BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Gripa si profitul

    Virusul gripei aviare a infestat nu doar lebedele Maliucului, ci si business plan-urile unor companii. Daca pentru multe dintre acestea pierderile sunt dificil de cuantificat pe termen mediu sau lung, exista insa si cateva ale caror cifre de afaceri au crescut ca urmare a confirmarii prezentei „infamului“ H5N1 pe teritoriul Romaniei.

      

    Daca in cazul pasarilor bolnave nu mai exista decat o singura solutie – efectivele de pe o anume raza din jurul unui focar de gripa aviara sunt sacrificate si incinerate -, crescatorii au totusi la dispozitie mai multe metode de prevenire a unei eventuale epidemii. Prin urmare, inca de la primele anunturi privind aparitia unor posibile cazuri de gripa aviara in judetul Tulcea, atat fermierii, cat si autoritatile locale, s-au grabit sa cumpere produse de dezinfectare. O prima consecinta: vanzarile in domeniu au crescut exploziv. „Fata de anul trecut, vanzarile s-au triplat“, spune Ferenc Korponay, director general al companiei Maravet din Baia Mare. Maravet importa si distribuie produse de uz veterinar, printre care dezinfectantul Virocid, produs de compania belgiana CID Lines. Virocid a fost testat impotriva gripei aviare si a fost utilizat in urma cu doi ani in Belgia si Olanda, cand virusul a afectat un numar mare de ferme din aceasta zona.

     

    Un alt mare producator de profil – DuPont – a anuntat recent ca a crescut livrarile de dezinfectanti de uz veterinar – sub marca Virkon S – catre tari din Europa de Est si Asia, inclusiv in Romania.

     

    „Acceleram eforturile pentru a acoperi cererea“, a declarat un purtator de cuvant al DuPont, fara a preciza informatii legate de valoarea vanzarilor. Totusi, oficialii companiei au mai spus ca DuPont a adaugat un al doilea schimb la fabrica din Sudbury, Marea Britanie, unde se produce Virkon. Pe langa cele doua marci, in Romania au mai fost utilizate si alte produse pentru dezinfectare, inclusiv fabricate de companii autohtone.

     

    Nu numai fermierii au cumparat dezinfectanti, ci si statul, prin Directiile Sanitar-Veterinare. Din 7 octombrie, cand a fost declarata suspiciunea de gripa aviara in Delta Dunarii, Romania a cheltuit aproximativ cinci milioane de euro pentru izolarea zonelor afectate, protectia si ajutorarea populatiei, aplicarea procedurilor standard prevazute de tarile europene, potrivit lui Mugur Craciun, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

     

    Desi zarva produsa inca de la primele semne ale aparitiei virusului gripei aviare in Romania a avut un impact foarte rapid, efectele asupra vanzarilor de produse de dezinfectie nu au fost nici pe departe similare celor inregistrate in cazul crizei din 2003 din Asia si Europa. „Belgienii (reprezentantii CID Lines – n.r.) ne-au spus ca le-au crescut vanzarile de peste 50 de ori in Asia sau Olanda“, afirma Ferenc Korponay.

     

    Dupa o triplare in ultimele saptamani, reprezentantul Maravet nu se asteapta la o continuare a trendului crescator. „Nu cred ca vanzarile de Virocid vor mai creste, daca se tine epidemia sub control“, apreciaza Korponay. Interesul fermierilor de a-si proteja efectivele este justificat mai ales de faptul ca, potrivit Agentiei Franceze de Securitate Alimentara, gripa aviara duce la mortalitate cu incidenta intre 90-100% dintre pasarile infectate, in conditiile in care boala poate afecta aproape toate speciile de pasari – domestice si salbatice. Virusul H5N1 este foarte contagios si se transmite pe cale aeriana sau contact direct intre pasari si chiar prin intermediul materialelor contaminate (hrana, apa, haine etc.). La oameni, transmiterea virusului de la pasari a fost constatata inca din 2003, pe continentul asiatic, iar boala a facut pana acum peste 60 de victime.

     

    Insa cea mai mare temere este legata de aparitia unei mutatii a virusului care sa permita transmiterea de la om la om – lucru inca neconfirmat. Iar Organizarea Mondiala a Sanatatii (OMS) a afirmat in repetate randuri ca acest lucru nu este numai posibil, ci chiar si  foarte probabil. Transformarea unui virus al gripei aviare intr-o tulpina cu potential patogen ridicat pentru om este „doar o problema de timp“, a apreciat la inceputul saptamanii trecute directorul general al OMS, Lee Jong-Wook. Urmarea? Cel mai probabil o pandemie, adica o epidemie care se intinde pe o zona foarte mare, care ar putea provoca milioane de decese in randul oamenilor.

     

    In plan economic, potrivit unor calcule prin extrapolare facute de Banca Mondiala, o pandemie provocata de virusul gripei aviare ar provoca numai tarilor dezvoltate pierderi de aproximativ 550 de miliarde de dolari. Poate tocmai de aceea, cele cateva milioane cheltuite acum de statul roman in scopuri profilactice, la care se adauga sumele platite de companii, pot fi vazute mai degraba drept investitii in toata regula. Chiar daca nu au fost planificate.       

  • Cum se vinde energia?

