BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • O moarte atat de rentabila

    Publicatia israeliana Globes sustine ca sfarsitul Intifadei (revolta palestinienilor din Gaza si Cisiordania), consecutiv mortii liderului Yasser Arafat, ar putea adauga 0,7-1,8% crestere economica Israelului, ca urmare a intoarcerii in aceasta tara a investitorilor straini. In acelasi sens, o scadere a cheltuielilor militare va contribui la relansarea economiei, presupunand ca atacurile teroriste din partea palestinienilor vor inceta complet. 

    Proiectiile guvernamentale oficiale, facute inainte de moartea lui Yasser Arafat, vorbeau de o crestere economica de 4,1% pentru 2004 si de 3,8% in 2005, in timp ce banca centrala avea in vedere cifre usor mai mici. Valoarea schimburilor comerciale ale Israelului cu Autoritatea Palestiniana a depasit 5 miliarde de dolari in 2000, iar autoritatile de la Tel Aviv estimeaza ca exporturile israeliene in teritorii nu vor reveni la nivelul de dinainte de Intifada (declansata in 2000), chiar daca starea de beligeranta cu palestinienii ar lua sfarsit. In plus, va mai trece inca mult timp pana la initierea unor proiecte semnificative de investitii straine, mai ales in infrastructura.

    Potrivit unor surse economice de la Ierusalim, citate de Globes, Intifada a dus la o reducere a cresterii economice cu 3,8-5,6% pentru Israel in anii 2002-2003.

  • Castigatorul ia totul

    Anul acesta, bancile de investitii din City-ul londonez au de gand sa introduca un program de recompense mai neobisnuit de sfarsit de an: nu vor fi recompensati decat bancherii de top, cu rezultate performante, in timp ce restul vor primi bonusuri extrem de scazute sau nu vor mai primi deloc. 

    In ciuda unei relansari a pietei actiunilor si a unei oarecare revitalizari a activitatilor de fuziuni si achizitii pe parcursul anului 2004, Financial Times noteaza ca nivelul de ansamblu al bonusurilor nu se va situa peste cel de anul trecut, doar repartitia acestora urmand sa fie alta.  

    Un studiu al agentiei de recrutare Armstrong International releva ca bancherii din City care s-au ocupat de investitii in instrumente financiare derivate sau in fonduri speculative vor incasa bonusuri cu 20-30% mai mari decat anul trecut, ajungand pana la 3 milioane de dolari sau chiar mai mult. 

    Cel mai putin se pare ca vor primi cei cu functii de directori si vicepresedinti, ale caror bonusuri de sfarsit de an vor porni de la un minim de 500.000 de dolari.

  • De unde si vorba populara: ieftin ca petrolul

    Speculatiile ca pretul petrolului ar putea atinge 100 de dolari pe baril, din cauza dezechilibrului pe termen lung dintre cerere si oferta, sunt infirmate de un expert citat de Forbes. Daniel Yergin, fost profesor la Harvard si consilier al secretarului american al energiei, prezice pur si simplu ca barilul va ajunge la 38 de dolari, dintr-un motiv simplu: rezistenta la crize a capitalismului. De fiecare data cand cererea de petrol a ajuns mai mare decat oferta, argumenteaza Yergin, petrolistii au gasit moduri de a fora in zone altadata inaccesibile ale planetei, au introdus tehnologii noi si au descoperit zacaminte noi. Expertul american sustine ca in 2025 cererea de petrol va fi cu 40% mai mare decat in prezent, dar ca inteligenta tehnica si investitiile in cercetare vor face ca productia sa echilibreze aceasta cerere. Partea hazlie, scrie Forbes, e ca toti cei ce l-au auzit pe Daniel Yergin facand aceste predictii, la Forbes Global CEO Conference din Hong Kong, au strambat din nas, de parca ar fi fost dezamagiti ca lumea nu e in pericol sa ramana fara petrol.

