BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • RETAIL: Kaufland a inceput constructia unui centru logistic in care investeste 40 de milioane de euro

    Avalansa investitiilor din retail are o noua „poteca“: centrele logistice pentru care se cheltuiesc zeci si zeci de milioane de euro. Efort care are un tel clar: pretul mai mic al produselor la raft, care-i totuna cu arma de baza in batalia contra competitiei.

    Aproape toti marii retaileri par a se fi trezit din somn. Centrul logistic e la ordinea zilei in planurile de dezvoltare a mai tuturor retelelor comerciale. Cine n-are deja se gandeste tot mai serios ca un centru logistic i-ar fi de ajutor.

    Dar ce este un centru logistic? Pentru un retailer, centrul logistic este, de fapt, o inima care asigura „alimentarea“ magazinelor la timp, cu o cantitate exacta de marfa, de calitate controlata. In cateva luni, atat Cora cat si Profi vor inaugura, fiecare, cate un depozit, a declarat pentru BUSINESS Magazin Franck Johner, responsabil al centralei de achizitii Provera Romania. Johner este coordonatorul departamentului care se ocupa de contractarea marfii pentru hipermarketul Cora si reteaua de magazine discount Profi, ambele fiind marci ale retailerului Louise Delhaize. De fapt, din octombrie 2004, Profi mai are un centru logistic la Cluj, unde sunt livrate toate produsele, cu exceptia celor cu termen de valabilitate foarte scurt (lapte, produse de panificatie) si a celor congelate. Retailerii deja prezenti pe piata au preferat sa-si dezvolte centrele logistice dupa inaugurarea magazinelor (ca Metro sau Carrefour) sau, eventual, in acelasi timp (ca miniMax Discount). Reteaua de hipermarketuri Kaufland, detinuta de grupul german Schwartz, a ales o alta strategie: isi face centrul logistic inainte chiar de a deschide primul magazin. Constructia depozitului a inceput deja, iar investitia este evaluata la 40 de milioane de euro. De fapt, logistica este elementul cheie in strategia de dezvoltare a retelei de magazine Kaufland, germanii urmand sa aplice si in Romania, la fel ca in Cehia sau Polonia, un ritm foarte rapid si agresiv de dezvoltare. 

    Kaufland are in acest moment in constructie mai multe magazine in Bucuresti si in tara, planurile germanilor vizand deschiderea a 10 hipermarketuri pe an. Extinderea din Romania are loc in paralel cu cea din Bulgaria, unde grupul german a demarat activitatile tot prin constructia unui centru logistic in sudul tarii.

    Si La Fourmi, una dintre primele retele de supermarketuri de pe piata romaneasca, a cumparat un depozit de 10.000 mp in zona Voluntari (la marginea Capitalei). Abdallah Al Khatib, administrator al retelei La Fourmi, estimeaza ca depozitul va fi 100% functional din cursul acestui an.

    Cu un pas mai inainte se afla miniMax Discount, care a pus in functiune centrul logistic o data cu deschiderea primelor trei magazine – la Slatina, Urziceni si Targoviste -, in a doua parte a lunii aprilie. Depozitul miniMax are o suprafata de 10.000 mp si este plasat la marginea Bucurestiului, in comuna Pantelimon. De aici vor fi deservite primele trei – sase magazine. „Din toamna insa, intreaga activitate va fi mutata in-   tr-un centru nou, aflat in prezent in constructie, de peste 10.000 mp, tot in preajma Bucurestiului“, declara Rainer Exel, director general al miniMax Discount. Tonul modei  de a construi centre logistice pare sa fi fost dat de retailerul german Metro, primul „international“ care a abordat, in 1996, piata romaneasca. Metro a investit 12 mil. euro pentru construirea unui centru logistic situat in apropiere de Bucuresti. Gestionarea marfurilor si transportul acestora intre platforma si magazine sunt fi coordonate de doua firme de logistica, Geodis Calberson Romania, pentru produsele ambientale (care nu necesita conditii speciale de temperatura) si Tibbett & Britten Delamode, pentru produsele alimentare proaspete.  Acest sistem asigura „controlul temperaturii si al calitatii produselor, pe parcursul intregului lant de aprovizionare de la furnizor pana la magazinele Metro“, explica Delia Nica, PR & Communication Manager la Metro Cash & Carry Romania. In 2003 si Carrefour a demarat activitatile in centrul logistic plasat la marginea Bucurestiului. Andreea Mihai, marketing manager la Carrefour spune ca centrul logistic a fost o „investitie strategica“, pentru ca folosirea acestui sistem este rentabila la un numar de opt-zece magazine.