    In prezent, in Romania, energia electrica se vinde in patru moduri:

     

    BURSA: Piata pentru ziua urmatoare este constituita pe principiile bursei, administrata de OPCOM, pretul fiind stabilit de cerere si oferta. 

     

    PIATA DE ECHILIBRARE: Administrata de Dispeceratul Energetic National, piata de echilibrare cumpara necesarul pentru asigurarea captivilor, tot la un pret  determinat de cerere si oferta.

     

    CONTRACTE: Piata contractelor bilaterale, unde consumatorii eligibili negociaza direct cu producatorii, pretul rezultand in urma negocierii.

     

    PIATA REGLEMENTATA: Operatorul acestei piete este Electrica, iar energia (17% din productie) se vinde la pretul stabilit de ANRE.

  • LICITATII: Energia transparenta

    Pana la sfarsitul anului, 83% din productia de electricitate din Romania va fi adjudecata de consumatori eligibili si de redistribuitori. Si totul ar urma sa se faca intr-o transparenta desavarsita. Cel putin asta sustine ministrul Codrut Seres.

     

    Daca noile proceduri se respecta si daca pretul de vanzare va fi conform cu pretul energiei pe bursa, inseamna ca sectorul industrial va cumpara si va consuma in 2006 energie electrica de peste 400 mil. euro. In consecinta, in cursul urmatoarelor patru-cinci saptamani, vom asista la o serie de licitatii in care se va vinde pentru prima data cantitatea de energie conforma cu gradul de deschidere a pietei din 2005, si anume 83%. Potrivit autoritatilor, diferenta intre procedurile de tranzactionare din acest an si cea din anii trecuti este data de caracterul public al contractelor.

     

    „Fata de trecut, cand fiecare producator sau furnizor isi organiza singur licitatia de vanzare a energiei electrice disponibile (presupunand ca vindea prin licitatie), pe viitor astfel de licitatii se vor organiza si in cadrul Opcom (operatorul bursei de energie – n.r.), deci de o terta parte, cu garantia corectitudinii si egalitatii de sanse a cumparatorilor“, spune pentru BUSINESS Magazin directorul general al Departamentului Dezvoltarea si Functionarea Pietei de Energie din cadrul Autoritatii Nationale pentru Reglementarea Energiei (ANRE), Alexandru Sandulescu. Singurii producatori care mai pot totusi sa-si incheie contractele dupa bunul lor plac sunt Rompetrol – pentru centrala Midia, care tocmai a fost preluata de compania condusa de Dinu Patriciu – si proprietarii de microhidrocentrale, adica ESPE Energia Romania, ISPE si Energy Holding, pe care modificarea legii nu ii poate obliga sa faca licitatie. Pentru ceilalti producatori,  statul roman, ca actionar principal, „poate sa le impuna vanzarea energiei electrice disponibile prin  cadrul transparent aflat in discutie“, mai spune reprezentantul ANRE.

     

    Primul si cel mai important efect al aplicarii noilor reglementari va consta in majorarea tarifelor pentru energia vanduta pe piata libera. In opinia analistilor, noua reglementare va avea acest efect ca urmare directa a faptului ca orice producator de electricitate va putea sa aleaga cumparatorul care plateste cel mai mare pret. Nicolae Opris, presedintele ANRE, admite ca noul sistem va fi in avantajul vanzatorilor de electricitate: „Vanzatorul va vinde la cel mai bun pret“. Iar vanzarea pe bursa poate fi benefica pentru producatori deoarece, in ultimele patru luni, pretul mediu obtinut de producatorii care au vandut pe bursa a fost de 30 euro/MgW. Bineinteles, pretul este bun pentru companii ca Nuclearelectrica si Hidroelectrica, al caror cost de productie este intre 12 si 20-25 euro/MgW.

     

    Pentru Termoelectrica, a carei productie e foarte scumpa, putand ajunge si la 100 de euro, licitatia probabil ca nu va exista, iar energia va fi varsata, din nou, in contul Electrica. Oficialii s-au ferit sa spuna daca preturile pe fiecare contract vor fi facute publice. „Ca preturi, probabil se vor publica informatii agregate, astfel incat sa fie exclusa posibilitatea «furtului» de clienti, bazat pe informatii precise din fiecare contract“, spune Alexandu Sandulescu.

     

    Primii mentionati, Nuclearelectrica si Hidroelectrica, sunt si cei mai vanati producatori – in special cea din urma, despre ale carei contracte secrete cu energie ieftina s-a tot vorbit, si care va scoate la licitatie cea mai mare parte a productiei.

     

    „Energia produsa de Hidroelectrica va fi vanduta firmelor, din 2006, prin proceduri transparente, in baza unor contracte pe o perioada de 12 luni, incheiate in functie de necesitatile de consum ale beneficiarilor“, a declarat  ministrul economiei si comertului, Codrut Seres. Potrivit noilor proceduri, companiile care vor semna contractele cu Hidroelectrica vor fi obligate sa achite contravaloarea energiei electrice, chiar si in cazul in care vor decide sa renunte la colaborarea cu producatorul de energie. 

     

    Ministrul Codrut Seres a precizat ca importanta la licitatie va fi diagrama de consum a cumparatorului, care poate achizitiona exact cat are nevoie sa consume. Cu doua limite: sa faca o oferta financiara care sa indeparteze competitorii si sa nu depaseasca 30% din cantitatea scoasa pe piata libera de respectivul producator. Aceste reguli trebuie indeplinite si de redistribuitori sau exportatori, care nu trebuie sa dovedeasca ce nevoi de consum au, ci doar faptul ca indeplinesc legal aceasta activitate.

