BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Business cu febra

    E oficial de saptamana trecuta: in Romania sunt cazuri de gripa aviara. Dar zarva produsa de primele pasari moarte a avut efecte chiar si inainte de confirmarea prezentei virusului. Cine trage ponoasele si cine foloasele?

     

    In ultimele doua saptamani, romanii nu s-au mai inghesuit la farmacii pentru medicamente compensate, ci pentru vaccinuri. De teama gripei aviare, clientii farmacistilor s-au grabit sa-si procure vaccinuri antigripale. Iar stocurile estimate pentru patru luni s-au epuizat in doar cateva zile. Cu toate acestea, romanii par sa nu se fereasca inca de carnea de pui – cel putin asa spun magazinele.

     

    In schimb, strainii – timorati deja de mai multe maladii recente, precum boala vacii nebune sau SARS (sindromul respitator acut sever) – au fost mult mai atenti la stirile din Romania. Tari ca Elvetia, Grecia sau Albania au interzis importurile de carne de pasare din Romania inca dinainte de a se confirma prezenta virusilor, chiar in conditiile in care exporturile romanesti catre aceste tari sunt minimale.

     

    In 2004, Romania a exportat circa 4.000 de tone de carne de pasare si aproximativ 5.000 de tone de preparate din carne de pasare, potrivit informatiilor Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR). Principalele destinatii la export sunt Olanda, Marea Britanie si Germania. Joia trecuta, dupa ce prezenta virusului a fost confirmata oficial, Uniunea Europeana a interzis importurile de carne de pasare din Romania. O masura similara a fost adoptata cu cateva zile inainte si in cazul Turciei.

     

    Crescatorii de pasari din UCPR sustin ca informatiile contradictorii privind aparitia gripei aviare in Romania au determinat diminuarea cu 40% a vanzarilor de produse avicole, desi riscurile unei epidemii sunt minime atat timp cat timp populatia consuma doar carne de pui verificata sanitar-veterinar.

     

    Deocamdata, scaderea nu s-a simtit in magazine. “Pana acum nu s-au constatat deloc scaderi in vanzari – nici la carnea de pasare si nici la oua”, a declarat Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour.

    Desi zvonurile existau de cateva saptamani, pana la finele saptamanii trecute nu pareau alarmati nici clientii de cash&carry – in mare parte restaurante, fast-food-uri sau mici magazine, conform reprezentantilor Selgros.

     

    Semnalul de alarma a fost tras chiar de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) prin vocea directorului sau general Lee Jong-Wook, care a apreciat ca izbucnirea unei pandemii (epidemie care se intinde pe o zona foarte mare) de gripa aviara “nu este decat o chestiune de timp”. Mai mult chiar, oficialul OMS a spus ca “o asemenea pandemie ar avea consecinte atat de dezastruoase incat ar intrece epidemia de SARS”. De la sfarsitul anului 2002, SARS s-a raspandit din China in multe alte tari contaminand peste 8.000 de persoane, dintre care 774 au si decedat.

     

    Gripa aviara este o amenintare, daca privim experienta trecutului. In 2003, virusul gripei aviare a facut 62 de victime umane in Asia de Sud-Est. Specialistii se tem in primul rand ca virusul ar putea suferi mutatii care sa-i permita transmiterea de la om la om. Acest lucru nu este confirmat inca.

     

    In acest context, OMS a recomandat vaccinarea anti-gripala. Chiar daca vaccinul antigripal comun nu ofera protectie specifica pentru gripa aviara, oficialii OMS sustin ca riscurile de infectie pot fi astfel reduse.

     

    Iar numarul de romani care au urmat recomandarile OMS i-a luat prin surprindere pe farmacisti. “Problema gripei aviare a determinat un numar foarte mare de pacienti sa apeleze la vaccinul antigripal”, afirma reprezentantii retelei de farmacii Sensiblu.

     

    Stocurile de vaccin antigripal din depozitele distribuitorilor au fost epuizate in doar cateva zile desi ar fi trebuit sa acopere nevoile intregii tari pana in luna ianuarie. “Aveam stocuri, calculate pe baza vanzarilor din anii anteriori, care ar fi trebuit sa ajunga pana in ianuarie”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Ileana Niculescu, director executiv la Asociatiei Distribuitorilor si Importatorilor de Medicamente (ADIM).

     

    Importatorii au facut deja comenzi suplimentare, iar autoritatile dau asigurari ca nu for fi probleme cu furnizarea vaccinului.

     

    In Romania, potrivit datelor din piata, se vand anual circa trei milioane de doze de vaccin antigripal. La un pret mediu de 25 lei noi, valoarea vanzarilor ajunge la 75 de milioane de lei (peste 20 de milioane de euro). Cam jumatate din doze sunt distribuite gratuit de Ministerul Sanatatii unor categorii cu risc ridicat de infectare. Deocamdata, ministerul a anuntat ca va organiza o licitatie internationala pentru a cumpara un milion de doze de vaccin pana la finele lunii noiembrie. Principalii producatori de vaccinuri sunt Aventis Pasteur, GSK, Solvay Pharma si Institutul Cantacuzino, acesta din urma distribuind vaccinuri doar spitalelor, afirma farmacistii.