    Totusi, pana a-si pune problema rentabilitatii depozitelor, retailerii vad avantajele pe care le ofera acest sistem. Andreea Mihai spune ca „principalul avantaj este dat de securizarea aprovizionarilor, mai ales cu bunuri de larg consum“. Al doilea avantaj major este ca un astfel de depozit reduce costurile de constructie pentru magazine, prin reducerea spatiului de depozitare. 

    Apoi, un astfel de depozit gestioneaza stocurile de marfa de la toti furnizorii, centralizeaza si coordoneaza intreaga logistica. Mai mult, la depozit sunt pregatite cantitatile exacte care apoi sunt livrate catre fiecare magazin. Tot prin intermediul depozitului se reduce riscul pierderilor. De exemplu, marfurile nevandute dintr-un magazin pot fi trimise catre un altul apartinand aceleiasi retele.

    Dar poate cel mai important avantaj este cel al pretului, pentru ca negocierea se face pentru cantitati mari de marfuri, pentru care se pot face discounturi. „Preturile mai bune se regasesc la raft“, explica Exel.

    Livrarile spre magazinele miniMAX se vor face numai cu flota proprie de camioane, care vor fi sigilate pe timpul transportului, astfel incat incarcatura finala sa fie complet controlata.  O alta functie a depozitelor este aceea de a colecta si sorta deseurile (hartie, plastic, carton) rezultate de la magazine. Ulterior, deseurile sunt presate si trimise la reciclare. Dar de ce a luat amploare tocmai acum moda centrelor logistice? 

    Fenomenul este direct legat de explozia investitiilor in retail. Mai precis, daca retaileri ca Metro par a-si fi finalizat planurile de expansiune, altii sunt in plina dezvoltare sau abia isi iau elan. Dar chiar si Metro mai are loc, desi a acoperit cam toate orasele care „cer“ un format cash & carry. Totusi, retailerul german are si alte formate de magazine in portofoliu, pe care nu le-a adus, inca, in Romania. Doar Praktiker, divizia de bricolaj a grupului, mai este prezenta pe piata din Romania cu, deja, sapte magazine, dupa deschiderea, in luna decembrie, a celui de la Bacau.

    La randul sau, Selgros, concurentul principal al Metro, vrea sa mai deschida cel putin opt magazine, ca sa aiba 15. In cursul acestui an, Selgros a inaugurat deja un magazin la Oradea, dupa ce in 2004 a deschis doua centre cash & carry, unul la Constanta si unul la Timisoara, investitia fiind de 15 milioane de euro pentru fiecare magazin. In 2004, reteaua a depasit pragul de 10.000 mld. lei, acesta fiind primul an in care Selgros ajunge sa realizeze „un break even“ (n.r. – echilibru intre cheltuieli si venituri), conform oficialilor Selgros.

    Formatul hipermarket a „prins“ bine la romani. Cu cele patru magazine pe care le are acum in portofoliu, retailerul francez Carrefour planuieste sa inaugureze cate doua pe an, pana la atingerea obiectivului de 20 – 25 de magazine. Valoarea totala a proiectelor programate in Romania este estimata la jumatate de miliard de euro, pana in prezent fiind investite 140 de milioane.

    Principalul concurent al francezilor de la Carrefour este Cora. Desi acum are doar un singur hipermarket, in Bucuresti, planurile de expansiune vizeaza inaugurarea a inca doua, pana la finalul lui 2006. Cel de-al doilea hipermarket Cora va fi deschis tot in Capitala, in al treilea semestru al anului in curs, iar in 2006 va fi abordat orasul Cluj. In afara de planurile de expansiune deja anuntate, altii par sa prefere o dezvoltare tacita. Grupul german Tengelmann urmeaza sa deschida primele 15-20 de magazine ale sale din Romania, in Bucuresti si alte mari orase din tara, dupa cum a anuntat Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS), in cursul anului trecut. 

