BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Continental s-a intarit pe segmentul low-cost

    Grupul german Continental a achizitionat 51% din actiunile producatorului slovac de anvelope Matador. Pretul tranzactiei nu a fost dat publicitatii, dar ziarele germane care au scris anterior despre posibila preluare a pachetului majoritar al companiei slovace avansau cifra de 150 mil. euro.

     

    Manfred Wennemer (foto), directorul executiv al Continental AG, citat de agentia de presa Reuters, spune ca prin preluarea Matador grupul german va putea sa lupte mai eficient impotriva concurentei low-cost. Firma intentioneaza sa integreze Matador in portofoliul de branduri al Continental si sa investeasca in cresterea capacitatii anuale de productie de la 5,5 la 7 milioane de anvelope pentru automobile. Grupul german vrea sa-si imbunatateasca astfel pozitia pe care o detine in Europa Centrala si de Est, dar si in Rusia, Ucraina sau in alte state ex-sovietice. Anul trecut vanzarile inregistrate de divizia de anvelope a grupului Matador au fost de 430 mil. euro.

  • Ce patesc piratii

    Supus la presiuni mari din exterior, presedintele rus Vladimir Putin a semnat amendamentele la Codul penal rusesc prin care sunt marite pedepsele impotriva pirateriei.

     

    Astfel, pedeapsa maxima cu inchisoarea pentru utilizatorii de filme, muzica, programe soft sau de alte produse fara respectarea drepturilor de proprietate intelectuala a fost marita de la cinci la sase ani. In plus, si valoarea maxima a amenzii pe care o vor suporta a fost dublata, la 20.000 $. Ei nu vor mai putea beneficia nici de amnistiile care ii scapau relativ repede de executarea pedepselor. O alta masura este tratarea incalcarii drepturilor intelectuale drept o categorie separata de infractiuni. Sunt astfel sperante ca politistii vor include pirateria pe lista lor de prioritati.

  • Reclame de un sfert de miliard

    Piata bulgara de publicitate ar putea ajunge in acest an la 250 de milioane de euro, ceea ce ar insemna o crestere de 35% fata de nivelul de 183 mil. euro atins in 2006.

     

    Astfel, de la inceputul anului au intrat in vigoare normele europene privind publicitatea, in virtutea carora posturile de televiziune vor putea intrerupe programele la fiecare 30-35 de minute pentru pauze publicitare. Pana anul trecut, acest lucru era permis doar la intervale de 45 de minute. Posturile TV au atras in 2006 grosul sumelor din publicitate, desi au scazut pentru prima data sub 50% din totalul cheltuielilor de publicitate. Pe locul urmator s-a situat presa scrisa, care a inregistrat o crestere pe 2006 a veniturilor din publicitate cu 36%. Pe locul al treilea au venit statiile radio, ale caror venituri s-au majorat cu 42%. Cel mai mare procent de crestere, de 90%, a fost realizat de cheltuielile cu publicitatea pe Internet, care insa detin o pondere de doar 1,5-2% din piata.

  • Supermarket-urile pun jos 100 mil. euro

    Cele mai mari retele de supermarketuri vor investi peste 100 de milioane de euro in 2007, conform calculelor BUSINESS Magazin. Vor fi deschise peste 50 de noi magazine, ceea ce inseamna chiar dublarea numarului de spatii pe care unele retele le aveau la sfarsitul anului 2006.

     

    In aeroportul Otopeni din Capitala s-a deschis un supermarket Billa – o premiera pe piata romaneasca, in care niciun asemenea format de magazin nu si-a mai gasit locul pe un aeroport. Si acesta este doar un exemplu al inventivitatii la care se vad deja nevoite sa recurga retelele de supermarketuri cand vine vorba de extindere. Intr-o lupta in care toate formatele de magazine se intrec sa acopere pe harta cat mai multe zone, supermarketurile au pierdut teren. Fiind tipul de magazin cu cea mai veche istorie pe piata romaneasca – cu exceptia retelei de Cash & Carry Metro, primul comerciant international ce a intrat in spatiul romanesc -, supermarketurile au preferat varianta sigura de business: extinderea cu pasi marunti.

     

    Treziti parca din somn insa, operatorii de supermarketuri incearca acum daca nu sa recastige terenul pierdut, cel putin sa tina pasul in dezvoltare cu alte tipuri de magazine. Conform unui top realizat de BUSINESS Magazin in functie de planurile de dezvoltare din 2007, reteaua de origine olandeza Spar se plaseaza pe primul loc in functie de numarul de magazine ce urmeaza sa fie inaugurate: nu mai putin de 20. Dintre acestea, „deocamdata am definitivat doar 11 proiecte“, spune Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania.

     

    Spar este insa singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an, numara deja noua spatii, dintre care cel inaugurat la Targu-Mures la sfarsitul anului trecut este hipermarket (avand o suprafata de 3.500 mp), iar un alt magazin este de tip convenience (de proximitate), avand o suprafata totala de 780 mp, din care doar 550 mp pentru zona de vanzare. Spar nu a pasit pana acum in Capitala, dar Tizzanini a declarat pentru BUSINESS Magazin ca vrea ca in 2007 sa deschida in Bucuresti „minim doua hipermarketuri, pentru care am semnat deja precontracte pentru spatii“.