     

    Pe plan international, marii producatori de medicamente au anuntat ca sunt dispusi sa faca parteneriate pentru a dezvolta tratamente pentru gripa aviara.

     

    Dar daca afacerile firmelor din domeniul farmaceutic cresc, companiile din turism incep deja sa piarda bani. Iar hotelurile din Delta Dunarii, zona in care gripa aviara a fost semnalata prima data, au fost primele afectate. “Aveam 126 de rezervari pentru saptamana asta (n.r. – saptamana trecuta) si au mai venit doar 42 de persoane”, spune Cornel Gaina, proprietarul hotelului Cormoran din Delta. El crede ca si afacerile din sezonul urmator vor fi afectate, din cauza ca ofertele turistice pentru 2006 se fac in aceasta perioada.

     

    Si Virgil Munteanu, directorul complexului de lux Delta Nature Resort, crede ca sezonul 2006 va fi compromis, dupa ce a pierdut cea mai buna vanzare din istoria complexului – lansat in primavara lui 2005. “Peste doua saptamani urmau sa vina doua grupuri mari, care ar fi umplut toate cele 30 de bungalowuri”, precizeaza Munteanu.

     

    Dar in cazul zvonurilor legate de epidemii, nu sunt afectate doar anumite regiuni – cum e, in acest caz, Delta. Lucia Morariu, presedinte Asociatie Nationale a Agentiilor de Turism sustine ca “orice suspiciune de genul acesta aduce anulari de grupuri turistice”. Si ea spune ca deja s-au anulat mai multe rezervari, iar daca “isteria nu va inceta, nu va putea fi salvat nici sezonul urmator”.

     

    Este de notorietate ca industria turismului este foarte sensibila la aparitia unor amenintari asupra sanatatii, dupa cum au descoperit tarile asiatice in urma cu doi ani, “in mijlocul” epidemiei SARS. State precum Tailanda sau Singapore, in care turismul are o pondere mare in PIB, au resimtit din plin efectele epidemiei. Unele estimari arata ca pierderile totale cauzate de SARS in Asia au atins 60 de miliarde de dolari.

     

    Valoarea arata ca efectele unor maladii asupra economiei nu sunt deloc de ignorat. De exemplu, in urma cu doi ani, in Olanda, gripa aviara a dus la sacrificarea a 30 de milioane de pasari in circa 2.000 de ferme, cu costuri de sute de milioane de euro.

     

    In acest moment, efectele descoperirii virusului in Romania sunt greu de cuantificat, la fel ca si evolutia bolii. Exporturile de carne de pasare nu aduc decat aproximativ doua milioane de euro pe luna. Insa carnea de pasare reprezinta un sfert din consumul intern de carne, potrivit lui Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii.

     

    IN CIFRE

     

    4.000 tone

    Exporturile romanesti de carne de pasare in 2004, potrivit Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR)

  • Asaltul discounterilor

    Intr-o singura luna, numarul discounterilor din Romania aproape ca s-a dublat. Pana la sfarsitul verii erau patru, acum sunt deja sapte. Noii veniti – Plus Discount, Kaufland si Penny Market – sunt, cu totii, din Germania, au know-how, bani multi si ambitii mari. Iar investitiile pentru care au taiat panglica numai luna aceasta totalizeaza aproape 100 milioane de euro.

     

    Discounterii nu au insemnat pana acum mare lucru pe piata romaneasca. Cifrele pe 2003 arata ca cele patru retele de magazine care deja functionau inainte de frenezia din aceasta toamna – Profi, XXL, Albinuta si miniMAX – isi imparteau un modest 2-3% din piata totala de retail din Romania. O situatie aparent inexplicabila, daca ne gandim ca un discounter este tocmai acel magazin care are produse mai putine pe rafturi decat un supermarket, dar si preturi ceva mai mici, deci mai atragatoare pentru clientii din tari care inca nu se pot mandri cu un nivel de trai ridicat.

     

    Dar si celor instariti le plac discounterele. In parcarea magazinului Plus din Brühl, Germania, putine erau, in primele zile de octombrie, masinile sub 10.000 de euro bucata. Asta dovedeste ca ideea care circula prin Romania, potrivit careia discounterele ar fi doar pentru saraci, e de fapt o prejudecata. Magazinul grupului Tengelmann din orasul german Brühl e mic in comparatie cu hypermarketurile care par sa-i hipnotizeze pe romani si are un aspect neobisnuit – fatada e “invelita” in caramida. “Asa sunt toate?” intreaba un ziarist roman din grupul care a vizitat Brühl-ul la inceputul lunii si care retinuse ca Plus-urile seamana intre ele ca niste picaturi de apa, de la felul in care e impartit spatiul la modul de operare.

     

    Hypermarketul, in schimb, e un spectaculos succes, desi si-a facut intrarea in Romania cam in acelasi timp cu discounterele. Iar succesul se poate masura si in cifre: Carrefour, care a venit in Romania in 2001, a intrat deja anul trecut in TOP 25 BUSINESS Magazin al celor mai mari companii private dupa cifra de afaceri, pe locul al 24-lea. Iar cifra de afaceri a Hiproma, compania care opereaza reteaua Carrefour, a fost de aproape 200 de milioane de euro – adica mai mult decat vanzarile cumulate a tuturor discounterilor din Romania.

