preţurilor nefuncţionale, lipsa informaţiilor privind caracteristicile combustibililor comercializaţi, afişarea unor afirmaţii comerciale nejustificate (ex. „garantăm cea mai mare cifră cetanică produsă în România”) şi scurgeri de combustibil, pistoale defecte şi paviment neigienizat.

    S-au mai găsit nereguli în ceea ce priveşte comercializarea produselor alimentare în staţii, printre care lipsa traducerii etichetelor în limba română, produse expirate, ambalaje deteriorate, fructe şi legume depreciate sau cu mucegai.

    Lipsa infromării privind alergenii, nerespectarea temperaturilor de păstrare, frigidere, cuptoare şi ustensile neigienizate au găsit comisarii în unităţile de tip fast-food.

    În total, au fost aplicate 359 sancţiuni contravenţionale, dintre care 114 avertismente şi 245 de amenzi contravenţionale, în valoare totală de peste 1,49 milioane lei.

    Au fost oprite de la vânzare definitiv produse de peste 45.000 de lei şi temporar alte produse în valoare peste 10.000 de lei. De asemenea, au fost dispuse şapte măsuri de oprire temporară a prestării serviciilor.

    „ANPC ia act cu responsabilitate de sesizările publice ale consumatorilor şi apreciază încrederea pe care aceştia o acordă, însă intervine ferm, în limitele atribuţiilor legale, pentru a preveni şi sancţiona orice practici care ar putea afecta drepturile şi interesele consumatorilor.” a declarat Ionel Cristinel Obretin, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

  • Cum arată un dialog despre iubire, prietenie, putere şi identitate? „Tema de la ora cinci”: cinci seri unde ideile vorbesc

    Te-ai întrebat vreodată cum se manifestă iubirea în ziua de azi sau cum se schimbă prietenia într-o lume care se află în continuă mişcare? Teatrul Excelsior, singurul teatru din Bucureşti pentru adolescenţi şi tineri adulţi, aduce răspunsuri prin „Tema de la ora cinci”, un proiect unde întrebările pot fi rostite cu voce tare. Cinci spectacole-lectură, urmate de discuţii, te vor ajuta să explorezi idei care îmbină prezentul şi viitorul, într-un mod autentic şi apropiat realităţii în care trăim.

    Fiecare dintre cele cinci seri este construită în jurul unor teme mari ale vieţii anume iubirea, relaţia cu puterea, prietenia, criza identitară, viitorul şi reuneşte trei texte dramatice din epoci diferite: un text clasic, unul modern şi unul contemporan. Tinerii vor putea vedea trei feluri în care aceeaşi temă a fost pusă pe scenă de-a lungul istoriei teatrului şi trei voci care vorbesc despre acelaşi lucru din locuri şi timpuri diferite.

    Prima seară se concentrează pe modurile diferite de a iubi, de a pierde şi de a înţelege prin texte clasice, moderne şi contemporane. Urmează o altă seară care surpinde relaţia dintre individ şi putere, explorând supunerea, rezistenţa şi costurile fiecărei alegeri. A treia seară analizează prietenia, între solidaritate şi trădare, iar a patra se opreşte asupra căutării sinelui într-o lume plină de opţiuni şi incertitudini. Această serie de spectacole suprinde felul în care şi-au imaginat dramaturgii din alte epoci viitorul şi cum ne raportăm astăzi la aceste perspective.

    Formatul ales este cel al spectacolului-lectură: actorii Teatrului Excelsior citesc textul în faţa publicului, fără decoruri elaborate, fără costume, fără distanţa pe care o creează iluzia teatrală completă. Cuvintele rămân în centru. Fiecare seară se încheie cu o dezbatere deschisă, în care publicul este invitat să intre în dialog – cu actorii, textele şi temele propuse.