    Magazinele de pe piata romaneasca vor fi de tip discounter (cu preturi reduse si un sortiment limitat de produse) si vor fi operate de compania Plus Discount sub brandul Plus. Grupul german va ajunge in urmatorii cinci ani la 120 de magazine in toate orasele cu peste 40.000 de locuitori din Romania, investitia totala urmand a fi situata la 200 de milioane de euro. Dar si alti jucatori vor aborda piata romaneasca: de exemplu, Penny Market. 

    Cert este ca retailerii se afla in plina cursa de expansiune, caci piata are un mare potential.  Pentru ca formele moderne de comert, adica hipermarketurile (Cora sau Carrefour), supermarketurile (ca Artima, Mega Image sau Gima), cash & carry (Metro sau Selgros) detin doar 20% din totalul pietei. Deci loc de dezvoltare este suficient. Iar comertul modern cere si „unelte“ moderne. „La moda“, acum, sunt centrele logistice.

  • Cine are depozite

    In retailul romanesc, peisajul se „incarca“ cu tot mai multe depozite, „inimi“ care pulseaza marfa dinspre furnizori spre magazine. 

    CARREFOUR: reteaua franceza de hipermarketuri a inaugurat  centrul logistic in 2003. Pe suprafata actuala (11.500 mp) pot fi stocati cam 7.000 de paleti. Prin intermediul depozitului, retailerul francez lucreaza cu circa 60 de furnizori.

    METRO: Metro Cash & Carry Romania a investit 12 mil. euro pentru construirea unui centru logistic situat in apropiere de Bucuresti, prin care centralizeaza toate operatiile logistice. Platforma logistica, functionala din 2004, este formata dintr-un centru de distributie pentru produse ambientale (7.700 mp) si unul pentru produse proaspete (5.600 mp).

    PROFI: are, la Cluj, un depozit operational de la finele anului trecut. Catre acest depozit sunt livrate toate produsele, cu exceptia celor cu termen de valabilitate foarte scurt (lapte, produse de panificatie) si produsele congelate.

    miniMAX DISCOUNT: a inaugurat centrul logistic la finele lunii aprilie, o data cu deschiderea primelor magazine. Depozitul, care are o suprafata de 10.000 mp, va deservi primele trei – sase magazine.

    BILLA: a inaugurat la inceputul acestui an un depozit la Targul-Mures.

    GIMA Si MEGA IMAGE: au depozite, doar pentru produsele celor mai mari furnizori.

  • Lovitura de imagine

    Daca iese tot Iliescu, veti scrie de rau. Dar daca iese Geoana? Intrebarea, pusa cu talc de un politician harsit in 15 ani de politica damboviteana, are un raspuns: trezindu-se cu Mircea Geoana in frunte, PSD a punctat spectaculos la capitolul imagine. Ce-i in spatele imaginii?

    A doua zi dupa Congresul PSD, site-ul partidului oferea 225 de inregistrari pentru numele lui Mircea Geoana. Cea mai recenta data din 16 decembrie 2004, cand Adrian Nastase era intrebat daca Geoana mai are vreo sansa sa ajunga premier. N-a fost sa fie atunci, cum n-a fost sa fie nici la Primarie. Cum a fost posibil ca el sa triumfe acum intr-o competitie deschisa cu monumentul PSD Ion Iliescu? 

    Prima explicatie: eroii duelului final, Mircea Geoana si Ion Iliescu, au ajuns sa personifice, pe nedrept, unul Binele si celalalt Raul. Iar Geoana a beneficiat de votul negativ masiv pe care l-a primit Iliescu. Nu inseamna ca nu si-a jucat foarte bine cartea. El a avut un discurs neasteptat de bun, in care a spus ceea ce delegatii la Congres voiau sa auda. Exista o asteptare si exista platforma contestatara a asa-zisului grup de la Cluj. Si a fost discursul lui Ioan Rus, liderul grupului: „PSD va pierde multe voturi daca nu vor fi adusi oameni noi la conducerea partidului… Avem nevoie de o noua identitate, care acum are mult de suferit“, a spus Rus, care a coborat de pe scena in aplauze. Publicul era infierbantat. 