     

    Dar e de asteptat ca fizionomia pietei romanesti de discount sa se schimbe, de vreme ce in toamna asta au inceput sa apara si numele mari: Plus a inaugurat nu doar un magazin in Capitala, ci si un centru logistic la Ploiesti. Si Kaufland a deschis un magazin, tot in Bucuresti, si un depozit central. Penny Market a deschis deja trei magazine. Asa ca, in mai putin de o luna, au fost taiate panglicile pentru investitii de circa 100 de milioane de euro.

     

    Ce aduc cei trei nou-veniti? Primul si cel mai important lucru pe care il promit sunt preturile mici. Din tiparul ofertei reduse iese, insa, Kaufland. Daca magazinele Plus au 1.800 de produse, pe o suprafata de vanzare de 1.200 mp, Kaufland are o suprafata de vanzare de aproape patru ori mai mare, de 4.500 mp, si implicit o oferta mult mai mare, care se apropie, in aceasta privinta, de formatul de hypermarket (Carrefour si Cora au suprafete de vanzare de peste 5.000 mp). Kaufland iese din tipar si cu galeria sa comerciala de 2.000 mp – magazinele de discount din Romania nu au asa ceva.

     

    Ambitiile declarate ale noilor veniti sunt mari. Daca cei de la Plus vor sa-si adjudece pozitia de lider pe sectorul de discount cu peste 51% din piata, “Kaufland tinteste pozitia de lider al intregii piete de retail”, dupa cum sustine spune Gunter Grieb, directorul general al Kaufland Romania.

     

    Ce au gasit, insa, pe piata, cei trei discounteri germani veniti odata cu toamna? Un retailer german, XXL, parte din grupul Rewe, primul discounter de pe piata, venit in 2001, care anunta in urma cu 2-3 ani planuri de expansiune rapida, nu mai are acum decat patru magazine. Nici magazinele Profi nu par sa stea mai bine. Au avut in 2004 o cifra de afaceri de doar 2 milioane de euro, iar principala realizare a anului trecut e trecerea pe profit (de 0,2 mil. euro) fata de pierderile din 2003. Tocmai pentru a incerca revigorarea afacerii, centrala de achizitie a Profi a fost unificata in cursul acestui an cu cea a Cora, magazine detinute de acelasi grup franco-belgian, Louise Delhaize.

     

    Si nici miniMAX Discount nu are o situatie stralucita. Retailerul e singurul care nu apartine de un grup international, fiind creatia omului de afaceri Rainer Excel, fost sef XXL, care acum ii este concurent direct. Pana acum, miniMAX Discount a deschis trei magazine, dar ritmul de expansiune e inferior celui anuntat la lansare.

     

    Planuri sonore anunta la inceputul anului si Dmitrijus Nikitinas, director de dezvoltare al VP Market (care opereaza Albinuta), care declara pentru BUSINESS Magazin ca intentioneaza sa deschida 20 de magazine in 2005. Reteaua Albinuta a demarat spectaculos, cu opt magazine in doua luni, dar a franat pe parcursul anului – are ca planuri imediate inaugurarea unui singur magazin, tot in sectorul 6 al Capitalei, unde sunt cele mai multe “Albinute”.

     

    Competitorii nou-veniti ai discounterilor deja existenti spun ca piata romaneasca nu e ceea ce ar trebui sa fie. In tari dezvoltate, precum Franta si Germania, cota de piata a discounterilor e de zece ori mai mare decat in Romania: 25-30% din intreaga piata de retail.

     

    “Cam tot atat o sa detina si discounterii pe piata romaneasca in circa cinci ani”, prognozeaza Michael Hurter, CEO al Plus Europa, parte a grupului german Tengelmann, in portofoliul caruia intra Plus, care a inaugurat saptamana trecuta centrul logistic pe care l-a construit la Ploiesti si care poate aproviziona 60 de magazine, dupa cum explica directorului general al Plus Discount Romania, Uwe Klostermann. Planurile Plus sunt extrem de ambitioase: vrea sa ajunga in urmatorii cinci ani la vanzari anuale de circa 400 milioane de euro. Asta inseamna aproape jumatate din vanzarile din 2004 ale Metro cash&carry, care a atins 1 miliard de euro cu cele 20 de magazine, si de doua ori mai mult decat vanzarile facute anul trecut de cele patru hypermarketuri Carrefour.

     

    Singurii dintre nou-veniti care nu si-au anuntat planurile privind cifra de afaceri sunt cei de la Kaufland, care au spus, in schimb, ca se vor extinde rapid: cinci magazine pana la sfarsitul anului (Ramnicu Valcea, Timisoara, Alba Iulia, Baia Mare si Ploiesti) si 15-20 de magazine in urmatorii ani, conform lui Gunter Grieb, directorul general al Kaufland Romania. Un singur detaliu privind vanzarile a dat Grieb: anume ca se asteapta la o valoare medie a unui bon de cumparaturi de 10 euro, fata de o medie de 16-18 euro in magazinele din Cehia. Un plan optimist – directorul de la Kaufland se asteapta la un numar de clienti mai mare decat pe piata Cehiei, pentru ca “piata locala de retail este mai putin dezvoltata si oferta de magazine este mai redusa”.