     

    Deschiderea si promisa transparenta a pietei va avea insa efectul unor adevarate socuri electrice in cazul filialelor de distributii ale Electrica. Acestea vor primi 17% din productie, partea lor de energie reglementata, care va merge predominant catre consumatorii captivi, iar pentru a-si satisface restul de contracte, va trebui sa cumpere energie de pe piata libera.

     

    Daca noua metoda va functiona sau nu, vom sti doar dupa ce licitatiile vor fi avut deja loc, adica la inceputul anului viitor.

  • PET-mania

    Frank Furedi, profesor de sociologie de la University of Kent (Marea Britanie), gaseste ca e normal ca banii cheltuiti pentru animalele de companie sa fie tot mai multi pentru ca, spune el, acestea devin din ce in ce mai importante in viata oamenilor.

     

    PACHET SALARIAL: Un studiu de anul acesta al Societatii de Management al Resurselor Umane din Statele Unite arata ca 10% dintre specialistii in resurse umane din companiile cu mai mult de 500 de angajati ofera asigurari pentru animale incluse in pachetul salarial. Pe ansamblu, 5% dintre companiile americane au oferit in cursul lui 2005 angajatilor aceasta optiune, ceea ce inseamna mai mult decat dublu fata de nivelul din 2004.

     

    ASIGURARI: In Marea Britanie exista peste 400 de tipuri de asigurari pentru animale, conform publicatiei The Scotsman. Mai mult de jumatate dintre englezi – 51% – fie au, fie se gandesc sa cumpere o asigurare de sanatate pentru animale, in conditiile in care trei sferturi din englezi sunt posesori de animale de companie, conform unui studiu efectuat recent de Synovate pe 6.109 respondenti din Marea Britanie, SUA, Rusia, Cehia, Bulgaria, Thailanda, Filipine, Taiwan si Hong Kong.

     

     

    SERVICII MEDICALE: Chirurgia pe creier, tratamentul cancerului, dializa canina, aparatele dentare sunt servicii medicale avansate, oferite de un numar tot mai mare de veterinari, dupa cum reiese din statisticile Asociatiei Americane a Fabricantilor de Produse pentru Animale de Companie (AAFPAC). Organizatia se asteapta ca americanii sa cheltuie, numai anul acesta, 8,6 miliarde de dolari pentru tratarea animalelor de companie.

  • Viata de caine

    „Romania e iadul cainilor“ – asa isi intitula San Francisco Chronicle un articol in martie trecut, preluand o afirmatie a lui Nancy Janes, o americanca atat de indignata de soarta cainilor vagabonzi din Romania, incat a fondat o organizatie, Romania Animal Rescue Inc. Pentru unii caini insa, cei de companie, Romania e aproape un rai – unul cu o suprafata in continua crestere.

     

    Particele din raiul animalelor de companie se gasesc in magazinele specializate, in cele de cartier si in orice supermarket. Rafturile pentru caini si pentru alte animale – in special pisici – s-au inmultit (de fapt, nici un supermarket nu-si permite sa nu aiba unul), iar prin ele trece anual marfa de 26 de milioane de euro.

     

    Asta daca socotim numai hrana, pentru ca piata totala a produselor pentru animale de companie este estimata la 40 de milioane de euro – cam cat jumatate din cea a ciocolatei. Destul de mult, daca luam in calcul si faptul ca vorbim de o piata care a pornit acum 15 ani de la zero.

     

    Iar ultimul an a fost prosper pentru companii: potrivit ACNielsen, piata a crescut cam cu 50% in valoare si cu peste 40% in volum din toamna trecuta pana in septembrie a.c. (octombrie 2004 – septembrie 2005) fata de perioada anterioara (octombrie 2003 – septembrie 2004). Iar cea mai mare parte a produselor vandute sunt din import, prima companie care le-a adus pe piata romaneasca fiind Masterfoods, spune Ilinca Burlan, External Affairs Manager. Masterfoods (care are in portofoliu marci precum Pedigree, Chappi, Whiskas, Kitekat) e una dintre cele trei mari companii care ocupa, impreuna, mai bine de trei sferturi din piata.

     

     Conform ACNielsen, Masterfoods, Nestlé si Furajny Hrany Bulgaria au detinut 86% din piata in termeni de volum si peste 89% in termeni de valoare, in perioada octombrie 2004 – septembrie 2005. Cifrele Institutului National de Statistica arata, si ele, ca importurile au crescut de aproape sapte ori in sase ani. Iar cele ale Alfacont Mediatrack spun ca investitiile in publicitatea „petfood“, cum este denumita hrana pentru animale, au depasit la ratecard, in primele luni ale lui 2005, suma de 7,6 milioane de euro – in crestere cu aproape 10% fata de perioada similara a anului trecut.

     

    Datele sugereaza ca piata petfood va continua sa creasca – in 53% din gospodariile in care exista animale de casa, acestea sunt hranite cu mancare obisnuita, conform unui studiu realizat de Daedalus in 2003 pe un esantion de 876 de subiecti, reprezentativ pentru mediul urban.