  • Painea de la Bruxelles

    Intr-un articol insotit de o fotografie a unor copii romani flamanzi, cu legenda „Asteptand painea de la Bruxelles“, publicatia The Economist se refera la momentul electoral romanesc, din perspectiva negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Romania si Bulgaria sunt mai aproape ca oricand sa se alature UE; spre deosebire de Bulgaria insa, care a incheiat oficial capitolele de negociere, Romania inca mai negociaza la capitolele concurenta, justitie si mediu, situatia fiind complicata de apropierea alegerilor parlamentare si prezidentiale din 28 noiembrie. 

    The Economist se intreaba ce rezultat al alegerilor ar creste sansele Romaniei de a se adapta mai repede standardelor UE. PSD si-a modernizat in ultimii patru ani ideile si stilul de a face politica, dar aparatul sau de partid este alimentat de coruptie si clientelism. Alianta D.A. nu e scutita nici ea de astfel de acuzatii, dar are o viziune mai liberala, urmarind sa micsoreze impozitele mai mult si mai repede. 

    O schimbare a guvernului nu ar aduce, totusi, schimbari semnificative in politica tarii. Majoritatea deciziilor vor fi luate in continuare in conformitate cu angajamentele fata de UE, NATO sau FMI. Alegerile nu vin insa deloc intr-un moment propice. O schimbare de guvern ar insemna alti guvernanti care ar trebui sa se impuna la Bruxelles si alti ministri care sa-si preia portofoliile, tocmai intr-o perioada cand Romania doreste sa capete consensul membrilor UE pentru aderare.  Pe de alta parte, un nou mandat pentru PSD ar da acestui partid „posibilitatea de a continua sa duca Romania inainte“, dupa spusele ministrului de externe Mircea Geoana.

    Indiferent de rezultatul alegerilor din 28 noiembrie, acestea vor fi primele de dupa 1989 in cazul carora directia spre care se indreapta tara nu mai este o tema de discutie. Aceasta e o veste buna, fiindca inseamna ca democratia functioneaza, iar acesta e aspectul la care UE prefera sa se raporteze cu precadere atunci cand se arata atat de dornica sa accepte Romania. Chiar daca Romania are cel mai mic venit pe cap de locuitor din centrul Europei, cele mai putin exigente standarde de mediu, cele mai mari arierate la buget, coruptia cea mai raspandita, cea mai mare rata a mortalitatii infantile si cele mai reduse fonduri de la buget acordate educatiei.

  • Invitatie la ghiseul bancar

    Banca centrala de la Beijing face eforturi disperate sa-i indeparteze pe depunatori de piata ilegala a creditului.

    Miscarea istorica facuta de Banca Centrala a Chinei prin cresterea ratei dobanzii pentru prima data in noua ani, pe 28 octombrie, a fost indelung comentata de specialisti, care s-au grabit sa faca supozitii cu privire la motivul principal al acestei decizii. Sunt trei tabere, comenteaza Business Week, care ofera trei explicatii diferite. Un grup sustine ca miscarea intreprinsa de guvernatorul Zhou Xiaochuan este prima dintr-o serie de masuri similare, menite sa tina in frau cresterea economica exploziva. Un altul considera ca decizia este preludiul mult asteptatei liberalizari a cursului yuanului. O a treia tabara spune ca Zhou intentioneaza doar sa preintampine o inflamare a inflatiei. 

    Analistii de la Business Week ofera insa o alta explicatie. Prin aceasta decizie, banca centrala de la Beijing face eforturi disperate sa aduca inapoi depunatorii si sa-i indeparteze de piata ilegala a creditului, care in China a capatat proportii inimaginabile. Ani la rand, sistemul bancar de stat a acordat cu larghete imprumuturi intreprinderilor de stat, astfel incat creditele neperformante au crescut ingrijorator. Acum, bancile au mai multa nevoie ca oricand de economiile populatiei, estimate la 1.400 mld. dolari. Insa depunatorii sunt sceptici, deoarece din cauza cresterii inflatiei din ultimul an, cei care au deschis conturi de economii la bancile oficiale au avut de suferit. Pe de alta parte, lipsa disponibilitatii bancilor de stat in a acorda credite companiilor private alimenteaza piata gri a creditului, care se dovedeste o alternativa acceptabila pentru comercianti. 

