BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Barbatii cuceresc piata cosmeticelor

    Cand vorbesc despre cresterea nivelului de trai si a educatiei consumatorilor, producatorii si distribuitorii de cosmetice din Romania au in vedere si un segment de la care au asteptari tot mai mari: barbatii care folosesc cosmetice. Pentru unele companii, vanzarile de creme, geluri sau lotiuni destinate barbatilor au ajuns sa reprezinte deja 30% din cifra de afaceri.

     

    Oare barbatii devin din ce in ce mai mult femei?, se intreba jurnalista Carrie Bradshaw in „Totul despre sex“. Daca uzul cosmeticelor si preocuparea pentru infrumusetare sunt considerate atribute exclusiv feminine, probabil ca intrebarea ar avea sens; producatorii de cosmetice ar nega insa cu tarie o asemenea ipoteza, recunoscand insa cu placere ca barbatii folosesc cosmetice masculine – un segment care, conform acelorasi producatori, creste la nivel local cu cel putin 10% pe an.

     

    Conform datelor Euromonitor, volumul pietei romanesti a cosmeticelor (care include nu numai creme si lotiuni, ci si servicii de chirurgie estetica, produse de fitness si dieta) s-a ridicat in 2006 la 600–700 mil. euro, iar pentru anii care urmeaza, corpul de statistica economica al UE estimeaza o crestere in total de pana la 60% in intervalul 2006-2010. Iar produsele pentru uz masculin si-au castigat deja o felie buna din aceasta piata, potrivit lui Dan Zloteanu, director de marketing la Beiersdorf, care detine brandul Nivea. „Ponderea produselor pentru barbati ajunge la 30% din totalul vanzarilor Nivea in Romania“, precizeaza Zloteanu, estimand ca anul acesta piata cosmeticelor masculine va inregistra o crestere de 10-15%.

     

    Reprezentantul Beiersdorf recunoaste ca „barbatul roman este interesat de aspectul sau, insa nu e suficient de convins ca merita sa foloseasca zilnic acest tip de produse“. Conform lui Zloteanu, publicul-tinta al cosmeticelor barbatesti este format din tineri cu varsta intre 25 si 35 de ani, care locuiesc la oras, sunt in pas cu noile tendinte in moda, design sau decoratiuni si au venituri peste medie. In plus, consumatorul tipic „este interesat de aspectul sau exterior si foloseste crema de fata la indemnul partenerei sale“.

     

    La toate acestea, George Popescu, directorul Amway Romania, adauga faptul ca din ce in ce mai multi tineri incep sa foloseasca, inca din adolescenta, produse de ingrijire a tenului. Inca cel putin cinci ani de acum inainte, crede Popescu, categoria cosmeticelor masculine va continua sa creasca, pe baza unei sofisticari a cererii si a actualizarii tot mai rapide a ofertei in functie de tendinte. Nisa produselor destinate barbatilor, de genul cremelor de fata cu factor de protectie solara, al celor pentru ochi sau al lotiunilor, este in plina dezvoltare la noi, in opinia lui Popescu, care sustine ca „barbatii mileniului trei, inclusiv in Romania, nu mai trateaza cu indiferenta conceptul de regim de infrumusetare“. Compania a inregistrat anul trecut cresteri de 50% la vanzarile pentru aceste produse, iar in 2006 a realizat o cifra de afaceri de 102,8 milioane de lei (30,7 mil. euro). In 2007 se asteapta la o crestere de aproximativ 20-25% a cifrei de afaceri. Si pentru Beiersdorf, cosmeticele dedicate barbatilor sunt un segment important. Potrivit companiei, care citeaza agentia de cercetare de piata ACNielsen, pe acest segment Beiersdorf are o cota de piata de 88%, iar pe piata totala a cosmeticelor si a produselor de ingrijire, compania detine 14,6%. Beiersdorf vinde cosmetice barbatesti sub marca Nivea, Atrix si 8X4 si comercializeaza pe segmentul de ingrijire a tenului pentru barbati creme si lotiuni de curatare ce concureaza pe piata locala cu cele de la Avon si Oriflame.

     

    Pentru Oriflame, care concureaza cu Avon, Amway si Forever Living Products pe piata cosmeticelor prin vanzari directe, cresterile pe acest segment nu sunt inca la nivelul asteptarilor. Totusi, vanzarile de produse destinate barbatilor au crescut anul trecut cu 11%, iar peste o treime (35%) din volumul total al vanzarilor Oriflame se datoreaza produselor cosmetice pentru barbati. Cota de piata detinuta de Oriflame a fost de 16% anul trecut, iar cifra de afaceri a depasit 30 mil. euro, in crestere cu 17% fata de 2005. „Cresterea a fost determinata de innoirea accelerata a gamei de produse, cresterea fortei de distributie, plus utilizarea mediului online pentru plasarea comenzilor“, declara Monica Tatoiu, director general la Oriflame. Printre gamele de produse Oriflame pentru barbati se numara Glacier, S8, Eclat, Midsummer Man sau Rebel.

