BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Inca o luna pana la raportul de tara

    Mai poate Romania sa intre in UE la 1 ianuarie 2007? Sunt sanse, spun la unison oficialii de la Bucuresti. Tonul raportului va fi precaut, a inteles ministrul pentru integrare, Anca Boagiu, dupa o intalnire cu comisarul pentru extindere, Olli Rehn. Vor fi, adica, mentionate realizarile, dar ni se va atrage atentia ca avem in continuare de lucrat la reforma justitiei si combaterea coruptiei. “Asteapta cazuri concrete, o dovada ca ceea ce preluam prin legislatie se transforma in cazuri concrete”, a spus Boagiu.

    In orice caz, raportul va lasa decizia pentru primavara lui 2006, cand un nou raport ar putea oferi motive pentru o eventuala clauza de salvgardare. “Nu toate tarile membre indeplinesc toate standardele UE, dar multe au cate o singura problema. Romania are insa probleme in multe domenii”, a spus comisarul european pentru sanatate si protectia consumatorului, Markos Kyprianou.

    In acest context, declaratiile europarlamentarului Bernard Juan I Mari au avut darul sa bulverseze lucrurile. El a venit la Bucuresti pe fondul scandalului legat de pretul benzinei, ca sa verifice informatii potrivit carora piata libera e dirijata de interese politice. “Daca aceste informatii sunt adevarate si reformele importante nu sunt terminate, e posibil ca amanarea sa se amane chiar si pana in 2012”, a spus Mari. O asemenea amanare ar fi catastrofala si ar face inutila discutia despre cele 31,5 miliarde de euro pe care Romania ar incepe sa le primeasca din 2007.

  • Poti sa nu dai dreptate presedintelui?

    Afacerea Bechtel s-a complicat in ultima saptamana cu o intalnire a presedintelui Basescu, in SUA, cu conducerea companiei, unde seful statului roman le-a explicat americanilor ca lucrarile la autostrada n-au mai putut fi platite din cauza PSD. Mai exact, fostul regim n-ar fi trecut prin guvern anexele cu indicatorii tehnico-economici ai contractului pentru autostrada, “escrocandu-i” astfel pe cei de la Bechtel.

    Conducerea PSD a replicat ca au fost mai multe documente care ofera baza legala pentru platile catre Bechtel si ca de fapt tocmai in baza lor s-au si facut platile pana acum, ceea ce inseamna ca de fapt actualul regim foloseste un astfel de argument pur si simplu pentru ca n-are bani. In ce priveste compania americana, dupa spusele lui Basescu, ar fi reactionat rezonabil la aflarea noutatilor, fiindca “nu poti sa nu-i dai dreptate unui presedinte”.

    Una peste alta, concluzia enuntata de Basescu a fost ca, desi contractul cu americanii nu e corect intocmit, banii vor fi achitati, pentru ca lucrarile la autostrada sa continue – numai ca proiectul va merge mai incet, fiindca nu autostrada Bechtel e prioritatea autoritatilor romane, ci coridorul IV paneuropean. Evident, presa n-a scapat ocazia sa comenteze ca presedintele a renuntat, dupa vizita in SUA, la mai vechile sale reticente fata de continuarea contractului cu Bechtel, sugerand astfel ca seful statului ar fi fost adus la ordine de partenerii de peste Ocean.

    De fapt insa, concluzia cu care s-a intors Basescu in tara ar fi venit oricum: in primul rand fiindca presupune promisiuni suficient de vagi ca sa nu puna probleme nimanui, in al doilea rand fiindca presiunile faimoaselor grupuri de interese economice, de data aceasta determinate geografic, au crescut in ultima perioada.

    Seful PD, Emil Boc, a amenintat cu declansarea unei dezbateri nationale pe tema autostrazii din Transilvania, iar liderii UDMR nu mai discuta de la o vreme decat despre “proiectele de infrastructura” de care are nevoie urgent Romania, subantelegand prin aceasta expresie tot respectiva autostrada. Mai nou, aceeasi artera Bucuresti-Bors apare ca indispensabila pentru turismul romanesc: un secretar de stat la cancelaria premierului Ungariei a declarat la Cluj ca “dezvoltarea infrastructurii este determinanta daca Romania vrea sa atraga straini”, oferind ca bonus informatia ca firma aeriana maghiara Malev vrea sa deschida curse directe spre Cluj si Targu-Mures, iar specialistii ungari in turism vor sa lanseze circuite cultural-istorice spre Transilvania.

  • In Transnistria se pregateste ceva

    Se precipita lucrurile in Transnistria. O declaratie-bomba a adjunctului ministrului de externe de la Tiraspol arata ori fisuri in echipa transnistreana, ori semne ale unui joc pe muchie de cutit. Vitali Iankovski, citat de agentia “Rusia la zi”, a declarat ca e posibila admiterea Romaniei in procesul de negociere, cu statut de observator.

    In schimb, Iankovski a respins vehement ideea inlocuirii trupelor ruse cu forte internationale. Declaratia privind Romania contravine total pozitiilor exprimate pana acum de liderii separatisti, care nici n-au vrut sa auda de Romania pana acum. Mai mult, reprezentantul special al UE in Moldova, Adriaan Jacobovitz de Szeged era, pana deunazi, ferm pe pozitii: Romania nu are ce cauta la negocieri, pentru ca face sau urmeaza sa faca parte din doua organizatii, OSCE si UE, care sunt deja reprezentate.

    In acelasi timp, Tiraspolul e hotarat sa organizeze alegeri parlamentare, “in conformitate cu legislatia nationala”, pana la sfarsitul acestui an. In afara de Rusia, care nu s-a pronuntat insa explicit, nimeni nu e de acord cu acest calendar. Seful misiunii OSCE in Moldova, William Hill, si autoritatile de la Chisinau insista ca organizarea alegerilor trebuie precedata de democratizarea regiunii, astfel incat alegerile sa fie cat mai democratice si in conformitate cu legile Republicii Moldova.

  • Oua de citit

    Ouale nu trebuie doar sa fie ouate in aer liber, ci si, de la 1 septembrie a.c., sa se alinieze unor standarde UE foarte precise. ”La cat de multe lucruri vor fi scrise pe ele, in curand vom avea parte si de publicitate pe oua”, spun cei de la Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania. Astfel, inainte de a parasi locul de productie, fiecare container cu oua trebuie marcat cu patru tipuri de informatii: numele, adresa si numarul de identificare ale producatorului, numarul de oua sau greutatea lor, data ouatului sau perioada de ouat si data livrarii.

    Pe oua va trebui stmapilata data ouatului si daca acest lucru s-a produs in aer liber si pe sol sau nu. Functie de caracteristicile produsului, vor rezulta doua categorii de oua, A si B. Ca sa intre in prima divizie, ouale trebuie sa indeplineasca sase conditii, intre care camera de aer sa nu depaseasca 6 mm in inaltime, sa fie lipsite de mirosuri straine si embrionul sa se afle intr-un stadiu de dezvoltare imperceptibil. In fine, si gainile ouatoare trebuie sa indeplineasca niste conditii. Astfel, ele trebuie sa aiba acces continuu in aer liber pe tot parcursul zilei si sa nu fie mai mult de patru gaini pe metru patrat.

  • Un pret-surpriza

    Desi asteptata, vanzarea Sicomed, anuntata saptamana trecuta, a luat prin surprindere lumea financiara – nu atat prin numele cumparatorului, cat prin valoarea tranzactiei. Nu multi ar fi evaluat compania la 200 de milioane de dolari. De ce a oferit Zentiva un asemenea pret?

    In 1991 a venit pentru prima data in Romania. A vizitat doi producatori de medicamente, Antibiotice si Biofarm. “Nu m-am gandit atunci ca peste ani voi ajunge sa conduc o fabrica de medicamente din Romania”, spune Klaas Postema.

    In perioada 1996-1997, a avut un contact mai strans cu piata romaneasca ca director regional pentru România, Bulgaria, Ungaria si statele fostei Iugoslavii al companiei farmaceutice japoneze Yamanouchi. Dar in august 2002, Postema – care era atunci tot regional manager al Yamanouchi, dar pentru Asia si Africa – a fost numit director executiv al fabricii bucurestene.