    Ca la concertele rock, Mircea Geoana nu a avut de indeplinit decat o formalitate: „Partidul este in impas. Trebuie sa incepem sa schimbam ceva. Ultimele saptamani au fost devastatoare pentru noi, cu Omar Hayssam, cu discutii despre coruptie, cu probleme legate de certurile noastre interne“. Apoi a explicat ca a amanat depunerea candidaturii sperand ca Iliescu, „cel care a creat partidul“, va da un mesaj prin care sa anunte predarea stafetei unei echipe noi. 

    „Eu nu predau stafeta, eu am revenit, la acest Congres“, a fost replica lui Ion Iliescu. Precizarea era tardiva. La fel, enervarea dinaintea votului: „N-as dori sa-mi para rau ca am venit si ca am candidat!“, „Aveti grija cui dati partidul pe mana!“, a spus el cu pumnii inclestati, agitati deasupra multimii. 

    Iliescu pierduse partida cu cateva ore inainte, atunci cand a fost tradat de varsta, de emotii, de trecut si a rostit fatidica propozitie „Ii dam cuvantul tovarasului Adrian Nastase“. Rumoare in sala, ca la finalul ultimului miting al lui Ceausescu. A fost declicul despre care vorbea, pe unul din holurile Salii Palatului, politicianul harsit de 15 ani in politica damboviteana. Un declic care n-ar fi fost posibil fara o actiune subtila, subterana, cinica. Toate intelegerile anterioa-    re au cazut, au spus mai multi participanti la „lovitura“, atunci cand Iliescu i-a cerut lui Miron Mitrea sa se retraga din cursa pentru pozitia a treia in partid, in favoarea Ecaterinei Andronescu. Mitrea s-a simtit tradat si, se spune, a tradat. A redirectionat voturile organizatiilor pe care le controla.

    Au fost negocieri pragmatice care s-au desfasurat timp de aproape 24 de ore, pana in dimineata Congresului si chiar in timpul desfasurarii lui. „O functie se poate castiga intr-o noapte, la negocieri, dar prestigiul si popularitatea nu se pot cumpara si nici negocia“, a spus cu naduf ultimul fidel al lui Ion Iliescu, Corina Cretu.

    Fostul lider traditional al PSD, oricum s-a numit acest partid de la disparitia PCR, n-a mai asteptat rezultatul votului. A parasit resemnat scena pe care cu cateva ore inainte urca sprintar ca sa preia PSD. „Am venit la chemarea partidului, sa fiu util. Poate era mai bine sa nu fi participat la aceasta competitie. Se cheama ca n-am simtit pulsul adevarat al delegatilor la Congres. Asta-i viata“, a spus el.

  • Ce s-a schimbat in PSD?

    Un indiciu poate fi dat de cele cateva mesaje transmise de la tribuna Congresului. S-a vazut, bunaoara, o preocupare vadita, dusa la extrem, pentru imaginea partidului. Acelasi pacat, accent mai mult pe crearea unei imagini favorabile decat pe rezolvarea problemelor, l-a avut garnitura Adrian Nastase si in perioada 2001-2004. 

    Apoi, mesajul nevoii de unitate, mesaj transmis in primul rand de Adrian Nastase, care si-a justificat, astfel, non-combatul din Congres. „Ca presedinte, prima mea sarcina a fost sa mentin unitatea partidului“. „Trebuie sa transmitem imaginea unui partid care incurajeaza si valorifica dezbaterea“, a mai spus Nastase. Caci, subiectul gruparilor din PSD nu a mai putut fi ocolit. Inainte de acest Congres, liderii partidului se fereau inca sa recunoasca existenta lor. 

    Un alt subiect favorit a fost Traian Basescu, tinta a acuzatiilor si dusman nr. 1 al partidului. „Parola“ Basescu a fost rostita de aproape toti, parca pentru a smulge aplauze si legitimare. Cat despre coruptia din partid, mesajul general a fost: „PSD e etichetat pe nedrept ca un partid corupt/al coruptilor“. Mai mult, Adrian Nastase le-a cerut membrilor de partid sa aiba „o reactie dura“ la acuzatiile de coruptie. „Am gresit tacand pana acum. Nu o vom mai face. PSD nu e un partid de neocomunisti, de hoti, de mafioti si de analfabeti“, a zis el. Ideea fusese sustinuta si de Ion Iliescu si e de presupus ca i-ar fi mangaiat pe crestet pe „baroni“, ca pana acum, daca ar fi castigat el sefia partidului. Cat despre modernizarea PSD, innoirea structurilor de conducere si ideea de schimbare, planul initial a fost acela al unei schimbari superficiale. Aceasta a fost ideea prezidiului in care, in afara tandemului Ion Iliescu-Adrian Nastase si a variantei de compromis Ecaterina Andronescu, s-au aflat opt anonimi intre care un primar/viceprimar din Vanjuletul de Sus (sau de Jos).   

