Hipermarketul difera de alte tipuri de magazin prin cateva trasaturi esentiale. SUPRAFATA: Desi legislatia romaneasca defineste hipermarketul ca un magazin de peste 2.500 mp, practica arata ca retelele internationale se intituleaza astfel doar daca magazinele au o suprafata mai mare de 5.000 mp. RAIOANE: Un hipermarket trebuie sa aiba, in mod obligatoriu, o serie de raioane pe care un supermarket nu le poate cuprinde din cauza dimensiunilor mai mici. Este cazul, spre exemplu, al raioanelor de produse textile si al celui de produse electronice si electrocasnice. PRODUSE: Dimensiunile generoase – o suprafata, in medie, dubla fata de supermarket – permit hipermarketului o oferta mai mare de produse. In timp ce numarul produselor listate intr-un hipermarket se plaseaza, de cele mai multe ori, intre 40.000 si 80.000, un supermarket are disponibile in medie 10.000 de produse.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Ce este hipermarketul
-
O casa cu soare
Conceptul de independenta energetica este, trebuie spus din capul locului, o iluzie buna sa populeze doar discursurile politicienilor. Dar ce se intampla daca reducem conceptul la nivelul unei singure case? Care este pretul ce trebuie platit pentru eliberarea de sub spectrul facturilor la gaze sau electricitate?
Prezenta sau lipsa utilitatilor este unul din factorii decisivi pentru fixarea pretului unui teren sau a unui imobil. Ar fi fezabil deci, rentabil din punctul de vedere al economiei unei familii sa renunte la serviciile Distrigaz sau Electrica?
La nivelul unei singure locuinte – si aici ma gandesc la o casa la curte, la
Problema este de rentabilitate a investitiei, pentru ca valoarea unei investitii menite sa asigure independenta energetica a unei case noi este destul de mare, spune Florin Fleseriu, managerul companiei LP Electric din Alba-Iulia, furnizor de sisteme de energie alternative. Iar aici trebuie spus de la bun inceput ca, din punctul de vedere al costurilor implicate, independenta totala pare a nu fi in acest moment o solutie. De la 90% la 100% independenta, pretul poate fi de 1.000 de ori mai mare. Putem incalzi o casa exclusiv cu energie solara, dar costurile ar fi de circa 15 ori mai mari decat ale sistemului combinat. Scopul este traiul comod, nu Guinness Book, spune Gelu Lupas.
SA VEDEM CAT COSTA. In zonele unde exista retea electrica, la preturile actuale este mai convenabila racordarea la furnizor. La un kilometru distanta de liniile electrice, situatia deja se schimba, pentru ca tot ce inseamna racordare, la aceasta distanta, adica proiect, materiale si executia acestuia costa in jur de 30.000 de euro. Valoarea unui sistem energetic hibrid, ce foloseste energie eoliana si energie solara pentru a furniza electricitate, incepe de undeva de la 16.000 de euro, spune Fleseriu. In cazul in care nu exista retea de electricitate in zona, cea mai ieftina varianta de producere a energiei este o centrala hidro, daca in zona exista un curs de apa. Un microhidrogenerator furnizeaza cel mai ieftin curent, la 0,8-1,2 euro pentru un watt, spune Gelu Lupas. O turbina de 1.000 W cantareste cateva kilograme si este mare cam cat un cos de gunoi. Cu toate acestea, poate produce energia electrica necesara alimentarii a trei-patru case, cu un consum rezonabil, adauga Florin Fleseriu.
Daca nu exista un curs de apa care sa poata fi folosit, adica cu un debit minim de 20 litri/secunda, electricitatea poate fi obtinuta cu ajutorul unui sistem eolian (1,2-3 euro/W) sau se pot monta panouri fotovoltaice, cu costurile cele mai mari, de 6-9 euro/W. Pentru zilele fara vant sau situatii deosebite, un grup electrogen ce functioneaza pe baza de motorina sau benzina poate prelua alimentarea casei. Orice dispozitiv de producere a electricitatii va alimenta un set de acumulatori, tensiunea de 220 V curent alternativ fiind obtinuta cu ajutorul unui dispozitiv numit invertor, care transforma cei 12 V curent continuu furnizati de baterii. Investitia pentru o casa pentru 3 persoane, de 150 de metri patrati si dotata cu aparate moderne cu consum redus se ridica la 12-20.000 de euro, precizeaza Gelu Lupas.
Seful Solara spune ca in zonele unde exista probleme cu alimentarea cu electricitate poate fi folosit un sistem de alimentare cu energie electrica din surse alternative, dar bateriile pot fi incarcate si folosind electricitatea mai ieftina furnizata noaptea de Electrica (la 32% din pretul de zi al electricitatii).
Pentru incalzire poate fi folosit tot un sistem combinat, bazat pe panouri solare si o pompa de caldura. Apa calda furnizata de colectoarele solare poate fi stocata intr-un bazin de cateva mii de litri de unde poate fi folosita pentru incalzire sau nevoi menajere. Pentru a incalzi iarna, o pompa de caldura poate fi folosita pentru a ajuta sistemul. Pompa de caldura este un dispozitiv asemanator unui frigider, dar care face cald inauntru si duce frigul in exterior, explica Gelu Lupas. Spre deosebire de un calorifer electric obisnuit, care cu un kilowatt de curent face un kilowatt de caldura, pompa de caldura face 4 kilowati de caldura, adica este de patru ori mai ieftina decat o centrala electrica si sub costul gazului metan ars intr-o centrala obisnuita.
Problema pompei de caldura este pretul destul de ridicat, in jur de 8.000 de euro pentru un dispozitiv ce poate incalzi casa de 150 mp luata in calcul. Chiar si asa, socotind consumul de combustibil, pompa se amortizeaza in 2-3 ani si, in perspectiva scumpirii inevitabile a gazelor naturale, durata de amortizare se va injumatati peste numai un an sau doi, crede Gelu Lupas.