    După fiecare lectură, discuţia nu se termină doar cu întrebări şi răspunsuri. Practic, discuţia este o continuare a textelor, un moment în care ideile rămân deschise, iar tinerii pot contribui activ la conversaţie. Spectacolele-lectură reprezintă o modalitate de a urmări cum gândesc tinerii şi cum văd lumea în care cresc.

    Evenimentele se desfăşoară în Sala Studio a Teatrului Excelsior, care devine un punct de întâlnire între artişti şi adolescenţi, timp de cinci săptămâni, în fiecare joi,  începând cu 26 martie. Accesul este gratuit, de la ora 17:00 şi se face pe bază de rezervare.

     

  • Marcel Ciolacu: 1 leu la combustibil în plus înseamnă 250 milioane pe lună suplimentar la buget

    Fostul premier, Marcel Ciolacu, le reproşează prim-ministrului Ilie Bolojan şi minstrului de Finanţe, Alexandru Nazare că nu intervin pentru a opri creşterea explozivă a preţurilor carburanţilor, în condiţiile în care cei doi susţin că nu există fonduri pentru măsurile sociale propuse de PSD.

    „Bolojan şi Nazare spun că nu există 1,7 miliarde ca să acopere toate măsurile Pachetului de Solidaritate propus de PSD, dar lasă preţurile la carburanţi să explodeze, iar asta înseamnă 5-6 miliarde în plus la buget – evident, pe lângă câştiguri mai mari pentru companiile din energie! Îi mint pe români cu un cinism absolut. Şi nu trebuie să fii expert în economie ca să vezi neadevărul flagrant pe care au construit un castel de nisip. Inflaţia. Rata medie luată în calcul pentru bugetul pe 2026 este de 4%. Întreb şi eu cum naiba să fie doar atât, mai ales în condiţiile de acum, cu preţurile la combustibili?”, a scris Marcel Ciolacu.

    Fostul prim-ministru social-democrat explică ce înseamnă inflaţia pentru buget.

    „Adevărul este clar: numai din taxa pe fraieri (inflaţie) o sa aibă venituri fiscale mult peste cele prognozate. Doar un punct în plus de inflaţie înseamnă vreo 5-6 miliarde de lei în plus la buget. Iar 1 leu la combustibil în plus înseamnă 250 milioane pe lună suplimentar la buget, din TVA. Deci, este o înşelătorie grosolană! Dacă ar vrea să ajute ţintit populaţia au la îndemână cardurile emise, încă de acum 4 ani, categoriilor vulnerabile”, susţine Ciolacu.

    Încasările suplimentare la buget din preţurile la combustibil ar permite acordarea de ajutoare pentru persoanele vulnerabile.

    „Pot să le dea acestor români un ajutor tip one-off. Doar din ce încasezi suplimentar la buget din combustibili, poţi să dai uşor 200 de lei lunar celor vulnerabili pentru motorină, gaze, curent etc.
    Pentru asta nici nu este nevoie de plafonare – de care apostolii ultra-liberalismului fug ca dracul de tămâie, vezi, Doamne, că afectează libera concurenţă!
    Da, foarte bună concurenţa, mai ales când se aliniază instant la cel mai de sus preţ al pieţei – că profitul este ţinta oricărei afaceri, nu? Trebuie doar să vrei şi să simţi empatie faţă de semenii tăi!
    Din păcate, Bolojan şi empatia sunt două drepte paralele. Nu poţi pretinde empatie unui satrap care vede în satâr drept etalonul performanţei”, a mai scris Marcel Ciolacu.

    Fostul premier se adresează, la final, parlamentarilor PNL şi îi adresează, acid, o urare, actualului prim-ministru, care îşi serbează ziua de naştere.

    „Sper ca parlamentarii – mai ales liberali – să înţeleagă că a te solidariza cu un călău nu înseamnă responsabilitate, ci cruzime pură. Iar, cu oricâte cuvinte pompoase ar încerca să îmbrace aşa ceva, românii nu mai înghit asemenea baliverne. Era Bolojan se apropie de sfârşit!
    PS. La mulţi ani, Ilie Bolojan. Sper că este, totuşi, prima şi ultima zi de naştere cu tine premier”, a încheiat Marcel Ciolacu.

