Category: Actualitate

In cele doua intalniri de negocieri indirecte care au avut loc pana acum, Belgradul a oferit o autonomie extinsa pentru Kosovo, spunand ca singurul lucru pe care nu il poate negocia este suveranitatea Serbiei asupra provinciei. Inainte de inceperea discutiilor, presedintele sarb Boris Tadici a avertizat cu privire la consecintele care pot sa apara odata cu declararea unilaterala a independentei de catre provincia Kosovo, evocata insistent de liderii separatisti albanezi de la Pristina.

Protestele au inceput de luna trecuta si reprezinta cel mai semnificativ act de sfidare la adresa guvernului din ultimele doua decenii. In fruntea manifestantilor – care cer in special libertati democratice si alegeri libere – s-au aflat in special calugari budisti, ceea ce a determinat autoritatile sa faca razii la manastirile budiste si sa aresteze peste o suta de protestatari. De asemenea, conducerea militara (junta) a statului a interzis accesul la internet in intreaga tara, in incercarea de a limita publicarea de scene din cadrul manifestatiilor. Anterior, China, care e un aliat al Birmaniei, a facut apel la stabilitate, iar Uniunea Europeana a indemnat junta militara sa manifeste retinere si sa lanseze un proces de reforme politice reale.

Mihalache a invocat in favoarea sa statutul partidului, care nu i-ar permite presedintelui sa ia decizii unilaterale privind lista pentru Parlamentul European fara aprobarea unui for de conducere al PSD. Decizia lui Geoana a fost cauzata de „o iesire inacceptabila“ a lui Mihalache, care a acuzat „marlania“ de la varful PSD dupa ce europarlamentarul Radu Podgoreanu a fost pozitionat pe un loc neeligibil pe lista pentru PE. Podgoreanu si-a anuntat retragerea candidaturii intr-o scrisoare publica in care il invita, ironic, pe Mircea Geoana sa-i ocupe locul de pe lista. Lista PSD a mai pierdut doi oameni – Victor Ponta, care a anuntat ca se retrage din motive personale, si Vasile Puscas, fostul negociator-sef al Romaniei pentru integrarea in UE, nemultumit de faptul ca partidul n-ar avea o strategie clara cu privire la europarlamentare.

Este prima investitie de acest fel pe care Intel o face in Europa si a treia in lume. Site-ul, disponibil in limbile engleza, franceza si spaniola, contine 140.000 de sectiuni tematice, are 1,3 milioane de vizitatori unici si detine si un serviciu de telefonie mobila cu 10.000 de membri. Suma pe care Intel a platit-o pentru achizitia pachetului de actiuni nu a fost data publicitatii. Fondurile vor fi folosite pentru cumpararea de echipamente IT. Marcin Hejka, director de investitii strategice pentru Europa Centrala si de Est al Intel Capital, citat de publicatia Warsaw Business Journal, a spus ca firma pe care o conduce are in vedere si alte oportunitati in Polonia. Hejka a precizat ca viitoarele investitii vor implica fonduri de valoare mai ridicata si achizitia unor procente mai mari din actionariatul companiilor.

Intr-o prima faza, suma avansata va fi de 25 de milioane de euro, fara valoarea infrastructurii si a terenului. Numarul locurilor de munca nou create ar urma sa ajunga in aceasta faza la 2.500. Mladan Dinkic, ministrul sarb al economiei, a spus ca IBM si Hewlett-Packard si-au manifestat deja interesul pentru noul parc IT. La finalizarea proiectului se estimeaza ca valoarea exporturilor realizate de companiile ce se vor stabili aici va fi de aproape 1,5 miliarde de euro, numarul locurilor de munca urmand sa atinga 25.000. Estimarile au fost realizate pe baza planurilor anuntate, dar si a experientei Embassy Group, care detine parcuri IT similare in Bangalore si Malaiezia. Dinkic a precizat ca, atunci cand va fi definitivat, parcul va fi cea mai mare facilitate de acest fel din Europa.

Goran Jesic, tanarul primar despre care se spune ca a facut din oraselul Indjija „miracolul economic“ al Serbiei, a spus ca dupa destramarea fostei Iugoslavii au parasit tara 300.000 de tineri cu educatie superioara. De la noua investitie se spera sa atraga cele mai mari companii mondiale din domeniul noilor tehnologii, astfel incat tinerii sa nu mai fie nevoiti sa plece din tara. Datorita reducerii birocratiei, ca si gratie politicii orientate spre atragerea capitalului strain, orasul Indjija – situat la 42 de kilometri nord de Belgrad – a reusit sa atraga doar anul trecut investitii straine directe de peste 300 de milioane de euro. 

Jaromir Drabek, presedintele Camerei Economice, citat de agentia ceha de presa CTK, a spus ca riscul ca firmele cehe sa sufere pagube din cauza migratiei fortei de lucru calificate si a deformarii relatiilor de concurenta de pe piata este prea mare pentru ca facilitatile pentru straini sa fie mentinute. David Seich, presedintele Asociatiei IMM-urilor din Cehia, considera ca, pe termen lung, stimulentele au un efect daunator si demotivant pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Martin Riman, ministrul comertului si industriei, spune ca solicitarea de anulare a stimulentelor este indreptatita, insa situatia politica actuala permite doar impunerea unor conditii mai stricte investitorilor, conditii care au fost introduse deja printr-un amendament la legea prin care sunt acordate facilitatile. David Marek, analist la banca de investitii Patria Finance, spune ca prin anularea stimulentelor pozitia Cehiei in regiune ar fi slabita, deoarece si alte tari din jur acorda astfel de stimulente. Ales Michl, analist la Raiffeisen Bank, este de parere ca facilitatile ar putea fi reformate, astfel incat sa poata fi acordate doar in cazul proiectelor inovatoare, cu investitii in noile tehnologii. Conform unui studiu realizat in luna mai de Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica din cadrul Universitatii de Stiinte Economice din Praga, costul pentru crearea unui loc de munca prin intermediul stimulentelor, in primul rand fiscale, este de 58.058 de euro. In plus, multi investitori aleg Praga si regiunea Stredocesky din Boemia Centrala, unde se inregistreaza cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din tara. Astfel, nu a fost atins unul din scopurile pentru care au fost acordate facilitati – acela de a reduce diferentele dintre cele mai dezvoltate si cele mai sarace regiuni.

Conform portalului imobiliar Properazzi, unul din cele mai mari din lume, s-au luat ca baza de calcul un pret mediu al unei proprietati in tara vecina de 54.570 de euro si un salariu anual mediu de 1.884 de euro. Un polonez trebuie sa munceasca 15,6 ani pentru a cumpara o locuinta, iar un ceh 11 ani. Dintre statele din Europa Occidentala, cel mai rau stau spaniolii, care au nevoie de salariul pe 12 ani pentru a-si permite achizitia unei locuinte. In Marea Britanie, pretul mediu al unei proprietati este de 344.980 de euro, cel mai mare din Europa. Insa, la un venit anual mediu de 38.358 de euro, perioada de munca necesara pentru o achizitie este de noua ani. Doar in Scandinavia si Germania perioada necesara de munca este mult mai redusa. Pe primul loc al clasamentului este Danemarca, cu o perioada de doar 5,3 ani. In imediata apropiere se claseaza Suedia si Finlanda, cu 5,4 si respectiv 5,5 ani.