Colectoarele de caldura pot asigura caldura si apa calda de la jumatatea lunii martie pana la jumatatea lunii noiembrie, iar iarna pot prelua circa un sfert din cheltuielile cu combustibili. Pentru 150 mp, colectoarele costa intre 3.300 si 7.500 de euro, dar investitia este pe termen lung, cu intretinere minimala si fara consumabile, precizeaza Lupas.
O varianta mai ieftina a pompei de caldura este o centrala cu combustibil solid, cu costuri sub jumatate din costul actual al gazului metan. Eu am doua astfel de sisteme bazate pe soare si lemne, la firma si acasa, si costurile cu combustibilul, care este rumegus brichetat, n-au depasit, in ultimii doi ani, 200 de euro pe iarna. Daca as fi folosit o pompa de caldura, probabil ca m-as fi incadrat la cel mult 70-100 de euro pe iarna adauga Lupas.
Un sistem cu colectoare solare, pompa de caldura si rezervor de acumulare n-ar trebui sa depaseasca 16.000 de euro la preturile actuale. Trebuie spus ca exista si ceea ce s-ar putea numi constrangeri: consumul de electricitate ar trebui minimizat sub toate formele, prin iluminat local, becuri cu consum redus, iluminat cu LED-uri in anumite zone, spalare cu apa rece sau cu apa incalzita cu colectoarele solare, electrocasnice si electronice cu consum redus. Instalatia de aer conditionat poate fi suplinita cu un sistem de tevi de tuburi din material plastic, ingropate la circa 2 metri in pamant, care, ajutat de cateva ventilatoare cu consum redus, poate asigura in casa 21-22 de grade Celsius in miezul verii. Sistemul este fezabil, numai si pentru faptul ca a fost pus la punct de babilonieni cu aproape 4.000 de ani in urma.
PE TERMEN LUNG. Dar la ce bun cheltuieli suplimentare, de zeci de mii de euro, peste costurile de construire a casei? In primul rand, pentru ca accesul la sistemele de utilitati costa oricum si incarca nota de plata a unei cladiri. In al doilea rand, pentru ca instalatiile alternative sunt relativ usor de intretinut si isi pot dovedi utilitatea decenii de-a randul, cu costuri minime. In al treilea rand, scad costurile cu electricitatea si gazele. Si nu in ultimul rand, hidrocarburile se scumpesc permanent si sunt pe sfarsite. E ciudat sa numim petrolul si gazele naturale drept surse de baza si preferentiale, iar soarele doar solutie alternativa, desi fara el viata ar pieri pe pamant. Rezultatele acestui concept se vad pe orice canal media, in primele trei minute de stiri, este vorba de Irak, politica energetica a Rusiei, marea coruptie, preturile impuse, crede Gelu Lupas.
Cu cele trei minute de stiri ar putea fi luptat macar printr-o implicare mai mare a autoritatilor pentru sprijinirea celor ce aleg sa investeasca sau sa se doteze cu instalatii alternative de producere a energiei, dar si prin modificarea obisnuintelor de acum ale consumatorilor si constructorilor de case. Este ca si in cazul cocainei – problema nu este furnizorul, ci consumatorul, glumeste Florin Fleseriu de la LP Electric. Daca sporeste cererea, atunci creste si oferta furnizorilor.
Si consumatorii, si constructorii dovedesc o lipsa de viziune pe termen lung, preferand solutiile clasice, crede Augustin Ofiteru, directorul general al companiei Mangus Sol, furnizoare de echipamente pentru biodiesel si energii alternative.
Si cine ar putea schimba perspectiva? Poate autoritatile? Nu pentru moment. Proiectul de strategie energetica a Romaniei, publicat de Ministerul Economiei si Comertului intr-o perioada sensibila pentru Romania (discutiile, la nivel inalt, ale europenilor cu oficialii rusi, controversele locale legate de privatizarea Petrom) are ca subtitlu Energie sigura, accesibila si curata pentru Romania, dar referirile la productia din surse alternative nu sunt foarte dese. Sigur, Romania pare ca are, la nivel macro, o pozitie confortabila, data fiind actuala structura a productiei din Romania, cu 28% din electricitate provenind din hidrocentrale. In 2010 autoritatile romane tintesc la majorarea ponderii surselor regenerabile la 33% din consumul de energie electrica, peste cele 21% la care aspira restul continentului european.
Cu investitii estimate tot de catre MEC la 1,3 miliarde de euro pana in 2010, procentele ar putea fi respectate. Mai este vreo problema? Da: cea a consumatorului care nu este implicat si care se afla intr-o relatie sterila cu furnizorii de energie.
Site-ul grupului francez EDF abunda de documente ce pot fi descarcate de catre clienti si care explica modul in care un cetatean poate sa devina furnizor, exploatand panouri fotovoltaice, de exemplu. In functie de consum, micul furnizor legat la retea poate folosi energie de la EDF sau poate livra electricitate in sistemul energetic national. Un contor special tine evidenta si la finele lunii se trage linie. Rezulta o factura cu o valoare evident mai redusa decat cea obisnuita.
In plus, consumatorul-furnizor beneficiaza de facilitati importante: in
Sistemul ales de romani pentru incurajarea surselor regenerabile se adreseaza firmelor dispuse sa investeasca in domeniu si este cel al cotelor obligatorii combinat cu sistemul de comercializare a certificatelor verzi (pentru fiecare MWh de energie produsa, producatorii primesc un certificat verde, pe care il pot vinde furnizorilor de energie, obligati prin lege sa furnizeze energie verde intr-o anumita proportie si, deci, obligati sa cumpere certificate), spune Irina Nicolau, consilier in cadrul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei.
