BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Angajati de top

    Din topul primelor cinci banci in functie de active, personalul BRD aduce cel mai mare profit/angajat, raportul fiind de peste 25.000 de euro profit net/angajat.

     

    Banca

    Cota de piata (%)  

    Numar de angajati

    Profit net 2006 (mil. euro)

    Banca Comerciala Romana

    26,2

    11.091

    214,5

    BRD Groupe Société Générale

    16,3

    7.500

    196,97

    Raiffeisen Bank Romania

    8,0

    5.000

    52,9

    Unicredit / HVB Tiriac Bank*

    6,7

    2.524

    50,0

    Banca Transilvania

    4,7

    4.500

    35,6**

     

    *   cele doua banci sunt in proces de fuziune

    ** rezultate financiare preliminare individuale, 31 decembrie 2006

     

    Sursa: Bancile comerciale

  • Baietii destepti dau trendul industriei

    Faptul ca au trecut deja doi ani de cand marii consumatori de energie au putut alege intre furnizori de stat, furnizori privati sau „baieti destepti“ face ca in acest an unele companii sa isi bazeze strategia de crestere pe mai mult decat livrare de curent electric.

     

    De cand a acceptat o pozitie de conducere in Romania, Mirela Dima a schimbat radical nu numai stilul de lucru (de la stat in companie privata), ci si orasul in care locuieste. S-a mutat de la Bucuresti la Craiova, unde este si normal sa aiba biroul directorul companiei care se ocupa de vanzarea energiei electrice pentru clientii din zona Oltenia.

     

    Mirela Dima a lucrat 21 de ani in companii de stat, din care 20 in diversele structuri in care era inclusa Electrica Muntenia Sud. Anul trecut, Electrica Muntenia Sud, cea mai vanata distributie de electricitate (distributia desprinsa din Electrica SA cu cei mai multi mari consumatori in portofoliu, cu cei mai multi consumatori pe metrul patrat si cu cea mai mare cifra de afaceri), a fost castigata la inceputul verii de grupul energetic italian Enel, pentru suma record de 820 de milioane de euro.

     

    Cum semnarea contractului de privatizare a trenat (acesta nefiind semnat nici acum), Mirela Dima, pe atunci director comercial al Electrica Muntenia Sud, a decis sa intre in echipa CEZ Romania, in functia de director al CEZ Vanzare, companie infiintata la mijlocul lunii martie prin separarea activitatii de furnizare (activitate comerciala) de cea de distributie (activitate reglementata). Practic, o reglementare a UE prevede ca, odata cu liberalizarea 100% a pietei de energie, toate companiile desprinse din sistemul centralizat (care au si activitati reglementate) sa separe activitatile comerciale de cele reglementate.

     

    Prin pozitia in sud-vestul Romaniei, zona cu multe investitii, dar si cu multi clienti mari, CEZ Vanzare va intra in concurenta cu cei mai activi furnizori de energie de pe piata. Mirela Dima spune ca unul dintre principalii concurenti in zona Oltenia este Energy Holding, care are deja un portofoliu important de clienti. De mari clienti, bineinteles, deoarece acestia sunt cei care aduc cele mai importante venituri. Lucrul este vizibil in clasamentele dupa cota de piata in functie de venituri, Energy Holding ocupand prima pozitie, cu 12% cota de piata (la o cifra de afaceri de 370 de milioane de euro in 2006) si un portofoliu de aproximativ 10.000 de clienti. A nu se uita insa ca in veniturile Energy Holding se inregistreaza si veniturile aduse de filiala din Bulgaria, unde compania detine 20% din cota de piata pe clientii eligibili (clienti companii). Electrica Oltenia insa, care ocupa prima pozitie in topul dupa numarul de clienti (1,37 milioane), este pe locul al treilea in functie de venituri (cu afaceri in 2006 de 360 de milioane de euro), deoarece majoritatea clientilor Electrica Oltenia este formata din clienti casnici, care aduc putine venituri si nu au consum constant.