     

    Pentru cele 11 proiecte deja definitivate, Spar a bugetat investitii de 20 de milioane de euro, in conditiile in care investitia medie pe magazin este de 1-1,1 milioane de euro, suma ce include costurile pentru utilarea magazinului – cu rafturi, echipamente frigorifice si dotari IT. Investitia necesara pentru inaugurarea unui magazin de tip hipermarket se plaseaza in intervalul 3-4 milioane de euro, conform lui Tizzanini. Insa Spar intentioneaza sa puna acum accent pe deschiderea cat mai multor magazine de dimensiuni medii (supermarketuri).

     

    Daca Spar conduce clasamentul in functie de numarul de deschideri planificate, Billa conduce clasamentul la capitolul valorii investitiilor pentru anul in curs. Membra a grupului german Rewe (care mai este prezent in Romania prin Selgros, Penny Market si XXL), reteaua de supermarketuri va deschide anul acesta 8-10 noi magazine. In conditiile in care compania a investit anul trecut 22 de milioane de euro pentru patru noi magazine, bugetul de investitii pentru 2007 se plaseaza intre 40 si 50 de milioane de euro. Billa are acum 23 de magazine si este prezenta de peste 10 ani in Romania.

     

    Primii ani de activitate pe piata autohtona au insemnat o dezvoltare lenta; abia in urma cu trei ani, conducerea Billa a luat decizia de a grabi expansiunea. Wolfgang Janisch, director general al Billa Romania, spune ca strategiile de actiune pentru fiecare tara in parte sunt luate la centru – „in ce piete trebuie sa intram si cat de rapid trebuie sa ne dezvoltam“. Odata decizia luata insa, pedala de acceleratie a dezvoltarii va fi apasata pana la podea: minim 10 magazine adaugate in fiecare din cei cinci ani ce urmeaza ar trebui sa asigure pentru Billa o masa critica de cel putin 70 de spatii, desi managerul Billa isi doreste sa ajunga chiar la 100 in acelasi interval de timp. Pentru intreaga piata din Romania, Janisch crede ca nici 200-300 de magazine Billa nu sunt prea multe, pentru ca in Austria, o tara cu 7,2 milioane de locuitori, compania are cam 1.000 de supermarketuri.

     

    Nu este insa elanul de expansiune al supermarketurilor cam tardiv? Planurile pe care le-au fixat retailerii pentru anul in curs si chiar si pentru cei ce urmeaza arata nu numai ca mai au timp de crestere, ci si ca acum a venit si vremea dezvoltarii lor. Spre deosebire de magazinele de dimensiuni mari – hipermarket, cash & carry sau de bricolaj – supermarketurile nu au nevoie de spatii la fel de ample. In plus, unele retele nici nu au neaparata nevoie de terenuri pe care sa-si construiasca magazinele. Cele 14 magazine pe care le numara acum reteaua La Fourmi, spre exemplu, sunt plasate in spatii fie inchiriate fie preluate, iar magazinele nu sunt de tip „stand alone“ (constructie singulara), ca in cazul magazinelor Billa. Desi nu a dorit sa precizeze care sunt planurile pentru anul in curs, Alexandros Tsintzilonis, director general al La Fourmi, a declarat ca „pana la finalul anului 2008, reteaua va avea 35 de magazine“. Compania a avut in 2006 o cifra de afaceri estimata la circa 35 de milioane de euro, iar pentru 2007 vizeaza vanzari de peste 32 de milioane de euro.

     

    Cresterea afacerii a intervenit, anul trecut, pe fondul preluarii magazinelor Best din Capitala, aceasta fiind prima miscare de acest gen a retelei La Fourmi. Si expansiunea viitoare ia in considerare „alte preluari sau deschiderea de noi magazine“, spune Tsintzilonis, „motiv pentru care investitiile pot varia foarte mult“. Bugetul de investitii al retelei prevede o cheltuiala de 1,5 milioane de euro pentru remodelarea magazinelor, ce vor avea pana la finalul anului un nou logo si o noua identitate vizuala.

     

    Nici Artima nu are nevoie de un teren anume pe care sa-si ridice din temelii spatiile de vanzare, ci prefera mai degraba sa se extinda prin spatii inchiriate si chiar prin preluarea afacerii altor mici retaileri. Anul trecut Artima s-a marit prin integrarea magazinelor Lotus din Oradea si a unui magazin Boromir din Ramnicu Valcea. Reteaua are acum 19 magazine, iar planurile pentru anul in curs vizeaza deschiderea a 8-10 magazine, spune Clemens Petschnikar, directorul executiv al companiei. Investitia pe magazin, care are o suprafata medie de 1.400 mp, este de 2-2,5 milioane de euro, la care se adauga inca 300.000 de euro cheltuiala cu fondul de marfa. Deschiderile vor continua in acelasi ritm si in urmatorii ani, afirma Petschnikar, pana cand reteaua va ajunge sa numere circa 50 de magazine. In 2006, vanzarile retelei au fost de 75 de milioane de euro, iar in 2007 cresterea estimata de Petschnikar este de circa 25%.