     

    Asteptarile celor de la Plus sunt de 6-7 euro, fata de un cos mediu de 12-15 euro, cat se inregistreaza in magazinele din Germania. “Magazinele din Romania sunt un pic mai mari ca suprafata si vor avea un trafic mult mai intens, poate chiar dublu fata de cel din Germania“, crede Michael Hurter, CEO al Plus Europa. Ca urmare, crede el, daca un magazin din Germania inregistreaza o cifra de afaceri medie anuala de 3,5 milioane de euro, cele din Romania ar putea ajunge la vanzari anuale de 2,5 – 3 milioane de euro fiecare.

     

    Asadar, ne putem astepta la un asalt al discounterilor. De ce? Unul dintre motive ar fi ca retailerii internationali se confrunta cu saturarea pietelor traditionale si cauta piete mai aerisite – iar Romania figureaza, alaturi de tari ca India, China, Turcia, Vietnam, Rusia ori Bulgaria pe lista celor mai bune oportunitati de investitii pentru companiile de retail si producatorii de bunuri de consum, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanta PricewaterhouseCoopers(PwC). Potrivit studiului, nivelul vanzarilor de retail pe cap de locuitor in Romania este de 630 de dolari anual, in comparatie cu o medie de 2.000 de dolari in Ungaria, Cehia sau Polonia. “Aceste cifre arata potentialul pietei romanesti, daca se ia in considerare cresterea economica medie, preconizata la 4-5% pentru urmatorii ani”, mai arata studiul PwC.

     

    Asadar, nu e de mirare ca tot mai mute nume mari au pretentii la o felie cat mai consistenta din retailul romanesc. Dar nici tortul nu e inca bine copt, si nici toti pretendentii nu sunt inca prezenti.

  • Comertul banilor putini

    Principala caracteristica a magazinelor de tip discount sunt preturile mici si o gama restransa de produse. Desi cota de piata a discounterilor din Romania este acum nesemnificativa (2-3% din totalul retailului), cele trei grupuri germane nou venite par decise sa inceapa asaltul; unul dintre competitori vorbeste de o cota de 30% peste cinci ani.

     

    PIONERII

     

    XXL: Este primul venit pe piata romaneasca de discount. XXL, parte din Rewe, a deschis primul magazin in 2001, in Bucuresti. Au urmat cele de la Buzau, Sibiu si Targoviste; expansiunea a fost, cel putin deocamdata, stopata.

     

    PROFI: Reteaua detinuta de grupul franco-belgian Louis Delhaize cuprinde 23 de magazine in zona centrala si de vest a tarii.

     

    MiniMAX DISCOUNT: Este un concept autohton, iar investitiile au demarat prin construirea unui centru de achizitii. miniMAX Discount a inaugurat, in 2005, trei magazine: la Slatina, Targoviste si Urziceni. Investitia unitara este de 750.000 de euro.

     

    ALBINUTA: Este marca romaneasca pentru magazinele retailerului lituanian VP Market, care a atacat piata la sfarsitul anului trecut. Reteaua Albinuta este prezenta doar in Capitala, prin opt magazine, unde va mai fi deschis cel putin unul pana la finalul lunii. Media de investitii pe magazin este in jur de 100.000 – 150.000 de euro.

     

     

    NOU-VENITII

     

    PLUS: O marca a companiei Plus Discount, parte a grupului german Tengelmann. Tinta grupului german: 120 de magazine in orasele cu peste 40.000 de locuitori din Romania, investitia totala fiind estimata la 200 de milioane de euro.

     

    KAUFLAND: Apartine grupului Schwarz, care a deschis un magazin de tip discount de mari dimensiuni (4.500 mp suprafata de vanzare) in Bucuresti. Pana la sfarsitul lui 2005, Kaufland vrea sa aiba cinci magazine operationale, ritmul de dezvoltare din urmatorii ani fiind de 15-20 de magazine pe an. Investitia totala va depasi 300 de milioane de euro.

     

    PENNY MARKET: Apartine, ca si XXL, grupului Rewe si a deschis deja trei magazine. Potrivit concernului german, planurile pentru urmatorii ani vizeaza crearea unui lant de 50 de magazine de discount – XXL si Penny Market – la care se adauga un depozit central.

  • Cumparati un Rolls?

    Cele 10 zile ale editiei de anul acesta a SIAB au adus doua noi recorduri pentru organizatori: aproximativ un sfert de milion de vizitatori si venituri de aproape doua milioane de euro. Vizitatorii se bucura ca si-au facut poze langa masini rare, iar organizatorii sunt satisfacuti la gandul ca interesul pentru SIAB este in crestere. Pentru ca, dupa toate calculele lor: “interes” inseamna “promovare”.