     

    Mirela Dima spune ca nu ii este teama de aceasta concurenta, argumentand ca „ne va avantaja faptul ca noi putem veni cu o echipa complexa“. Echipa complexa inseamna ca, din cei 70 de angajati, 65% sunt oameni recrutati din structurile Electrica Oltenia, care vor asigura suportul (activitati de standardizare, pricing, constructie de oferte), iar ceilalti sunt oameni de vanzari recrutati de anul trecut pana acum, care vor fi in contact direct cu clientii. „Pornim de la o pozitie privilegiata, deoarece faptul ca avem foarte multi oameni cu experienta ne asigura o componenta foarte performanta de consultanta“, spune Mirela Dima. Ea sustine ca nu numai experienta in domeniu conteaza, ci si faptul ca oamenii recrutati intern, din Electrica Oltenia, cunosc foarte bine si activitatile de distributie: „E vorba de experienta complexa: clientul vrea sa stie cat mai multe, sa aiba mai multe verigi din care omul de vanzari sa ii poata aduce plusvaloare si cred ca aici putem castiga mult“.

     

    Dima spune ca mizeaza pe consultanta fiindca stie din proprie experienta cat de importanta este aceasta pentru clienti: „La inceputul anilor ’90, marii consumatori primeau cote de energie, astfel ca, din energia existenta, fiecare primea o felie si, daca depasea, platea mult mai mult“. Mirela Dima a invatat atunci ce inseamna consultanta pentru marii consumatori: „Mi-am dat seama ca informatiile pe care le ofera contoarele electrice sunt foarte pretioase si ca, in functie de media de consum, pot sa il sfatuiesc pe consumator care e cel mai bun pret pentru el, cum sa utilizeze energia, cum sa cumpere cat mai multa energie la un pret cat mai mic“.

     

    Apoi, odata cu aparitia tarifelor diferentiate, a devenit relativ mai usor, dar clientii „sunt in continuare foarte interesati sa afle si o parere autorizata“, crede Dima. Mirela Dima considera ca furnizorii de electricitate au rar astfel de atuuri si crede ca strategia pretului mic are doar o cota limitata de piata: „La inceput, toata lumea a fugit dupa pret; acum clientii sunt mai maturi, cauta servicii mai bune si un raport optim intre pret, servicii, consultanta“.

     

    Cu toate ca CEZ doreste pe termen mediu sa isi recupereze din clientii care au preferat un alt furnizor, strategia pe termen scurt a Mirelei Dima este pastrarea cotei de piata de 9% pe care o are compania in prezent: „Este un an plin de schimbari – unbundling-ul (separarea activitatii de distributie de cea de furnizare a energiei, n.red.), implementarea sistemului informatic integrat SAP, dar si un an cu o crestere a pietei importanta si, daca putem sa ne mentinem cota de piata, e foarte bine, urmand a cauta sa crestem in anii urmatori“.

     

    Cu toate ca nu se asteapta la cresterea cotei de piata, ci doar la o majorare a veniturilor conform cu evolutia generala a pietei, Mirela Dima spune ca angajatii CEZ Vanzare ii au in vizor pe toti potentialii clienti, vizand pastrarea intacta a portofoliului existent, dar si castigarea clientilor ce deocamdata sunt la alti furnizori: „Nu asteptam sa le expire contractele pentru a le face o oferta, deoarece negocierea unui contract poate dura intre o zi si cateva luni bune si clientii nu trebuie sa ne uite“. Directorul CEZ Vanzare considera ca principalul avantaj al furnizorilor concurenti este faptul ca pot contracta energia direct de la sursa, la preturi bune.

     

    Tot de luna trecuta, cehii de la CEZ au decis ca, odata cu lansarea pe piata a celor doua companii, CEZ Vanzare si CEZ Distributie, sa lanseze pe piata si o companie de trading, CEZ Trade, care sa asigure necesarul de energie al CEZ Vanzare, restul de energie achizitionata urmand a fi livrat in piata libera a energiei. CEZ are in fiecare tara unde este prezent o astfel de structura, ce ii permite sa fie flexibil in operatiuni.

