Category: Actualitate

Are 39 de ani, e socialist si prim-ministru. Serghei Stanisev a reusit sa alcatuiasca un guvern la Sofia, gratie ok-ului dat de „salvatorul“ Bulgariei, Simeon de Saxa Coburg-Gotha (care a acceptat sa participe la un guvern de uniune nationala), punand astfel capat unei crize politice de sase saptamani.

Bulgarii au rasuflat usurati, desi toata lumea apreciaza ca e cam tarziu si ca timpul ramas pana la raportul de tara din octombrie e prea scurt pentru cat de multe mai sunt de facut. Ca si romanii, bulgarii au restante mari la reforma in justitie (capitol la care Bucurestiul e insa ceva mai avansat, dupa adoptarea, prin asumarea raspunderii guvernului, a pachetului de legi privind reforma in domeniu).

Ca si romanii, bulgarii sunt tot la nivel de promisiuni si in ceea ce priveste lupta anticoruptie. Ca si in cazul romanilor, politicienii occidentali nu se mai multumesc cu promisiuni nici atunci cand ele sunt rostite in limba bulgara. Nu e suficient sa spuna ca vor face totul, iar reformele nu se fac peste noapte, spun ei cu scepticism. Criza politica din Bulgaria s-a sfarsit. Cu toate acestea, sansele ca Sofia sa devina capitala europeana cu staif la 1 ianuarie 2007 sunt abia de 50%, estimeaza analistii. Cam aceleasi cu cele ale Bucurestiului.

Nu e vorba de strategia fiscala pe urmatorii ani, ci de o strategie promisa de Guvern pentru categoria de intreprinzatori cu care la ora actuala are cea mai proasta relatie – exportatorii. Dupa mai bine de jumatate de an de proteste fara ecou pe marginea aprecierii leului, exportatorii „destarcati“ de BNR sunt acum consolati de Iuliu Winkler, ministrul delegat pentru comert, cu fagaduiala ca in septembrie va fi lansata o strategie nationala pentru sprijinirea exportatorilor.

Winkler a inceput prin a contracara cu cifre acuzatia exportatorilor ca aprecierea leului le-ar fi ruinat afacerile, afirmand ca in primul semestru, exporturile Romaniei au crescut cu 16,6%, ajungand la peste 10,5 miliarde de euro. Explicatia ar fi ca mare parte din exporturile noi s-au bazat pe importurile facilitate de un leu mai tare (adica acele importuri care strica acum balanta comerciala), dat fiind ca aceste exporturi noi au avut in mare parte valoare adaugata consistenta (masini si echipamente electrice, vehicule), incepand deci sa schimbe vechea paradigma romaneasca a exporturilor de textile in lohn sau a vanzarilor de lemn brut si metal.

Astfel incat, dupa cum sustin oficialii de la Comert, noua strategie pentru exportatori nu e menita sa scoata din dificultate o activitate impiedicata de cursul valutar, ci sa previna viitoarele probleme aduse de integrarea in UE, cand parghia subventiilor de la buget va trebui inlocuita cu alte forme de sprijinire a producatorilor autohtoni care vand in strainatate. Deja de luna trecuta exportatorii nu mai au parte de bonificatii de dobanda de la Eximbank, fiindca acestea sunt considerate ajutoare de stat. Cu ce vor fi inlocuite ajutoarele de stat? Deocamdata stim numai ca strategia din toamna va pastra ideea alocatiilor de la buget pentru exportatorii care merg la targuri si expozitii; continutul strategiei ramane insa ascuns. Singurul lucru dezvaluit de cei de la Comert e faptul ca documentul in cauza este „un exemplu de parteneriat public-privat“, fiind rezultatul eforturilor a nu mai putin de 500 de persoane – experti, exportatori si functionari guvernamentali.

Pentru liderii UDMR, adeptii stabilirii unor obiective precise pe care urmaresc cu consecventa sa le atinga, prioritatea momentului o constituie Legea minoritatilor nationale. Celelalte obiective i se subordoneaza, decurg din ea. Este si cazul autonomiei Tinutului Secuiesc, obiectiv la care tin in mod deosebit radicalii din UDMR, cei din UCM si Consiliul National Secuiesc, dar pe care Marko Bela l-ar vedea atins nu explicit, ci implicit („pachetul de descentralizare ar oferi puteri sporite si un buget tuturor administratiilor teritoriale din Romania“).