     

    Companiile mai proaspat intrate pe piata care doresc sa acopere rapid teritoriul tarii nu exclud insa nici una din variante – fie constructie din temelii, inchirieri sau preluari. Dintre cele opt magazine pe care le numara reteaua Spar in acest moment, trei (toate din Alba-Iulia) au purtat pana anul trecut, cand au fost preluate de retailerul olandez, numele Diskont. Preluarea afacerii comerciantului roman a fost una dintre primele tranzactii de acest gen de pe piata romaneasca, pana in 2006 nici una dintre retelele internationale nefiind interesata de extindere prin cumpararea altor afaceri. Dar odata startul dat, retailerii s-au luat la intrecere in cumpararea concurentilor cu mai putina forta financiara si care au preferat sa predea armele in loc sa riste un faliment, in conditiile in care presiunea retelelor internationale creste tot mai mult. „In curand, supermarketurile independente nu vor mai fi in stare sa tina pasul cu marile retele“, crede John Kyristis, directorul  general al retelei Mega Image.

     

    O alta tranzactie pe piata de supermarketuri a fost realizata, tot anul trecut, de Billa care a cumparat, la Baia Mare, doua magazine ale retelei Hofer, ce avea un total de 12 spatii de vanzare. Iar spargerea in bucati a retelei de supermarketuri Univers’all, la finele anului trecut, a dat tonul unui nou sir de preluari, vizand spatiile detinute de retailerul roman care a renuntat la afacerea din comertul cu bunuri de larg consum. Magazinul din Iasi a fost preluat de Gima, cel de la Sibiu de Interex, iar spatiul fostului Univers’all din Timisoara este „tatonat“ acum de Spar. Magazinul „exponat“ al retelei Univers’all, plasat in centrul Capitalei, a fost preluat deja de Carrefour, care pregateste inaugurarea spatiului sub propria sigla.

     

    Rino Tizzanini a afirmat ca a mai fost in negocieri si cu alti retaileri romani, dar discutiile s-au impotmolit din cauza pretentiilor financiare prea mari ale comerciantilor care doreau sa-si vanda afacerile. Directorul general al Spar si-a declarat insa interesul de a discuta pe viitor si cu alti retaileri romani care ar fi dispusi sa renunte la operatiunile din domeniu.

     

    Fara a preciza care este varianta preferata de dezvoltare a Mega Image, John Kyritsis, directorul general al operatiunilor din Romania, spune ca „in faza de expansiune orice este posibil“. Lantul, preluat cativa ani de belgienii de la Delhaize, are acum 19 supermarketuri si se va mari „cat se poate de repede“, declara Kyritsis. Ceea ce inseamna „deschiderea a sase noi magazine in 2007, iar in urmatorii ani, in functie de cresterea pietei si de venituri, dorim sa avem o crestere stabila de circa cinci magazine pe an“. Fiecare nou magazin Mega Image cere o investitie medie initiala de circa un milion de euro, dar managerul companiei a mentionat ca reteaua investeste nu numai in noile magazine, ci si „in remobilarea si restructurarea spatiilor vechi“. Mega Image a deschis primul magazin in 1994 si detine recordul de longevitate pe piata romaneasca de comert.

     

    Pentru companiile a caror reteta de dezvoltare impune constructia magazinelor de la zero, gasirea terenurilor ridica totusi dificultati. Iar „vadurile“ de noi magazine sunt cu atat mai interesante cu cat in zona nu se afla concurenta. Expansiunea retelelor comerciale, fie de tip discount, hipermarket sau chiar cash & carry, influenteaza performantele unui supermarket, mai ales daca noul magazin este plasat la o distanta mica fata de cel mai vechi, afirma Clemens Petschnikar. Pentru Billa, problema cea mai mare este gasirea noilor spatii, iar Janisch motiveaza ca „securizarea spatiilor nu este una dintre tacticile grupului“. Cu alte cuvinte, chiar daca Billa implineste anul acesta opt ani de prezenta pe piata romaneasca, nu si-a asigurat niciodata un teren inainte de a-si construi un magazin pe locul respectiv. Din momentul cumpararii terenului si pana la deschiderea magazinului trec, de obicei, cateva luni. Iar Janisch, care si-a declarat deschis inca din 2006 interesul pentru extinderea prin preluari, spune ca acest lucru nu e tocmai usor. Sunt o serie de etape care trebuie parcurse – cum ar fi due diligence, evaluarea, negocierea pretului: „Daca e simplu, acest proces dureaza trei-patru luni, dar se poate intinde si pana la doi ani“. Directorul retelei Billa spune ca in general initiativa negocierilor pentru preluarea de magazine apartine celor care vor sa vanda. A treia varianta de extindere luata, mai nou, in considerare de Billa este prin spatii inchiriate: „As vrea sa mergem si in mall-uri, dar numai daca au locatii bune“, afirma Janisch. Toate supermarketurile retelei au spatii proprii de functionare, primul magazin care va functiona intr-un loc inchiriat fiind cel ce urmeaza sa fie deschis in cursul acestui an in aeroportul Otopeni din Capitala. In afara de extindere, Billa mai are si grija mentinerii clientilor, cu toata avalansa de noi magazine deschise de concurenta. Un element de atractie, crede managerul retelei, pot fi cafenelele ce-si fac loc acum chiar si in supermarketuri, desi in mod traditional ele nu sunt asociate decat complexurilor comerciale. Intr-unul din magazinele preluate de la Hofer este localizata o cafenea, iar Janisch spune ca se gandeste ca in fiecare din noile magazine Billa sa existe un astfel de spatiu.