     

    Pe aceasta piata, dominata de cele trei companii mari, au loc si companii ceva mai mici: e cazul Profipet Ploiesti (care importa si distribuie si hrana, avand marci precum Royal Canin, Ferplast, Hagen, Vitakraft, Tetra si Juwel Aquarium, si accesorii pentru animale – custi de transport, zgarzi, lese, hamuri, vase pentru hrana) si care a inregistrat in 2004 o cifra de afaceri de 6,1 milioane de euro, in crestere cu peste 27% fata de 2003, conform datelor de la Ministerul Finantelor.

     

    Afacerile pentru animale de companie se invart asadar, la prima vedere, in jurul mancarii si a accesoriilor, dar vanzari se fac si din medicamentele pentru animale – piata totala a medicamentelor de uz veterinar e estimata de companii la circa 25-30 de milioane de euro, din care circa 10% inseamna medicamente pentru animale de companie. Acestea ar urma insa sa fie „segmentul care va cunoaste cea mai rapida crestere in urmatorii ani“, crede Ferenc Korponay, director general al Maravet din Baia Mare, companie care importa si distribuie produse de uz veterinar.

     

    Ce ne asteapta? Mai multe frizerii pentru caini, mai multe „pensioane“, cabinete veterinare, centre de dresura si, de ce nu, asigurari de sanatate pentru animale, la un moment dat. Deocamdata, spune Marius Onofrei, director de comunicare la Allianz-tiriac Asigurari, compania nu a avut cereri pentru astfel de asigurari.

     

    Exista doar „asigurari de raspundere civila pentru cazurile in care un caine musca pe cineva si proprietarul e acoperit astfel pentru daunele pe care trebuie sa le plateasca“, spune Onofrei.

     

    Conform unui studiului Synovate, dragostea de animale poate fi un „turnesol“ pentru relatiile interumane: 85% dintre posesorii de animale din Rusia afirma categoric ca partenerul / partenera trebuie sa accepte animalele ca parte importanta din viata lor. Rusii detin, la acest capitol, cel mai mare scor dintre toate tarile incluse in studiu, fiind urmati de cehi si americani (73%) si britanici (71%).

     

    Un profesor de sociologie de la University of Kent, Frank Furedi, gaseste ca prosperitatea afacerilor pentru animale de companie e o masura a instrainarii accentuate dintre oameni.

     

    Relatiile interumane sunt tot mai dificile, viata e tot mai „fragmentata“ si oamenii se orienteaza tot mai mult spre animalele de companie, pentru ca acestea „ofera dragoste neconditionata, intr-un mod in care oamenii nu o fac“, spune Furedi.

     

    Un comentator rautacios ar putea spune ca pentru o astfel de dragoste nu-i nevoie, totusi, de atat de multa cheltuiala. Pentru ca nimeni nu stie daca un caine pretuieste lesa de piele naturala mai mult decat pe cea de musama.

  • Energiile regenerabile

    Cel putin 48 de state au o politica de incurajare a acestui sector, din care 14 sunt tari emergente. Majoritatea acestor state urmaresc ca 5-30% din productia de electricitate sa fie asigurata de aceste resurse pana in 2010 – sfarsitul primei faze a Protocolului de la Kyoto pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

     

    TEHNOLOGIILE SOLARE: Tehnologiile solare folosesc energia soarelui pentru a produce caldura, lumina, apa calda si chiar aer conditionat. Cel mai vechi panou solar din lume are 26 de ani si functioneaza la 80% din capacitatea initiala. Durata de viata minima garantata este de 8-10 ani. Conform lui Florin Flesariu de la LP Electric, in lume exista circa 10-15 producatori de panouri solare. Cea mai mare uzina electrica solara din lume – „Solon Mover“ – se afla in Germania si poate aproviziona cu o putere de 12 MW 3.500 de locuinte, fara a polua.

     

    TURBINELE EOLIENE: Turbinele eoliene sunt una dintre cele mai vechi forme de energie alternativa utilizata in lume. Ele au evoluat, din morile de vant folosite pentru pomparea apei si irigatii, la generatoarele electrice de astazi. In lume exista patru-cinci producatori de turbine eoliene, spune Florin Flesariu de la LP Electric. In Romania, zona cea mai interesanta pentru acest tip de energie este litoralul Marii Negre si largul marii. Restul tarii are, in general, potential scazut, cu exceptia culoarelor montane, a Dobrogei si a deltei, spune Sorin Birsan, director in cadrul ARCE.

     

    ENERGIA HIDRO: Peste 28% din energia electrica produsa in Romania provine din exploatarea hidrocentralelor de mare putere si a microhidrocentralor, dar ponderea lor poate creste o data cu investitiile in modernizare. In sectorul privat, energia hidro poate fi exploatata cu ajutorul micro-hidroturbinelor, cea mai ieftina sursa de energie alternativa.

     

    ENERGIA GEOTERMALA: Energia geotermala este disponibila in special in vestul tarii, unde exista rezerve insemnate de apa geotermala, spune Gheorghe Indre, director in cadrul MEC. Spre exemplu, in municipiul Oradea exista o instalatie de captare – preparare care deserveste un intreg cartier de locuinte. Localitatile Beius, Jimbolia si Nadlac de asemenea utilizeaza aceasta resursa energetica. La Otopeni exista un potential exploatabil de energie geotermala. Acolo au fost facute cateva sonde cu ani in urma, dar in prezent sunt colmatate, iar forarea de noi sonde este foarte costisitoare.