Celor doua subiecte-forta (legea minoritatilor, respectiv pachetul de descentralizare), UDMR le adauga inca una, despre care vorbeste de mai multa vreme: redesenarea euroregiunilor („nu sunt coerente, nu exprima interese economice comune judetelor componente“ – Marko Bela), respectiv dublarea lor. Noul desen ar insemna, inclusiv, reorganizarea Regiunii 7 Centru si constituirea unei regiuni de dezvoltare Covasna-Harghita-Mures. 

Inundatiile, majorarea accelerata a tarifelor la utilitati, cresterea in continuare a consumului intern, afluxul de capitaluri straine pe termen scurt si pretul petrolului aproape de 70 de dolari pe baril creeaza premisele ca inflatia pentru acest an sa se apropie de limita de sus a marjei acceptate de BNR, respectiv 8,5%. Pentru la anul, aproape certitudinea unei TVA majorate ridica din nou tinta de inflatie de la 5% la 6,5%, iar variabile care s-o ameninte raman in continuare destule (interesant e ca, in raportul despre inflatia pe primul trimestru din 2005, publicat saptamana trecuta, BNR enumera printre ele si posibilitatea ca Romania sa suspende acordul cu FMI, din cauza depasirii obiectivelor de deficit bugetar si de cont curent).

Aceasta inseamna, din nou, ca acea dezinflatie urmarita de BNR in perspectiva aderarii la UE ramane un obiectiv greu de atins. Pentru ca, desi mai toti factorii enumerati de banca centrala ca explicatii pentru faptul ca inflatia nu scade sunt conjuncturali, discursul de saptamana trecuta al guvernatorului Mugur Isarescu despre noua politica a BNR de tintire a inflatiei vorbeste de fapt despre altceva, despre probleme structurale ale economiei, inca nerezolvate. Cum spunea recent ministrul finantelor, e greu sa vorbesti despre limitarea consumului intr-o tara saraca; acum, cand BNR declara ca trebuie limitat excesul de cerere si trebuie introduse restrictii noi la creditare, oamenii de afaceri raspund pe drept cuvant ca asa li se inchide accesul la capitalurile strict necesare pentru dezvoltare, iar consumatorii care se imprumuta „doar cu buletinul“ pentru case, masini si aparate de aer conditionat au tot dreptul sa protesteze, comparandu-se cu cetatenii din alte state ale Estului, unde consumul pe credit nu e socotit deloc daunator economiei.

Ceea ce spune insa guvernatorul BNR e tocmai ca economia romaneasca de acum nu poate creste sanatos pe baza consumului, ci pe baza unei productivitati interne care deocamdata lasa de dorit. Mesajul e continut si in avertismentul lui Isarescu la adresa bancilor care iau credite ieftine din strainatate ca sa alimenteze cererea interna de imprumuturi in valuta (cu care vor fi apoi cumparate produse de import), si in metafora guvernatorului despre motorul mic care nu ar trebui supraturat, ci inlocuit cu unul mai mare (economia inca rigida si restransa, incapabila sa absoarba excesul de cerere, ar trebui sa fie mai intai hranita cu investitii in cresterea productivitatii).

Aceasta e de fapt morala discutiilor despre tintirea inflatiei: ele aduc aminte ciudat de tare de discutiile de acum zece ani despre cresterea economica „sanatoasa“ (neinflationista) si cea zisa „nesanatoasa“ (inflationista). Faptul ca in ajunul aderarii e asa de greu de redus inflatia spune tocmai ca, neiesita inca din tranzitie, Romania nu-i pregatita pentru Uniunea Europeana.

Profitand de problemele tot mai mari dintre presedinte si premier, numerele 1 si 2 din PSD au decis sa puna batista pe tambalul certurilor dintre ei si sa incerce sa obtina cat mai multe puncte de pe urma razboiului celorlalti. Ei au lasat deoparte discutiile despre coruptia din propriul partid si alte probleme care tin de reforma PSD si au renuntat la impunsaturile reciproce.