    La acea data, Sicomed valora cam 25 de milioane de dolari, isi aminteste Postema. “Ne-am propus ca pana in 2006 sa crestem valoarea companiei de patru ori”. Saptamana trecuta, producatorul ceh de medicamente Zentiva a ajuns la un acord cu actionarii majoritari ai Sicomed, prin care vor prelua pachetul de 50,98% pentru 101,96 milioane de dolari. Astfel, Sicomed este evaluata de oferta Zentiva la 200 de milioane de dolari (164 de milioane de euro). Adica de opt ori mai mult decat la venirea lui Postema.

    “Este o crestere fantastica”, spune el. Pentru multi, suma pe care este dispusa sa o plateasca Zentiva a fost o surpriza. Valoarea acordului este cu 25% mai mare decat capitalizarea bursiera din ziua in care s-a anuntat tranzactia si cu 37% mai mare decat media din ultima luna.

    “Pretul pe care l-am platit are la baza beneficiile pe care Zentiva se asteapta sa le genereze achizitia Sicomed”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Vera Kudynova, PR manager al companiei cehe.

    Din punctul de vedere al beneficiilor financiare, Zentiva asteapta o crestere a profitului pe actiune inca din primul an si o impulsionare a cresterii profiturilor ulterior. “Credem ca vom imbunatati marjele de profit ale Sicomed pana la nivelurile pe care le obtine acum Zentiva in urmatorii trei ani”, adauga Kudynova.

    Potrivit Reuters, Zentiva a anuntat ca oferta sa evalueaza Sicomed la de 9,9 ori EBITDA (Earning Before Interests Taxes Depreciation and Amortization – profit inainte de plata dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii).

    In plus, Zentiva estimeaza sa obtina din combinarea celor doua afaceri economii de costuri in valoare de 6 milioane de dolari anual.

    Analistii considera ca pretul mare platit de producatorul de medicamente din Cehia se poate explica si prin prezenta in portofoliul Sicomed a marcii Gerovital.

    Fabrica bucuresteana este singura companie care detine dreptul de a produce farmaceutice sub aceasta marca, pe care a relansat-o in acest an. Gerovital, dezvoltat in prima jumatate a secolului trecut de catre Ana Aslan, este una din cele mai cunoscute marci de medicamente folosite in tratamentul impotriva imbatranirii, fiind foarte popular pe piete ca Statele Unite sau Japonia.

    “Gerovital este un brand puternic, mai ales la export, care are potential inca nedezvoltat”, remarca Robert Luke, director general al GED Capital (firma care administreaza Fondul Roman Post Privatizare – FRPP, unul dintre actionarii vehiculului de investitii Venoma Holdings, care detine pachetul majoritar al Sicomed). Totusi, Vera Kudynova de la Zenitva spune ca “marca Gerovital nu a fost un factor esential in decizia de a cumpara Sicomed”.

    O alta explicatie pentru pretul obtinut este si portofoliul imobiliar pe care il detine fabrica din Bucuresti. Sicomed este amplasata la iesirea catre Autostrada Bucuresti-Constanta si detine terenuri insumand 40 de hectare, acoperite partial de foste capacitati de productie dezafectate, ramase in urma procesului de restructurare. Zentiva intentioneaza sa vanda activele imobiliare, conform Reuters.

    Oficialii companiei din Cehia spun ca decizia de preluare a Sicomed are la baza patru motive esentiale: imbunatatirea accesului la o piata farmaceutica in crestere rapida, faptul ca Sicomed are o retea de distributie care ii va permite sa maximizeze potentialul comercial al produselor din portofoliul Zentiva pentru a se dezvolta pe segmentul asistentei medicale primare. “In plus, achizitia trebuie sa fie pozitiva din perspectiva estimarilor noastre privind profiturile”, considera Kudynova. Ambele companii sunt producatoare de generice – medicamente a caror durata de protectie a expirat, dar echivalente cu produsul original.

    Surse apropiate tranzactiei spun ca Zentiva a inceput discutiile pentru achizitia Sicomed la inceputul lunii august, negocierile desfasurându-se rapid. “Zentiva ne-a abordat”, spune Luke, care nu a dorit sa spuna cat au durat discutiile, dar a precizat ca Venoma Holdings (detinut in proportii egale de FRPP si Global Finance) nu a mai negociat cu alti potentiali cumparatori vanzarea Sicomed.

    “Nu am cerut un pret. Zentiva ne-a pus pe masa o oferta, pe care am apreciat-o ca fiind corecta si ne-am inteles asupra pretului”, povesteste managerul GED Capital.

    Dar pentru a ajunge la o valoare de 200 de milioane de dolari, Sicomed a parcurs un drum anevoios, presarat cu dispute, probleme financiare si chiar schimbari de management.

    Istoria Sicomed a inceput in 1962, cand a fost infiintata Uzina de Medicamente Bucuresti. In 1990, fabrica trece la actuala denumire. Ulterior, a inceput si procesul de privatizare: mai intai programul de privatizare in masa. In 1998, Sicomed este listata la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), in urma unei oferte publice de vanzare initiata de fostul Fond al Proprietatii de Stat (FPS), care si-a diminuat pachetul de la 40% la 15,17%.

    O propunere de majorare a capitalului social a agitat apele in acei ani, dat fiind ca unul dintre actionarii de la acea vreme, fondul de investitii Broadhurst – unul dintre cei mai mari investitori straini din Romania – s-a opus. Spre sfarsitul anului 1999, scandalul s-a stins, Broadhurst si-a vandut actiunile, dar si capitalul Sicomed a fost marit.

    In urma acestor tranzactii, pachetul majoritar a fost preluat de vehiculul de investitii Venoma Holdings, care avea ca actionari mai multe fonduri de investitii. Pentru cele 50,98% din actiuni, Venoma Holdings a platit circa 13 milioane de dolari, spune Robert Luke.  La inceputul acestui an, Venoma si-a diminuat participatia pana la putin sub 51%.

    Iar din 1999 a inceput un amplu proces de restructurare, care a presupus investitii importante pentru atingerea standardelor GMP (Good Manufacturing Practice – bune practici de fabricatie), dar si modificarea portofoliului de produse, precum si impulsionarea activitatii de marketing.

    Incercarile de eficientizare au dus la un nou scandal, de data aceasta pe tema preturilor.

    In vara anului 2001, Sicomed a solicitat Ministerului Sanatatii permisiunea de a majora preturile la o serie de produse injectabile. Dupa ce a fabricat sase luni in pierdere respectivele medicamente, conducerea Sicomed a decis oprirea productiei pana la acceptarea majorarilor. Problema a fost rezolvata in final, dar s-a soldat in anul urmator cu schimbari la nivelul managementului: la solicitarea unei parti a actionarilor, Vassilis Alexakos, directorul general din acea perioada, a fost inlocuit cu un Consiliu Director, in timp ce conducerea Consiliului de Administratie a fost preluata de Robert Luke.

    Luke spune acum ca schimbarea managerilor a fost provocata de diferentele de viziune. Un manager are o strategie pe termen lung, pe cand fondurile de investitii gandesc pe un termen mai scurt, deoarece trebuie sa-si pregateasca exit-ul, afirma administratorul FRPP. “Procesul de transformare era mai lent decat ne doream”.

    In aceste conditii, la conducerea Sicomed a ajuns Klaas Postema. Prima impresie despre Sicomed? “E mare si aici trebuie sa se intample multe lucruri”.

    Noul director a trebuit sa rezolve problemele cauzate de subfinantarea sistemului de sanatate, care au creat probleme financiare tuturor producatorilor de medicamente prezenti pe piata romaneasca, dar si pe cele ridicate de concurenta din ce in ce mai puternica.

    Cea mai buna decizie a fost, in opinia lui Postema, crearea unei strategii pe termen lung, care lipsea in acel moment companiei. Apoi, schimbarea viziunii. “Cand am preluat conducerea, se investise puternic in tehnologii si tot accentul pica pe activitatea de productie. In primele patru luni, am incercat sa schimb macazul spre marketing si vanzari”, spune Postema. Pe de alta parte, directorul executiv al Sicomed spune ca a creat o organizatie si o echipa de management puternica. Acesta este, dupa parerea lui, unul dintre punctele forte ale Sicomed, alaturi de cota de piata, marcile din portofoliu si facilitatile moderne de productie.

    Sicomed are o cota de aproape 5% ca valoare din piata romaneasca a medicamentelor, insa este numarul 1 in privinta numarului de unitati vandute. Un sfert din produsele farmaceutice comercializate in Romania sunt fabricate in incinta de pe bulevardul Theodor Pallady.

    De asemenea, Sicomed detine – pe langa Gerovital – cateva dintre cele mai cunoscute marci de medicamente de pe piata, precum Algocalmin, Antinevralgic, Dicarbocalm, Sicovit sau Distonocalm.