     

    BIOMASA: Incinerarea deseurilor menajere, a deseurilor de lemn (rumegus) si a deseurilor vegetale (ex: coji de seminte) asigura rezolvarea simultana a problemelor de mediu generate de depozitarea deseurilor si valorificarea potentialului energetic al acestora. In tara functioneaza deja sau sunt in curs de realizare centrale termice care folosesc deseuri de lemn si rumegusul drept combustibil (Baia Mare, Bicaz, Gheorghieni, Vlahita, Huedin, Intorsura Buzaului, Vatra Dornei).

     

    GAZUL DE FERMENTATIE: Utilizarea tehnologiilor de gazeificare si de producere a gazelor combustibile din deseurile biodegradabile este „o alta directie de actiune in viitor“, spune Gheorghe Indre, director in cadrul Ministerului Economiei si Comertului.

  • Studiu de fezabilitate

    Anul 2006 va fi anul turbinelor eoliene. Dupa pasul Tihuta si Ploiesti, este randul litoralului Marii Negre sa-si puna la bataie vantul pentru a atrage investitii. Ce inseamna o astfel de investitie?

     

    800.000 – 850.000 DE EURO: Costul instalarii unei turbine eoliene de 0,8 MW (in gama celei existente la Ploiesti). Costurile variaza in functie de  locatie.

     

    560.000 DE EURO: Costul turbinei, la care se adauga cheltuielile cu transportul, fundatia, transformator de la 690 V la 20.000 V, racordarea la reteaua de medie tensiune, amenajarea accesului rutier si a platformei, cheltuieli de montaj si asistenta tehnica din partea producatorului.

     

    1 MIL. EURO: Costul general acceptat pentru un megawatt de putere instalata.

     

    30-50.000 EURO/AN: Costuri de operare.

     

    2.000: Nr. minim de ore de functionare pe an pentru ca o turbina sa fie eficienta.

     

    6-7M/S: Intensitatea medie a vantului, pentru ca o turbina sa functioneze eficient.

     

    80 EURO/MWH: Pretul care poate fi obtinut din producerea energiei electrice verzi, din care 40 euro/MWh obtinuti la vanzarea energiei electrice si 40 euro/MWh la vanzarea fiecarui certificat verde.          

     

    1.512 MWH: Productia de energie electrica intr-un an (0,8 x 2.700 de ore de functionare x 0,7 coeficient de randament).

     

    120.960 EURO: Valoarea energiei electrice produse anual.

     

    80.960 EURO: Venitul net.

     

    10 ANI: Durata aproximativa de amortizare.

     

    15 ANI: Durata minima de viata a unei turbine eoliene.

     

    80.000  EURO: Profitul anual pentru urmatorii cinci ani dupa amortizare.

     

    50%: Rata de profit anuala care, corelata cu costul investitiilor, da o rata anuala a profitabilitatii de 3,3%.

  • Nepotrivire de caracter

    Si astfel, fara a mai putea arunca vina asupra economistilor „fara suflet“ de la Washington, Executivul ramane sa faca fata de unul singur presiunilor sindicale de majorare a salariilor. De fapt, premierul Calin Popescu Tariceanu s-a si grabit sa-si asigure un castig de imagine de pe urma abandonarii acordului: el a repetat insistent ca FMI ar fi cerut inghetarea salariilor din sectorul bugetar pe intreg anul 2006, ignorand precizarile reprezentantilor Fondului care aratau ca de fapt au recomandat o singura majorare salariala pe an, iar aceasta sa nu fie cu mult peste rata inflatiei.

     

    Seful Guvernului nu ezita insa sa se intrebe retoric la ce ar mai fi buna cresterea economica daca populatia nu ar resimti-o prin cresterea veniturilor, dand asigurari ca salariile in sectorul public vor creste anul viitor cel putin pe masura inflatiei. Adica tocmai capcana populismului pe care FMI obisnuia sa-l sanctioneze cu duritate, se casca acum gata sa inghita un Executiv si asa macinat de disensiuni politice intre membrii coalitiei aflate la putere.

     

    Ce a provocat insa reactia deosebit de dura a misiunii FMI aflate in vizita la Bucuresti si manifestata fara precedent intr-o conferinta de presa organizata in absenta oficialilor romani? Istoria incepe chiar la sfarsitul lui 2004, la scurt timp dupa ce belgianul Emmanuel van der Mensbrugghe preluase pozitia de negociator-sef in relatia Fondului cu Romania. Recunoscut pentru atitudinea sa inflexibila, el ii succeda croatului Neven Mates, care reusise timp de patru ani sa mentina pe linia de plutire un acord stand-by puternic zdruncinat in cateva randuri de accese de populism sau de independenta ale guvernului Nastase.

     

    Cum-necum, cu cateva privatizari mari bifate si cu indicatori macroeconomici aratand mai bine de la un an la altul, acordul a fost dus pana la capat. Emmanuel van der Mensbrugghe a preluat un nou acord, incheiat in vara lui 2004 si care avea exclusiv o functie de supraveghere a politicilor macroeconomice, conform solicitarilor Uniunii Europene. Schimbarea politica de la Bucuresti a provocat insa primul soc in relatia cu Fondul prin introducerea cotei unice fara o consultare prealabila.