     

    La conducerea CEZ Trade este, tot din martie, tot o persoana venita din Electrica SA – Ion Lungu, fostul director comercial al Electrica SA, aflat timp de 30 de ani in tabara statului. Ion Lungu va lucra cu o echipa de patru oameni, pentru a avea costuri mici. Iar Mirela Dima si Ion Lungu nu sunt singurele persoane din top management care au venit dinspre companii de stat spre CEZ.

     

    Compania ceha a atras, in cei doi ani de cand se afla in Romania, si alte cateva nume importante din companiile de electricitate de stat, pe care le-a numit in functii cheie in companie. Cei mai cunoscuti au plecat din Electrica SA, din filiale ale acestora sau dinspre autoritatea de reglementare a pietei de energie si au intrat direct in functii de conducere in cadrul CEZ.

     

    Doru Voicu, fost director de privatizare in cadrul Electrica si care s-a ocupat inclusiv de negocierea dintre stat si CEZ pentru Electrica Oltenia, a venit de aproape doi ani in companie, in functia de director de dezvoltare. Adrian Borotea, fostul vicepresedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), este acum director de afaceri corporatiste si cel ce a decis cum sa fie restructurata Electrica Oltenia. Atragerea unor persoane cu experienta de conducere in CEZ face parte din strategia grupului de a forma la nivel local o echipa care sa preia in timp afacerile CEZ in Romania.

  • Buturuga mica

    Desi numarul marilor consumatori ai CEZ este de aproximativ 1.000, acestia aduc cea mai mare parte din veniturile companiei. CEZ Romania a avut anul trecut o cifra de afaceri de 368 de milioane de euro, in crestere cu 3% fata de sfarsitul anului 2005, si un profit operational (EBITDA) de 68,8 milioane  de euro, potrivit rezultatelor financiare neauditate prezentate la nivel de grup.

     

    Tip consumator

    Procent din veniturile aduse CEZ

    Numar total

    Mare

    48%

    1.000

    Mic

    17%

    40.000

    Clienti casnici

    35%

    1.320.000

     

  • Numarul nu conteaza

    Din numarul total de clienti ai distributiilor de energie desprinse din Electrica SA, cei mai multi sunt clientii casnici, iar numarul mare al consumatorilor captivi face ca acestea sa fie considerate cele mai mari distributii din tara. Cand vine vorba de venituri insa, clasamentul nu mai arata la fel.

     

    IN FUNCTIE DE NUMARUL DE CONSUMATORI

     

    Companie

    Numar clienti (mil.)

    CEZ Electrica Oltenia

    1,37

    Electrica Muntenia Nord

    1,23

    Electrica Muntenia Sud

    1,15 

    Electrica Transilvania Nord

    1,10

    Electrica Transilvania Sud

    1,03

     

    IN FUNCTIE DE VENITURI

     

    Companie

    Cota de piata (%)

    Energy Holding

    12

    Electrica Muntenia Sud

    11,18

    CEZ Electrica Oltenia

    9,17

    Electrica Transilvania Sud

    8,71

    Electrica Muntenia Nord

    8,43

     

     

  • Farmec incearca vanzarile directe

    Dupa mai bine de un secol de activitate, producatorul de cosmetice Farmec cauta strategii alternative de distributie, pentru a putea concura cu succes cu brandurile internationale.

     

    La intrarea in fabrica de produse cosmetice Farmec din Cluj-Napoca, o foaie A4 tiparita intampina vizitatorul cu urmatorul mesaj: „Ai vrea sa-ti rotunjesti venitul, dar timpul nu e tocmai de partea ta? Ai vrea sa te rupi de rutina zilnica, sa faci ceea ce-ti place? Iti propunem sa ai propria ta afacere, sa fii propriul tau sef“. Anuntul continua cu prezentarea beneficiilor intrarii in sistemul de vanzari directe (MLM – multilevel marketing) dezvoltat de Farmec.

     

    Anuntul poate parea surprinzator pe zidurile invechite ale gheretei de la poarta fabricii, unde timpul pare a fi stat in loc in ultimii 20 de ani. In interior insa, lucrurile se schimba cu rapiditate. „Fabrica trece printr-un proces de restructurare, retehnologizare, care se va termina in doi ani“, spune Manuela Crisan din departamentul de marketing al Farmec.