    Ce urmeaza acum? In primul rand, este nevoie de aprobarea actionarilor Zentiva pentru ca achizitia sa aiba loc. Insa aceasta va fi, probabil, mai mult o formalitate; planurile de viitor sunt deja facute.

    Va urma obtinerea acceptului autoritatilor si o oferta de preluare a restului de actiuni, la acelasi pret care va fi platit pentru actiunile Venoma Holdings.

    Dupa ce tranzactia se va incheia, Zentiva se va concentra pe trei activitati, detaliaza Vera Kudynova: integrarea celor doua companii si “in special, pe crearea uneia dintre cele mai puternice si eficiente forte de vanzari din Romania”, inregistrarea unor produse ale companiei cehe in Romania, “care vor fi mototrul cresterii noii entitati”, si obtinerea sinergiilor. Unul dintre atuuri este ca portofoliile celor doua companii sunt complementare, existand foarte putine medicamente care sa fie produse de ambele firme.

    Tinta companiei cehe este de a deveni producatorul numarul unu in Europa Centrala si de Est, iar dupa achizitia Sicomed ar mai putea urma si alte preluari.

    De cealalta parte, dupa sase ani in care s-a ocupat de restructurarea Sicomed, Venoma Holdings preda stafeta catre Zentiva. Predarea se face insa cu un profit excelent pentru GED Capital si Global Finance. “Este un pret foarte bun”, spune Robert Luke, fara a preciza insa valoarea exacta a randamentului adus de investitia in Sicomed.

    Pentru Sicomed, epoca fondurilor de investitii – sau a restructurarii – s-a incheiat. La conducere a trecut acum investitorul strategic. Urmeaza etapa consolidarii si integrarii in piata europeana. La capatul acesteia vom vedea daca producatorul roman a meritat pretul platit.

  • Vanzarea de masini vs. pret benzina

    Criteriile pe care le luam in calcul atunci cand ne cumparam masina sunt diverse, iar consumul masinii nu pare sa se numere printre prioritati. Dar daca litrul de benzina la ajunge la 1,20 de euro? Vor mai vinde la fel de multe masini importatorii?

    Pretul petrolului pe pietele internationale a luat-o razna si, dupa parerea acceptata de majoritatea analistilor economici, nu e exclus ca pana in iarna sa ajungem la un pret de 100 de dolari pe baril. In acest caz, spun operatorii petrolieri, pretul la pompa al unui litru de benzina va ajunge pe piata romaneasca in jurul echivalentului a 1,20 euro.

    Pentru un automobilist care face circa 30.000 de kilometri pe an, la un consum mediu de 8 litri de benzina la suta de kilometri, acest lucru se traduce prin faptul ca va trebui sa scoata din buzunar, anul viitor, 2.880 de euro. Adica 240 de euro pe luna. Sa presupunem ca euro va ramane la un curs de circa 3,5 lei (35.000 lei vechi). Credeti ca salariile vor creste intr-un ritm care sa ne permita sa cheltuim 840 de lei (8,4 milioane de lei vechi) pe luna pentru combustibil auto?

    Asadar, exista printre dumneavoastra cineva care isi doreste sa fi cumparat o masina cu consum mai mic? Sa luam de pilda cazul celei mai ieftine masini de pe piata romaneasca Dacia Logan. E justificat ca acum clientii sa astepte pana in toamna si sa scoata din buzunar intre 500 si 1.000 de euro in plus (in functie de echipare) pentru noua varianta diesel a Loganului, care promite un consum mai redus?

    In ultimii ani, preferintele romanilor in materie de achizitii auto au inceput sa semene tot mai mult cu cele ale europenilor din Vest. Desigur, doar salariile nu seamana. Din totalul pietei auto pe primele sapte luni, 23,2% dintre modelele vandute au fost cu motorizari diesel, reiese din statisticile Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA). Fata de anul trecut, numarul acestora este in scadere.

    Explicatia acestei diminuari a dieselurilor vandute este cauzata de incetarea comercializarii modelului Solenza, care avea si o varianta pe motorina. Dar, daca ar fi sa luam in calcul doar autoturismele din import, atunci peste jumatate din numarul vanzarilor, adica 54,5%, au fost variante pe motorina. Ca si in Vest, cine are bani de o masina de import prefera un diesel. Pe langa faptul ca acesta consuma mai putin, in Romania de multe ori motorina este mai ieftina decat benzina.

    Ati conduce insa un BMW pe motorina mai degraba decat unul pe benzina? Dar un coupe diesel? Cel putin in cel de-al doilea caz, chiar alaturarea intre ideea de coupe, adica o masina cu valente sportive, si cea de motorizare diesel pare fortata. Si, in cazul motoarelor diesel, mai putin inseamna, de fapt, mai mult. Acest tip de motorizare este mai scump, in toate cazurile, decat varianta echivalenta ca performante pe benzina. Dar unii platesc. In cazul marcilor Skoda sau Volkswagen, peste 70% din modelele vandute au motoare diesel. Totusi, unii cred ca investitia intr-un model mai scump, dar care consuma mai putin nu este justificata.

    “In conditiile din prezent nu cred ca diferenta de pret dintre autoturismele diesel si cele pe benzina este o investitie justificata pentru client”, crede Adriana Ichim, directorul executiv al Tiriac Auto, importatorul cu cele mai multe marci, in numar de 10, comercializate pe piata romaneasca.

    “Tinand cont de actualul pret al combustibililor, dar si de intretinerea si performantele motoarelor, putem spune ca diferenta de pret se justifica numai pentru proprietarii care depasesc 60.000 de kilometri rulati pe an”, adauga ea.

    Dar atunci care sa fie alternativa? Din cele zece marci comercializate de dealerii Tiriac Auto, cele mai cumparate sunt cele care au motorizari mici, pe benzina. “Cred ca motorizarea cu un grad bun de vandabilitate este cea de 1,3 litri, cu 1.255 de unitati vandute in 2004 si 1.445 de unitati vandute in primele sapte luni ale anului 2005”, spune Adriana Ichim. “Desi este vorba de motoare pe benzina, aceste volume de vanzari se datoreaza consumului relativ redus si pozitionarii bune de pret a modelelor respective – Hyundai Accent, Ford Fiesta, Mitsubishi Colt”. In toate cele trei cazuri este vorba despre autoturisme mici, din clasa B.

    Nu exista automobilul perfect, spun producatorii. Nu poti sa ai un automobil care sa fie si mare, si ieftin, sa consume putin, dar sa aiba performante de masina de curse. In alegerea automobilului trebuie sa selectezi criteriile care sunt mai importante. Daca vine vorba de piata romaneasca, factorii considerati cei mai importanti de catre Adriana Ichim atunci cand vine vorba de alegerea unui automobil sunt, in ordine, imaginea de marca, pretul, fiabilitatea modelului si serviciile oferite de dealer.

    In opinia importatorilor, aceasta categorie, cea a serviciilor, va conta pe viitor din ce in ce mai mult in economia achizitiei unui automobil, devenind la fel de importanta ca si pretul de achizitie sau consumul. Pentru ca, pe langa bugetul lunar necesar combustibilului, mai trebuie calculat si cati bani vei da pe aceste servicii in cursul anilor in care vei rula automobilul. Nu toti dealerii ofera insa un pachet complet de servicii. In acesta categorie ar trebui sa intre serviciile post-vanzare (service-ul, reviziile, comercializarea de piese de schimb), conditiile speciale de finantare (leasing, discount-uri, rate), asigurarea si serviciile de buy-back. Fiecare dintre acestea, atunci cand sunt oferite chiar de dealerii care vand masina, sunt mai ieftine decat atunci cand pentru ele se apeleaza la un tert.

    Deocamdata insa, pe piata romaneasca, pretul unui autoturism pare a fi factorul decisiv in alegerea clientului. Faptul ca Dacia ocupa, pe primele sapte luni, o cota de piata de 46%, in crestere cu 5 procente fata de cota detinuta pe primele sase luni, intareste ideea ca pretul mai mic conteaza mai mult decat consumul. Care, in cazul Logan, nu este de ignorat, fiind de peste 9 litri de benzina la suta de kilometri, in medie.

    In urmatorii ani, cumparatorul roman va fi atras de modelele din clasa mica sau de modelele compacte, de oras, care imbina pretul mai scazut cu performantele unor motorizari medii si cu dimensiunile reduse, adaptate traficului aglomerat.