     

    Conform ultimei cercetari a Institutului National de Statistica, realizata la nivelul anului 2005, o gospodarie din mediul urban cheltuia in medie 23,38 lei pe luna pentru produse cosmetice si de ingrijire personala, in timp ce una din mediul rural doar 8,53 lei. Discrepanta s-a manifestat si intre categoriile sociale, cel mai mult cheltuind patronii (46,39 lei), iar cel mai putin lucratorii din agricultura (6,85 lei). Din cercetare lipseste segmentarea pe sexe, insa Monica Tatoiu de la Oriflame considera ca „vanzarile de cosmetice masculine tin de nivelul de civilizatie al unei societati si mai ales de educatia pietei romanesti in aceasta directie. Si mai e de munca pentru educarea si informarea barbatului“. Una peste alta insa, importanta pe care consumatorii, mai ales din zonele urbane, o aloca modului in care arata „va duce la o crestere semnificativa a vanzarilor de produse de ingrijire a pielii, a parfumurilor si a produselor de ingrijire pentru barbati“, apreciaza Ramona Brad, director de relatii externe la Procter & Gamble Romania. Compania are acum, conform declaratiilor proprii, o cota de piata de aproximativ 40% pentru produsele de infrumusetare. Cel mai mare potential de crestere, pe ansamblul pietei, conform reprezentantei P&G, il vor avea in continuare, ca si pana acum, articolele relativ noi – produsele lichide pentru baie, balsamurile pentru par si produsele de ingrijire a pielii (creme si lotiuni cosmetice). Si, adauga Brad, „sporirea puterii de cumparare si stilul de viata imbunatatit vor duce la o sofisticare a consumatorilor si la o preferinta pentru produse de calitate ridicata si mai scumpe“. Adica exact factorii care stimuleaza si cresterea vanzarilor de cosmetice pentru barbati.

  • Dezvoltator de meserie

    Dupa ce a construit doua cladiri de birouri, Marius Ivan pregateste un proiect de jumatate de miliard de euro in nordul Bucurestiului. Dar ambitiile investitorului in real estate depasesc deja granitele Romaniei.

     

    Intr-o discutie cu Marius Ivan, expresia „am inceput“ revine atat de des, incat ai impresia ca este aproape un tic verbal. Cel care a condus in Romania business-urile Düfa si Henkel se considera un constructor de afaceri. Acum construieste cladiri si nu crede ca va renunta prea curand la investitiile in real estate.

     

    Creativ Global Property, firma al carei presedinte este, a finalizat recent dezvoltarea North Gate, un imobil de birouri din zona Pipera. Acum, Marius Ivan este cu gandul deja la urmatorul proiect, care va fi lansat in toamna. „Mai multe nu pot sa va spun, decat ca investitia va fi de 20 de ori mai mare decat la North Gate – in jur de 500-600 mil. euro“, afirma Marius Ivan. El crede ca proiectul se va derula pe o perioada de 3-5 ani – „depinde de cat de repede ne miscam“. Este vorba de un complex multifunctional, cu birouri, spatii rezidentiale si comerciale, pe un teren de 18 hectare.

     

    „Pana in toamna lucram si la alte achizitii de terenuri“, spune Ivan. Potrivit datelor Creativ, pana acum compania a investit circa 70 milioane de euro in total, in proiectul North Gate si in cumpararea de terenuri. „Ne extindem si in tara“, spune el: firma a pornit achizitia de terenuri in marile orase, dar inca nu a stabilit in ce sectoare va investi. „Depinde de ce terenuri gasim, de ce e nevoie pe piata respectiva.“

     

    Insa planurile lui Ivan nu se limiteaza la Romania. „Ne uitam si pe alte piete, dar deocamdata pe pietele limitrofe Romaniei – Ucraina, Moldova, Turcia.“ Motivul principal nu il reprezinta numai castigurile potential superioare, cat dispersia riscului. „Ca investitor in real estate trebuie sa te concentrezi pe mai multe piete. Sa ai ouale in mai multe cosuri, cum se spune. Sa diminuezi riscul“, comenteaza Ivan. El considera ca piata imobiliara are si castigurile cele mai mari, dar si riscuri pe masura: „Cand ea cade, se produc crahurile economice“.