     

    Compania clujeana investeste in productie, dar isi construieste in paralel retete alternative de distributie. In legatura cu sistemul de vanzare directa promovat inclusiv pe zidurile fabricii, Ovidiu Horea Turdean – director de marketing-vanzari al companiei – spune ca „e o oportunitate buna“. „Este in primul rand un castig de imagine“, considera el, adaugand ca Farmec a pregatit o gama de produse ce vor fi distribuite exclusiv in sistem MLM.

     

    Conceptul nu este deloc o noutate pentru consumatorii romani, in special pentru cumparatorii de produse cosmetice. De ani de zile, vanzatorii Avon sau Oriflame si-au obisnuit clientii sa aleaga un deodorant sau un sampon dintr-un catalog si nu de pe raft. De ce a optat insa Farmec pentru vanzari MLM? „Cred ca o firma mare trebuie sa gaseasca strategii alternative de distributie“, apreciaza reprezentantul Farmec. Si nici vanzarile concurentilor nu sunt de ignorat: „Avon are vanzari de peste 100 de milioane de euro in Romania. Ne-am dori si noi macar 1% sau 5% din aceasta valoare“. Anul trecut, Farmec a avut vanzari de circa 19 milioane de euro, asa ca 1 sau 5 milioane de euro in plus la cifra de afaceri ar conta. Reteaua de vanzari directe este inca in constructie. Pentru moment, sunt cateva sute de reprezentanti, insa planurile sunt ambitioase: „Ne propunem sa ajungem pana la 10.000 pana la finele anului“, spune Ovidiu Turdean.

     

    Extinderea vanzarilor prin multilevel marketing nu este singurul plan al conducerii producatorului de cosmetice. Spre exemplu, compania pregateste si un magazin online integrat in site-ul ce a fost refacut recent. In plus, Farmec mizeaza puternic pe exporturi, prin produsele din gama Gerovital H3, care reprezinta circa 90% din vanzarile de peste hotare ale firmei clujene. Anul trecut, exportul a avut o pondere de 10% din vanzarile totale ale firmei, insa pentru 2007 Turdean isi propune „o crestere substantiala a exporturilor“.

     

    Compania a anuntat in urma cu doua luni ca intentioneaza sa-si deschida trei reprezentante proprii in Europa pana la sfarsitul lui 2008. Prima va fi deschisa in acest an la Budapesta, celelalte doua nu au fost inca stabilite, dar printre variantele luate in calcul se numara Croatia sau Spania. „Intentionam sa lansam produse profesionale, vrem sa venim cu noi game la export“, enumera Turdean cateva dintre planurile Farmec.

     

    Farmec isi disputa de cativa ani dreptul de folosinta a marcii Gerovital cu compania bucuresteana Gerovital Cosmetics. Momentan, litigiul asteapta verdictul justitiei, pana atunci ambele firme producand sub acest nume.

     

    Farmec a inceput sa fabrice creme Gerovital H3 in 1967, ca rezultat al colaborarii dintre Ana Aslan – cea care a descoperit tratamentul cu Gerovital – si cel care este de aproape patru decenii director general al companiei clujene, Liviu Turdean, tatal actualului director de marketing-vanzari. Fabrica a fost privatizata in 1995 prin metoda MEBO, iar familia Turdean a preluat ulterior pachetul majoritar.

     

    In pofida avantajului dat de brandul Gerovital, ponderea produselor cosmetice romanesti pe piata autohtona – estimata la 600 de milioane de euro in 2006, potrivit unui studiu Euromonitor – este de numai 20%, sensibil mai mica decat cea a producatorilor internationali precum Beiersdorf (cu marca Nivea) sau L’Oreal.

     

    De altfel, firma clujeana a pierdut puternic din cota de piata dupa 1990. „Mai putin pe partea de creme, unde suntem in continuare pe un trend ascendent“, puncteaza Turdean. In acest segment, compania este inca lider ca vanzari cantitative si pe locul 2-3 din punct de vedere valoric, potrivit unui studiu AC Nielsen citat de reprezentantul Farmec.