Marsand pe ideea ca guvernul Tariceanu este „cel mai incompetent“ guvern postdecembrist, ei au iesit la atac cu declaratii tari. Liderii PSD au acuzat actuala putere ca are o „obsesie antidemocratica de a prelua puterea absoluta“ si au anuntat ca se simt datori sa impiedice „instalarea unei puteri totalitare, pentru care nu conteaza legea sau Constitutia, ci doar bunul- plac“. Toate aceste declaratii s-ar putea dovedi de mare impact daca insa ar fi rostite de alti lideri politici decat cei care primeau, la alegerile de anul trecut, un cartonas portocaliu.

Federatia Rusa este de acord sa importe legume si fructe din Republica Moldova. Decizia (nu s-a anuntat inca in ce conditii se vor face aceste importuri) i-a facut pe producatorii moldoveni sa rasufle usurati. Interdictiile impuse in urma cu cateva luni au stopat, practic, exporturile de fructe si legume ale Moldovei, in conditiile in care, de exemplu,  in 2004, Chisinaul a exportat in Rusia 150.000 de tone de fructe si legume.

Partidele din coalitia guvernamentala vad in mod diferit introducerea votului uninominal. Este o problema de fond, iar de felul in care ea va fi rezolvata va depinde infatisarea si calitatea noului Parlament. UDMR este total impotriva introducerii votului uninominal. Am ramane cu doar cateva mandate, se teme Marko Bela, care atrage atentia ca multe tari europene au renuntat la acest tip de vot.

In schimb, PD merge pe o varianta maximala, cu vot uninominal atat la Camera Deputatilor, cat si la Senat, in vreme ce PNL si PC doresc sa imbine votul uninominal cu cel mixt, in cazul ambelor camere ale Parlamentului. PSD are, de asemenea, un proiect care vizeaza introducerea votului uninominal, proiect la care a renuntat insa, in legislatura trecuta. E probabil ca rezultatul sa fie o combinatie intre sistemul proportional si cel uninominal, daca nu cumva totul va ramane la nivel de dezbateri.

Inmultirea atentatelor teroriste din ultima perioada in Europa a dus la intarirea colaborarii dintre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene. Din pacate, schimbarile se fac greoi, scrie revista L’Express.

Pe alocuri, serviciile de informatii si de securitate ale principalelor state din UE si-au imbunatatit colaborarea. Dovada e arestarea de catre politia italiana, pe 29 iulie, a lui Osman Hussein, suspectat ca a participat la atentatele de la Londra. De asemenea, statele au hotarat sa creeze pasapoarte europene cu doua elemente de securitate numite „identificatori biometrici“. La Bruxelles, CE a propus folosirea unui dispozitiv de depistare a explozibililor si restrictii la vanzarea fertilizatorilor, care pot fi folositi la fabricarea bombelor artizanale. Insa accesul la bazele de date nationale ramane in continuare limitat si supus procedurilor birocratice. Si sa nu mai vorbim de incompatibilitatile sistemelor informatice. Iar statele din zona Schengen va trebui sa discute despre soarta acordului. Pentru ca Franta a invocat, pe 9 iulie, o clauza de salvgardare in vederea reintroducerii controlului la frontiera cu vecinii sai, iar clasa politica italiana dezbate deja necesitatea adoptarii unei clauze similare.

Cooperarea in domeniul juridic a ramas si ea in urma, de cand e confruntata cu amenintarea terorismului. Justitia franceza asteapta de zece ani extradarea de catre Londra a algerianului Rachid Ramda, suspectat ca a participat la finantarea atentatului din statia Saint-Michel, in iulie 1995. O anomalie pentru care Tony Blair si-a cerut scuze cu ocazia intalnirii recente cu premierul francez, Dominique de Villepin. Dar pe cine am putea convinge ca Europa politica mai are vreun sens, atat timp cat sistemele juridice se suspecteaza reciproc – se intreaba L’Express?

O excentricitate. Asa au caracterizat multi alegerea lui Dominique de Villepin, pe 31 mai, in functia de prim-ministru al Frantei, in urma respingerii de catre francezi a constitutiei europene. Firea boema si lipsa totala de experienta intr-ale economiei ale politicianului nu cadrau cu functia de prim-ministru al unei tari deja greu incercate in plan economic. Cu toate acestea, bilantul primelor doua luni de guvernare a depasit asteptarile multor pesimisti, scrie The Economist.