    Estimarile bancherilor arata ca in august si septembrie aproximativ 17 miliarde de dolari au alimentat piata gri, in loc sa fie depozitate in banci. O incercare pe care banca centrala o face pentru a ameliora aceasta situatie consta in acordarea unei libertati mai mari bancilor de a renunta la criteriile destul de rigide de selectare a clientilor. Insa pana cand guvernul nu va reusi sa puna la punct un sistem bancar modern, deschis pentru mediul de afaceri, piata gri a creditului, mult mai profitabila, va continua sa „inghita“ economiile chinezilor.

  • Carduri pentru microbisti

    Daca esti barbat si locuiesti in Republica Ceha, nu ai decat doua variante: sa tii cu Sparta sau cu Slavia, cele mai iubite echipe de fotbal ale cehilor, comenteaza Prague Post. De aceasta situatie a stiut sa profite CCS, o companie ceha emitenta de carduri, care a exploatat entuziasmul microbistilor, lansand recent carti de debit care fac reclama clubului Sparta Praga. 

    „Cartile de credit co-brandate ofera furnizorilor ocazia de a ajunge la anumite grupuri de persoane care nu folosesc in mod obisnuit modalitatea de plata prin cartea de credit“, considera Patrik Dada, managerul CCS. O astfel de colaborare se dovedeste a fi deosebit de profitabila si pentru bancile emitente, si pentru companiile ale caror produse ori servicii sunt promovate pe carduri. 

    La ora actuala, in Cehia sunt in circulatie peste 5,3 milioane de carduri de debit, din care cardurile brandate sunt circa 60.000. Printre cele mai cunoscute programe de colaborare intre companii si emitentii de carduri se numara parteneriatele CCS cu clubul Sparta, cele ale Citibank cu compania de telecomunicatii Eurotel si ale bancii de economii Ceska Sporitelna cu agentia de turism Cedok.

  • Cumparati si slabiti

    Cumparatorul viitorului nu mai intra in magazin atras doar de oferte speciale sau de zambetele vanzatorilor, comenteaza revista italiana Panorama, care il citeaza pe Thomas Bialas, explorator de tendinte la firma Nemo Next Shop. Acesta a constatat ca magazinele cele mai trendy la ora actuala sunt cele care, intr-o forma sau alta, reusesc sa ofere clientilor si altceva decat le-ar indreptati profilul lor (Elephant Pharmacy din Berkeley, de pilda, ofera servicii de manichiura si masaj, pe langa siropuri de tuse si antibiotice; unele supermarketuri englezesti au introdus carucioarele cu efect de bicicleta medicinala, pe care clientul pedaleaza si, inevitabil, arde calorii). 

    La fel de inovatoare sunt magazinele de imbracaminte care tind sa „contemporaneizeze“ clientii, oferind, de exemplu, haine identice pentru mame si fiice. In fine, altele au atuul surprizei, cum sunt comerciantii „fushion“, care in timpul aceleiasi zile isi schimba profilul, devenind din patiserie galerie de arta sau teatru, ori pur si simplu sunt gandite sa dureze doar o perioada determinata de timp (Guerilla Store din Berlin, programat sa functioneze fix un singur an de zile).

    Bialas sustine ca sunt patru tipuri de consumatori, carora comertul viitorului ar trebui sa li se adapteze: „transumatorul“, un soi de copil mare; „consumatorul“, cetateanul activ si critic; „prosumatorul“, care solicita si consuma numai ce-l intereseaza, si „consumadorul“, victima a publicitatii.

  • Ghici cine vine la priza?