UNII S-AU INCUMETAT. Prima turbina eoliana de mai mare putere a aparut in
In sectorul rezidential exista destule proiecte. Gelu Lupas de la Solara are sediul firmei si casa incalzite cu sisteme alternative. Florin Fleseriu de la LP a instalat prima microhidroturbina in Caras-Severin, valoarea proiectului fiind de 8.500 de euro. Cei 300 KWh pe luna generati de turbina inseamna mai mult decat are nevoie o casa, spune specialistul. Proprietarul unei case in Avrig a investit 16.000 de euro, preferand o combinatie de panouri solare cu o turbina eoliana. In Covasna, pentru 17.000 de euro, Fleseriu a facut un sistem triplu, care combina toate tipurile de sisteme.
In Dobrogea, zona prielnica energiilor alternative, pentru ca dispune si de soare si de vant, exista nu putine locuinte iluminate sau incalzite cu sisteme alternative: in
Deocamdata, toti cei de mai sus pot fi catalogati drept excentrici ce refuza binefacerile societatii moderne, iar pretul echipamentelor poate parea prea mare. Aceasta optica se va schimba insa nu peste mult timp, atunci cand petrolul va ajunge la 100 de dolari barilul, iar gazele naturale vor fi platite de doua ori mai mult.
-
Energiile regenerabile
Statele UE urmaresc cresterea ponderii energiilor alternative, pana in 2010, de la 10% in Marea Britanie la 78% in
TEHNOLOGIILE SOLARE: Pretul unui kW produs cu ajutorul soarelui este acum mai mic de zece ori decat in 1980. Cu toate acestea, productia de energie termica e mai fezabila. La Universitatea Bucuresti exista o centrala cu panouri fotovoltaice cu o putere instalata de 30 kW, care a inceput sa functioneze din mai 2006.
ENERGIA HIDRO: Peste 28% din energia electrica produsa in
ENERGIA GEOTERMALA: Energia geotermala este disponibila in special in vestul tarii, unde exista rezerve insemnate de apa geotermala. In municipiul
TURBINELE EOLIENE: In Romania sunt identificate cinci zone de aplicabilitate, cea mai interesanta pentru acest tip de energie fiind litoralul Marii Negre si largul marii. Potentialul este de 14.000 MW putere instalata. Restul tarii are, in general, potential scazut, cu exceptia culoarelor montane, a Dobrogei si a Deltei Dunarii.
-
BENZINARII: Apar tot mai multe companii din afara industriei petroliere
Pentru unii sunt afaceri de nisa, pentru altii sunt arme puternice de contraatac in fata competitiei: se inmultesc benzinariile deschise de companii care n-au nimic de-a face cu piata petroliera.
Nume consacrate in alte domenii – comert, panificatie sau transport – completeaza paleta de marci prezente in peisajul retelelor de benzinarii. Insa in timp ce pentru Boromir, producator din industria de panificatie, benzinariile vin doar sa intregeasca ariile de afaceri, statiile de benzina vor deveni pentru hipermarketurile Carrefour un atu intr-o lupta care se anunta crancena. Pentru ca odata cu cresterea competitiei in retail, companiile vor apela la tot mai multe trucuri pentru a-si atrage cumparatori.
Iar timp de pierdut nu mai e. Reteaua franceza Carrefour planuieste sa-si construiasca o retea de benzinarii sub acelasi nume, ca sa compleze gama de servicii pe care le ofera clientilor, a declarat pentru BUSINESS Magazin Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Acum, sub acest nume functioneaza doar o singura benzinarie, deschisa in 2001 in urma unei investitii de 600.000 de euro. Insa planurile de dezvoltare vizeaza o decizie ferma: Ne vom implica mai mult atat pe piata distribuitorilor de combustibili, cat si pe piata altor servicii, adauga reprezentanta companiei.
O asemenea strategie nu este deloc straina grupului francez, care a procedat la fel si pe alte piete. Achizitia cea mai recenta a francezilor pe piata poloneza a inclus, pe langa magazinele grupului olandez Ahold, si patru benzinarii. Tot in cursul acestui an, filiala spaniola a Carrefour a preluat patru hipermarketuri si doua statii de benzina.
Inca din 2004, presa occidentala semnala faptul ca retaileri puternici – ca
Atat micii operatori de benzinarii, cat si companiile petroliere mari intampina competitia retelelor de statii de benzina construite de lanturile comerciale. Reteta este simpla: acestea din urma prefera sa vanda carburanti cu un pret mai mic decat competitorii (prin practicarea unui adaos cat mai mic) pentru a-si atrage clientii catre vanzarile din magazine, benzinariile fiind plasate strategic chiar in curtea hipermarketului. Respectand aceeasi regula, si benzinaria pe care o are Carrefour in
Nu numai lanturile internationale au intrat pe piata benzinariilor. Compania de transport Dacos, spre exemplu, opereaza o retea de statii de benzina in judetul Valcea, iar grupul valcean Boromir, cu activitati in industria de panificatie, are tot in judetul Valcea trei benzinarii. Constantin Boromiz, proprietarul grupului Boromir, spune ca benzinariile au aparut in portofoliul firmei inca din etapa de inceputuri, pentru a diversifica afacerile, iar investitia realizata la mijlocul anilor 90 a atins 1,5 mil. euro. Plasate in zone cu vad, cele trei benzinarii sunt pentru Boromiz o afacere usoara, de pensionar si nu doreste nici sa extinda reteaua, dar nici sa se desparta de aceasta afacere, in ciuda celor doua oferte – din partea retelelor LukOil si Petrom – pe care le-a avut pana acum.
Concret, cresterea se traduce in vanzari cu 15% mai mari in 2006 fata de anul anterior, iar ritmul de crestere a fost permanent dupa 2000. In cele trei statii de benzina Boromir functioneaza, sub marca Avantaj, si magazine cu suprafete cuprinse intre 80 si 150 mp. Vanzarile medii lunare ale celor trei benzinarii au ajuns, in acest an, la 1,5 mil. lei (peste 400.000 de euro), ceea ce inseamna o cifra de afaceri de 5 mil. euro pentru intreg anul.