    “In urmatorii ani vor ramane categoric in atentia cumparatorilor segmentele B si C, segmente care si in prezent au o pondere insemnata, raportat la totalul vanzarilor de pe piata auto”, considera directorul executiv al Tiriac Auto.

    In vest insa, automobilele hibrid au inceput sa faca cu ochiul cumparatorilor, pe fondul cresterii pretului combustibililor. Modelele cu propulsie mixta, benzina-motor electric, devin din ce in ce mai performante. Toyota si Honda au succes cu asemenea automobile pe cea mai mare piata din lume, cea a Statelor Unite. Paradoxal, europenii, care trebuie sa scoata din buzunar, in unele tari, aproape dublu fata de un american pentru o cantitate echivalenta de combustibil, par mult mai reticenti in a cumpara un automobil cu motor electric.

    Poate si pentru faptul ca acestea sunt inca ceva mai scumpe fata de un model comparabil, chiar si cu motorizare diesel. Sau, poate pentru ca adrenalina este pompata in sangele unui automobilist nu numai de viteza cu care ruleaza ci si de sunetul motorului turat, dat si de arderea combustibilului in cilindri.

    La noi, importatorii nu se arata inca ingrijorati de cresterea pretului petrolului. “Nu prevedem un recul al vanzarilor din aceste motive”, spune Adriana Ichim.

    In ciuda benzinei mai scumpe, vom cumpara in continuare masini, in acelasi ritm ca pana acum. Chiar daca, probabil, ne vom plimba mai putin cu ele.

  • TRANZACTII: Octavian Radu, proprietarul RTV, mai pregateste inca doua achizitii: un distribuitor de cartele prepay si un furnizor de service pentru computere

    “Mai diversificat, deci mai bine”, pare sa-si fi spus Octavian Radu, patronul RTC, in momentul in care si-a marit portofoliul grupului prin achizitia, la inceputul lunii, a trei companii: un retailer IT, un distribuitor de jocuri si un integrator de sistem. Logica preluarilor: cresterea volumului de vanzari pe fondul unei profitabilitati reduse.

    Teo Paduraru, directorul general si actionar al distribuitorului de jocuri electronice si console Best Distribution, la care RTC a devenit actionar majoritar, isi aminteste cum au inceput discutiile cu Octavian Radu: “Initial, Best trebuia sa deschida niste puncte de prezenta in magazinele Diverta (parte din RTC – n. r.). In timp ce colaboram pe acest proiect, patronul de la RTC ne-a zis <hai sa va cumparam!>”. Dupa aproximativ o luna de la propunere, tranzactia s-a semnat.

    Ce presupune deal-ul dintre RTC si Best? Diverta, retailerul din cadrul RTC, a cumparat integral Best Computers (care detine un lant de 11 magazine IT, localizate mai ales in Bucuresti) si 60% din Best Distribution, importator si distribuitor de jocuri si console.

    Pe langa cele doua companii din grupul Best, Octavian Radu a mai luat in vizor si compania clujeana Sistec, un integrator de sistem la care a devenit actionar majoritar cu 60%. In vreme ce afacerea cu Best a fost perfectata, semnarea tranzactiei cu Sistec se afla, la sfarsitul saptamanii trecute, in faza finala.

    Ce aveau cele trei companii si nu avea Diverta? Lantul detinut de Octavian Radu numara aproximativ 80 de magazine cu acoperire nationala. La capitolul produse multimedia (muzica, film, video), carte si papetarie, Diverta exceleaza, fiind numarul unu din Romania. Cu toate acestea, marjele de profit sunt mici. La nivelul intregului grup RTC, cifra de afaceri pe 2004 a fost de 105 milioane de euro, iar profitul de 3 milioane de euro, ceea ce inseamna o rata de 2,8%. Cat despre lantul Diverta, performantele arata si mai modest: compania de-abia a ajuns la break-even (profit operational zero), cu venituri de 20 milioane euro. Chiar la produsele cu marja mare, cum este cartea (40%), profiturile au fost tot mici, din cauza rulajului redus.

    La polul opus, magazinele Best Computers “au, pe suprafete mai mici si cu un personal mai restrans, performante mai bune”, potrivit lui Teo Paduraru. Asta inseamna ca, desi competitia pe piata e mare, Best Computers a reusit sa obtinut un profit bun diminuand costurile. Anul trecut, a avut venituri de 10 milioane de euro si un profit de circa 800.000 de euro – chiar daca marjele sunt mici la computere, acestea sunt bune la accesorii si componente.

    Octavian Radu recunoaste aceasta realitate: “Pe un spatiu de 400 mp in care vand carte, nu aveam performantele Best pe spatii de 200 mp.” Iar acesta a fost unul dintre motivele pentru care Best Computers a fost interesanta pentru RTC. De altfel, Diverta – parte a RTC – vindea echipamente IT si inainte, insa nu era recunoscuta ca un brand de calculatoare. “Aveam zone pe IT, dar oamenii nu ne stiau ca brand. Vrem sa comunicam ca nu suntem buni doar pe carte”, explica Octavian Radu, de la RTC. Noul proprietar va pastra brand-ul Best Computers atat in magazinele cumparate, cat si in cadrul retelei Diverta. 
     

    “Pe langa magazinele deja existente, Best va avea puncte de prezenta in toata reteaua Diverta, ceea ce ne va propulsa de pe locul patru pe locul unu sau doi in piata”, estimeaza Teo Paduraru.

    Dragos Simion, CEO Flamingo Computers – numarul unu in retail-ul IT si competitor al noii entitati – crede ca, teoretic, extinderea Best este posibila, insa “mai trebuie si pusa in practica.” Insa Simion nu crede ca tranzactia Diverta – Best Computers schimba in vreun fel configuratia pietei. “Totusi, nu ignoram aceasta miscare. Ideea de a integra IT-ul de la Best cu entertainment-ul furnizat de Diverta (muzica, film, jocuri) este buna. Clientii vor gasi alaturi de continut si hardware-ul necesar”.

    Intre Diverta si Best Computers complementaritatea este, asadar, evidenta – acelasi lucru se poate spune si despre “infratirea” Diverta – Best Distribution, cea de-a doua companie preluata de RTC. Best Distribution – companie specializata pe importul si distributia de jocuri si console – a fost infiintata in urma cu cinci-sase ani de cei doi actionari ai Best Computers, Teo Paduraru si Robert Coman, care au cooptat un al treilea asociat, pe Dan Custura. Best Distribution este lider pe piata distributiei de jocuri. Or, prezenta produselor multimedia in reteaua Diverta “se pupa” cu specializarea companiei de distributie din cadrul Best. Iar din perspectiva profitabilitatii jocurilor, Octavian Radu, actionarul majoritar, se poate declara multumit pentru ca, fata de retail – unde marjele de profit sunt reduse (sub 10%) – comertul cu jocuri este mult mai rentabil (profituri de 20-30%).

    Cat despre cea de-a treia companie vizata de RTC, Sistec, aceasta ii ofera lui Octavian Radu acces la alta piata: clientii business. Sistec este o companie clujeana infiintata in 1994, cu activitate in software, servicii si integrarea de sistem, unul din clientii sai fiind Banca Transilvania. Unul din actionarii companiei a declarat pentru BUSINESS Magazin ca Sistec cauta mai demult un partener, “fie un fond de investitii, fie o alta companie cu care sa fuzioneze”.

    In septembrie 2005, intra in scena RTC, care e pe cale de a cumpara 60% din companie, restul actiunilor ramanand in proprietatea vechilor actionari. Ce cauta o companie de software si integrare de sistem intr-un grup cu afaceri in papetarie si computere? Octavian Radu cocheta mai demult cu serviciile si software-ul, activitati mai profitabile decat “vanzarea de cutii”. De altfel, intergatorii romani sunt de la inceputul anului pe listele de achizitii ale multinationalelor, care au facut deja doua investitii importante pe piata romaneasca in primavara, cand Siemens Business Services a preluat Forte Company, iar Ness Technologies a preluat compania Radix. Integratorii sunt atractivi datorita dinamicii cifrei de afaceri (de exemplu, Sistec a avut din 2002 un ritm de crestere de 50% pe an) si, mai ales, a potentialului de crestere a segmentului de servicii, aflat inca intr-o faza putin dezvoltata.