  • USR depune proiecte pentru desfiinţarea a şase instituţii publice

    USR a anunţat luni că depune proiecte de lege pentru desfiinţarea a şase instituţii publice, despre care spune că sunt „fără utilitate demonstrabilă, create şi alimentate din banii cetăţenilor doar pentru a asigura sinecuri apropiaţilor vechilor partide”.
    Potrivit unui comunicat al USR, decizia a fost luată în contextul dezbaterilor pe bugetul de stat pentru 2026 şi al încercărilor Guvernului de reducere a cheltuielilor publice.

    „Am convenit la crearea acestei coaliţii de guvernare, atunci când situaţia bugetară era disperată, că vom desfiinţa aceste instituţii. Ulterior, partenerii de guvernare s-au făcut că plouă. Am insistat în coaliţie în mai multe rânduri, am oferit textele de lege pentru a fi asumate de coaliţie. Nu s-a dorit. Vom depune proiectele de lege pentru ca românii să vadă cum votează fiecare partid din Parlament”, declară senatorul USR Cristian Ghinea, iniţiator al pachetului de legi.
    Cele şase proiecte propun abrogarea legilor de înfiinţare pentru cele şase instituţii. Iată ce spune USR despre acestea:

    – Academia Oamenilor de Ştiinţă (AOSR): „Pseudo-academie, numără 199 de membri (cu indemnizaţii lunare între 837 şi 1.675 de lei) şi 67 de angajaţi. Membrii includ numeroşi foşti politicieni, demnitari, persoane condamnate penal sau asociate cu structuri represive ale fostului regim comunist, ceea ce compromite orice pretenţie de excelenţă academică. Cele aproximativ 12 milioane de lei care ar fi economisite prin desfiinţarea AOSR pot fi direcţionate către programe de cercetare cu impact demonstrabil”.
    – Academia de Ştiinţe Medicale (ASM): „Pseudo-academie în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu 160 de membri titulari (în contrast flagrant cu cele 8 locuri pe care le are secţia de ştiinţe medicale din Academia Română). Membrii titulari beneficiază pe viaţă de o indemnizaţie lunară egală cu salariul mediu pe economie, deşi ASM nu a avut poziţii publice relevante după anul 2012 şi nu a jucat niciun rol vizibil în timpul pandemiei de COVID-19, una dintre cele mai grave crize sanitare din istoria recentă. Economia preconizată: peste 3,5 milioane de lei anual”.

    – Academia de Ştiinţe Tehnice (AST): „Autodefinită drept „academie”, instituţia nu produce cercetare, nu dezvoltă proiecte relevante şi nu are impact asupra industriei sau învăţământului tehnic, având exclusiv scopul de a plăti indemnizaţii pentru cei 95 de membri (55 membri titulari, 40 membri corespondenţi). Dovada stă în faptul că 99,25% din bugetul anual al ASTR (de aproximativ 4 milioane de lei) este utilizat pentru indemnizaţiile membrilor, salarii şi cheltuieli de funcţionare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E bine să fii bogat: Cum a reuşit un tânăr de doar 25 de ani să devină miliardar în doar un an fără să ridice un deget. El nu a investit în nimic, nu şi-a deschis o afacere, şi nici nu a venit cu o idee care să producă bani peste noapte

    La doar 25 de ani, Wang Guanran a intrat în clubul miliardarilor cu o avere estimată la cel puţin 1,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index, după ce participaţia de 31% primită de la tatăl său într-o companie minieră de aur din China a crescut accelerat pe fondul boomului metalului preţios. Fără investiţii personale majore sau iniţiative antreprenoriale proprii, ascensiunea sa financiară a fost alimentată aproape exclusiv de aprecierea activelor deţinute prin afacerea familiei.