-
Divizia mamutilor
In
Companie
Numar benzinarii
PETROM
520
ROMPETROL
300
LUKOIL
288
MOL
120
-
Decembrie cu surprize de curs
De catva timp, leul castiga continuu in fata principalelor valute. Decembrie ar putea aduce insa si surpriza unei deprecieri, arata previziunile facute pentru BUSINESS Magazin de zece analisti straini si romani.
Ce se intampla acum cu leul romanesc e o poveste care pe analistii romani ii cam lasa fara comentarii. E greu de explicat, spune Florin Citu, economistul-sef al ING Bank Romania, adaugand ca ar fi anticipat mai degraba o apreciere masiva la inceputul lui 2007, dupa aderarea Romaniei la UE – care pare sa se fi mutat insa acum, in decembrie. Intr-adevar, de la finele lui 2005 si pana in ultima zi din noiembrie 2006, leul a castigat mai bine de sase procente in fata monedei europene si, beneficiind si de caderea abrupta a dolarului pe pietele internationale, peste 18 procente in fata monedei americane. Cat va mai continua acest galop?
In privinta raportului de forte intre moneda nationala si euro, parerile sunt mai degraba impartite. Previziunile variaza intr-un interval de minim 3,42 lei/euro si 3,5 lei/euro la finele lunii decembrie. Din Belgia, specialistul in piete valutare al Fortis, Nancy Verret, anticipeaza un curs de 3,42 lei/euro pentru finele lui decembrie. In cazul Romaniei, argumenteaza Verret, aprecierea monedei nationale are ca suport atat fluxurile de capitaluri speculative, cat si investitiile legate de intrarea in UE.
Interesul investitorilor cu apetit pentru risc, atractivitatea unor randamente mai mari decat in alte parti ale lumii si stabilizarea contextului politic in tari precum Ungaria sau Polonia sunt, in opinia analistilor de la Fortis, motivele care au dus la intarirea monedelor din regiunea central si est-europeana. Chiar daca intr-un pas mai putin saltat decat leul romanesc, si monede precum coroana slovaca, coroana ceha, zlotul polonez si kuna croata s-au apreciat in fata euro. Experienta trecuta arata totusi ca increderea in aceste piete este mai degraba instabila, atrage insa atentia Verret, adaugand ca nu e nevoie de mare lucru ca tendinta sa se inverseze.
O inversare brusca de trend spre finalul anului nu exclude nici Lucian Anghel, director executiv adjunct in trezoreria BCR. In opinia lui, dupa o perioada de apreciere chiar si pana la un minim de 3,40 lei/euro in cursul lunii decembrie, ultima zi a anului va gasi leul mult mai slab, undeva in jurul a 3,5 lei/euro. Anghel spune ca aprecierea in prima faza a leului vine din vanzarile de valuta ale romanilor si ale celor veniti din strainatate pentru sarbatori, din vanzarile de valuta ale companiilor pentru plata primelor, dar si din interesul nerezidentilor pentru castigul de dobanda pe care il asigura leul. Noile emisiuni de obligatiuni – doar in ultima luna au fost trei, lansate de Banca Mondiala, BCR si BRD – cresc si ele interesul pentru leu.
Trezorierul de la BCR apreciaza insa ca inversarea brusca a trendului va veni in conditiile in care multi dintre jucatorii de pe piata valutara vor dori sa-si marcheze profiturile inainte de finele anului. In acest context, pe fondul unei piete mai putin lichide si al unei volatilitati mari, cursul ar cobori abrupt pana la 3,5 lei/euro in ultimele zile ale lui 2006.
Fara a avea previziuni oficiale pentru moneda romaneasca, dupa cum spune, Piet Lammens, Global Head of Market Research la KBC Bank, argumenteaza ca aprecierea tuturor monedelor de pe pietele emergente are la baza cativa factori comuni. In primul rand, lichiditatea ramane abundenta, iar investitorii cu disperare incearca sa-si puna banii la treaba. Iar aici, randamentele mari raman mai importante ca siguranta plasamentelor, considera Lammens. Apetitul pentru risc este inca foarte ridicat, ceea ce aduce castiguri si monedelor din pietele emergente.
In al doilea rand, pentru monedele din Europa Centrala, fundamentele economice sunt inca foarte promitatoare: crestere puternica a PIB, sustinuta de investitii straine directe si de castiguri de productivitate. Asa incat aceste monede ar trebui sa se aprecieze pe termen mediu, este de parere directorul de la KBC Bank. Mai darnic cu previziunile pentru alte tari central si est-europene, Lammens anticipeaza ca euro va incheia anul la un curs de 3,80 de zloti, 35,55 de coroane slovace, 27,90 de coroane cehesti si 2,60 de forinti. La fel de adevarat, vedem loc si pentru o corectie in jos a monedelor est-europene fata de euro, undeva in prima jumatate a lui 2007, precizeaza Lammens – insa aceasta va fi doar o oportunitate pentru cumparare si nu expresie a unei tendinte pe termen lung.
Convergenta nominala si reala cu euro, bazata pe evolutia buna a economiilor din regiune, este principalul motiv pentru care monedele acestor tari se apreciaza, este opinia economistului-sef al Raiffeisen Cehia, Pavel Mertlik. Daca pentru finele lui decembrie 2006, Mertlik vede totusi o depreciere a leului pana la 3,60 lei/euro, pana in martie 2007 prezice o revenire spre 3,55 lei/euro, tendinta pastrandu-se pana la finele anului urmator. Astfel, pentru decembrie 2007 analistul ceh anticipeaza un curs undeva in jurul valorii de 3,45 lei/euro.