     

    Pasul grabit cu care supermarketurile isi inmultesc acum magazinele din portofoliu va mai continua vreme de cativa ani buni, urmand ca in doi-trei ani sa inceapa prima faza de consolidare, crede Clemens Petschnikar. In acel moment, expansiunea teritoriala va fi incheiata, iar retelele vor ajunge sa aiba intre 50 si 100 de magazine. „Vor fi suficient de mari pentru a fi eficienti din punct de vedere logistic“, spune Petschnikar. Consolidarea va aduce o serie de schimbari drastice, intre care se numara „o crestere enorma a puterii marilor comercianti si lupta pentru supravietuire a celor mici“, avertizeaza Alexandros Tsintzilonis.

     

    Pana in acel moment, companiile mai au insa o intreaga tara de cucerit, iar vocile mai ferme vorbesc de cifre mari: sute de magazine intr-o singura retea. Studiile de piata realizate de Spar inainte de intrarea pe piata, a declarat Tizzanini pentru BUSINESS Magazin, „au aratat ca exista potential ca sa deschidem 300-350 de magazine“. Asta nu inseamna, mai spune tot el, „ca vom deschide 300 de hipermarketuri“, pentru ca potentialul identificat acum de companie se refera la piata de supermarketuri. Daca magazinele de mari dimensiuni se pot lauda cu valori de investitii pe masura lor (valoarea investitiilor dedicate primului hipermarket Auchan a fost de 40 mil. euro), supermarketurile ar urma sa biruie prin numarul lor. Daca in urmatorii cativa ani companiile vor reusi sa-si puna in practica planurile creionate pana acum, retelele de supermarketuri vor ajunge sa reuneasca peste 300 de magazine.

  • Anul supermarketului

    In 2007, retelele de supermarketuri doresc sa-si accelereze ritmul de dezvoltare: in unele cazuri, planurile prevad o crestere de 50% a numarului de magazine. Sau chiar mai mult.

     

    Reteaua

    Deschideri (2007)

    Numar actual de magazine

    Tinta

    Spar*

    20

    9

    200-300

    Billa

    8-10

    23

    200-300

    Artima

    8-10

    19

    50

    La Fourmi

    NA

    14

    35**

    Mega Image

    6

    19

    NA

    Angst

    8

    22

    NA

     

     

    *   Spar are trei formate de magazine (de proximitate, supermarketuri si hipermarketuri);

    ** pana in 2008           

     

    Sursa: companiile

  • Studentii americani despre Romania

    Bucurestiul? Un fel de New York, dar dintr-o tara abia iesita din tranzitie. Managerii romani? Nu foarte diferiti de cei americani, dar mai avantajati fata de acestia datorita diversitatii culturale la care au acces. Acestea sunt parerile unor studenti americani de MBA care in luna martie au vizitat timp de zece zile Romania.

     

    Ce stiau despre Romania inainte de a veni aici? Ca am devenit recent membri ai Uniunii Europene si ca Bucurestiul este capitala tarii. Foarte putin, comparativ cu tinerii romani care n-au in gand decat sa ajunga in SUA si sa traiasca visul american. Sentimentul de scepticism al celor 30 de studenti MBA de la Darden School of Business a Universitatii Virginia care au venit in Romania in cadrul programului Global Business Experience (GBE) a virat insa spre entuziasm, pe masura ce au aflat informatii despre ce inseamna sa dezvolti o afacere aici si ce trebuie sa faci ca sa ai succes.

     

    GBE este un program obligatoriu pentru cursantii de MBA din SUA, care le ofera ocazia sa se familiarizeze cu mediul de afaceri si potentialul economic al unor tari de pe diverse continente. Anul acesta, tinerii americani au avut de ales intre India, Africa de Sud, Argentina, China, Suedia, Mexic si Romania. „Este pentru a doua oara când venim in România. Pentru studentii nostri este important sa se familiarizeze nu doar cu aspectele economice, ci si cu cele culturale si politice ale unei tari in care probabil unii dintre ei sau companiile unde vor lucra vor considera sa-si extinda afacerile“, explica Isabella Lynn, profesoara la Darden School of Business si organizatoarea programului GBE.

     

    Alegerea României nu a fost in nici un caz intâmplatoare, spune Anca Cercel Duca, organizatoare a programului in Romania. „România este considerata una din tarile cu cea mai mare rata de dezvoltare economica din lume, având in plus avantajul in fata altor performere (China, India, Argentina sau Federatia Rusa) ca este o tara europeana si de curând si membra a Uniunii Europene. De altfel, titlul programului dat de organizatori in acest an a fost «România – its newEUropean spirit»“, detaliaza Cercel.

    Pe parcursul saptamânii petrecute aici, studentii americani s-au intalnit cu reprezentanti ai unor companii importante cu activitate pe piata româneasca: GeCAD, Vodafone, ING Bank, A&D Pharma, Oracle, Ensight si Heidrick & Struggles, iar ca bonus au vizitat si Valea Prahovei.

     

    LECTIA 1: DESPRE NOUA EUROPA. Cat de relevante sunt astfel de experiente pentru viitorii lideri? Acest tip de training este din ce in ce mai intâlnit in cadrul programelor de MBA din intreaga lume. De fapt, expunerea la modele alternative de business si la medii culturale diferite este unul dintre elementele care fac diferenta intre multitudinea de programe MBA de pe piata americana sau europeana.

     

    „Scolile de afaceri formeaza lideri care trebuie sa se adapteze unor situatii variate, sa fie gata sa actioneze in medii culturale diferite, dar mai ales sa sesizeze oportunitatile inaintea celorlalti. România si, in general, Noua Europa sunt in acest moment extrem de promitatoare din punctul de vedere al potentialului de afaceri. Avem numeroase solicitari pentru manageri de top din partea unor companii multinationale care isi deschid sau isi extind operatiuni in aceste tari, iar una dintre cerintele principale este experienta lor directa in mediul unde vor lucra“, spune dr. Alexandru Ioan Mincu, director al Heidrick & Struggles, South Eastern European Region si initiator al programului GBE România.