    Mircea Geoana poate sau nu sa urmeze linia calduta. Pozitia lui este rezultatul unei negocieri. Va plati datorii sau va merge pe schimbare? Primele declaratii par sa urmeze varianta a doua: „Vom fi mai autocritici, iar membrii PSD care sunt suspectati de coruptie si fac obiectul unei anchete ar trebui sa paraseasca partidul“, a spus el, adaugand ca PSD va fi „un partener loial al guvernarii in actiunile care vizeaza interesul national, dar ca nu va tolera derapajele.“

    asta e pariul lui Geoana, acum. Altfel, vorba unui membru PSD harsit in politica damboviteana, „am invatat cum sa dam o lovitura de stat camuflata intr-o revolutie“.

  • Noua troica PSD

    1.526 de delegati la Congresul PSD au votat pana la 1:30 dimineata noua conducere a partidului. Au disparut din peisaj Ion Iliescu, Dan Ioan Popescu, Dan Matei Agathon, Viorel Hrebenciuc, Ioan Talpes si Victor Ponta (care, totusi, era cat p-aci sa-i ia fata lui Miron Mitrea). Iata-i pe invingatori:

    Presedinte Mircea Geoana (964 de voturi)

    Presedinte executiv Adrian Nastase (1.018 voturi)

    Secretar general Miron Mitrea (576 de voturi)

    Vicepresedinti Ioan Rus (1.032 de voturi), Titus Corlatean (927), Rovana Plumb (925), Mihai Tanasescu (745), Ioan Mircea Pascu (717), Corina Cretu (712), Valer Dorneanu (639), Dan Nica (625), Nicolae Vacaroiu (604), Eugenia Godja (535), Ilie Sarbu (533)

     

     

  • Tinerii nu-si gasesc locul

    Daca ai in jur de 25 de ani, esti educat si dornic sa incepi o cariera in Polonia, mai bine ai emigra, sfatuieste Warsaw Business Journal. Potrivit unui recent sondaj realizat de Eurostat cu privire la rata somajului, Polonia a iesit cap de lista.

     

    In martie 2005, media ratei somajului in randul tarilor membre UE era de 8,9%, rata cea mai scazuta in-registrandu-se in Irlanda (4,3%), Luxemburg (4,5%) si Austria (4,6%). Polonia se afla la polul opus, cu 18%, urmata de Slovacia (15,9%). Dar poate ceea ce frapeaza cel mai neplacut este rata ridicata a somajului in randul tinerilor sub 25 de ani din Polonia – 36,4%, cea mai mare din UE.

     

    Ministrul muncii din Polonia incearca sa o diminueze cu ajutorul programului „primul loc de munca“, bazat pe facilitati pentru angajatorii tinerilor. In 2004, 882.700 de tineri someri au participat la program, iar autoritatile spera ca aplicarea acestuia sa reduca rata somajului in randul tinerilor sub 25 de ani, la 31,5% pana la sfarsitul lui 2006.

  • Grupul Ciontu

    Cu zi inainte de Consiliu, Corneliu Ciontu ii raspundea fostului sau sef vorbind despre iminenta infiintare a unui grup independent, alcatuit din 14 deputati, pe baza caruia va fi creat, „in maximum 30 de zile“, un nou partid de orientare populara crestin-democrata.

     

    Ar fi vorba, a spus el, despre Corneliu Ciontu, Anghel Stanciu, Dan Mocanescu, Liviu Almasan, Gabriel William Branza, Bogdan Cantaragiu, Alexandru Ciocalteu, Olguta Cocrea, Dan Grigore, Daniel Ionescu, Mircea Giurgiu, Costel Ovidenie, Dumitru Puzdrea si Ion Stoica. Cinci dintre ei  apartin Partidului Blocul National Sindical, au fost alesi pe listele PRM, dar s-au rupt deja de acest partid. Ramane de vazut cati dintre cei 14 vor alcatui, in final, grupul Ciontu (foto).