Aceeasi tendinta se pastreaza, in previziunile lui, si pentru alte monede din regiune. Zlotul polonez incheie anul 2006 la un curs de 3,9 pentru un euro fata de circa 3,8 in prezent, urmand ca in martie anul viitor sa ajunga undeva la 3,85. Si forintul scade pe final de an, coborand de la 258 in prezent la 265 in decembrie, nivel la care se va mentine si in al doilea trimestru din 2007, potrivit analistului ceh. In schimb, coroana ceha se apreciaza pe finalul lui 2006, de la nivelul de 28 pentru un euro, cat e acum, pana la 27,8 in decembrie si 27,4 in martie 2007.
Cat de relevante sunt evolutiile monedelor din jur pentru a ghici mersul leului? E paradoxal poate pentru unii, dar din punctul de vedere al corelatiilor statistice, leul evolueaza mai degraba in tandem cu coroana slovaca, este de parere Lucian Anghel de la BCR. In opinia lui, evolutia leului nu este prea bine corelata cu cea a monedei ungare, a celei poloneze sau cehe, piata romaneasca fiind mult mai la inceput. In viitor insa – chiar in 2007 – corelatiile cu aceste piete se vor intensifica mult, iar leul va merge in pas mai apropiat de zlot, de coroana ceha sau cea slovaca. Maria Feherova din departamentul de cercetare economica al Ceská Sporitelna enumera la randul ei factorii locali ce favorizeaza monedele din regiune: evolutia pozitiva a economiei in Slovacia, cu o crestere reala de aproape 10%, pachetul de reforme adoptat de guvernul ungar pentru corectarea dezechilibrelor publice, care ar trebui sa reduca fragilitatea forintului pe termen mediu, dar si aplanarea neintelegerilor politice in Polonia. Feherova aduce insa si un alt argument: evolutia pietei americane si previziunile destul de nefavorabile legate de aceasta.
Investitorii au renuntat sa mai creada, explica ea, ca ratele dobanzilor vor creste si mai mult in SUA si chiar au inceput sa anticipeze scaderi pentru anul viitor. Lucru care – in contextul in care Banca Centrala Europeana da semne ca va creste dobanda si peste nivelul actual de 3,25% – face mai profitabile plasamentele in euro decat cele in dolari. La Bucuresti, slabirea dolarului, care a pierdut de la inceputul anului peste 18% in fata leului, se simte si mai puternic pe masura ce leul castiga si in fata euro. Aceasta pentru ca BNR calculeaza cursul leu/dolar indirect, in functie de cotatia leu/euro pe piata de la Bucuresti si de cotatiile euro/dolar de pe pietele internationale.
Cum arata, in aceste conditii, viitorul dolarului pe piata romaneasca? Dolarul are un drum foarte greu de urmat de acum inainte, este verdictul economistului-sef al ING, Florin Citu, care anticipeaza un sfarsit de an undeva mai jos de 1,32 dolari/euro. Nu ar fi exclus sa vedem nici 1,33 dolari/euro, crede Citu.
Si de la Viena, din departamentul de cercetare al Erste Bank, Rainer Singe vede o slabire moderata a dolarului american, justificata de fundamente economice, pe masura ce spread-ul de dobanda dintre SUA si zona euro se micsoreaza. Astfel ca, pentru finele lui 2006, si reprezentantul Erste Bank anticipeaza un curs euro/dolar de 1,33. Exista insa si riscul, subliniaza Singe, ca raportul sa coboare la 1,36, in conditiile in care pietele devin nervoase in general catre finalul anului. In prima jumatate a anului viitor, dolarul ar urma sa se revigoreze din nou, stabilizandu-se tot in jur de 1,33 dolari/euro. Si tot atunci ar urma sa vina si prima reducere de dobanda in Statele Unite (in martie 2007), urmata de alte reduceri, cu cate un sfert de punct procentual in fiecare trimestru. Pe de alta parte, Banca Centrala Europeana (BCE) ar urma, in viziunea analistilor de la Erste, sa creasca dobanda in decembrie si februarie si apoi inca o data in ultimul trimestru din 2007.
Analistul ungar de la OTP Bank, Gyozo Eppich, vede insa o crestere a dobanzii BCE mult mai curand: in decembrie, cu 0,25%, pentru ca in 2007 sa nu mai existe nicio alta astfel de miscare sau poate doar una singura cu aceeasi amplitudine. Pe de alta parte, Gyozo Eppich nu vede prea curand nici modificari de dobanzi in Statele Unite, rata de referinta a Fed urmand sa ramana constanta in prima jumatate a lui 2007, iar o relaxare monetara sa vina abia de la jumatatea anului incolo. Una peste alta, analistul ungar spune ca se asteapta ca raportul de schimb sa ramana in intervalul 1,33-1,40 dolari/euro in cea mai mare parte a anului viitor. Despre cursul euro/leu, analistul OTP spune ca luna decembrie 2006 se va incheia in jur de 3,5 lei/euro, in timp ce cursul monedei ungare va fi undeva in jurul valorii de 265 forinti/euro.
Dolarul are toate motivele sa se deprecieze si in continuare, sustine si directorul departamentului de cercetare-trezorerie al grupului grec EFG-Eurobank, Plato Monokroussos. In opinia sa, asteptarile ca rata dobanzii in SUA sa ramana neschimbata sau chiar sa scada, plus lichiditatea mare de pe piata favorizeaza plasamentele in euro. Monokroussos vede o majorare a dobanzii BCE in martie 2007, in timp ce pentru SUA anticipeaza o diminuare pana la 4,75% catre finalul lui 2007. In aceasta conjunctura, oficialul EFG Eurobank spune ca n-ar trebui sa mire pe nimeni o depreciere in continuare a dolarului in urmatoarele 1-3 luni. O trecere convingatoare peste nivelul de 1,325-1,330 ar putea aduce, in opinia lui, o cadere catre 1,35 dolari/euro sau chiar catre minimul absolut (decembrie 2004) de 1,3667.