     

    Despre editia de anul acesta a Salonului International Auto Bucuresti (SIAB) s-ar putea spune ca a lansat o noua moda: cea a fotografiilor facute cu telefonul mobil langa o masina de lux, indiferent ca a fost vorba despre Bentley, Rolls-Royce sau Aston Martin. Multi din cei 240.000-250.000 de vizitatori ai SIAB 2005 n-au ratat ocazia sa se imortalizeze in dreptul unor masini pe care le vezi, cel mai des, in cataloage, in emisiuni TV sau in posterele lipite pe peretii dormitoarelor celor mai pasionati dintre pasionati.

     

    Lasand gluma la o parte, cei aproape 250.000 de vizitatori care au trecut timp de 10 zile pragul SIAB-ului (intre 7 si 16 octombrie 2005) au fost o sursa de bucurie pentru organizatori. “Este un record absolut”, afirma Brent Valmar, presedintele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA) si directorul importatorului Porsche Romania. De altfel, APIA, impreuna cu compania franceza AMC – de al carei nume se leaga salonul auto de la Paris – au format societatea AMC-APIA, organizatorul SIAB.

     

    La drept vorbind, nu doar marcile exclusiviste, “exotice”, cum ii place lui Brent Valmar sa le numeasca au atras atentia vizitatorilor. “Numarul noutatilor prezente la salon se ridica la circa 50-60”, explica Thierry Hesse, vicepresedintele AMC-APIA. Fiecare marca prezenta la targ a adus o noutate, incepand cu Dacia, care a expus in premiera modelul Logan cu motor Diesel, si continuand cu Citroen, Toyota, Audi sau Skoda.

     

    Asa stand lucrurile, a fost SIAB 2005 mai mult decat o “sedinta foto”, fie ea si una speciala? Organizatorii spun ca, deocamdata, doar s-au facut contractele, urmand ca actul propriul-zis al vanzarii sa se intample in lunile urmatoare.

     

    Cum au mers vanzarile in sectorul masinilor de lux? Reprezentantii producatorului britanic Aston Martin anuntasera ca la editia de anul acesta – prima de altfel la care au luat parte, la fel ca si cei de la Rolls-Royce – au ca obiectiv vanzarea a trei automobile. O estimare similara au facut si cei de la Automobile Bavaria, importatorul BMW in Romania, care mizau pe incheierea a trei contracte pentru modelul Rolls-Royce Phantom. “Am auzit ca toate masinile din standurile marcilor exotice au fost contractate. Asta nu insemana insa ca aceste masini vor fi si vandute”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Brent Valmar, presedintele APIA. Pe de alta parte, nu putine sunt vocile care sustin ca, in cele 10 zile ale targului, s-a exagerat nu o data in ceea ce priveste succesul de vanzari al masinilor de lux la actuala editie a SIAB.

     

    Motivul? In primul rand ar putea fi invocata nevoia de publicitate. Adevarul e ca masini gen Rolls-Royce sau Porsche Carrera GT, al caror pret (cu toate taxele) se apropie de jumatate de milion de euro, nu se vand chiar atat de usor pe cat lasa sa se inteleaga legendele ce se tes in jurul marilor targuri auto din Romania. Specialistii spun ca vanzarea unei asemanea marci necesita un efort care se intinde pe durata a catorva luni. Anul acesta, bunaoara, s-a spus ca omul de afaceri Irinel Columbeanu si-ar fi cumparat un Rolls-Royce. “Informatia” a fost, insa, oficial infirmata.

     

    Totusi, masinile care costa aproape o jumatate de milion de euro nu au fost nici cele mai scumpe, nici cele mai ieftine aparitii de lux de la SIAB. Un Maserati de curse avea afisat un pret de 750.000 de euro (varianta CIP).

     

    Una dintre masinile foarte scumpe si extrem de rare prezente in premiera la Bucuresti a fost si un Porsche Cayman. Thierry Hesse, vicepresedintele de la AMC-APIA, se mandreste ca acest model a venit in Romania si nu la salonul de la Lyon, care s-a desfasurat in paralel cu evenimentul de la Bucuresti. Un alt Porsche care a facut furori la SIAB a fost Carrera GT. “Aceasta masina s-a fabricat in serie redusa, fiind scoase la vanzare doar 1.100 de exemplare”, a declarat Brent Valmar, fara sa poata insa preciza daca modelul adus la SIAB a fost contractat.

     

    Ceva “mai jos” cu cateva trepte pe o imaginara scara a preturilor s-a aflat Aston Martin (marca devenita mai cunoscuta in Romania dupa ce internationalul Adrian Mutu si-a cumparat o astfel de masina), ale carei preturi au fost cuprinse intre 128.000 si 310.000 de euro. Tot din categoria masinilor de lux – pe langa marcile prezente mai mult in filmele de actiune: Maserati, Aston Martin, Lamborghini, Porsche Carrera GT etc – fac parte si marcile mai “populare”, cu preturi intre 50.000 si 100.000 de euro. Brent Valmar include in aceasta categorie marci precum Mercedes, BMW, Volvo si Audi. Cu exceptia Mercedes, toate celelalte marci au venit la SIAB. Vanzarile totale ale acestor marci, la care se adauga si masinile “din filme” se cifreaza la aproximativ 2.500 de unitati pe an.