     

    Isabella Lynn considera ca in multe aspecte, managerii romani nu se deosebesc cu nimic de cei americani, pentru ca primii vorbesc engleza si sunt interesati de aceleasi aspecte de business – cota de piata, cifra de afaceri, profitabilitate, strategie, investitia in capitalul uman. „Desigur, managerii americani au avantajul de a fi crescut intr-o economie de piata. Ceea ce le lipseste insa este o perspectiva globala, o mai mare expunere la modele alternative de business, la medii culturale diferite. Chiar daca acest lucru este pe cale sa se schimbe, cred ca managerii romani continua sa aiba in fata americanilor acest avantaj al expunerii la diferite perspective culturale si fluenta in mai multe limbi. Poate ca nu au intotdeauna trainingul profesional, dar cu siguranta au avantajul diversitatii culturale. Aici se poate produce adevaratul schimb de experienta“, crede Isabella Lynn.

     

    Profesorul de la Darden School of Business este pentru a doua oara in Romania si spune ca de fiecare data a fost uimita de potentialul pe care il are tara, dar si de rapiditatea cu care se transforma Capitala, unde „este clar ca se investeste mult“.

     

    LECTIA 2: DESPRE CUM O SA FIE. Cei 30 de studenti americani au conchis ca firmele vizitate reprezinta exemple autohtone de succes. Cei mai multi s-au declarat impresionati de inteligenta si pregatirea persoanelor intalnite, fie manageri de companii sau cursanti romani de MBA. Si unii chiar spun ca, daca ar avea o oferta, ar lucra in Romania. De ce? Craig Schwehel, unul dintre cursanti, spune ca ar fi fascinant pentru el sa lucreze intr-o economie in crestere si atat de dinamica. „Si nu doar sa privesti Romania cum este acum, ci sa ai viziune si sa stii cum va fi in cinci sau zece ani si sa faci ce poti ca sa ajuti la indeplinirea acelei viziuni“, spune Craig.

     

    In opinia lui, majoritatea studentilor americani se gandesc cum sa aiba, prin ceea ce vor face, un impact mai mare in cadrul unei companii sau intr-o afacere pe cont propriu, iar sistemul de invatamant le inculca ideea ca intr-adevar pot face tot ceea ce vor. „Primul an la Darden School inseamna 16 ore pe zi de lucru si studiu. Iti petreci mult timp citind, pregatind lucrari, colaborand cu echipa, cautand companiile pentru care ai vrea sa lucrezi, participand la programe si cursuri si la evenimente speciale. Al doilea an este mult mai usor, atunci poti alege specializarea pe care o doresti“, explica Craig Schwehel.

     

    Inainte de a incepe programul de MBA avea 12 ani de experienta de munca, spre deosebire de colegii sai care au in general 6-7 ani experienta: „Inainte am fost director tehnic, iar dupa ce voi absolvi as vrea sa lucrez in finante pe partea de management si daca asta nu merge, as vrea o cariera ca surfer sau mountain biker profesionist“.

     

    In afara de posibilitatea de a intelege mai bine cum functioneaza o companie, un MBA este important si pentru relatiile care se stabilesc cu colegii, companiile si, nu in ultimul rand, in SUA aduce dupa absolvire o crestere a salariului. „In medie cresterea ar fi de 30.000-35.000 de euro pentru primul an dupa absolvire, iar apoi sunt mai multe variante pe care le poti lua in calcul“, spune Craig.

     

    LECTIA 3: DESPRE BLOCURI. Pentru Mellena Haile, originara din Etiopia si stabilita in SUA acum cativa ani, Romania a parut, sustine ea, „oarecum ca acasa“, deoarece ea insasi provine dintr-o tara care trece de la comunism la democratie. „Cand am ajuns aici am observat ce impact a avut aderarea la UE asupra mentalitatii oamenilor si asupra mediului de afaceri. Si, dincolo de capitalism sau de modul de a face bani, mi-a placut ca europenii sunt foarte mandri de originile lor, de mostenirea lor culturala“, spune Mellena.

     

    Fiind de formatie arhitect, vizita in Romania a fost interesanta si pentru ca a avut ocazia sa observe ritmul in care se construieste. „Cred ca Bucurestiul, din cauza trecutului, nu are o structura urbanistica prea bine organizata, dar pot intelege asta, pentru ca si eu provin dintr-o tara iesita dintr-o dictatura. Este interesant pentru mine sa ma plimb pe strazi si sa vad cladiri noi, moderne langa blocuri sovietice, care iti aduc aminte de trecut. Acum, dezvoltarea sectorului imobiliar e un indicator ca oamenii investesc in Romania si sper ca aceasta crestere sa continue“, spune Mellena Haile.

     

    In opinia sa, un MBA nu e un imperativ in SUA si s-a gandit mult daca sa urmeze sau nu un astfel de curs. Dar posibilitatea de a interactiona cu oameni din diverse tari si de a intelege mai bine cum functioneaza o companie au convins-o. Iar dupa ce termina MBA, vrea sa lucreze in SUA „pentru a obtine experienta“ si apoi sa isi dezvolte propria companie in domeniul imobiliar. Si poate sa lucreze intr-o piata in dezvoltare, unde sunt multe oportunitati. Iar Romania ar putea fi o optiune, marturiseste ea.