     

    Marius Ivan, acum in varsta de 49 de ani, este atras de mai multi ani de piata imobiliara, inca de cand lucra la Düfa si Henkel. De fapt, cam in perioada in care conducea cele doua afaceri a prins gustul investitiilor imobiliare: „Am construit cinci fabrici – doua pentru Düfa si trei pentru Henkel – investitii care au ajuns pe la 15-16 milioane de euro“. Asa ca vanzarea celor doua afaceri pe care le ridicase impreuna cu partenerii sai germani nu l-a prins nepregatit, ba chiar dimpotriva, era dornic sa-si plaseze banii in alt domeniu. „Imi placeau investitiile imobiliare si doream sa ma implic in aceasta piata.“

     

    De altfel, pe langa cele cinci fabrici, Marius Ivan a mai cochetat cu piata imobiliara cand a construit sediul Düfa, o cladire de 5.000 mp din nordul Bucurestiului. Cand fondul american de investitii Advent a cumparat producatorul de vopsele de la fondatorul companiei si de la germanii de la Meffert, imobilul de birouri nu a intrat in tranzactie. Dar tot in 2005, Ivan l-a vandut unor investitori irlandezi. Atunci, omul de afaceri si-a cunoscut si viitorul partener in dezvoltarile ulterioare – irlandezul alaturi de care este implicat acum in Creativ Global Property.

     

    In acelasi imobil se intersecteaza o buna parte din activitatea din ultimul deceniu a lui Marius Ivan. Biroul sau de la etajul patru, din cladirea Düfa, este inca legat de birourile Henkel – afacere pe care a condus-o pana in urma cu un an si jumatate. La vremea respectiva, activitatea din domeniul materialelor de constructii se numea Henkel Bautechnik, iar in acest an grupul german si-a reunit toate afacerile din Romania sub un singur nume – Henkel.

     

    Ivan, care a intrat in afaceri din 1990 la Craiova cu o firma de comert, a pornit de jos, ocupandu-se timp de aproape zece ani de productia de materiale de constructii. Din 1995 a inceput afacerea Düfa cu cateva sute de mii de dolari; la inceput, afacerea era doar de import. In anii urmatori s-a asociat cu un partener german, grupul Meffert, detinatorul marcii, iar in 1997 a pornit productia de vopsele in Romania. „Am inceput apoi in paralel cu Henkel, care ma curta de ceva timp, mie placandu-mi produsele lor“, isi aminteste Ivan. Traseul a fost similar. Mai intai – prin 1999 – au inceput activitatile de import si distributie, urmate de crearea unui joint-venture – Henkel Bautechnik Romania -, iar in 2000 a fost construita prima fabrica de adezivi pentru gresie si faianta Ceresit. In 2005, numarul fabricilor Henkel din Romania a ajuns la trei.

     

    Pentru el, Düfa si Henkel au fost afacerile cele mai vizibile si, sustine el, „niste povesti de succes, pentru ca fiecare a ajuns numarul unu in piata“.

     

    Anul 2005 a adus despartirea de ambele afaceri. Mai intai, Advent a cumparat Düfa intr-o tranzactie de circa 18 mil. euro, Ivan incasand peste 7 mil. euro pentru 40% din actiunile companiei. Mai apoi s-a retras si din Henkel Bautechnik Romania, vanzandu-si catre grupul german Henkel partea sa, pentru 13 mil. euro. Alaturi de vanzarea fostului sediu Düfa, cu 6,5 mil. euro, tranzactiile i-au oferit lui Ivan timpul si capitalul necesar pentru a se implica mai puternic in real estate.

     

    „A fost exact la timp pentru a ma putea ocupa de celelalte businessuri pe care deja incepusem sa le dezvolt“. Pe langa afacerile de dezvoltare imobiliara, Ivan mai are – in parteneriat cu concernul german Interpares Mobau Interbaustoff – afacerea Global Real Invest, care se ocupa de dezvoltarea unei retele de centre comerciale pentru materiale de constructii si decoratiuni.