     

    Luxul nu a fost singurul motor care i-a atras pe vizitaori la standuri. Brent Valmar a sesizat o “mutatie” in gusturile romanilor: “Romanul incepe sa se orienteze nu doar catre masinile care ii confera un anumit statut, ci si catre cele care ofera mai multa siguranta in trafic.”

     

    Dincolo de contractele semnate la SIAB, care se vor concretiza sau nu in vanzari propriu-zise, salonul poate accelera vanzarile de masini pana la sfarsitul acestui an. Un reprezentant APIA afirma ca, in ultimul trimestru al lui 2003 – anul in care s-a desfasurat editia anterioara a SIAB – s-au vandut cu 70% mai multe masini decat in trimestrele anterioare targului. Plusul se datoreaza si SIAB, insa nu trebuie ingnorat nici faptul ca, in general, sfarsitul de an este benefic pentru vanzarile din mai toate industriile care se adreseaza consumatorilor finali.

     

    Cat i-a costat pe organizatori acest veritabil regal cu actori pe patru roti? Deocamdata, cifrele pentru acest an nu au fost puse “cap la cap”. Totusi, ne-aam putea raporta la editia anteriaora, cand AMC-APIA a scos din buzunar circa 1,5 milioane de euro. Nota bene: acestea sunt doar costurile organizatorilor, la ele adaugandu-se banii investiti de participanti in standuri. Iar din cate spune Valmar, un “stand serios, comparabil cu unul de la saloanele din strainatate”, costa pese 100.000 de euro.

     

    La costuri mari, sunt asteptate si venituri pe masura. Cel putin din partea organizatorilor. Totusi, cifrele din 2005 nu vor fi iesite din comun. Cifra de afaceri totala a SIAB se va ridica la circa doua milioane de euro. Si, daca raportam aceasta cifra la costurile de la SIAB 2003, cifrate la 1,5 milioane de euro, (atentie, pentru o suprafata mai mica), vedem ca profitul organizatorilor nu poate fi prea mare.

     

    Numarul de participanti in crestere face ca spatiul de la Romaero sa devina neincapator. Cei de la AMC-APIA nu exclud posibilitatea ca editiile urmatoare ale SIAB sa se desfasoare intr-o alta locatie – posibil Romexpo. De asemenea, numarul importatorilor romani ar putea creste, prin participarea la targ a companiilor auto din cadrul Tiriac Holding.

     

    In continuare, SIAB se va desfasura tot din doi in doi ani. “Organizarea anuala a targului ar necesita un efort financiar nejustificat. In plus, noutatile expuse ar fi mai putine”, explica Brent Valmar, de la Porsche Romania.

     

    Este evident ca scopul principal al salonului auto de la Bucuresti nu este vanzarea pe loc a automobilelor expuse. Acest lucru se intampla, desigur, insa promovarea este “mobilul” numarul unu al SIAB. O promovare cu costuri ridicate si pentru organizatori, si pentru imporatori. Insa costurille, oricat de piperate, nu ii ustura prea tare pe participanti, pentru ca si vanzarile au mers din plin anul acesta. De fapt, au mers chiar atat de bine incat cresterea de 70% a pietei i-a luat prin surprindere pe toti jucatorii implicati. Si, daca vanzarile merg bine, prin promovare pot merge si mai bine. Cresterea se datoreaza, desigur, si diversificarii mijloacelor de finantare.

     

    Numarul mare de vizitatori ai SIAB nu pot decat sa-i bucure pe dealerii auto. Totusi, nu trebuie neglijata intrebarea cati dintre cei care s-au fotografiat langa masinile expuse la targ au de gand sau isi permit sa faca pasul urmator, sa cumpere. Fie si un model mai ieftin. Cum un profil al viziatorului SIAB nu exista, organizatorii si importatorii se lauda cu cifrele generale. Pana la urma, marimea chiar conteaza. Mai ales cand e vorba de cifre.

  • Americanii inteleg mai greu

    Autoritatile au anuntat oficial, saptamana trecuta, ca au ajuns la o intelegere cu firma EADS pentru renegocierea totala a contractului pentru securizarea frontierelor. Potrivit ministrului de interne Vasile Blaga, dupa ce vor fi eliminate toate suprapunerile intre acest contract si proiectele cu finantare europeana referitoare la securizarea frontierelor, valoarea contractului s-ar putea reduce cu 250 de milioane de euro, adica de la 650 la 400 de milioane.

     

    Mai putin succes au avut, pana acum, incercarile guvernantilor de a ajunge la o intelegere cu firma americana Bechtel, constructoarea autostrazii Brasov-Bors. Ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, nu s-a sfiit sa-i acuze pe americani ca “inteleg un pic mai greu” sa se conformeze legislatiei romanesti, ceea ce impiedica renegocierea contractului cu ei. Ar fi vorba de rezistenta celor de la Bechtel la cerinta autoritatilor romane de a reduce avansul care ar trebui platit de stat companiei americane pentru lucrarile la autostrada.