    Detaliile tranzactiei fac intotdeauna deliciul analistilor. Concret, RTC Holding BV, detinut de Octavian Radu, a achizitionat integral firma Best Computers si a preluat 60% din Best Distribution si Sistec. Achizitia Best Computers nu a avut componenta cash, constand in schimb de actiuni. Cei doi actionari ai companiei cumparate, Teo Paduraru (50%) si Robert Coman (50%) au primit cate 10% din Diverta, fiecare. Totodata, Robert Coman, directorul de la Best Computers, a devenit CEO la Diverta. Avand in vedere ca Diverta are profit zero, valoarea celor 20% din actiunile Diverta nu reprezinta, acum, mare lucru, insa e de asteptat ca dezvoltarea intregii afaceri cu ajutorul Best Computers sa imbunatateasca performantele companiei.

    Tranzactia cu compania de distributie a grupului Best a avut, insa, o componenta cash, surse din piata evaluand valoarea celor 60% din Best Distribution, cumparate de RTC Holding BV, la doua milioane de euro. Proprietarii Best vor primi acesti bani esalonat, potrivit acelorasi surse, cu conditia ca performantele companiei sa corespunda estimarilor. In actionariatul Best Distribution, Teo Paduraru si Robert Coman erau asociati cu Dan Custura – “finantistul” grupului. Cei trei si-au diminuat ponderea prorata (proportional): inainte de tranzactie, Paduraru si Coman aveau fiecare cate 42,5% din actiuni, iar Dan Custura detinea 15%; acum, cand 60% dintre actiuni au fost preluate de RTC, restul de 40% se redistribuie intre cei trei proportional cu detinerile anterioare.

    Cat despre preluarea Sistec in proportie de 60%, aflata in faza de finalizare, investitia RTC Holding BV ar putea fi estimata dupa rezultatele financiare ale firmei. Sistec a avut un ritm de crestere a cifrei de afaceri de 50% pe an, din 2002 pana in prezent, veniturile companiei pe 2004 fiind de 14 milioane de dolari (11,5 milioane de euro) cu o marja de profit de circa 3%. Cu aceste rezultate, valoarea Sistec ar putea fi estimata la 4-6 milioane de euro. Asadar, pachetul de 60% ce urmeaza a fi preluat de RTC ar putea fi estimat la circa 2,5-3,5 milioane de euro.

    Daca Sistec cauta deja un investitor strategic sau financiar, patronii Best nu se gandeau la vanzare. “Cand am fondat cele doua companii impreuna cu asociatul meu, Robert Coman, nu ne-am gandit sa vindem, ci sa ne dezvoltam business-ul”, spune Teo Paduraru, director general Best Distribution si coactionar al grupului de firme Best. Teo Paduraru a fondat Best Computers in urma cu opt ani, impreuna cu un fost coleg de armata, Robert Coman.

    Dupa ce si-a “adjudecat” cele trei firme, Octavian Radu asteapta acum rezultatele. Concret, doreste o dublare a vanzarilor pe 2005. La inceputul anului, el si-a propus sa aloce afacerilor 100% din timp, dupa o cariera de parlamentar extrem de scurta. La alegerile din noiembrie 2004, Octavian Radu a fost ales pe listele Aliantei D.A., insa la scurt timp dupa ce a intrat in Parlament, cand a fost pus in situatia de a opta intre politica si afaceri, a iesit din parlament pentru a se ocupa de business.

    Si se va ocupa, pentru ca politica de achizitii a lui Octavian Radu nu se opreste aici. Mai vrea sa cumpere o companie de distributie prepay si o firma specializata in service-ul echipamentelor IT. Vrea servicii mai bune decat concurenta, pentru a se diferentia. Aceeasi miza ca si la tranzactiile deja realizate: cresterea volumului.

  • Un pret-surpriza

    Desi asteptata, vanzarea Sicomed, anuntata saptamana trecuta, a luat prin surprindere lumea financiara – nu atat prin numele cumparatorului, cat prin valoarea tranzactiei. Nu multi ar fi evaluat compania la 200 de milioane de dolari. De ce a oferit Zentiva un asemenea pret?

     

    In 1991 a venit pentru prima data in Romania. A vizitat doi producatori de medicamente, Antibiotice si Biofarm. “Nu m-am gandit atunci ca peste ani voi ajunge sa conduc o fabrica de medicamente din Romania”, spune Klaas Postema.

     

    In perioada 1996-1997, a avut un contact mai strans cu piata romaneasca ca director regional pentru România, Bulgaria, Ungaria si statele fostei Iugoslavii al companiei farmaceutice japoneze Yamanouchi. Dar in august 2002, Postema – care era atunci tot regional manager al Yamanouchi, dar pentru Asia si Africa – a fost numit director executiv al fabricii bucurestene.

     

    La acea data, Sicomed valora cam 25 de milioane de dolari, isi aminteste Postema. “Ne-am propus ca pana in 2006 sa crestem valoarea companiei de patru ori”. Saptamana trecuta, producatorul ceh de medicamente Zentiva a ajuns la un acord cu actionarii majoritari ai Sicomed, prin care vor prelua pachetul de 50,98% pentru 101,96 milioane de dolari. Astfel, Sicomed este evaluata de oferta Zentiva la 200 de milioane de dolari (164 de milioane de euro). Adica de opt ori mai mult decat la venirea lui Postema.

     

    “Este o crestere fantastica”, spune el. Pentru multi, suma pe care este dispusa sa o plateasca Zentiva a fost o surpriza. Valoarea acordului este cu 25% mai mare decat capitalizarea bursiera din ziua in care s-a anuntat tranzactia si cu 37% mai mare decat media din ultima luna.

    “Pretul pe care l-am platit are la baza beneficiile pe care Zentiva se asteapta sa le genereze achizitia Sicomed”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Vera Kudynova, PR manager al companiei cehe.

     

    Din punctul de vedere al beneficiilor financiare, Zentiva asteapta o crestere a profitului pe actiune inca din primul an si o impulsionare a cresterii profiturilor ulterior. “Credem ca vom imbunatati marjele de profit ale Sicomed pana la nivelurile pe care le obtine acum Zentiva in urmatorii trei ani”, adauga Kudynova.

     

    Potrivit Reuters, Zentiva a anuntat ca oferta sa evalueaza Sicomed la de 9,9 ori EBITDA (Earning Before Interests Taxes Depreciation and Amortization – profit inainte de plata dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii).

     

    In plus, Zentiva estimeaza sa obtina din combinarea celor doua afaceri economii de costuri in valoare de 6 milioane de dolari anual.

    Analistii considera ca pretul mare platit de producatorul de medicamente din Cehia se poate explica si prin prezenta in portofoliul Sicomed a marcii Gerovital.

     

    Fabrica bucuresteana este singura companie care detine dreptul de a produce farmaceutice sub aceasta marca, pe care a relansat-o in acest an. Gerovital, dezvoltat in prima jumatate a secolului trecut de catre Ana Aslan, este una din cele mai cunoscute marci de medicamente folosite in tratamentul impotriva imbatranirii, fiind foarte popular pe piete ca Statele Unite sau Japonia.

    “Gerovital este un brand puternic, mai ales la export, care are potential inca nedezvoltat”, remarca Robert Luke, director general al GED Capital (firma care administreaza Fondul Roman Post Privatizare – FRPP, unul dintre actionarii vehiculului de investitii Venoma Holdings, care detine pachetul majoritar al Sicomed). Totusi, Vera Kudynova de la Zenitva spune ca “marca Gerovital nu a fost un factor esential in decizia de a cumpara Sicomed”.

     

    O alta explicatie pentru pretul obtinut este si portofoliul imobiliar pe care il detine fabrica din Bucuresti. Sicomed este amplasata la iesirea catre Autostrada Bucuresti-Constanta si detine terenuri insumand 40 de hectare, acoperite partial de foste capacitati de productie dezafectate, ramase in urma procesului de restructurare. Zentiva intentioneaza sa vanda activele imobiliare, conform Reuters.

     

    Oficialii companiei din Cehia spun ca decizia de preluare a Sicomed are la baza patru motive esentiale: imbunatatirea accesului la o piata farmaceutica in crestere rapida, faptul ca Sicomed are o retea de distributie care ii va permite sa maximizeze potentialul comercial al produselor din portofoliul Zentiva pentru a se dezvolta pe segmentul asistentei medicale primare. “In plus, achizitia trebuie sa fie pozitiva din perspectiva estimarilor noastre privind profiturile”, considera Kudynova. Ambele companii sunt producatoare de generice – medicamente a caror durata de protectie a expirat, dar echivalente cu produsul original.