     

    Pentru a face fata concurentei din ce in ce mai stranse, producatorul clujean incearca acum sa-si diversifice canalele de vanzare. „Distributia proprie ne-a salvat deceniul trecut“, recunoaste Turdean. Farmec are 14 reprezentante in mari orase din tara, precum si cateva magazine proprii.

     

    Odata cu dezvoltarea lanturilor de retail insa, ponderea micilor magazine de cartier a scazut, la fel ca si importanta sistemului propriu de distributie in ponderea vanzarilor. „40-45% din vanzari sunt in lanturile de retail, iar daca luam in calcul si farmaciile, ponderea trece de 50%“, spune Turdean, subliniind ca procentul este in crestere. Aici insa competitia este chiar mai stransa decat in micile magazine. „Lupta la raft este acerba“, recunoaste managerul companiei, adaugand ca totusi Farmec are contracte cu toate marile retele si a inregistrat cresteri importante in magazinele mari, „mai ales pe produsele de top“ (care sunt lideri de piata, precum Doina, Triumf, Gerovital, Nufar). Au fost insa si produse care au fost retrase sau inlocuite. „Investim in productie pentru a creste competitivitatea, tocmai pentru a putea lista unele produse in lanturile de magazine“, evidentiaza reprezentantul Farmec. Fabrica va „inghiti“ circa zece milioane de euro in trei ani.

     

    Nu in ultimul rand, fondurile alocate productiei s-ar putea solda cu lansarea de marci private pentru anumiti retaileri. „Suntem in discutii cu trei lanturi comerciale“, spune Turdean, fara a da nume.

     

    Atat investitiile in productie, cat si evolutia istorica au indreptat Farmec catre un domeniu de activitate care nu-i sta in caracter unui producator de cosmetice – piata imobiliara. Fabrica actuala se intinde pe un teren de doua hectare – in interiorul orasului Cluj-Napoca, pentru ca a fost construita in anii ‘60, cu ideea de a face totul integrat in acelasi loc. Cum activitatea societatii s-a restrans dupa 1990, o parte din hale nu mai sunt utilizate la capacitatea lor initiala. Mai mult, retehnologizarea din prezent presupune restrangerea productiei pe o suprafata considerabil mai mica. Ca urmare, o parte a halelor vor fi inchiriate.

     

    Compania a cumparat mai multe active in intreaga tara, cum ar fi depozitele pe care le opereaza. Aceste proprietati sunt evaluate de Turdean la circa trei milioane de euro. In plus, Farmec a cumparat anul trecut un teren de sapte hectare la Dezmir, in apropiere de Aeroportul International Cluj-Napoca, unde a fost amplasata o sectie de productie. De altfel, compania a luat in calcul mutarea cu totul a fabricii in afara orasului, insa relocarea ar fi costat intre 20 si 25 de milioane de euro. „Am considerat ca nu e acum momentul din cauza tranzitiei cu investitiile necesare pentru acomodarea cu regulile UE“, spun reprezentantii Farmec.

     

    Dar firma face si investitii imobiliare care nu au legatura cu productia sau distributia cosmeticelor. Farmec a construit un bloc de locuinte pe care l-a vandut si acum are un altul in constructie. De altfel, una dintre cladirile deosebite ale Clujului este „blocul spray“, amplasat in fata fabricii, construit insa cu mai multi ani in urma.

     

    Transformarea intreprinderii de uleiuri comestibile si cosmetice Flacara, care producea briantina si ulei de floarea-soarelui, in Farmec SA, producator de cosmetice vandute pe toate continentele, cautat de fonduri de investitii, a durat cateva decenii. Ce va deveni Farmec peste alte cateva zeci de ani?

  • Pe stil vechi

    Compania clujeana Farmec are in portofoliu peste 400 de produse, pregateste noi lansari, insa grosul vanzarilor este adus de cateva game traditionale.