     

    Totusi, s-ar zice ca nu puterea redusa de pricepere a Bechtel impiedica in primul rand autostrada sa inainteze, ci reticenta autoritatilor de a finanta acest proiect in general. Premierul Tariceanu a declarat iarasi ca nu se poate lucra in paralel la doua proiecte mari – Coridorul IV paneuropean de transport si autostrada Bechtel – si ca Romania, in virtutea obligatiilor fata de UE, trebuie sa dea prioritate Coridorului IV. De altfel, saptamana trecuta, acelasi ministru Dobre a anuntat ca va incepe negocierile cu Banca Europeana de Investitii pentru un credit de 187,5 milioane de euro, necesar tronsonului de autostrada Cernavoda-Constanta (parte a Coridorului IV).

     

    In aceste conditii, singurii care mai sustin proiectul Bechtel raman, din nou, ministrii UDMR, Marko Bela si Borbely Laszlo, dornici sa ofere electoratului lor speranta intr-o relansare economica a Transilvaniei traversate de autostrada. Borbely, ministrul lucrarilor publice, a minimalizat conflictul cu Bechtel, afirmand ca de fapt contractul este valid si “se negociaza doua-trei probleme”, iar Marko a reflectat, excedat, ca toate neintelegerile pe tema prioritatilor in materie de autostrada n-au avut drept efect decat stagnarea tuturor lucrarilor: “Cam 10 km in opt luni, spre Constanta. Iata rezultatul divergentelor”.

  • Numai de n-ar ieftini toti odata

    Luptele duse de autoritati cu firmele petroliere pentru ieftinirea carburantilor continua. Saptamana trecuta, petrolistii iesiti de la discutiile cu presedintele Basescu au anuntat ca e posibila reducere a preturilor, cu cateva conditii insa. Seful Rompetrol, Dinu Patriciu, a avut trei propuneri: egalizarea accizelor la benzina si motorina (o idee mai veche a omului de afaceri), scaderea tarifului de transport si de distributie a energiei electrice si preluarea in administrarea companiei a conductei de transport petrolier Midia-Constanta, administrata acum de Petrotrans.

     

    Daca Ministerul Finantelor nu reactionase in nici un fel saptamana trecuta la propunerea cu accizele, ministrul economiei, Codrut Seres, s-a declarat de acord sa-i cedeze conducta lui Patriciu, refuzand sa accepte insa o reducere a tarifelor pentru energia electrica. Prin urmare, ieftinirile spectaculoase promise nu s-au intamplat, iar daca preturile n-au crescut, aceasta nu se datoreaza nici fortei prezidentiale de persuasiune, nici unor solutii minune gasite de petrolisti, ci faptului ca scumpirea petrolului pe piata internationala a luat o pauza.

     

    Dar promisiunile continua sa curga: dupa o discutie cu seful OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, deputatul Pavelescu de la Partidul Initiativa Nationala sustine ca austriacul a promis ca preturile la pompa practicate de OMV in Romania vor fi cele mai mici din Europa, atat la benzina, cat si la motorina. Cu asemenea auspicii, singura problema ar mai fi doar ca restul companiilor sa nu ieftineasca si ele benzina atat de mult ca Petrom: altfel, vorba lui Codrut Seres, “pot fi acuzate de comportament anticoncurential”.

  • Farmecul discret al zvonurilor

    Masina de zvonuri a mediului politic a produs saptamana trecuta inca o speculatie, dupa care PSD accepta sa nu se mai lupte pentru fotoliile lui Nastase si Vacaroiu de la conducerea celor doua Camere, cu conditia sa se amane sine die schimbarea presedintilor PSD de consilii judetene. Dupa cum se stie, planul initial al coalitiei era sa-i debarce mai intai pe presedintii celor doua Camere, apoi pe presedintii pesedisti de consilii judetene.

     

    Speculatia de acum s-a intemeiat pe o afirmatie a ministrului administratiei si internelor, Vasile Blaga: ca sa poata trece prin Parlament pachetul de legi privind administratia publica, acesta s-a declarat dispus sa renunte la aplicarea imediata a articolului care spune ca presedintii de consilii judetene pot fi revocati cu majoritate simpla de voturi (jumatate plus unu din voturile consilierilor). Potrivit lui Blaga, articolul ar urma sa fie aplicat abia din 2008, ceea ce ar insemna ca pozitiile “baronilor locali” ai PSD n-ar mai fi amenintate (in prezent, sefii consiliilor judetene nu pot fi schimbati decat cu doua treimi din voturile consilierilor).

     

    Desi concesia avansata de ministrul Blaga a fost laudata pentru pragmatism de comentatorii favorabili opozitiei, pragmatismul ministerial si-ar putea avea insa originea in dorinta de a-i feri de primejdia revocarii tocmai pe presedintii de consilii locale ai puterii, amenintati si ei de principiul majoritatii simple. In asemenea conditii, daca ideea trocului politic intre coalitie si PSD nu-si pierde sensul, cu siguranta isi pierde insa orice farmec.

  • Mai vorbim la anul

    Presedintele Traian Basescu a reusit, saptamana trecuta, sa mai agite inca o data spiritele pe scena politica romaneasca. Dupa o runda de consultari “in familie” la Cotroceni, de la care au lipsit principalele partide de opozitie, PSD si PRM, Basescu a iesit la rampa si a declarat ca vrea sa organizeze in 2006 un referendum pe tema parlamentului unicameral si a votului uninominal, la pachet cu alegerea europarlamentarilor la care Romania are dreptul ca viitor stat al UE.