     

    Ivan spune ca nu era atras neaparat de randamentele mari din piata imobiliara, desi in ultimii ani multi antreprenori cu afaceri in cu totul alte domenii au investit in real estate, avand in vedere boom-ul din acest sector. „Eu voiam sa incep un proiect imobiliar in SUA“, declara investitorul, explicand ca el se implica intr-o afacere nu neaparat atunci cand exista o oportunitate clara in piata. „Sa poti sa faci businessul acesta oriunde in lume, sa fie replicabil“, exprima Ivan idealul sau, recunoscand ca, in functie de vulnerabilitatile si oportunitatile pietelor respective, profiturile sunt mai mari sau mai mici – „dar daca esti profesionist, vizionar si organizat tu trebuie sa vii cu produsul de care este nevoie in piata respectiva“. Mai ales ca, la fel ca in toate proiectele sale, si in Creativ Global Property este asociat cu un partener strain. „Toate afacerile mele au fost facute cu un partener puternic din afara. Ma simt mult mai confortabil, plus ca invat permanent“, recunoaste Ivan. El a fost intotdeauna promotorul local, dar partenerii sai au adus experienta in domeniu si know-how. E o strategie similara celei adoptate si de omul de afaceri Ion Tiriac, care a fost si este asociat in mai toate afacerile sale cu companii de anvergura din Europa, in special din Germania.

     

    Daca va ajunge sau nu sa construiasca ceva in Statele Unite inca nu stie, dar se vede in afaceri si peste cinci ani, „tot in real estate probabil“, pentru ca planurile sale sunt pe termen lung deja. Si daca, uitandu-se in spate, Ivan calculeaza ca s-a ocupat in 15 ani de proiecte in valoare totala de 60 mil. euro, viitorul pare, dupa el, si mai promitator. „Peste cinci ani o sa depasim 500 mil. euro. De fapt s-ar putea sa fie 700-800 de milioane. Sau chiar un miliard.“

  • Cum sa ajungi tar

    Castigurile bancherilor din bancile de investitii de pe piata ruseasca au ajuns la 5 milioane de euro pe an si chiar peste, fata de 1,5–2 milioane de euro cat obtin colegii lor din Statele Unite.

     

    Cea mai mare cautare o au specialistii cu experienta si care vorbesc limba rusa. „Piata este fierbinte, fierbinte, fierbinte, iar daca vrei sa-ti pastrezi talentele, trebuie sa platesti serios“, a declarat pentru Bloomberg Peter Necarsulmer, CEO al PBN, o companie care consiliaza firme precum British Petroleum sau Merrill Lynch in investitiile pe care le fac pe piata rusa.

  • Icelandair a cumparat in Cehia

    Cea mai mare companie aeriana privata din Cehia, Travel Service, a fost achizitionata de Icelandair Group. Conform scrisorii de intentie semnate intre cele doua parti, pana la sfarsitul lunii iunie grupul islandez va prelua 50% din actiuni, urmand sa cumpere restul de 50% in 2008.

     

    Valoarea tranzactiei nu a fost data publicitatii. Travel Service are in proprietate si cea mai mare companie aeriana low-cost din Cehia, Smart Wings. Compania a transportat anul trecut 1,8 milioane de pasageri.

  • Avertisment de la Balcerowicz

    Leszek Balcerowicz, fostul presedinte al Bancii Nationale a Poloniei, avertizeaza ca tara sa iroseste in prezent o buna perioada de crestere economica.

     

    In cazul in care nu se va investi in viitor si nu se vor aplica reforme va fi foarte dificil de pastrat actualul nivel de crestere economica de 5-6% in urmatorii ani, spune el. Declaratia vine dupa ce ministrul de finante Zyta Gilowska afirmase ca tara va traversa o perioada de prosperitate de cel putin cinci ani. Balcerowicz spune ca nivelul fiscalitatii este inca destul de ridicat, in paralel cu un nivel alarmant al cheltuielilor bugetare ineficiente. Fostul bancher central sustine si ca intreprinderile aflate in proprietatea statului ar trebui privatizate, deoarece in situatia actuala ofera putere politicienilor si oficialitatilor care au legaturi sub o forma sau alta cu ele. Alt argument in favoarea privatizarii adus de Balcerowicz este necesitatea ca mediul de afaceri sa inspire incredere intreprinzatorilor, care sa nu se mai teama sa investeasca.

  • Cum le-o fi norocul

    Concurenta acerba de pe piata asigurarilor din Polonia a coborat preturile politelor de asigurare.

     

    Desi rezultatele financiare ale companiilor s-au imbunatatit, datorita cresterii volumului, acestea ar putea avea mari probleme in achitarea despagubirilor in cazul producerii unor accidente sau catastrofe de proportii. „Razboiul preturilor este irational. Provoaca o scadere semnificativa a primelor comparativ cu anul trecut“, spune Anna Katarzyna Wojciechowska, CEO al filialei poloneze a Commercial Union, citata de publicatia Puls Biznesu. Neoficial, asiguratorii au admis ca nivelul primelor a scazut atat de mult, incat ar putea fi dificil pentru unele firme de asigurari sa acopere pagubele create de un incendiu la o mare companie, de inundatii sau de furtuni de mari proportii. 