     

    LECTIA 4: DESPRE EVOLUTIA IN SALTURI. Si pentru Brett Robertson a fost prima vizita intr-o tara est-europeana, iar lucrul cel mai interesant i s-a parut dezvoltarea Romaniei de pana acum, pe care a asemuit-o cu salturile unei broaste. „In Romania, serviciile si afacerile au inregistrat cresteri, dar o perioada de crestere solida a fost urmata de o perioada de declin. M-a impresionat, in acest context, modelul diferit de business urmat de antreprenorii romani. Pentru SUA sau pentru orice alta economie matura, mediul de afaceri creste, schimbarile se petrec repede, dar nu la scara la care au loc in Romania: schimbarile de aici se petrec mult mai repede decat suntem noi obisnuiti si cred ca abilitatile si modelele de business locale au avut si au aplicabilitate si in alte tari aflate in tranzitie“, considera Brett.

     

    De formatie inginer, Brett vrea ca dupa ce termina MBA sa lucreze intr-o companie internationala, pe partea financiara, care il atrage foarte mult. Iar pe termen lung intentioneaza sa-si dezvolte propria afacere, probabil in domeniul dispozitivelor biomedicale, aflat in plina ascensiune in SUA. „Cred ca managerii romani au o mentalitate de antreprenori. Managerii americani exceleaza la optimizare, dar pentru a putea optimiza un sistem trebuie sa existe o anumita dinamica, trebuie ca acesta sa fie semistabil. Managerii romani nu au avut inca aceasta stabilitate; abia acum, odata cu aderarea la UE, incepe sa functioneze aceasta stabilitate si vor putea pune in aplicare managementul de optimizare, nu doar pe cel strategic.“

     

    LECTIA 5: DESPRE CAINII VAGABONZI. Din punctul de vedere al lui Brett Robertson, un risc real pentru Romania este cel referitor la legislatie, mai exact la inconsecventa respectarii contractelor si a legilor. „Alte provocari cred ca sunt gestionarea capitalului uman, imbunatatirea sistemului de educatie, a infrastructurii. Unul dintre colegii mei a spus despre Bucuresti ca se aseamana destul de mult cu New Yorkul – si in multe privinte chiar asa este. Este adevarat ca sunt diferite conditiile, voi iesiti din perioada de tranzitie, dar Bucurestiul se aseamana cu orice oras mare, are infrastructura, cladiri noi, trafic“, spune Brett.

     

    Iar traficul este si unul din minusurile Bucurestiului. La fel ca si cainii fara stapan, care i-au impresionat prost pe americani, desi cu totii sunt iubitori si proprietari de animale.

  • Baietii de la Darden

    Infiintata acum 50 de ani pe langa Universitatea Virginia, Darden School of Business a fost prima scoala de afaceri din sudul Statelor Unite. Plasata de revista Forbes pe locul opt in topul celor mai bune scoli de business din lume, Darden School of Business primeste in fiecare an peste 300 de studenti din peste 40 de tari. Isabella Lynn recunoaste ca a urma un astfel de program era in trecut un imperativ, dar situatia tinde sa se schimbe: „Acum, foarte multe companii prefera sa recruteze tineri absolventi de facultati si apoi sa-i educe in propriile universitati corporatiste. Pe de alta parte, pentru anumite slujbe, in special in consultanta sau in investitii financiare, tinerii au mult de beneficiat de pe urma unui MBA si sunt companii care pun aceasta conditie la angajare“.

  • Prima "stage café". In Moldova

    Pana la jumatatea lunii mai va fi inaugurata prima cafenea „stage café“ din Romania. Conceptul, unic pe piata romaneasca, va fi testat la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamt.

     

    Din sala teatrului din oras, cu o suprafata de circa 4.000 mp, cam o zecime va fi transformata in perioada urmatoare intr-o cafenea cu 160 de locuri. „Initial am dorit sa dezvoltam o retea de cafenele in zonele din preajma magazinelor noastre“, declara pentru BUSINESS Magazin Gabriel Muraru, director general al Dinasty, companie care produce imbracaminte barbateasca. Firma a avut in 2006 o cifra de afaceri de 5,3 milioane de euro si estimeaza pentru anul in curs vanzari de 6,1 milioane de euro, avand in acest moment o retea de 30 de magazine – opt sub brandul Dinasty si 22 sub numele Alb si Negru, in parteneriat cu casa de moda Agnes Toma.

     

    „Ar fi fost foarte dificil sa gasim spatii mai mari, care sa cuprinda atat magazinele, cat si cafenelele“, spune Muraru. Reteaua de cafenele trebuia, prin urmare, „sa se dezvolte separat, sa gaseasca un spatiu legat de concept, nu sa dezvolte conceptul in functie de spatiu“. Din nevoia de a se diferentia, omul de afaceri nemtean mizeaza pe dezvoltarea unui nou tip de cafenea pentru piata din Romania – „stage café“, un mix intre locul traditional in care poti lua o cafea si atmosfera de teatru. Este vorba de niste „spatii semiculturale, in care se pot petrece mici «acting performances», ca scurte piese de teatru, jazz sau teatru alternativ. Un loc in care vii sa consumi nu doar o bautura, ci o atmosfera“.