     

    In ceea ce ii priveste pe liderii partidelor parlamentare, daca sunt toti de acord ca legislativul trebuie reformat, viziunile lor despre cum trebuie realizata aceasta reforma difera. In timp ce UDMR si minoritatile resping ideea parlamentului unicameral, in jurul ei s-au raliat politicieni cu orientari ideologice altfel complet diferite – Traian Basescu, Mircea Geoana, dar si Dan Voiculescu, care i-a oferit acum presedintelui o sustinere surprinzatoare, avand in vedere ca pana acum seful statului si-a manifestat de cate ori a avut ocazia antipatia pentru “solutia imorala” reprezentata de coabitarea cu Partidul Conservator.

     

    In PSD lucrurile sunt insa mai complicate, in conditiile in care in partid exista doua curente, unul care doreste reforma parlamentului (in frunte cu Mircea Geoana), altul care vrea pastrarea statu-quo-ului (Nicolae Vacaroiu sau Antonie Iorgovan si-au declarat deja opozitia fata de un legislativ unicameral, in timp ce Ion Iliescu s-a aratat sceptic fata de relevanta votului uninominal). Pe de alta parte, nici in privinta prezentei la consultarile de la Cotroceni, PSD n-a avut o pozitie unitara: fruntasii de la Cluj ai partidului ar fi dorit sa participe, in timp ce liderii de la Bucuresti au boicotat consultarile, pe motiv ca Traian Basescu i-ar fi acuzat gratuit ca saboteaza la Bruxelles aderarea Romaniei la UE.

     

    Framantarile politicienilor romani pe tema aparent inactuala a reformei parlamentului nu au trecut neamendate de oficialii europeni. Emma Nicholson, vicepresedinte al Comisiei de afaceri externe a Parlamentului European, fost raportor pentru Romania al Comisiei Europene (si, in treacat fie spus, o buna prietena a fostului premier Adrian Nastase), a sugerat guvernantilor sa se concentreze deocamdata pe eforturile pentru integrarea in UE si sa amane reforma parlamentului dupa 2007.

  • Intre doua motiuni

    In lipsa probabil de idei pentru inca o motiune impotriva puterii, un grup format din zece senatori si deputati ai PRM a propus un proiect de lege care sa reglementeze controlul medical general asupra starii de sanatate a persoanelor publice din Romania. Peremistii vor ca presedintele Romaniei, parlamentarii, membrii guvernului, magistratii, primarii si alte categorii de persoane cu functii publice sa fie obligati sa se supuna anual unui control medical general.

     

    Partea interesanta a propunerii este ca demnitarii vor fi nevoiti sa treaca si de o examinare psihiatrica. Daca refuza sa fie consultata, persoana respectiva ar risca o amenda cuprinsa intre 5.000 si 10.000 de lei noi. Mai important decat atat, peremistii au propus ca un eventual refuz al unui demnitar sa poata constitui un motiv pentru suspendarea din functie.

     

    Initiativa parlamentarilor PRM a constituit o surpriza, in special datorita faptul ca in ultima campanie electorala, in momentul cand s-a pus problema examinarii psihiatrice a candidatilor la Presedintie, membrii acestui partid s-au opus vehement initiativei, prin vocea lui C.V. Tudor.

  • Bulgaria, o piatra de moara

    Inceputul de toamna a adus si o veste buna la capitolul integrarii europene. Raportul de tara pe care Comisia Europeana il va face public in cursul acestei luni va fi nu doar mai bun decat cele anterioare, dar Romania va primi din partea UE o nota mai mare decat Bulgaria. Zvonurile initiale pe aceasta tema au fost intarite pe parcursul saptamanii trecute de presedintele Traian Basescu si de premierul Calin Popescu-Tariceanu. Cei doi au aruncat deja pe piata informatii despre mai multe puncte atinse in raport, inainte ca el sa fie facut public.

     

    Presedintele a precizat ca singurele chestiuni care mai pot sa activeze clauza de salvgardare sunt lupta impotriva marii coruptii si securizarea frontierelor, dar s-a declarat increzator in capacitatea autoritatilor de a pune la punct si aceste probleme. Primul-ministru a declarat si el ca Romania si-a rezolvat problemele legate de concurenta, justitie si afaceri interne, coruptia rezistand doar din cauza incompetentei unora dintre magistrati.

     

    In acelasi timp, vantul favorabil care bate dinspre UE i-a dat posibilitatea lui Tariceanu sa adopte o atitudine paternalista fata de vecinii de la sud de Dunare. Invers decat in anii trecuti, cand oficialii bulgari se declarau ingrijorati ca trebuie sa astepte ca Romania sa ajunga din urma progresele tarii lor, Tariceanu s-a aratat acum ingrijorat ca esecul bulgarilor in lupta cu marea coruptie ar putea trage in jos Romania. Nu fara a adauga insa, cu generozitate, ca trebuie sa sustinem eforturile Bulgariei, pentru ca cele doua tari sa se integreze impreuna in 2007.