     

    Asa ca Van der Mensbrugghe a gasit in februarie 2005 un cadru fiscal complet schimbat. Fara a respinge din start decizia noului Guvern de a muta accentul de pe impozitarea directa a veniturilor, pe impozite indirecte, precum TVA, FMI a propus doua variante de masuri care sa compenseze pierderile de venituri la buget: fie majorarea TVA, fie majorarea cotei unice.

     

    Evident, orgoliul politic a fost mult prea puternic, iar solutiile au fost respinse. A venit toamna, fara ca guvernul sa fi gasit intre timp alte masuri de crestere a incasarilor bugetare. Pe masura ce cota de 16% si-a facut simtite efectele prin reducerea veniturilor din impozitarea profiturilor, TVA si taxele vamale au ramas singurele categorii de taxe care mai contribuie la cresterea veniturilor bugetului consolidat.

     

    Intre timp, cercul majorarilor salariale in sectorul public, deschis in octombrie 2004 de guvernul Nastase aflat in pregatiri de alegeri, s-a inchis in octombrie 2005, cumuland o crestere de 50% in decurs de un an.

     

    De aici a pornit si disputa cu FMI. Si nu fara temei.

     

    De la inceputul anului, BNR a apasat pe pedala franarii inflatiei pana aproape de podea. Rezultatul? La o apreciere nominala a leului de 15%, inflatia a scazut de la 9,3% la 8,5%. Din punctul de vedere al Fondului, aceasta reprezinta o dovada certa a unei cresteri atat de puternice a cererii de consum, incat preturile marfurilor din import au fost incurajate sa ramana ridicate, in ciuda scaderii substantiale a cursului euro.

     

    Aceeasi cerere a fost stimulata si de majorarile salariale din sectorul bugetar.

     

    „E dificil de redus inflatia cu asa o crestere de salarii. Prin stabilirea salariilor in sectorul bugetar, guvernul da semnale privind asteptarile inflationiste pe care ar trebui sa le aiba restul economiei. Daca s-a ajuns la o inflatie de o singura cifra, este normal ca salariile bugetarilor sa creasca o singura data pe an, cresterea sa fie cuprinsa de la inceput in buget si sa nu depaseasca rata inflatiei“, a fost pozitia sefului delegatiei FMI, Emmanuel van der Mensbrugghe.

     

    Pe langa slaba performanta in reducerea inflatiei, pe lista problemelor au mai intrat incetinirea vizibila a cresterii economice, agravata de scaderea productivitatii muncii, si adancirea deficitului extern spre 9% din PIB, sub presiunea unei cereri de consum pe care economia nu reuseste sa o acopere.

     

    Inflexibilul belgian i-a lasat noua luni guvernului Tariceanu pentru a gasi singur solutii de crestere a incasarilor bugetare astfel incat incadrarea intr-un deficit cat mai scazut sa nu mai constituie o problema si sa ramana mai multi bani pentru educatie, sanatate si infrastructura. Surprinzator insa, Executivul nu a fost capabil sa ia nici o decizie in acest sens. Chiar si expertii Fondului au remarcat bizareria adoptarii proiectului de buget pe 2006 inainte sa fi fost modificat Codul fiscal, conform intentiilor anuntate.

     

    Culmea, acum si premierul Tariceanu a ajuns sa spuna ca regreta ca nu a acceptat propunerea majorarii TVA, fara insa a lua in calcul vreo solutie alternativa.

     

    Intr-un gest de solidaritate cu guvernul in fata criticilor dure ale FMI, Banca Nationala uita ca in vara devenise un suporter al cresterii TVA, incercand acum sa dea imaginea unui control solid al politicilor macroeconomice. E drept ca dupa mesajele caustice lansate de Emmanuel van der Mensbrugghe, guvernatorul Mugur Isarescu si ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, au avut nevoie sa se retraga in culisele unui seminar organizat la banca centrala pentru a se pune de acord asupra unei replici unitare. insa replicile curajoase ale celor doi oficiali palesc in fata entuziasmului unor reprezentanti ai mediului de afaceri care indeamna la indatorare externa si la tolerarea deficitelor cat de mari, guvernatorul simtindu-se nevoit sa pledeze pentru prudenta.

     

    Dupa ce se incheie insa baletul declaratiilor oficiale, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, pune degetul pe rana: „Amanarea masurilor pentru majorarea veniturilor bugetare este inexplicabila, in contextul integrarii Romaniei intr-un spatiu economic care functioneaza pe un sistem cu incasari de minimum 35% din PIB si al constientizarii problemei la nivel politic“. in plus el ataca subiectul tabu al nivelului cotei unice, afirmand ca acesta, alaturi de politica generala privind veniturile bugetare, ar trebui sa faca obiectul unei dezbateri publice.

     

    La acest capitol, ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, nu prea are ce pune pe masa atat timp cat din propunerile sale initiale de modificare a Codului fiscal, in frunte cu taxa pe imobilizarile corporale, nu a mai ramas mare lucru. Ministrul tot vorbeste despre nevoia impozitarii veniturilor realizate in zona rurala, insa nimic concret deocamdata. Asa ca bugetul ramane sa spere intr-o colectare mai buna.