     

    In urma unei investitii despre care Muraru estimeaza ca se va plasa intre 220.000 si 250.000 de euro, spectatorii teatrului din Piatra-Neamt vor putea sa bea cafele sau cocteiluri in timp ce urmaresc reprezentatii de teatru. Investitia cuprinde toate cheltuielile legate de remodelarea spatiului – de la zugraveli la aparate de aer conditionat si pentru purificarea aerului si pana la achizitia mobilierului si a aparaturii de specialitate.

    Muraru planuieste sa deschida urmatoarele cafenele de acest gen in centre comerciale si mall-uri, fiind „in discutii avansate cu Unirea Shopping Center atat pentru Bucuresti, cat si pentru complexul ce urmeaza sa fie inaugurat la Brasov“. De fapt, spune directorul general al Dinasty, discutii are – in diverse stadii – cu mai multi dezvoltatori de pe piata comerciala, dar proiectele acestora se afla in faze diferite, motiv pentru care deocamdata nu exista un plan concret de actiune. Volumul investitiilor cerute de spatiile din centrele comerciale se plaseaza cam la jumatate din valoarea sumelor cheltuite pentru spatiile din teatre, pentru ca in spatiile comerciale „exista infrastructura si nu trebuie sa ne ocupam si de renovare“, explica Muraru. Pentru cafenelele ce nu vor fi gazduite de teatre – in afara de Piatra-Neamt, Muraru se mai afla in discutii si cu Teatrele Nationale din Iasi si Bucuresti – investitiile se vor ridica la un maxim de 125.000 de euro.

     

    Cu acest volum de investitii, stage café-urile dezvoltate de proprietarul Dinasty rivalizeaza cu cele mai „scumpe“ cafenele din Romania. Pentru fiecare dintre Red & Blue Café plasate in cadrul hipermaketurilor real s-au cheltuit 200.000 de euro, iar investitiile pentru spatiile Turabo sunt, in medie, de 115.000 de euro si pot urca pana la 130.000 de euro in cazul Cremcaffe. Investitia medie intr-o cafenea se plaseaza insa in jurul a 70.000 de euro, bani ce sunt recuperati in maxim doi ani. Gabriel Muraru spune ca acum lucreaza la „retetar“ (la oferta), motiv pentru care nu a stabilit inca preturile la produsele ce-si vor face loc in meniu. Si nici perioada de recuperare a investitiei.

  • De la Frankfurt rasare euro

    Pana in decembrie 2005, cand a inceput seria cresterilor de dobanda, sedintele de politica monetara ale Bancii Centrale Europene nu emotionau pe nimeni la Bucuresti. Situatia s-a schimbat insa, iar acum romanii cu credite in valuta sunt obligati sa tina cont de nuantele declaratiilor domnului Jean-Claude Trichet.

     

    Pe parcursul lui 2006, romanii cu credite in euro, mai ales ipotecare, au ajuns sa vada ca dupa ce presedintele Bancii Centrale Europene (BCE) ridica dobanda, aceasta se simtea rapid si in costul creditului lor si inca mult mai repede decat atunci cand BNR majora sau reducea dobanda sa de referinta. E drept ca si pozitia celor doua banci in sistemele in care functioneaza este complet diferita, BNR fiind in continuare debitor net fata de bancile comerciale, ceea ce ii face mult mai dificile tentativele de influentare a dobanzilor folosite de banci in relatia cu clientii.

     

    Jean-Claude Trichet, bancherul de la Frankfurt care are puterea sa scumpeasca la Bucuresti creditele in euro, conteaza mult pe conferintele de presa cand vine vorba sa explice politica BCE. Dupa sedintele lunare de politica monetara ale Consiliului Guvernatorilor BCE, Trichet merge intotdeauna in sala presei sa citeasca el insusi comunicatul, care se intinde pe mai mult de trei pagini scrise marunt. Desigur, in engleza cu accent frantuzesc. Iar miza evenimentului este cat se poate de mare, avand in vedere ca un simplu cuvant al presedintelui BCE poate muta din loc cursul euro.

     

    Ritualul comunicarii la BCE incepe cu o depesa care ajunge in sala presei cu o jumatate de ora inaintea conferintei de presa: trei randuri in care este enuntata hotararea Consiliului Guvernatorilor in privinta ratei dobanzii de referinta a euro. Sedintele de politica monetara au loc la inceputul fiecarei luni, joia, incep de dimineata in jur de ora 9:00 si dureaza cam pana la ora 14:00. Decizia celor 19 guvernatori care se ingrijesc de stabilitatea preturilor din zona euro este anuntata practic imediat, chiar daca pietele financiare sunt in plina activitate si de-abia asteapta anuntul de la Frankfurt pentru a-si ajusta pozitiile in consecinta.

     

    Aproape de ora inceperii conferintei de presa, cameramanii televiziunilor ocupa pozitii la capatul holului pe care urmeaza sa vina Jean-Claude Trichet, sub privirile atente ale oamenilor de la securitate. Cu doar patru minute intarziere, fostul inginer convertit la economie isi face intrarea in sala cu un zambet schitat. Ia loc la o masa in spatele careia pe un panou alb este scris cu litere albastre numele bancii centrale a zonei euro in toate limbile tarilor membre ale Uniunii Europene. Adica scrie si „Banca Centrala Europeana“, spre multumirea comisarului european pentru multilingvism, Leonard Orban. De altfel, de la 1 ianuarie 2007, la intrarea in sediul BCE este arborat si drapelul Romaniei, dupa ce Banca Nationala a Romaniei a devenit membra a Sistemului European al Bancilor Centrale, odata ce Romania a intrat in Uniunea Europeana.