  • Crestere mica, dar peste asteptari

    Masurile de austeritate luate de guvernul ungar pentru reducerea deficitului bugetar au facut ca economia Ungariei sa inregistreze cea mai mica rata de crestere din ultimii zece ani.

     

    In primul trimestru al anului, PIB s-a majorat cu 3%, peste estimarile analistilor, care prognozau o crestere de 2,3–2,5%. Procentul este sub media de crestere economica de 4% obtinuta de Ungaria in ultimii sase ani, cu un varf de 4,9% in 2004. Pentru 2007, guvernul estimeaza o rata de crestere de doar 2,2%.

  • Aproape de media UE

    Rata pirateriei din Cehia se apropie de media inregistrata in statele Uniunii Europene, ajungand anul trecut la 39% – cu doar trei procente peste media UE.

     

    Rata pirateriei a intrat pe o panta descendenta din 1994, cand a fost de 66%. Pierderile suferite de producatorii de soft din cauza pirateriei din Cehia au fost anul trecut de 108 mil. euro.

  • Instalatorii merg mai departe

    Peste 3 milioane de polonezi, care reprezinta 12% din forta de munca a tarii, intentioneaza sa-si caute de lucru in strainatate in urmatorul an, se arata intr-un sondaj publicat de cotidianul Rzeczpospolita.

     

    Destinatiile cele mai dorite sunt Marea Britanie (26%), Germania (20%) si Irlanda (16%). In ultimul an, conform statisticilor oficiale, in jur de 370.000 de polonezi au plecat sa munceasca in afara tarii. Numarul celor care lucreaza ilegal in strainatate nu este cunoscut, dar cifra este de aproximativ doua milioane de persoane, estimeaza DPA. Din cauza emigrarii muncitorilor, ministrul economiei a estimat ca veniturile la buget s-au diminuat in 2006 fata de 2005 cu 3,5%.  Izabela Grabowska-Lusinski, cercetator pe probleme de migratie la Universitatea din Varsovia, nu crede totusi ca Polonia este amenintata de un exod in masa, pentru ca de fapt multi nu vor pleca, in ciuda faptului ca declara ca au de gand sa o faca.

  • Razbunarea monumentului

    Estonia a inceput sa simta efectele blocadei neoficiale impuse de Rusia dupa mutarea unui monument al Armatei Rosii din centrul capitalei Tallinn.

     

    Marfurile transportate din Rusia prin Estonia in prima saptamana din mai au ajuns la jumatate fata de nivelul obisnuit. Autoritatile feroviare rusesti au anuntat ca trebuie sa repare linia ce transporta marfuri din Rusia in Estonia. „In unele zile, in portul Muuga de langa Tallinn nu a ajuns nici macar un tren din Rusia“, spune Ago Tiiman, directorul Asociatiei Estone a Operatorilor Portuari, citat de agentia France Presse. Motivele invocate de furnizorii rusi au fost variate, cum ar fi reparatiile la calea ferata sau la un pod de la granita. In plus, a fost stopata si o cursa ce lega orasul rus Sankt Petersburg de Tallinn, din cauza lipsei de pasageri. Insa partenerul eston, compania privata Go Rail, sustine ca de fapt cererea era foarte mare, atat din partea estonilor, cat si a rusilor.

     

    Din 15 mai, circulatia autovehiculelor grele pe podul de peste raul Narva, ce desparte Rusia de Estonia, a fost oprita, sub pretextul ca ar necesita reparatii urgente. In replica, Juhan Parts, ministrul eston al economiei, afirma ca podul este sub jurisdictie estona, astfel ca decizia autoritatilor ruse de a interzice circulatia ar fi ilegala. In plus, studii recente au aratat ca podul poate fi folosit, desi necesita reparatii. In prima saptamana din mai, volumul produselor petroliere transportate pe apa din Rusia in Estonia a scazut la jumatate, in timp ce cantitatile de carbuni si de ingrasaminte destinate altor piete s-au redus la zero. Nici produsele estone care se vindeau in Rusia nu au o soarta mai buna. Desi contractele de aprovizionare nu au fost anulate, sunt invocate diverse motive pentru care acestea sa nu fie onorate. Comerciantii estoni spun totusi ca spera ca lucrurile sa revina la normal. In 2006, Rusia a fost a patra piata de export pentru Estonia si a doua ca sursa de provenienta a importurilor.