     

    Spre deosebire de declaratiile de emancipare ale colegilor sai, vicepremierul George Copos admite ca este foarte usor sa apara derapaje macroeconomice, considerand ca FMI este un partener dificil, dar pe care si l-ar fi dorit in continuare.

     

    Dincolo de problema incasarilor bugetare, reducerea in continuare a inflatiei devine o provocare in fata careia chiar si banca centrala e pe punctul de a depune armele, neavand solutii in fata efectelor provocate de majorarea preturilor administrate.

     

    De altfel, FMI a criticat BNR pentru reducerea prea rapida a dobanzilor, pana la niveluri real negative care nu sunt consistente cu o politica de reducere a inflatiei. Chiar daca astfel a reusit sa treaca hopul liberalizarii contului de capital in aprilie, BNR se vede acum in situatia de a majora dobanzile, ceea ce ii poate afecta credibilitatea.

     

    „E important sa reduci dobanzile intr-o maniera durabila. insa mai intai trebuie redusa inflatia. Daca reduci inflatia in mod durabil, poti apoi sa faci la fel cu dobanzile, diminuand si atractivitatea pentru plasamente speculative si implicit presiunile de apreciere a leului“, suna lectia FMI. Numai ca BNR s-a vazut anul acesta in fata unor obiective contradictorii care nu i-au mai permis sa urmeze manualul Fondului.

     

    Dupa dusul rece al esuarii negocierilor, autoritatile raman de capul lor, promitand ca vor incerca sa se comporte ca si cum programul cu FMI ar fi inca in vigoare. Iar FMI lasa deschisa portita, afirmand ca este gata sa reia discutiile daca Romania isi schimba politica fiscala. Cifrele macroeconomice finale pe 2005 vor arata mai clar care din parti a avut dreptate – optimistii de la Bucuresti sau pesimistii de la Washington.

  • Medicament pentru guverne

    Tamiflu a fost introdus pe piata relativ recent, in 1999-2000 fiind lansat in SUA si Elvetia. in 2002-2003, a fost introdus si pe pietele europene, in Romania fiind inregistrat la sfarsitul lui 2003.

     

    DESTINATIE: Tamiflu si alte produse din clasa sa trateaza direct gripa, in timp ce majoritatea medicamentelor utilizate in mod curent rezolva mai degraba efectele gripei decat cauza.

     

    RECOMANDARE: Vanzarile au crescut exploziv in intreaga lume datorita recomandarilor OMS privind iminenta izbucnirii unei pandemii de gripa. Organizatia a recomandat autoritatilor crearea de stocuri guvernamentale.

     

    ESTIMARI: Anul trecut, vanzarile internationale de Tamiflu s-au ridicat la 330 de milioane de franci elvetieni (peste 200 de milioane de euro). in primele noua luni ale acestui an, Roche vanduse de aproape trei ori mai mult decat in tot anul 2004.

     

    ROMANIA: „Din fericire, noi am initiat mai demult discutii cu reprezentantii OMS in Romania si am decis sa importam o cantitate mai mare decat cea alocata initial. Importurile au ajuns mai devreme in Romania, cu doua luni inainte de declansarea crizei“, spune Dan Zamonea. Ca urmare, pentru moment nu sunt probleme cu stocurile.

     

    EXTERNALIZARE: Roche analizeaza posibilitatea acordarii de licente firmelor interesate pentru producerea medicamentului Tamiflu, aceasta fiind una dintre variantele de crestere a productiei. Chiar si companii din Romania si-au anuntat interesul.

  • MEDICAMENTE: O notorietate de milioane

    Tamiflu a devenit, aproape peste noapte, unul dintre cele mai cunoscute nume de medicamente din lume. Descoperit de o companie americana si comercializat de producatorul elvetian de medicamente Roche, Tamiflu isi datoreaza notorietatea temerilor privind declansarea unei pandemii de gripa.

    Averea secretarului american al apararii, Donald Rumsfeld, a crescut, in doar sase luni, cu cel putin un milion de dolari, consemneaza Fortune. Suma nu a provenit din salariul de demnitar, ci din detinerile de actiuni pe care Rumsfeld le are la una dintre companiile americane din domeniul biotehnologiei.

     

    Rumsfeld a fost timp de patru ani, inainte de a se alatura administratiei Bush, presedintele diviziei de cercetare a Gilead Sciences, o companie cu o cifra de afaceri de 1,2 miliarde de dolari (un miliard de euro) in anul fiscal 2004. Secretarul apararii a ramas unul dintre actionarii firmei, cu titluri evaluate de Fortune intre 5 si 25 de milioane de dolari. Iar pretul unei actiuni Gilead a crescut cu sapte dolari in ultimele sase luni.

    De ce au ajuns Gilead si pachetul de actiuni al lui Rumsfeld in lumina reflectoarelor? Firma americana este cea care a descoperit substanta activa care sta la baza unui medicament pentru tratamentul gripei – Tamiflu. Desi a fost considerat, la data aparitiei sale, un medicament inovator in tratarea afectiunilor virale, Tamiflu nu a devenit chiar un „best-seller“ la nivel mondial. Gilead a cedat drepturile de comercializare firmei elvetiene Roche, dar incaseaza un procent din vanzari.

    Iar vanzarile de Tamiflu au explodat in ultima perioada, pe fondul temerilor legate de izbucnirea unei pandemii de gripa. Ceea ce inseamna ca avertismentele si recomandarile transmise de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) nu au ramas fara ecou.