Pe de alta parte, un curs euro/dolar de peste 1,35 ar putea reaprinde interesul investitorilor pentru moneda
Mai aproape de piata locala, analistii romani nu vad nici ei cu ochi mai buni mersul monedei americane. Dealerul-sef al Bancpost, Dorin Badea, anticipeaza pentru finalul acestui an un curs euro/dolar undeva in jur de 1,35, argumentand ca exista in continuare presiuni destul de mari pentru aprecierea monedei europene. In privinta raportului intre leu si euro, Badea are cea mai optimista previziune dintre analistii care au raspuns BUSINESS Magazin: leul va termina 2006 undeva in intervalul 3,4-3,45 lei/euro, cel mai probabil la 3,43. Cum va continua insa anul viitor, e greu de zis, admite Badea, argumentand ca, desi inceputul de an e de obicei o perioada de apreciere, leul s-a apreciat deja foarte mult.
Dinspre BCR si ING Bank, previziunile coincid: dolarul termina anul la un nivel de 1,32 pentru un euro. Nu e deloc exclus sa vedem si un raport de 1,33 dolari/euro, pluseaza Florin Citu de la ING. In privinta raportului dolar/leu, Lucian Anghel de la BCR avanseaza un curs de 2,65 pentru sfarsitul lui decembrie. Ceea ce ar insemna o apreciere a leului de peste 15% fata de prima zi a anului. Desigur, lectia e cunoscuta: mizati pe leu. Dar poate v-ati dori acum sa fi avut un credit in dolari.
-
Cine sufera cu dolarul
In noiembrie, dolarul a coborat pe piata romaneasca la cel mai scazut nivel fata de leu inregistrat din februarie 2001. Nu e un motiv de bucurie pentru toata lumea.
EXPORTATORII: O treime din exporturile romanesti (in valoare totala de 26,1 miliarde de euro) sunt decontate in dolari, toti resimtindu-si incasarile diminuate de caderea abrupta a monedei americane.
ECONOMIILE: Pentru cei care si-au pastrat economiile in moneda
-
Mos Craciun mai aduce si avioane
La sfarsit de an, cele trei companii de aviatie romanesti isi fac cadou de Craciun avioane, mai scumpe sau mai ieftine, in functie de nevoi si puterea financiara. Scopul este insa acelasi: consolidarea cotei de piata si a rutelor.
Intrarea in UE este echivalenta cu liberalizarea completa a zborurilor dinspre si inspre Romania: practic, companii care pana acum faceau doar zboruri din tara de origine si inapoi (de exemplu, British Airways zboara din Romania pana la Londra si de acolo conecteaza alte destinatii) vor putea lansa din 2007 oricate zboruri va cere piata, interne si externe, fara sa mai aiba de-a face cu nicio limitare a destinatiilor.
In aceste conditii, atat operatorul national TAROM, care va pierde monopolul asupra multor destinatii, atat interne, cat si externe, precum si celelalte doua companii romanesti – una de linie, Carpatair, si una low-cost, Blue Air – incearca sa-si consolideze pozitia prin promotii si, in ultimele doua luni ale anului, prin achizitii de aeronave, care le vor permite sa intre pe noi rute sau sa suplimenteze zborurile pe cele existente.
Daca despre Airbus-ul intrat in flota TAROM cu doua saptamani in urma stia toata lumea, aparatul fiind contractat si mediatizat din urma cu doi ani, celelalte doua companii au tranzactionat in liniste achizitia a trei aeronave.
Carpatair, care opereaza majoritar aeronave SAAB, a mai primit zilele trecute inca o aeronava, urmand ca o a doua sa soseasca peste circa doua saptamani. Aeronavele vor fi in teste o perioada si vor zbura incepand cu perioada de sfarsit de an, cand cererea este mai mare. Principala motivatie, cel putin pe termen scurt, a fost ca doua noi aeronave in plus ne ofera o flexibilitate foarte buna, spune Dragos Popescu, directorul de marketing al Carpatair.
Compania cu sediul la Timisoara anticipeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 84 de milioane de dolari (67 de milioane de euro) – fata de 67 de milioane de dolari (51 de milioane de euro) anul trecut – si un numar de zboruri de 18.300, respectiv 500.000 de pasageri (fata de 15.300 anul trecut, cand a transportat 382.000 de pasageri).
Strategia Carpatair a pus cresterea numarului de rute si de pasageri inaintea achizitiei de aeronave: Politica noastra presupune o perioada de lansari de noi zboruri in prima jumatate a anului, dupa care sustinerea si organizarea de programe coerente pentru dezvoltarea acestora, spun oficialii companiei, care a inceput anul cu deschiderea unei noi piete – Ucraina.
Cele doua SAAB-uri, care ar costa in varianta noua aproximativ 15 milioane de euro, au fost cumparate la mana a doua in leasing. Avioanele turboprop (cu propulsie mixta – n.red.) au doua principale calitati: consuma putin (circa jumatate fata de un avion cu propulsie jet – n.red.) si sunt relativ ieftine, mai ales in varianta second hand, pentru un leasing la mana a doua revenind o rata de aproximativ 60-70.000 euro, spune Dorin Ivascu, directorul Regional Air Support, operatorul logistic al aeroportului Baneasa.
Tot prin leasing operational a intrat in flota Blue Air si a patra aeronava, dupa trei Boeing-uri 737. Cea noua va fi tot Boeing 737 (filozofia companiilor low-cost e sa-si mentina furnizorul, fiindca acelasi tip de aeronava presupune costuri mult mai mici de intretinere), iar negocierile sunt pe ultima suta de metri, aeronava fiind asteptata in tara in curand, dupa cum spune Gheorghe Racaru, directorul Blue Air, care precizeaza ca pretul de achizitie a aeronavei este confidential, datorita faptului ca vanzatorul, o companie de aviatie europeana listata la bursa, a tinut sa fie astfel.