     

    DOINA: Laptele demachiant ramane cel mai bine vandut produs cosmetic romanesc, desi are o istorie de 34 de ani.


    TRIUMF    : Solutia de curatat aragazuri este cel mai bine vandut produs Farmec ca numar de unitati. Lansat in urma cu 23 de ani.


    GEROVITAL SI ASLAVITAL    : Cele mai profitabile game din portofoliul Farmec au, la randul lor, traditii de zeci de ani.

  • Cum sa iei fondurile europene

    Companiile de IT din Romania formeaza aliante pentru un bine comun. Acela de a invata micile firme cum sa ajunga la banii europeni si pe ce sa ii cheltuie.

     

    Care e legatura intre produsele Softwin, Totalsoft si Intrarom? Nici una pana acum, dar noua alianta intre cele trei firme de IT pentru binele fiecaruia dintre ele nu ar trebui sa mire. Saptamana aceasta vor anunta impreuna ca vor investi bani in oferirea de consultanta pentru accesarea fondurilor europene. Nu peste mult timp, echipe de angajati ai celor trei companii, care anul trecut au inregistrat cumulat venituri ce depasesc 100 de milioane de euro, vor merge in orase din tara unde vor oferi consultanta pentru intocmirea proiectelor de cofinantare. Cei vizati sunt firmele mici si mijlocii si administratia publica locala.

     

    Din informatiile disponibile, consultanta va fi neangajanta, adica cel care reuseste, ajutat de alianta gulerelor albastre, cum sunt numiti in general cei din IT, sa elaboreze un proiect care primeste finantare europeana nu va fi obligat sa cumpere produsele nici uneia dintre cele trei firme. Important va fi ca proiectele sa fie pentru achizitii din domeniul tehnologiei informatiilor. Trio-ul ofera solutii de software prin Softwin (partea de front office si aplicatii uzuale) si TotalSoft (partea de back office si comunicatii), iar echipamentele hardware ar putea fi livrate de Intrarom.

     

    „Nu vorbim de sute de mii de euro sau de zeci, sute sau mii de milioane. Vorbim de zeci si sute de miliarde de euro care vor fi alocati de Uniunea Europeana in urmatorii ani“, accentua, printr-un crescendo intentionat prelungit, Jeff Clark, directorul operatiunilor Intel din Europa. Localizat, aceasta suma ar putea ajunge la 380 de milioane de euro in Romania urmatorilor sapte ani pentru sustinerea proiectelor de informatizare, este de parere ministrul IT&C, Zsolt Nagy. Tot ce au de facut firmele de software, echipamente sau servicii IT este sa-i convinga pe cei consiliati ca investitiile in IT ar trebui sa se afle pe prima pozitie in lista planurilor lor de viitor. „Perceptia pe care o au in general oamenii este ca lucrurile pe care merita sa cheltui banii sunt lucrurile urgente. Adica strazi mai bune, un pod, cladiri, dar putini recunosc care sunt lucrurile importante, cum ar fi infrastructura IT“, sustine directorul european al Intel. El ofera doua modele extreme: Irlanda, care a investit mult in IT si a devenit o tinta preferata de investitiile marilor companii din domeniu, si Grecia, care a ramas la un nivel minim de informatizare. Promisiunea orientarii catre tehnologii performante ar trebui sa fie validata de economiile de resurse obtinute pentru cei ce aleg sa-si delege catre masini si software activitati care altfel ar necesita angajati in plus. „Daca esti IMM in secolul 21, nici macar nu ai nevoie de un birou. Cu echipamentele potrivite poti avea aceeasi perceptie in ochii clientilor, chiar daca lucrezi de acasa“, sustine Jeff Clark.