     

    Surse apropiate tranzactiei spun ca Zentiva a inceput discutiile pentru achizitia Sicomed la inceputul lunii august, negocierile desfasurându-se rapid. “Zentiva ne-a abordat”, spune Luke, care nu a dorit sa spuna cat au durat discutiile, dar a precizat ca Venoma Holdings (detinut in proportii egale de FRPP si Global Finance) nu a mai negociat cu alti potentiali cumparatori vanzarea Sicomed.

     

    “Nu am cerut un pret. Zentiva ne-a pus pe masa o oferta, pe care am apreciat-o ca fiind corecta si ne-am inteles asupra pretului”, povesteste managerul GED Capital.

    Dar pentru a ajunge la o valoare de 200 de milioane de dolari, Sicomed a parcurs un drum anevoios, presarat cu dispute, probleme financiare si chiar schimbari de management.

    Istoria Sicomed a inceput in 1962, cand a fost infiintata Uzina de Medicamente Bucuresti. In 1990, fabrica trece la actuala denumire. Ulterior, a inceput si procesul de privatizare: mai intai programul de privatizare in masa. In 1998, Sicomed este listata la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), in urma unei oferte publice de vanzare initiata de fostul Fond al Proprietatii de Stat (FPS), care si-a diminuat pachetul de la 40% la 15,17%.

     

    O propunere de majorare a capitalului social a agitat apele in acei ani, dat fiind ca unul dintre actionarii de la acea vreme, fondul de investitii Broadhurst – unul dintre cei mai mari investitori straini din Romania – s-a opus. Spre sfarsitul anului 1999, scandalul s-a stins, Broadhurst si-a vandut actiunile, dar si capitalul Sicomed a fost marit.

     

    In urma acestor tranzactii, pachetul majoritar a fost preluat de vehiculul de investitii Venoma Holdings, care avea ca actionari mai multe fonduri de investitii. Pentru cele 50,98% din actiuni, Venoma Holdings a platit circa 13 milioane de dolari, spune Robert Luke.  La inceputul acestui an, Venoma si-a diminuat participatia pana la putin sub 51%.

    Iar din 1999 a inceput un amplu proces de restructurare, care a presupus investitii importante pentru atingerea standardelor GMP (Good Manufacturing Practice – bune practici de fabricatie), dar si modificarea portofoliului de produse, precum si impulsionarea activitatii de marketing.

    Incercarile de eficientizare au dus la un nou scandal, de data aceasta pe tema preturilor.

     

     In vara anului 2001, Sicomed a solicitat Ministerului Sanatatii permisiunea de a majora preturile la o serie de produse injectabile. Dupa ce a fabricat sase luni in pierdere respectivele medicamente, conducerea Sicomed a decis oprirea productiei pana la acceptarea majorarilor. Problema a fost rezolvata in final, dar s-a soldat in anul urmator cu schimbari la nivelul managementului: la solicitarea unei parti a actionarilor, Vassilis Alexakos, directorul general din acea perioada, a fost inlocuit cu un Consiliu Director, in timp ce conducerea Consiliului de Administratie a fost preluata de Robert Luke.

     

    Luke spune acum ca schimbarea managerilor a fost provocata de diferentele de viziune. Un manager are o strategie pe termen lung, pe cand fondurile de investitii gandesc pe un termen mai scurt, deoarece trebuie sa-si pregateasca exit-ul, afirma administratorul FRPP. “Procesul de transformare era mai lent decat ne doream”.

    In aceste conditii, la conducerea Sicomed a ajuns Klaas Postema. Prima impresie despre Sicomed? “E mare si aici trebuie sa se intample multe lucruri”.

     

    Noul director a trebuit sa rezolve problemele cauzate de subfinantarea sistemului de sanatate, care au creat probleme financiare tuturor producatorilor de medicamente prezenti pe piata romaneasca, dar si pe cele ridicate de concurenta din ce in ce mai puternica.

    Cea mai buna decizie a fost, in opinia lui Postema, crearea unei strategii pe termen lung, care lipsea in acel moment companiei. Apoi, schimbarea viziunii. “Cand am preluat conducerea, se investise puternic in tehnologii si tot accentul pica pe activitatea de productie. In primele patru luni, am incercat sa schimb macazul spre marketing si vanzari”, spune Postema. Pe de alta parte, directorul executiv al Sicomed spune ca a creat o organizatie si o echipa de management puternica. Acesta este, dupa parerea lui, unul dintre punctele forte ale Sicomed, alaturi de cota de piata, marcile din portofoliu si facilitatile moderne de productie.

     

    Sicomed are o cota de aproape 5% ca valoare din piata romaneasca a medicamentelor, insa este numarul 1 in privinta numarului de unitati vandute. Un sfert din produsele farmaceutice comercializate in Romania sunt fabricate in incinta de pe bulevardul Theodor Pallady.

    De asemenea, Sicomed detine – pe langa Gerovital – cateva dintre cele mai cunoscute marci de medicamente de pe piata, precum Algocalmin, Antinevralgic, Dicarbocalm, Sicovit sau Distonocalm.

     

    Ce urmeaza acum? In primul rand, este nevoie de aprobarea actionarilor Zentiva pentru ca achizitia sa aiba loc. Insa aceasta va fi, probabil, mai mult o formalitate; planurile de viitor sunt deja facute.

    Va urma obtinerea acceptului autoritatilor si o oferta de preluare a restului de actiuni, la acelasi pret care va fi platit pentru actiunile Venoma Holdings.

     

    Dupa ce tranzactia se va incheia, Zentiva se va concentra pe trei activitati, detaliaza Vera Kudynova: integrarea celor doua companii si “in special, pe crearea uneia dintre cele mai puternice si eficiente forte de vanzari din Romania”, inregistrarea unor produse ale companiei cehe in Romania, “care vor fi mototrul cresterii noii entitati”, si obtinerea sinergiilor. Unul dintre atuuri este ca portofoliile celor doua companii sunt complementare, existand foarte putine medicamente care sa fie produse de ambele firme.

     

    Tinta companiei cehe este de a deveni producatorul numarul unu in Europa Centrala si de Est, iar dupa achizitia Sicomed ar mai putea urma si alte preluari.

    De cealalta parte, dupa sase ani in care s-a ocupat de restructurarea Sicomed, Venoma Holdings preda stafeta catre Zentiva. Predarea se face insa cu un profit excelent pentru GED Capital si Global Finance. “Este un pret foarte bun”, spune Robert Luke, fara a preciza insa valoarea exacta a randamentului adus de investitia in Sicomed.

     

    Pentru Sicomed, epoca fondurilor de investitii – sau a restructurarii – s-a incheiat. La conducere a trecut acum investitorul strategic. Urmeaza etapa consolidarii si integrarii in piata europeana. La capatul acesteia vom vedea daca producatorul roman a meritat pretul platit.

  • Showroom-ul bate benzinaria

    Criteriile pe care le luam in calcul atunci cand ne cumparam masina sunt diverse, iar consumul masinii nu pare sa se numere printre prioritati. Dar daca litrul de benzina la ajunge la 1,20 de euro? Vor mai vinde la fel de multe masini importatorii?

     

    Pretul petrolului pe pietele internationale a luat-o razna si, dupa parerea acceptata de majoritatea analistilor economici, nu e exclus ca pana in iarna sa ajungem la un pret de 100 de dolari pe baril. In acest caz, spun operatorii petrolieri, pretul la pompa al unui litru de benzina va ajunge pe piata romaneasca in jurul echivalentului a 1,20 euro.

     

    Pentru un automobilist care face circa 30.000 de kilometri pe an, la un consum mediu de 8 litri de benzina la suta de kilometri, acest lucru se traduce prin faptul ca va trebui sa scoata din buzunar, anul viitor, 2.880 de euro. Adica 240 de euro pe luna. Sa presupunem ca euro va ramane la un curs de circa 3,5 lei (35.000 lei vechi). Credeti ca salariile vor creste intr-un ritm care sa ne permita sa cheltuim 840 de lei (8,4 milioane de lei vechi) pe luna pentru combustibil auto?

     

    Asadar, exista printre dumneavoastra cineva care isi doreste sa fi cumparat o masina cu consum mai mic? Sa luam de pilda cazul celei mai ieftine masini de pe piata romaneasca Dacia Logan. E justificat ca acum clientii sa astepte pana in toamna si sa scoata din buzunar intre 500 si 1.000 de euro in plus (in functie de echipare) pentru noua varianta diesel a Loganului, care promite un consum mai redus?