Un avion nou Boeing 737 (de categorie superioara insa modelelor 400-500, existente in flotele romanesti) costa aproximativ 47 de milioane de dolari (36 mil. euro), pretul reducandu-se cu o treime spre jumatate in cazul modelelor second hand, in functie de gradul de uzura.
Motivatia achizitiei a fost aceeasi: cresterea numarului de pasageri (peste 520.000 estimati pentru sfarsitul acestui an, fata de 370.000 anul trecut), cresterea comenzilor de chartere, plus deschiderea de noi destinatii (pentru sezonul de iarna fiind introduse Valencia, Köln, Bruxelles, Malaga, Torino si Roma, precum si o cursa interna cu destinatia Cluj).
Blue Air, care estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de peste 40 de milioane de euro, intentioneaza sa achizitioneze si la anul inca doua avioane. Pentru sezonul de vara 2007 vrem sa avem o flota de sase avioane de acelasi tip, deci pentru vara 2007 flota Blue Air va fi dubla fata de flota din vara 2006, spune Gheorghe Racaru. Vara este una dintre cele mai profitabile perioade din an pentru Blue Air, care a operat in sezonul din acest an jumatate din piata de chartere de vacante.
Singura companie a carei prioritate nu este achizitia de avioane ale aceluiasi producator, strategie care reduce semnificativ costurile, este TAROM, companie cu o flota formata din 17 aeronave din trei categorii diferite: Airbus, Boeing si ATR. A 17-a nava din flota TAROM, primul Airbus 318 din comanda de 120 de milioane de euro facuta de guvernul PSD in 2004, a venit in Romania in urma cu doua saptamani si va incepe sa zboare pe destinatii din Germania.
Dupa cum a descris-o ministrul transporturilor, Radu Berceanu: TAROM are o flota baltata (…). S-au mai luat acum patru aeronave Airbus, asa incat trebuie sa ne mentinem pe Airbus si de acum inainte. Dezavantajul acestei strategii ar fi ca, daca TAROM nu va mai vrea Boeing-uri, se vor pierde avantajele pe care compania
In acelasi timp, reorientarea companiei nationale romanesti spre Airbus ar avea loc intr-o conjunctura destul de nefavorabila pentru producatorul european Airbus, divizie a grupului de aeronautica si aparare EADS, care se confrunta cu pierderea de clienti in urma unor probleme de productie. De pe urma acestei crize intentioneaza sa profite Boeing, care spera ca in saptamanile urmatoare sa incheie comenzi suplimentare in valoare de peste zece miliarde de dolari, in conditiile in care in aceasta perioada operatorii incheie contracte pentru modernizarea flotei de avioane de cursa lunga.
-
39 de avioane
Compania cu cel mai agresiv plan de achizitii de aeronave este Blue Air, care doreste sa isi dubleze flota in mai putin de un an, cu mentiunea ca are momentan cea mai mica flota dintre companiile romanesti.
TAROM. Flota operatorului national detine doua Airbus A-310, cinci Boeing 737-300, patru Boeing 737-700 si sapte ATR 42-500 si, mai nou, primul din cele patru Airbus 318 pe care guvernul Nastase le-a comandat cu doi ani in urma.
CARPATAIR. Carpatair opereaza 14 SAAB-uri si doua Fokker 100, acestea din urma cu numar mai mare de locuri decat SAAB-urile si folosite de obicei pe cursele mai lungi.
BLUE AIR. Flota Blue Air cuprinde deocamdata trei Boeing 737 (doua model 300 si unul model 500), iar avionul care va completa in curand flota este model Boeing 737 400.
-
Credit mai lung, bucuria bancilor
Cursa bancilor pentru acordarea unor scadente tot mai lungi la imprumuturi nu poate decat sa-i bucure pe cei ce altfel nu s-ar mai incadra in conditiile necesare pentru a putea lua un imprumut. Costurile suplimentare cresc insa si ele odata cu scadenta.
Perioada de creditare ar trebui sa se extinda cam cu 20% pentru ca un client sa poata lua si acum aceeasi suma ca in trecut, calculeaza presedintele Bancpost, Mihai Bogza, impactul celor mai recente norme ale bancii centrale. O asemenea schimbare ar aparea ca necesara dupa ce BNR a decis, in urma cu o luna si ceva, ca in calculul bonitatii unui client sa fie luate in considerare toate costurile unui credit, nu doar dobanda. In plus, in cazul creditelor de consum, ratele lunare nu pot depasi 30% din veniturile nete ale solicitantului, iar la cele imobiliare limita este de 35%. Efectul imediat: suma maxima ce poate fi luata cu imprumut scade, proportional cu procentele consistente ale comisioanelor de variate feluri, disimulate in spatele unei dobanzi mici.
Reactia bancherilor – facil de anticipat, dupa miscari similare si in alte ocazii: scadenta maxima a creditelor a inceput sa creasca, ratele lunare sa scada in consecinta, asa incat clientul sa poata pleca acasa cu banii de care are nevoie. Mai putin se gandeste clientul, incantat ca poate face rost de bani in continuare, la faptul ca fiecare luna in plus la un credit inseamna pentru el costuri in plus, care in unele cazuri nu sunt deloc mici.
Cateva exemple, cu titlu orientativ, arata cam cum stau lucrurile de fapt la toate bancile (si nu doar la banci, pentru ca si creditele luate de la alte companii care ofera finantari functioneaza exact dupa aceleasi reguli). Spre exemplu, pentru un credit imobiliar pe 20 de ani si o suma imprumutata de 40.000 de euro, la o dobanda afisata de 6,9%, clientul ii ramburseaza in total bancii putin sub 75.000 de euro. Cinci ani in plus la scadenta duc suma totala de rambursat, pentru aceeasi suma imprumutata si aceeasi dobanda, la peste 84.000 de euro. Lucrurile nu se schimba prea mult nici in cazul unui credit auto. Pentru un imprumut de 10.000 de euro pe patru ani (la o dobanda de circa 6% pe an), clientul are de rambursat o suma totala de putin peste 11.000 de euro. La acelasi credit, pe sapte ani, suma totala de rambursat urca vertiginos catre 13.000 de euro.