     

    Iar daca Intel crede ca „knowledge economy“ (economia bazata pe cunoastere) e calea, sunt voci care spun de pe acum ca nu atat de multi o vor urma. Din partea analistilor exista mai degraba predictii pesimiste. Intr-un studiu IDC prezentat luna trecuta se arata ca anul trecut a fost mai degraba varful de crestere al investitiilor in IT in statele din centrul si estul Europei. Impreuna au avut o medie de crestere de aproximativ 14,2% fata de anul precedent. Tendinta este descendenta si IDC estimeaza ca in 2010 cresterea investitiilor in IT nu va depasi 13%. Anul trecut, aceleasi analize, dar orientate spre Romania, spun ca totalul cresterii a fost de doar 10,2%. E drept insa ca Romania si Bulgaria au un decalaj demn de luat in calcul cand se compara cu tarile din restul regiunii.

     

    „Companiile trebuie sa urmareasca nu doar sa fie competitive in Romania, ci sa fie competitive in orice parte a lumii“, este de parere Jeff Clark. Iar daca acceptam premisa managerului Intel, care nu pune deloc la indoiala faptul ca firmele romanesti au nevoie de procesoare multicore si sisteme de operare Vista, intr-adevar banii europeni vor exista, destinati intr-un mod mai general cresterii competitivitatii, iar investitiile in IT sunt considerate una dintre modalitati. Fondurile alocate sunt de doua ori mai mari decat cele venite prin programele USAID sau cele ale Bancii Mondiale. Raportat la numarul de locuitori, Romania urmeaza sa primeasca pana in 2013 fonduri structurale de 911 euro pe cap de locuitor, cu zece euro mai mult ca Bulgaria, dar de cel putin doua ori mai putin decat oricare dintre cele zece state ce au aderat la Uniunea Europeana in valul anterior, cu exceptia Letoniei (1.751 de euro). Si nu toti banii alocati se vor traduce automat in vanzari mai mari ale companiilor locale.

     

    Exemplul de pana acum al tarilor din regiune a aratat ca cele mai multe nu au reusit sa consume nici macar 30% din sumele puse la dispozitie. In medie, spun cei de la The Economist, doar 4% dintre IMM au depus dosare pentru a accesa fonduri si un sfert dintre ele au reusit sa convinga ca le merita. In Romania, in acest ciclu vor interveni, asadar, companiile de IT, incercand sa deturneze cat mai mult din fonduri spre dezvoltarea infrastructurilor informatice.

  • Daca IMM-urile nu vin la firmele de IT…

    Aliante: Intrarom, Softwin si TotalSoft au semnat un acord de investitii comune intr-un proiect de a oferi consultanta firmelor si administratiilor locale pentru accesarea fondurilor europene.

     

    Programe: Biroul Microsoft de la Bucuresti lucreaza acum la stabilirea modului cum va fi adaptat local propriul program de consultanta EUGA (EU Grant Advisor) si la un portal de informare.

     

    Argumente: Divizia de analiza de piata a The Economist a publicat un raport care pune in evidenta ce sume vor putea fi accesate de fiecare stat membru al UE pentru investitii IT. Studiul a fost sponsorizat de Intel si Microsoft.

  • Dezamagiri regionale

    Fondurile alocate de UE in doua etape intre mai 2004 si septembrie 2006 au fost absorbite doar intr-o mica parte de statele primitoare.

     

    Tara

    Grad de absorbtie (%)

     

    2004-2005

    2005-2006

     Slovenia

    27,5

    34,0

     Ungaria

    22,5

    32,5

     Estonia

    28,0

    29,0

     Slovacia

    19,5

    27,5

     Cehia

    18,0

    26,5

     Lituania

    21,5

    26,0

     Letonia

    23,5

    25,0

     Polonia

    19,0

    24,5

     

    Sursa: Comisia Europeana

  • Unu, doi, trei

    Expertii disting trei elemente principale ale unui employer brand:

     

    1. Personalitatea – cine esti ca angajator (cu ce te ocupi?, cine sunt clientii tai?, care sunt lucrurile importante pentru tine?, care sunt misiunea si valorile tale?, care sunt principiile tale de lucru?)

     

    2. Promisiunea – care este propunerea unica, de natura sa te diferentieze de competitie, pe care o faci pentru potentialii angajati?

     

    3. Mesajul – care este mesajul-cheie pe care vrei sa-l transmiti fiecarui grup-tinta (clienti, angajati, potentiali angajati, parteneri de afaceri)?