    Povestea începe în 2020, când Wang Guanran abia îşi începuse activitatea în businessul familiei, după ce şi-a întrerupt studiile de relaţii internaţionale şi economie la George Washington University în contextul pandemiei. În acelaşi an, tatăl său i-a transferat o participaţie semnificativă în Lingbao Gold Group, companie listată la bursă şi activă în exploatarea aurului. Cinci ani mai târziu, creşterea de peste 400% a acţiunilor în ultimele 12 luni a transformat această participaţie în principalul motor al averii sale.

    Raliul bursier al Lingbao Gold a fost susţinut de creşterea preţului aurului şi de tensiunile geopolitice globale, inclusiv conflictul din Iran şi instabilitatea din Venezuela, care au determinat investitorii să se orienteze către active de refugiu precum aurul. În acest context, compania a accelerat expansiunea internaţională, achiziţionând în decembrie 2025 o participaţie de 50% în St Barbara Mining pentru a obţine acces la mina Simberi din Papua Noua Guinee şi preluând 9,9% din Titan Minerals, cu expunere la proiectul Dynasty Gold din Ecuador.

    Cea mai mare parte a averii lui Wang, aproximativ 1 miliard de dolari, este legată direct de deţinerile în Lingbao Gold, la care se adaugă participaţia într-o companie listată la Shenzhen, Zhejiang Yueling, producător de roţi din aliaj de aluminiu. În paralel, tânărul ocupă poziţii cheie în structurile de conducere ale afacerilor familiei, fiind preşedinte şi director general al Shenzhen Jiesi Weiye Holding încă de la 20 de ani şi co-CEO al Londian Wason Group din 2023.

    Ascensiunea sa are loc într-un sector dominat tradiţional de companii de stat, precum Zijin Mining, care produce anual circa 90 de tone de aur, comparativ cu sub 10 tone în cazul Lingbao Gold. Cu toate acestea, producătorii privaţi pot avea avantaje competitive.

    „Producătorii privaţi pot depăşi performanţa în acest mediu deoarece sunt mai aproape de metalul fizic. De regulă, au o disciplină mai strictă a costurilor şi o capacitate mai rapidă de decizie”, a declarat Joshua Rotbart, fondatorul J. Rotbart & Co.

    În spatele acestei evoluţii se află strategia familiei. Tatăl său, Wang Weidong, fost oficial al autorităţii de reglementare a pieţei de capital din China şi bancher de investiţii, a construit anterior un portofoliu de private equity, înainte de a orienta capitalul către sectorul metalelor. Momentul-cheie a fost în 2016, când vehiculul de investiţii al familiei a achiziţionat 24% din Lingbao Gold de la entităţi de stat.

    Ulterior, afacerile de asset management au fost afectate de sancţiuni de reglementare, inclusiv suspendarea temporară a înregistrării produselor, ceea ce a accelerat transferul participaţiilor către Wang Guanran şi repoziţionarea strategică către active industriale tangibile. Astăzi, participaţia de 31% în Lingbao Gold este controlată prin Shenzhen Jiesi Weiye, companie deţinută majoritar de tânăr, în timp ce fratele său mai mic ocupă o funcţie executivă.

    Cu venituri anuale de peste 1,6 miliarde de dolari în 2024 şi operaţiuni care acoperă atât extracţia, cât şi rafinarea aurului, Lingbao Gold îşi consolidează poziţia pe lanţul valoric al metalelor preţioase. Totuşi, experţii subliniază că ascensiunea jucătorilor privaţi nu schimbă încă structura sectorului.

     „Nu aş numi acest fenomen o schimbare structurală totală. Companiile de stat gestionează în continuare cea mai mare parte a rezervelor Chinei”, a punctat Rotbart.

    Evoluţia lui Wang Guanran evidenţiază rolul transferului intergeneraţional de capital şi oportunităţile generate de ciclurile favorabile ale pieţelor de mărfuri, într-un sector unde accesul la resurse rămâne determinant pentru acumularea rapidă de avere.