     

    Atuul lui Ciontu e acela ca el are, e drept, contacte cu lideri ai Partidului Popular European (in special cu „latura“ italiana). O eventuala alipire la PPE ar fi o lovitura iscusita si ar reprezenta singura varianta de salvare politica a celor din grupul Ciontu.

     

    Liderii PPE au declarat, insa, in mai multe randuri, ca pragmatismul lor merge pana la un punct: clubul select al popularilor europeni are niste standarde care fac accesul imposibil pentru politicieni neconvingatori. In plus, importanta e si pozitia lui Marko Bela, liderul UDMR, care e acolo si a declarat raspicat ca va spune nu in cazul PRM sau al oricaror grupuri provenite din acest partid.

  • Se pregateste lista prioritatilor nationale

    Oficialitatile romane fac de multe ori anunturi sau promisiuni in premiera atunci cand se afla in strainatate. Este si cazul ministrului delegat pentru controlul aplicarii programelor cu finantare internationala, Cristian David.

     

    Aflat in Germania impreuna cu delegatia premierului Calin Popescu-Tariceanu, David a vestit ca in urmatoarele saptamani Guvernul va face publica o strategie privind dezvoltarea infrastructurii. Ar fi un eveniment cu adevarat important, intr-o perioada cum nu se poate mai tulbure pentru programul romanesc de constructie a autostrazilor, in masura in care poate fi numit program.

     

    Saptamana trecuta, lucrarile la autostrada Brasov-Bors au fost suspendate fiindca n-au mai intrat bani de la Compania Nationala de Autostrazi, iar reprezentantii firmei americane Bechtel au ramas sa-si exprime „increderea“ ca Guvernul va face rost de fonduri din imprumuturi externe. Pe de alta parte, premierul Tariceanu a declarat ca prioritatea autoritatilor este acum autostrada Bucuresti-Timisoara (coridorul IV european de transport) si abia apoi autostrada Bechtel, a treia pe lista fiind viitoarea autostrada care va lega Moldova de sudul tarii (coridorul IX european).

     

    In privinta surselor de finantare, Tariceanu n-a ezitat sa se refere la veniturile din privatizarea BCR si a CEC, sugerand ca din privatizari ar trebui sa fie constituit un fond national pentru investitii in infrastructura. Declaratia premierului poate fi corelata cu indemnurile tot mai insistente din ultima vreme ale guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, la o atitudine mai transanta in privinta prioritatilor Romaniei care ar trebui finantate cu banii din privatizari.

     

    Fixarea unei ierarhii de obiective bune de finantat din bani publici ar indreptati probabil o dezbatere nationala, spre a folosi o expresie foarte la moda. Numai ca prima reactie la schita de prioritati a lui Tariceanu a fost un atac al PSD, care a acuzat Guvernul ca vrea sa faca mai intai autostrada Bucuresti-Timisoara ca sa-i impace pe banatenii dezamagiti de prestatia autoritatilor in chestiunea inundatiilor.

  • Ultimul numar al lui Vadim

    Consiliul National al PRM, organizat in timp record, „la solicitarea organizatiilor de tineret si de femei“, a fost vegheat de bodyguarzi cu banderole cu sigla partidului, insotiti de  caini de paza. Printre participanti, o femeie din Maramures insotita de o fetita imbracata in costum popular si de o sticla de palinca infasurata intr-un steag PRM. Palinca de Sighet, curata.

     

    Prin urmare, raul si ramul si-au dat mana sambata, 4 iunie 2005, ca sa-l realeaga unanim pe Corneliu Vadim Tudor la sefia partidului pe care l-a creat. Partid care, cu aceasta ocazie, s-a lepadat de cuvantul „popular“ din denumire, redevenind PRM si mai mult decat atat. „Nu stiu cine e atat de nebun sa creada ca PRM poate sa functioneze fara parintele lui fondator“, a declarat Vadim in fata a 214 delegati.

     

    Delegati care, in fine, au votat unanim excluderea „deviationistilor“ Corneliu Ciontu si Anghel Stanciu, pana mai deunazi stalpi de nadejde ai partidului, aflati de-a stanga si de-a dreapta tatalui PRM. „I-am prins cu fofarlica luand bani grei ca sa puna partidul la dispozitie PSD“, a explicat Vadim masura impotriva celor doi, pe care i-a etichetat in fel si chip. (Fireste, Mircea Geoana a negat existenta vreunei intelegeri intre partidul sau si PRM.) „I-am dat afara prin telefon, ca semn ca sunt niste pigmei.