Costul unei scadente mai indelungate se poate dovedi asadar cat se poate de consistent, chiar daca el traduce, pentru unii dintre clientii bancilor, faptul ca numai in astfel de conditii mai pot capata acces la credit. Fiindca restrictiile BNR impuse in octombrie chiar s-au simtit la nivelul bancherilor si al comerciantilor. A existat o scadere a numarului de clienti care au intrat in banca sa ia credit, recunoaste vicepresedintele Raiffeisen Bank, responsabil pentru divizia de retail, Razvan Munteanu.
Grosier, subliniaza el, dat fiind ca un calcul exact nu are, diminuarea se incadreaza undeva intre 3% si 10%, dar variaza mult si in functie de produs. La momentul actual, banca are in sold credite de peste 800 mil. euro acordate clientilor persoane fizice. Oficialul Raiffeisen spune ca nu intentioneaza sa recurga la marirea scadentelor la imprumuturi in functie de cat poate imprumuta sau nu clientul, subliniind ca o astfel de decizie se ia mai degraba uitandu-te la valoarea si uzura morala a bunului finantat.
La fel de adevarat, pe o piata ce cauta metode de a fenta restrictiile bancii centrale, au aparut deja situatii putin neobisnuite. Spre exemplu, creditele de consum (destinate in principiu sa acopere nevoi mici, conjuncturale si cu sume maxime de cateva mii de euro) au ajuns sa se poata intinde si pe sapte sau zece ani. Iti schimbi telefonul mobil de cateva ori pana termini de platit creditul cu care l-ai luat, spune Paul Isoiu, care a ocupat pana la sfarsitul saptamanii trecute functia de director general adjunct la Banca Romaneasca. El spune ca astfel de credite, cu scadenta mai indelungata decat timpul de folosire a produsului cumparat, au logica in sistemele de leasing sau cele cu componenta de buy-back. Potrivit lui Isoiu, pana la momentul plecarii lui din banca nu se luase inca vreo decizie de crestere a scadentelor.
Miscari in acest sens au venit deja din piata. BCR a anuntat in cursul saptamanii trecute ca extinde perioada de rambursare a creditelor auto de la 7 la 10 ani, compania de credite de consum si ipotecare Domenia Credit a urcat-o pana la 30 de ani, iar Volksbank a majorat perioada de acordare a imprumuturilor pentru intreprinderi mici si mijlocii. In genere, astfel de miscari se transmit rapid la nivelul intregii piete, in conditiile in care, conform lui Mihai Bogza, conteaza ce face concurenta. El spune ca la Bancpost nu s-a luat inca hotararea unei extinderi a scadentelor. Alternativa e sa decidem sa pierdem piata, pur si simplu, puncteaza Bogza. Bancpost avea in septembrie un sold al creditelor acordate de 1,41 miliarde de euro, cu 74% peste nivelul din aceeasi perioada din 2005. In trimestrul al treilea, banca a acordat credite de 247 mil. euro, de doua ori mai mult decat in primul, iar pentru la anul are planuri si mai mari. Potrivit lui Bogza, la anul este vizata o dublare a creditelor, in principal pe baza expansiunii retelei de sucursale.
Pe de alta parte, Dan Ostahie, directorul general al Altex, reteaua de magazine de electronice si electrocasnice, spune ca deja a pierdut din cauza normelor BNR. El semnaleaza scaderea vanzarilor ca efect al acestor restrictii: in noiembrie, Altex a avut vanzari cu 10% mai mici decat in aceeasi perioada a anului precedent. Impreuna cu EFG Retail Services, Altex a lansat recent un credit de consum cu perioada de rambursare de sapte ani si o valoare maxima de 12.000 de lei (circa 3.300 de euro). In opinia lui Ostahie, creditele cu scadente atat de lungi pentru sume atat de mici nu sunt deloc nelalocul lor, in conditiile in care pe piata exista si credite pentru o vacanta pe care le poti plati in zece ani. Noul tip de imprumut lansat de Altex, alaturi de inca unul lansat la finele lui octombrie, vine sa compenseze iesirea din uz a clasicului credit cu buletinul, retras de pe piata din cauza acelorasi norme ale BNR.
Si alti retaileri au fost nevoiti sa-si adapteze sistemele de creditare pentru a se conforma cerintelor BNR. La Domo, spre exemplu, disparitia creditului cu buletinul a fost contrabalansata de promovarea agresiva a trei directii noi de creditare, dupa cum spune reprezentanta companiei, Simona Vlad. Concret, compania a marsat pe un produs de creditare compus din 12 rate egale, cu dobanda zero, adresandu-se astfel clientilor preocupati de costuri. In al doilea rand, Domo are impreuna cu Estima Finance, un produs de finantare cu dobanda de 9,9%, despre care Vlad spune ca este cea mai mica din retailul de electrocasnice. Al treilea produs permite clientului sa-si achite creditul tocmai de Paste. Una peste alta, sustine Vlad, in cazul retelei Domo, vanzarile chiar au crescut, in parte si datorita sezonalitatii.
Adaptarea ofertelor la cerintele pietei nu face, pana la urma, decat sa tina pasul cu nevoile clientilor, chiar daca acestia sfarsesc prin a cumpara mai scump produsul pe care si-l doresc. Pentru cine vrea sa inchida ochii la costul mai mare, ramane avantajul etern al lucrului luat pe credit – el poate fi folosit chiar acum, indiferent cati ani de aici inainte ar fi nevoit proprietarul sa plateasca.