    Dupa ce retelele de distributie de electricitate din Banat si Dobrogea au intrat in proprietatea italienilor de la ENEL, cele din Moldova si Oltenia sunt disputate de nemtii de la E.ON si cehii de la CEZ.

     

    Electrica este asociata de romanul de rand cu cozile interminabile pentru plata facturilor si cu scumpirile repetate. Lucrurile s-ar putea schimba, cel putin prin reducerea birocratiei, dupa vanzarea societatilor de distributie.

     

    Privatizarea Electrica Moldova si Oltenia a intrat in linie dreapta, dupa ce Ministerul Economiei a primit, la inceputul acestei luni, ofertele finale din partea companiilor CEZ, din Cehia si E.ON, din Germania.

     

    In momentul de fata Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) analizeaza documentele depuse de cei doi participanti, a precizat Dorin Mucea, seful institutiei. Valoarea tranzactiilor, incluzand pretul platit si cate o majorare de capital, pentru cele doua distributii este, potrivit estimarilor analistilor, de circa 200 de milioane de euro pentru Electrica Moldova si de 120 de milioane de euro pentru Oltenia. Metoda de privatizare este aceeasi ca si pentru distributiile Banat si Dobrogea, privatizate in vara acestui an: vanzarea a 24% din actiuni si apoi majorare de capital pana la 51%.

     

    Statul pare sa faca o afacere buna, daca ne raportam la suma platita de ENEL pentru Banat si Dobrogea. OPSPI va lua un pret de aproape trei ori mai mare pe Electrica Moldova si Oltenia. Pe de alta parte, investitorii vor prelua si un numar dublu de consumatori, ceea ce mentine si aceasta afacere in „limitele“ precedentei. De altfel, autoritatile si-au autoimpus unele bariere legate de pret. S-a mers pe ideea ca solicitarea unui pret ridicat va duce la cresterea considerabila a tarifelor finale pentru energia electrica. Dintr-o asemenea perspectiva, cu cat pretul este mai mic, cu atat clientii au mai putin de suferit.

     

    Daca privim lucrurile dintr-o alta perspectiva, insa, cu cat pretul e mai mic, cu atat investitiile in societate, realizate prin majorare de capital, sunt mai mici, iar procesul de modernizare mai lent.

     

    Statul are, totusi, cateva avantaje in procesul de negociere. Daca la primele privatizari din electricitate s-au purtat discutii indelungate pe marginea unor puncte delicate, acum acestea au fost rezolvate.

     

    Gratie precedentei vanzari a Electrica Banat si Dobrogea, noii investitori isi pot face o idee mai clara despre ce presupun negocierile. „Problemele juridice cu care ne-am confruntat in procesul de privatizare a Electrica Banat si a Electrica Dobrogea au fost generate pe de o parte de reorganizarile succesive ale RENEL, Conel si Electrica si, pe de alta parte, de privatizarea in premiera a unor societati comerciale care nu sunt controlate direct de stat, ci de o societate comerciala, Electrica, cu capital integral de stat“, spune Gabriel Zbarcea, de la Casa de Avocatura Musat si Asociatii, care a asigurat consultanta pentru ENEL.

     

    Exista unele puncte batute in cuie, precum rata de recuperare a investitiei, de 12% pe an, negociata deja cu ENEL, sau formula de calcul a pretului pentru distributia de electricitate.

     

    Cum va afecta privatizarea primelor doua filiale negocierile pentru privatizarea celorlalte unitati? In primul rand, mare parte din prevederile stabilite pentru ENEL se vor aplica si celorlalti investitori. „Multe din problemele «sistemului» au fost deja rezolvate sau sunt in curs de solutionare, astfel incat privatizarea celorlalte filiale ale Electrica se va putea realiza mult mai usor si mai rapid“, apreciaza Gabriel Zbarcea. Nu numai investitorii vor avea un tratament identic, dar si consumatorii. Tarifele la electricitate nu vor varia de la o regiune la alta, regulile fiind aceleasi pentru toata tara. „Nu putem stabili alte reguli, pentru ca ar insemna ca se diferentiaza tariful in tara, ceea ce nu este corect pentru consumatori“, a declarat Dorin Mucea. Legislatia de crestere a tarifelor pare a fi destul de stricta. Regulamentul de furnizare a energiei electrice prevede ca tarifele de distributie nu vor creste anul viitor cu mai mult de 30%.