     

    I-am dat afara ca pe niste viermi intestinali.“ Concret, Stanciu era un „bandit“, cu numeroase automobile netrecute in declaratia de avere, iar Ciontu un „plangacios si un smiorcait“ care ar fi luat 20 miliarde de la PSD „pentru a trage PRM alaturi“.

     

    De altfel, in ultima saptamana, era suficient sa rostesti numele lui Ciontu in preajma lui Vadim si primeai in schimb caracterizari dintre cele mai pitoresti: „Era un bun executant. Il trimiteam sa-mi aduca o frapiera cu gheata din Sahara si venea cu frapiera. Se spargea o teava la baie, o lipea“; „un electrician pensionar si analfabet care nu stie nici o limba straina si a fost activist PCR la sectorul 5, personaj mediocru pe care l-am instalat provizoriu in locul meu pentru ca nu gasisem altul mai prost printre cei care imi duceau servieta“ s.a.m.d.

     

    De mentionat ca ex-liderul PPRM, Corneliu Ciontu, a beneficiat totusi de o abtinere: colegul lui de negocieri populare europene, Dorel Constantin Onaca, aflat in expectativa, a preferat deocamdata calea de mijloc. De altfel, impresia generala este aceea ca foarte multi dintre peremisti se afla in expectativa. Mai ales ca le rasuna inca in urechi amenintarea lui Vadim, care a spus ca tot ca pe niste viermi ii va alunga si pe altii care se vor dovedi „infractori politici si economici“.

  • De ce le-a fost teama n-au scapat

    Electoratul francez a respins Constitutia europeana, deschizand o cutie a Pandorei plina de necunoscute, de la o eventuala demisie a presedintelui Chirac sau a premierului Raffarin pana la o prabusire a euro sau a intregii constructii europene pe care, ironia sortii, tocmai Franta a initiat-o. Cei mai multi comentatori au interpretat esecul scrutinului francez drept o sanctiune aplicata de electorat nu atat Constitutiei europene, cat politicii echipei aflate acum la putere in Franta, care nu reuseste sa combata somajul, sa impinga economia spre standardele Agendei de la Lisabona sau sa redea tarii rolul de centru, macar spiritual, al Europei. Altii au recurs la explicatia psihologica, preferand sa incrimineze un orgoliu national exacerbat si un spirit de fronda fata de o constructie europeana care ameninta sa niveleze cultural continentul, impunand valorile asa-zis anglo-saxone, centrate pe un liberalism excesiv, in dauna modelului social etatist conservat de Franta.

    Ar fi putin probabil insa ca votul negativ al francezilor in numele opozitiei fata de modelul anglo-saxon sa determine o renegociere a Tratatului constitutional, fie si pentru ca modelul respectiv are deja toate sansele de a se impune in viitoarea Europa unita, unele tari considerand chiar ca actualul text al Constitutiei e prea tributar „stangismului“ franco-german. Iar cum adeptele cele mai zeloase ale liberalismului si ale pietei libere sunt noile si viitoarele membre ale UE, e logic ca esecul referendumului traduce teama de extinderea Uniunii – teama pe care, daca politicienii se feresc in general s-o exprime, cetatenii au privilegiul sa si-o declare la urne. Chiar daca noua tari au aprobat pana acum Constitutia, viitoarele referendumuri din Olanda si Marea Britanie si anticipatele din Germania care ar aduce la putere politicieni ostili extinderii UE nu vestesc nimic bun pentru proiectul european. 

    Desigur, nu e totul pierdut: presedintele Chirac a avut chiar in vedere o repetare a referendumului din Franta dupa ce Constitutia va fi ratificata de toate celelalte state membre, in speranta ca poate concetatenii sai se vor fi razgandit. Numai ca duminica seara, dupa ce aflase rezultatul votului, amaraciunea presedintelui francez era asa de mare, incat nu mai parea decat sa regrete ziua cand i-a venit ideea sa organizeze referendum popular, in loc sa lase parlamentul sa decida. Dar numai politicienii de dreapta cred ca viitorul maselor trebuie sa fie decis de elite.