     

  • Oana Ioniţă, ZF. TikTokification: cum ajunge să se rezume totul la viralitate?

    Fenomenul numit „TikTokification” descris pe scurt înseamnă: adaptarea conţinutului, a discursului şi chiar a gusturilor culturale după mecanismul platformelor bazate pe scroll rapid şi reacţii imediate.

    Viralitatea nu este un lucru nou. Diferenţa constă în viteză şi mecanism. Astăzi, succesul cultural se măsoară în secunde de retenţie, în număr de distribuiri şi în capacitatea de a genera reacţii rapide. Algoritmul favorizează conţinutul care prinde instant, care provoacă emoţie puternică sau care poate fi consumat fără efort cognitiv major. În acest context, ideile complexe, nuanţele sau argumentele ample devin mai greu de susţinut şi promovat. Nu doar forma se schimbă, ci şi substanţa. Cărţile sunt rezumate în 30 de secunde. Filmele sunt reduse la scene „memorabile”. Subiectele sociale sunt transformate în trenduri, iar dezbaterile în replici scurte şi tăioase. Cultura devine fragmentată, adaptată unui ritm alert. Nu mai contează neapărat cât de solidă este o idee, ci cât de bine poate fi ambalată. Şi totul să fie rezumat în 30 de secunde, maximum 1 minut. În acelaşi timp, TikTokification democratizează accesul la vizibilitate.

    Cultura devine fragmentată, adaptată unui ritm alert. Nu mai contează neapărat cât de solidă este o idee, ci cât de bine poate fi ambalată. Şi totul să fie rezumat în 30 de secunde, maximum 1 minut. În acelaşi timp, TikTokification democratizează accesul la vizibilitate.

    Oricine poate produce conţinut şi poate influenţa conversaţii culturale. Nu mai există monopolul unor elite culturale. O recomandare de carte poate veni de la un creator necunoscut, nu doar de la un critic literar. Un artist poate deveni celebru fără o casă de discuri. Există şi dimensiunea pozitivă: deschiderea şi diversificarea vocilor. Problema apare atunci când viralitatea devine criteriul principal de validare. Cultura riscă să fie modelată nu de relevanţă sau profunzime, ci de compatibilitatea cu algoritmul. Conţinutul care cere timp, răbdare şi reflecţie este dezavantajat. Atenţia este moneda principală. Se produce astfel o inversare subtilă: nu cultura foloseşte platformele, ci platformele încep să modeleze cultura. Artiştii, jurnaliştii, educatorii ajung să creeze cu gândul la cum va performa conţinutul, nu doar la ce vor să transmită. Forma începe să dicteze mesajul – totul trebuie să fie ambalat în câteva secunde, cu un limbaj uşor de înţeles, cu imagini/elemente care să ţină publicul acolo.

    În ultimii ani, am câştigat acces, rapiditate, expunere. Dar pare că am pierdut răbdarea pentru complexitate şi disponibilitatea pentru dialog profund. În ceea ce priveşte răbdarea – este clar chiar şi pentru platforme că nu mai dispunem de ea. Instagram şi TikTok au implementat încă de anul trecut opţiunea de a vedea un video (cele în format vertical) la o viteză de două ori mai mare dacă faci tap pe ecran în partea dreaptă. Astfel poţi să vezi un video de 30 de secunde în 15 secunde. TikTokification nu înseamnă doar videoclipuri scurte. Înseamnă o cultură a reacţiei rapide, a impactului imediat şi a confirmării prin cifre. Înseamnă că relevanţa se decide în câteva secunde. Iar într-o lume în care vizibilitatea este echivalentă cu valoarea, viralitatea devine noul filtru cultural. Rămâne de văzut dacă vom reuşi să folosim aceste mecanisme fără să lăsăm algoritmul să devină curatorul suprem al gusturilor noastre.  