     

    In ultimii ani, preferintele romanilor in materie de achizitii auto au inceput sa semene tot mai mult cu cele ale europenilor din Vest. Desigur, doar salariile nu seamana. Din totalul pietei auto pe primele sapte luni, 23,2% dintre modelele vandute au fost cu motorizari diesel, reiese din statisticile Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA). Fata de anul trecut, numarul acestora este in scadere.

     

    Explicatia acestei diminuari a dieselurilor vandute este cauzata de incetarea comercializarii modelului Solenza, care avea si o varianta pe motorina. Dar, daca ar fi sa luam in calcul doar autoturismele din import, atunci peste jumatate din numarul vanzarilor, adica 54,5%, au fost variante pe motorina. Ca si in Vest, cine are bani de o masina de import prefera un diesel. Pe langa faptul ca acesta consuma mai putin, in Romania de multe ori motorina este mai ieftina decat benzina.

     

    Ati conduce insa un BMW pe motorina mai degraba decat unul pe benzina? Dar un coupe diesel? Cel putin in cel de-al doilea caz, chiar alaturarea intre ideea de coupe, adica o masina cu valente sportive, si cea de motorizare diesel pare fortata. Si, in cazul motoarelor diesel, mai putin inseamna, de fapt, mai mult. Acest tip de motorizare este mai scump, in toate cazurile, decat varianta echivalenta ca performante pe benzina. Dar unii platesc. In cazul marcilor Skoda sau Volkswagen, peste 70% din modelele vandute au motoare diesel. Totusi, unii cred ca investitia intr-un model mai scump, dar care consuma mai putin nu este justificata.

     

    “In conditiile din prezent nu cred ca diferenta de pret dintre autoturismele diesel si cele pe benzina este o investitie justificata pentru client”, crede Adriana Ichim, directorul executiv al Tiriac Auto, importatorul cu cele mai multe marci, in numar de 10, comercializate pe piata romaneasca.

    “Tinand cont de actualul pret al combustibililor, dar si de intretinerea si performantele motoarelor, putem spune ca diferenta de pret se justifica numai pentru proprietarii care depasesc 60.000 de kilometri rulati pe an”, adauga ea.

     

    Dar atunci care sa fie alternativa? Din cele zece marci comercializate de dealerii Tiriac Auto, cele mai cumparate sunt cele care au motorizari mici, pe benzina. “Cred ca motorizarea cu un grad bun de vandabilitate este cea de 1,3 litri, cu 1.255 de unitati vandute in 2004 si 1.445 de unitati vandute in primele sapte luni ale anului 2005”, spune Adriana Ichim. “Desi este vorba de motoare pe benzina, aceste volume de vanzari se datoreaza consumului relativ redus si pozitionarii bune de pret a modelelor respective – Hyundai Accent, Ford Fiesta, Mitsubishi Colt”. In toate cele trei cazuri este vorba despre autoturisme mici, din clasa B.

     

    Nu exista automobilul perfect, spun producatorii. Nu poti sa ai un automobil care sa fie si mare, si ieftin, sa consume putin, dar sa aiba performante de masina de curse. In alegerea automobilului trebuie sa selectezi criteriile care sunt mai importante. Daca vine vorba de piata romaneasca, factorii considerati cei mai importanti de catre Adriana Ichim atunci cand vine vorba de alegerea unui automobil sunt, in ordine, imaginea de marca, pretul, fiabilitatea modelului si serviciile oferite de dealer.

     

    In opinia importatorilor, aceasta categorie, cea a serviciilor, va conta pe viitor din ce in ce mai mult in economia achizitiei unui automobil, devenind la fel de importanta ca si pretul de achizitie sau consumul. Pentru ca, pe langa bugetul lunar necesar combustibilului, mai trebuie calculat si cati bani vei da pe aceste servicii in cursul anilor in care vei rula automobilul. Nu toti dealerii ofera insa un pachet complet de servicii. In acesta categorie ar trebui sa intre serviciile post-vanzare (service-ul, reviziile, comercializarea de piese de schimb), conditiile speciale de finantare (leasing, discount-uri, rate), asigurarea si serviciile de buy-back. Fiecare dintre acestea, atunci cand sunt oferite chiar de dealerii care vand masina, sunt mai ieftine decat atunci cand pentru ele se apeleaza la un tert.

     

    Deocamdata insa, pe piata romaneasca, pretul unui autoturism pare a fi factorul decisiv in alegerea clientului. Faptul ca Dacia ocupa, pe primele sapte luni, o cota de piata de 46%, in crestere cu 5 procente fata de cota detinuta pe primele sase luni, intareste ideea ca pretul mai mic conteaza mai mult decat consumul. Care, in cazul Logan, nu este de ignorat, fiind de peste 9 litri de benzina la suta de kilometri, in medie.

     

    In urmatorii ani, cumparatorul roman va fi atras de modelele din clasa mica sau de modelele compacte, de oras, care imbina pretul mai scazut cu performantele unor motorizari medii si cu dimensiunile reduse, adaptate traficului aglomerat.

    “In urmatorii ani vor ramane categoric in atentia cumparatorilor segmentele B si C, segmente care si in prezent au o pondere insemnata, raportat la totalul vanzarilor de pe piata auto”, considera directorul executiv al Tiriac Auto.

     

    In vest insa, automobilele hibrid au inceput sa faca cu ochiul cumparatorilor, pe fondul cresterii pretului combustibililor. Modelele cu propulsie mixta, benzina-motor electric, devin din ce in ce mai performante. Toyota si Honda au succes cu asemenea automobile pe cea mai mare piata din lume, cea a Statelor Unite. Paradoxal, europenii, care trebuie sa scoata din buzunar, in unele tari, aproape dublu fata de un american pentru o cantitate echivalenta de combustibil, par mult mai reticenti in a cumpara un automobil cu motor electric.

     

    Poate si pentru faptul ca acestea sunt inca ceva mai scumpe fata de un model comparabil, chiar si cu motorizare diesel. Sau, poate pentru ca adrenalina este pompata in sangele unui automobilist nu numai de viteza cu care ruleaza ci si de sunetul motorului turat, dat si de arderea combustibilului in cilindri.

    La noi, importatorii nu se arata inca ingrijorati de cresterea pretului petrolului. “Nu prevedem un recul al vanzarilor din aceste motive”, spune Adriana Ichim.

    In ciuda benzinei mai scumpe, vom cumpara in continuare masini, in acelasi ritm ca pana acum. Chiar daca, probabil, ne vom plimba mai putin cu ele.

  • Hai sa va cumparam

    “Mai diversificat, deci mai bine”, pare sa-si fi spus Octavian Radu, patronul RTC, in momentul in care si-a marit portofoliul grupului prin achizitia, la inceputul lunii, a trei companii: un retailer IT, un distribuitor de jocuri si un integrator de sistem. Logica preluarilor: cresterea volumului de vanzari pe fondul unei profitabilitati reduse.  

                                                     

    Teo Paduraru, directorul general si actionar al distribuitorului de jocuri electronice si console Best Distribution, la care RTC a devenit actionar majoritar, isi aminteste cum au inceput discutiile cu Octavian Radu: “Initial, Best trebuia sa deschida niste puncte de prezenta in magazinele Diverta (parte din RTC – n. r.). In timp ce colaboram pe acest proiect, patronul de la RTC ne-a zis <hai sa va cumparam!>”. Dupa aproximativ o luna de la propunere, tranzactia s-a semnat.

     

    Ce presupune deal-ul dintre RTC si Best? Diverta, retailerul din cadrul RTC, a cumparat integral Best Computers (care detine un lant de 11 magazine IT, localizate mai ales in Bucuresti) si 60% din Best Distribution, importator si distribuitor de jocuri si console.

    Pe langa cele doua companii din grupul Best, Octavian Radu a mai luat in vizor si compania clujeana Sistec, un integrator de sistem la care a devenit actionar majoritar cu 60%. In vreme ce afacerea cu Best a fost perfectata, semnarea tranzactiei cu Sistec se afla, la sfarsitul saptamanii trecute, in faza finala.