     

    La fel de adevarat, aceeasi legislatie lasa portite pentru scumpiri. Investitorul are dreptul ca, in cazuri exceptionale (calamitati sau forta majora), sa solicite instituirea temporara a unui „tarif de ajutor“, destinat redresarii situatiei financiare. Ramane de vazut daca si alte clauze, precum cea care ii obliga pe rau-platnici sa depuna o garantie egala cu cea a consumului de electricitate din ultimele doua luni, se vor aplica pentru clientii din Moldova si Oltenia. 

     

    Tot la capitolul necunoscute pot fi incluse si eventualele penalitati pe care le vor cere viitorii proprietari rau-platnicilor. Vor continua ENEL, E.ON sau CEZ sa aplice aceleasi penalitati modice „mostenite“ de la Electrica sau vor trece de pragul de 0,01% pe zi? Sau vor livra in continuare electricitate unor institutii, fie scoli, spitale sau societati comerciale, care au datorii de ordinul zecilor de miliarde de lei?

     

    Cert este ca investitorii straini cumpara societatile de distributie si vor sa le faca profitabile. Iar modalitatile pentru realizarea acestui lucru vor fi gasite. Nu trebuie decat sa ne uitam la ce au facut firmele straine in celelalte tari din regiune unde au cumparat societati similare. In Ungaria, spre exemplu, statul a inceput privatizarea in 1995.

    Nume mari din Europa, precum RWE sau EdF au cumparat societatile de distributie. La vremea respectiva, s-a stabilit ca rata de recuperare a investitiei va fi opt la suta pe an. La nici un an distanta, au aparut problemele: guvernul incerca sa faca, in continuare, protectie sociala, mentinand preturi scazute pentru electricitate.

     

    Companiile straine au amenintat ca se retrag din Ungaria, ceea ce a facut autoritatile sa dea inapoi si sa accepte majorari de pret. Asa se face ca, intr-un singur an, pretul electricitatii pentru consumatori a crescut cu peste 40 de procente.

     

    Daca istoria se va repeta si in cazul Romaniei, ramane de vazut. Un lucru este cert: preturile vor creste, fie si numai cu cateva procente, lucru stipulat clar in legislatia actuala. Dar va creste si numarul consumatorilor, gratie programelor de extindere a retelelor de electrificare.

  • Numar mare de consumatori

    Cele doua societati de distributie a energiei electrice scoase acum la vanzare au avantajul livrarilor mari de energie si al numarului dublu de consumatori fata de Electrica Banat si Dobrogea, privatizate anterior.

    ELECTRICA MOLDOVA

    • Consumatori: 1.310.727
    • Livrari electricitate: 4.092.951 MWh
    • Capital social: 112 milioane de euro

    ELECTRICA OLTENIA

    • Consumatori: 1.362.342
    • Livrari electricitate: 6.828.043 MWh
    • Capital social: 115 milioane de euro

  • Nume grele din Europa

    Investitorii straini interesati de Oltenia si Moldova au livrari de electricitate de zeci de ori mai mari decat ale celor doua filiale.

    E.ON ENERGIE

    LIVRARI ELECTRICITATE: 269.000.000 MWh
    ANGAJATI: 43.853
    PROFIT BRUT 2003: 3 miliarde de euro
    PROPRIETAR: 59% din actiunile E.ON sunt detinute de asiguratori, banci si fonduri

    CEZ

    LIVRARI ELECTRICITATE: 61.000.000 MWh
    ANGAJATI: 18.100
    PROFIT BRUT 2003: 212 milioane de euro
    PROPRIETAR: statul ceh detine 67% din actiunile CEZ