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium

  • Visa lansează în Europa un program pentru plăţi iniţiate de agenţi AI. Banca Transilvania participă la testare în România

    Visa, lider global în plăţi digitale, lansează în Europa programul Visa Agentic Ready, o iniţiativă prin care instituţiile financiare sunt pregătite pentru o nouă generaţie de tranzacţii comerciale iniţiate de agenţi de inteligenţă artificială. În România, Banca Transilvania este prima instituţie implicată în acest program, participând la testarea noilor soluţii de comerţ digital.

    Programul oferă un cadru structurat prin care băncile şi partenerii din ecosistemul de plăţi pot testa, în medii controlate, modul în care agenţii AI pot iniţia şi finaliza tranzacţii în numele consumatorilor, în condiţii de siguranţă şi la scară largă.

    „Pe măsură ce agenţii AI influenţează din ce în ce mai mult modul în care oamenii caută şi cumpără produse, infrastructura de plăţi trebuie să ţină pasul. Prin Visa Agentic Ready sprijinim instituţiile emitente din Europa să se pregătească pentru plăţi iniţiate de agenţi AI – sigure, scalabile şi construite pe infrastructura de încredere în care consumatorii au deja încredere”, spune Mathieu Altwegg, Head of Product & Solutions, Visa Europe .

    În prima etapă, programul va testa modul în care funcţionează aceste plăţi în medii reale, implicând bănci emitente şi comercianţi europeni. Tehnologia se bazează pe soluţii deja utilizate în ecosistemul de plăţi, precum tokenizarea, autentificarea biometrică şi mecanismele avansate de gestionare a riscului, pentru a asigura că tranzacţiile rămân sub controlul utilizatorilor.

    „Pe măsură ce comerţul bazat pe AI accelerează, obiectivul nostru este ca atât consumatorii, cât şi companiile să beneficieze de experienţe de plată fluide, sigure şi scalabile”, spune Oana Ilaş, deputy CEO Retail Banking în cadrul Băncii Transilvania.

    Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România, afirmă că România este o piaţă dinamică în adoptarea noilor tehnologii de plată, iar implicarea Băncii Transilvania în programul Visa Agentic Ready reflectă deschiderea ecosistemului local către comerţul digital bazat pe inteligenţă artificială, iniţiativă care vizează dezvoltarea unei infrastructuri sigure pentru plăţi iniţiate de agenţi AI şi crearea unor experienţe de cumpărare mai simple şi mai personalizate.

    „Credem că acest tip de inovaţie va deschide oportunităţi importante pentru consumatori, comercianţi şi instituţii financiare din România, contribuind la dezvoltarea unui comerţ inteligent, personalizat şi eficient”.

    Printre primii parteneri emitenti implicaţi în program la nivel european se află Alpha Bank, Barclays, Commerzbank, Cornèrcard, DZ Bank, Erste Bank Oesterreich – ca parte a Erste Group, Nationwide Building Society, HSBC UK, Nexi Group, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank International, Revolut şi Banco Santander, urmând ca şi alte instituţii financiare să se alăture pe măsură ce programul se extinde.


     

     

  • Preţurile carburanţilor au crescut din nou azi în benzinării, motorina depăşind pragul de 9,1 lei pe litru. În Bucureşti, preţul minim este de 8,57 lei la benzină şi 9,08 lei la motorină

    Preţurile carburanţilor au crescut din nou azi în benzinării, motorina depăşind pragul de 9,1 lei pe litru, pe fondul conflictului din Iran şi a blocării livrărilor de petrol.

    Scumpirile de marţi depăşesc în unele cazuri 10-15 bani pe litru.

    La benzină, preţurile oscilează la 8,6-8,7 lei/litru

    Conform platformei peco-online.ro, cele mai mici preţuri din Bucureşti sunt de 8,57 lei/litru la benzină şi 9,08 lei/litru la motorină, în timp ce la Cluj sunt de 8,55 lei la benzină şi 9,02 lei la motorină, nivel similar cu cel din Timişoara. 

    La Iaşi, preţul minim la benzină este de 8,57 lei la benzină şi 9,09 lei la motorină.