     

    OMS se teme ca focarele de gripa aviara ar putea duce la declansarea unei pandemii – adica o epidemie mondiala de tipul celor survenite in 1918-1919, 1957 sau 1968 – care ar putea cauza moartea a milioane de oameni. O pandemie gripala marcata de o mortalitate ridicata, asociata cu aparitia unui nou virus, se inregistreaza cam de trei-patru ori intr-un secol, potrivit expertilor. De altfel, acestia afirma ca intrebarea nu este „daca va izbucni pandemia?“, ci „cand?“.

     

    OMS considera ca, daca va dobandi capacitatea – ceea ce nu este cazul in prezent – de a se transmite cu usurinta de la om la om, gripa aviara s-ar putea dovedi foarte periculoasa pentru om, al carui sistem imunitar nu ar fi pregatit sa infrunte acest nou virus. De aceea, organizatia a recomandat guvernelor sa constituie stocuri de medicamente pentru prevenirea si tratamentul gripei.

     

    Tamiflu este unul dintre cele mai eficiente medicamente impotriva gripelor de diverse tipuri, care s-a dovedit eficace si in unele cazuri de gripa aviara, daca este administrat in scurt timp de la aparitia primelor simptome ale bolii. Medicamentul a fost aprobat de autoritatile americane in 1999. in 2002, a patruns si pe pietele Uniunii Europene, in Romania intrand la sfarsitul anului 2003.

     

    Principalul concurent al produsului Roche este Relenza, fabricat de compania britanica GlaxoSmithKline (GSK), a carui administrare, sub forma de spray, se dovedeste ceva mai dificila, afirma expertii. Descoperirea unor noi cazuri de pasari bolnave in Europa, inclusiv in Romania, a readus in atentia publicului larg discutiile legate de pandemia, iar oamenii au luat cu asalt farmaciile, pentru a-si cumpara vaccinuri antigripale si Tamiflu. Vaccinurile nu au efect impotriva virusului H5N1 – cum este denumit subtipul care produce gripa aviara -, insa pot impiedica mutatia virusului.

     

    Iar rezultatul tuturor acestor factori au dus la cresterea exploziva in acest an a vanzarilor de Tamiflu, dupa un an 2004 in care – pe fondul unor sezon relativ lejer al gripei – valoarea vanzarilor scazuse cu 22%.

     

    „Vanzarile ar putea creste de trei-patru ori in acest an“, spune Dan Zamonea, managerul reprezentantei din Romania a grupului Roche. Anul trecut, vanzarile internationale de Tamiflu s-au ridicat la 330 de milioane de franci elvetieni (peste 200 de milioane de euro). Astfel, in 2005, Tamiflu ar putea depasi cota miliardului de franci elvetieni.

     

    Urmarea? Roche a extins de mai multe ori capacitatile de productie in acest an si chiar a anuntat ca este dispusa sa cedeze si altor fabricanti de medicamente licenta de productie. Zamonea spune ca sunt si cateva firme din Romania care si-au manifestat dorinta de a produce Tamiflu, insa nu a furnizat detalii legate de numele acestora. „Intentiile s-au expediat direct la sediul din Elvetia“, afirma reprezentantul Roche.

     

    Pe de alta parte, unele tari au anuntat chiar ca vor produce propria lor versiune a medicamentului, desi acesta este inca protejat de legislatia in domeniul proprietatii intelectuale. insa marea miza se muta deja spre descoperirea primului vaccin impotriva gripei aviare, mai multe companii fiind in diverse stadii cu produse de acest tip.

     

    Care este situatia in Romania? „Din fericire, noi am initiat mai demult discutii cu reprezentantii OMS in Romania si am decis sa importam o cantitate mai mare decat cea alocata initial“, spune Dan Zamonea.

     

    Astfel ca, pentru moment, nu sunt probleme cu aprovizionarea, mai ales ca importurile au ajuns mai devreme in tara, cu doua luni inainte de declansarea crizei, completeaza oficialul Roche.

     

    In Romania, Tamiflu costa aproximativ 700.000 lei (20 euro) cutia cu 10 tablete – tratamentul complet pentru o persoana.

     

    Daca Zamonea considera ca in Romania nu sunt inca probleme, specialistii citati de Reuters afirma ca, desi Roche a majorat productia, chiar si cele mai optimiste estimari sugereaza ca grupul elvetian poate satisface doar o parte din cererea mondiala de Tamiflu. De altfel, Roche a anuntat recent ca a oprit livrarile medicamentului pe piata nord-americana pana la inceputul sezonului de gripa, din cauza temerilor ca achizitiile masive ale unor companii si persoane individuale ar putea afecta stocurile de medicamente.

     

    Cert este ca, in scurt timp, Tamiflu a dobandit o notorietate fulminanta, cu atat mai surprinzatoare cu cat este vorba de un medicament care se elibereaza numai cu reteta, ceea ce face ca promovarea lui sa fie interzisa in multe tari, inclusiv in Romania.

     

    Recunoasterea i-a adus deja vanzari semnificativ mai mari. Iar Donald Rumsfeld si-ar putea spori si mai mult averea, mai ales ca va pastra participatia la Gilead, dupa ce a ajuns la concluzia ca „ar fi o problema daca ar vinde in situatia actuala“.