     

    Ce aveau cele trei companii si nu avea Diverta? Lantul detinut de Octavian Radu numara aproximativ 80 de magazine cu acoperire nationala. La capitolul produse multimedia (muzica, film, video), carte si papetarie, Diverta exceleaza, fiind numarul unu din Romania. Cu toate acestea, marjele de profit sunt mici. La nivelul intregului grup RTC, cifra de afaceri pe 2004 a fost de 105 milioane de euro, iar profitul de 3 milioane de euro, ceea ce inseamna o rata de 2,8%. Cat despre lantul Diverta, performantele arata si mai modest: compania de-abia a ajuns la break-even (profit operational zero), cu venituri de 20 milioane euro. Chiar la produsele cu marja mare, cum este cartea (40%), profiturile au fost tot mici, din cauza rulajului redus.

     

    La polul opus, magazinele Best Computers “au, pe suprafete mai mici si cu un personal mai restrans, performante mai bune”, potrivit lui Teo Paduraru. Asta inseamna ca, desi competitia pe piata e mare, Best Computers a reusit sa obtinut un profit bun diminuand costurile. Anul trecut, a avut venituri de 10 milioane de euro si un profit de circa 800.000 de euro – chiar daca marjele sunt mici la computere, acestea sunt bune la accesorii si componente.

     

    Octavian Radu recunoaste aceasta realitate: “Pe un spatiu de 400 mp in care vand carte, nu aveam performantele Best pe spatii de 200 mp.” Iar acesta a fost unul dintre motivele pentru care Best Computers a fost interesanta pentru RTC. De altfel, Diverta – parte a RTC – vindea echipamente IT si inainte, insa nu era recunoscuta ca un brand de calculatoare. “Aveam zone pe IT, dar oamenii nu ne stiau ca brand. Vrem sa comunicam ca nu suntem buni doar pe carte”, explica Octavian Radu, de la RTC. Noul proprietar va pastra brand-ul Best Computers atat in magazinele cumparate, cat si in cadrul retelei Diverta.

     

    “Pe langa magazinele deja existente, Best va avea puncte de prezenta in toata reteaua Diverta, ceea ce ne va propulsa de pe locul patru pe locul unu sau doi in piata”, estimeaza Teo Paduraru.

    Dragos Simion, CEO Flamingo Computers – numarul unu in retail-ul IT si competitor al noii entitati – crede ca, teoretic, extinderea Best este posibila, insa “mai trebuie si pusa in practica.” Insa Simion nu crede ca tranzactia Diverta – Best Computers schimba in vreun fel configuratia pietei. “Totusi, nu ignoram aceasta miscare. Ideea de a integra IT-ul de la Best cu entertainment-ul furnizat de Diverta (muzica, film, jocuri) este buna. Clientii vor gasi alaturi de continut si hardware-ul necesar”.

     

    Intre Diverta si Best Computers complementaritatea este, asadar, evidenta – acelasi lucru se poate spune si despre “infratirea” Diverta – Best Distribution, cea de-a doua companie preluata de RTC. Best Distribution – companie specializata pe importul si distributia de jocuri si console – a fost infiintata in urma cu cinci-sase ani de cei doi actionari ai Best Computers, Teo Paduraru si Robert Coman, care au cooptat un al treilea asociat, pe Dan Custura. Best Distribution este lider pe piata distributiei de jocuri. Or, prezenta produselor multimedia in reteaua Diverta “se pupa” cu specializarea companiei de distributie din cadrul Best. Iar din perspectiva profitabilitatii jocurilor, Octavian Radu, actionarul majoritar, se poate declara multumit pentru ca, fata de retail – unde marjele de profit sunt reduse (sub 10%) – comertul cu jocuri este mult mai rentabil (profituri de 20-30%).

     

    Cat despre cea de-a treia companie vizata de RTC, Sistec, aceasta ii ofera lui Octavian Radu acces la alta piata: clientii business. Sistec este o companie clujeana infiintata in 1994, cu activitate in software, servicii si integrarea de sistem, unul din clientii sai fiind Banca Transilvania. Unul din actionarii companiei a declarat pentru BUSINESS Magazin ca Sistec cauta mai demult un partener, “fie un fond de investitii, fie o alta companie cu care sa fuzioneze”.

     

    In septembrie 2005, intra in scena RTC, care e pe cale de a cumpara 60% din companie, restul actiunilor ramanand in proprietatea vechilor actionari. Ce cauta o companie de software si integrare de sistem intr-un grup cu afaceri in papetarie si computere? Octavian Radu cocheta mai demult cu serviciile si software-ul, activitati mai profitabile decat “vanzarea de cutii”. De altfel, intergatorii romani sunt de la inceputul anului pe listele de achizitii ale multinationalelor, care au facut deja doua investitii importante pe piata romaneasca in primavara, cand Siemens Business Services a preluat Forte Company, iar Ness Technologies a preluat compania Radix. Integratorii sunt atractivi datorita dinamicii cifrei de afaceri (de exemplu, Sistec a avut din 2002 un ritm de crestere de 50% pe an) si, mai ales, a potentialului de crestere a segmentului de servicii, aflat inca intr-o faza putin dezvoltata.

     

    Detaliile tranzactiei fac intotdeauna deliciul analistilor. Concret, RTC Holding BV, detinut de Octavian Radu, a achizitionat integral firma Best Computers si a preluat 60% din Best Distribution si Sistec. Achizitia Best Computers nu a avut componenta cash, constand in schimb de actiuni. Cei doi actionari ai companiei cumparate, Teo Paduraru (50%) si Robert Coman (50%) au primit cate 10% din Diverta, fiecare. Totodata, Robert Coman, directorul de la Best Computers, a devenit CEO la Diverta. Avand in vedere ca Diverta are profit zero, valoarea celor 20% din actiunile Diverta nu reprezinta, acum, mare lucru, insa e de asteptat ca dezvoltarea intregii afaceri cu ajutorul Best Computers sa imbunatateasca performantele companiei.

     

    Tranzactia cu compania de distributie a grupului Best a avut, insa, o componenta cash, surse din piata evaluand valoarea celor 60% din Best Distribution, cumparate de RTC Holding BV, la doua milioane de euro. Proprietarii Best vor primi acesti bani esalonat, potrivit acelorasi surse, cu conditia ca performantele companiei sa corespunda estimarilor. In actionariatul Best Distribution, Teo Paduraru si Robert Coman erau asociati cu Dan Custura – “finantistul” grupului. Cei trei si-au diminuat ponderea prorata (proportional): inainte de tranzactie, Paduraru si Coman aveau fiecare cate 42,5% din actiuni, iar Dan Custura detinea 15%; acum, cand 60% dintre actiuni au fost preluate de RTC, restul de 40% se redistribuie intre cei trei proportional cu detinerile anterioare.

     

    Cat despre preluarea Sistec in proportie de 60%, aflata in faza de finalizare, investitia RTC Holding BV ar putea fi estimata dupa rezultatele financiare ale firmei. Sistec a avut un ritm de crestere a cifrei de afaceri de 50% pe an, din 2002 pana in prezent, veniturile companiei pe 2004 fiind de 14 milioane de dolari (11,5 milioane de euro) cu o marja de profit de circa 3%. Cu aceste rezultate, valoarea Sistec ar putea fi estimata la 4-6 milioane de euro. Asadar, pachetul de 60% ce urmeaza a fi preluat de RTC ar putea fi estimat la circa 2,5-3,5 milioane de euro.

     

    Daca Sistec cauta deja un investitor strategic sau financiar, patronii Best nu se gandeau la vanzare. “Cand am fondat cele doua companii impreuna cu asociatul meu, Robert Coman, nu ne-am gandit sa vindem, ci sa ne dezvoltam business-ul”, spune Teo Paduraru, director general Best Distribution si coactionar al grupului de firme Best. Teo Paduraru a fondat Best Computers in urma cu opt ani, impreuna cu un fost coleg de armata, Robert Coman.

     

    Dupa ce si-a “adjudecat” cele trei firme, Octavian Radu asteapta acum rezultatele. Concret, doreste o dublare a vanzarilor pe 2005. La inceputul anului, el si-a propus sa aloce afacerilor 100% din timp, dupa o cariera de parlamentar extrem de scurta. La alegerile din noiembrie 2004, Octavian Radu a fost ales pe listele Aliantei D.A., insa la scurt timp dupa ce a intrat in Parlament, cand a fost pus in situatia de a opta intre politica si afaceri, a iesit din parlament pentru a se ocupa de business.

     

    Si se va ocupa, pentru ca politica de achizitii a lui Octavian Radu nu se opreste aici. Mai vrea sa cumpere o companie de distributie prepay si o firma specializata in service-ul echipamentelor IT. Vrea servicii mai bune decat concurenta, pentru a se diferentia. Aceeasi miza ca si la tranzactiile deja realizate: cresterea volumului.