     

    Sedinta de politica monetara a BCE de la inceputul lunii aprilie s-a incheiat fara o decizie de modificare a dobanzii, in ciuda asteptarilor unor analisti privind perspectiva unei noi majorari. De fapt, precedenta marire avusese loc cu doar o luna in urma, iar de cand a inceput seria majorarilor, la sfarsit de 2005, BCE a mentinut o cadenta de 0,25 puncte la fiecare trei luni, ducand dobanda la euro la 3,75%. In acelasi timp, nici macar BCE sau cu atat mai putin BCE, nu ignora evolutia cursului de schimb, intarirea spectaculoasa a euro oferind argumente pentru o eventuala temperare a cresterilor de dobanda. Asa incat Trichet nu are de explicat de aceasta data decat mentinerea conditiilor de politica monetara existente, iar jurnalistii sunt la randul lor destul de relaxati, avand in vedere ca informatia in sine a ajuns deja pe piete si ei stiu ca probabil nu vor avea de transmis relatari cu impact emotional pentru investitori.

     

    Trichet incepe lectura rapida a comunicatului: citeste fara ochelari, ridicand privirea din cand in cand, cu aerul ca formularile ii sunt cat se poate de familiare. Rezuma procesul analitic parcurs mai devreme de guvernatori si concluziile la care au ajuns: mai intai analiza economica, cu bataie spre miscarile pe termen scurt ale preturilor, spre evolutia cererii si ofertei de bunuri si servicii, cu riscurile pe care aceasta le implica pe termen scurt si mediu, apoi analiza monetara, care are in vedere un termen mai lung.

     

    Odata cu lectura comunicatului, incepe exercitiul de decriptare a limbajului folosit. Jurnalisti si analisti deopotriva incearca sa compare proaspatul comunicat cu precedentele si sa depisteze orice schimbare de nuanta, de termeni, de grad de comparatie al adjectivelor, orice ar putea da o indicatie despre ce anume poate decide BCE luna urmatoare, cu influentele de rigoare asupra euro.

     

    Comunicatul curge cu mesaje standard: ne asiguram ca riscurile inflationiste nu se materializeaza incat sa afecteze stabilitatea preturilor, rata dobanzii este moderata, cresterea economica solida se confirma, exista riscuri pe un orizont de timp mai lung, din afara zonei euro, monitorizam cu atentie deosebita negocierile salariale, salutam angajamentul statelor UE de consolidare fiscala, sustinem reformele structurale ambitioase.

     

    Dureaza un sfert de ora, dupa care incepe jocul intrebarilor din partea presei: Trichet stie prea bine ca va primi intrebari despre valute, la care nu va raspunde nici in ruptul capului, jurnalistii persevereaza ca de obicei, doar-doar vor prinde in raspunsul de refuz o exprimare pe care s-o dezlege apoi analistii. Bancherul se tine tare cand este chestionat despre perspectivele politicii monetare: „nu ne angajam in avans; judecam la momentul intalnirii guvernatorilor pe baza informatiilor disponibile; nu spun nimic care sa schimbe asteptarile pietei pana la urmatoarea intalnire“.

     

    Vine si prima intrebare despre cursul euro. Multumeste si pentru aceasta. „Imi impun disciplina verbala“, refuza Trichet raspunsul. Se autociteaza din comunicate de presa mai vechi, pe care le si are la indemana. Cu un aer relaxat, zambitor, asculta intrebare dupa intrebare. Isi noteaza cu atentie, se mai si incrunta. Jurnalistii insista: daca nu merge cu cursul euro/dolar, poate cu euro/yen, poate cu parerea BCE despre aprecierea euro in general. Pana la urma si obtin ceva: „Sigur ca luam in calcul cursul de schimb. Tinem cont de toti parametrii“, spune Trichet, confirmand interpretarile conform carora intarirea monedei unice indeamna la temperarea cresterii dobanzii.

     

    Cameramanii si fotografii sunt in genunchi pentru un cadru mai expresiv. Un ziarist se avanta cu o noua intrebare care bate tot spre curs. „Buna incercare. Raman la ceea ce am spus deja“, vine raspunsul.

     

    Un subiect care ii trezeste interesul – stabilitatea financiara. „Trebuie sa urmarim cu atentie dezechilibrele existente la nivel mondial, pentru ca exista un risc de evolutia dezordonata. E important ca ajustarile sa fie progresive.“ Strecoara si cate o expresie frantuzeasca, vorbeste rar, cantareste cuvintele, repeta si insista pe cateva idei. In curs de o ora, raspunde chiar si la intrebari legate de Romania. Nu-si da cu parerea despre cand ar trebui adoptat euro: „cu cat mai repede, cu atat mai bine“, dar numai cand Romania va fi pregatita.

     

    Chiar daca mai este pana in 2014, cand BNR vede posibila trecerea la euro, relatia cu BCE va deveni din ce in ce mai importanta. In cele din urma, banca de la Frankfurt va intocmi raportul pe baza caruia ministrii economiei si ai finantelor din UE vor decide intrarea sau nu a Romaniei in zona euro. Asa ca BCE va incepe sa monitorizeze cu mai mare atentie sistemul bancar si pietele financiare romanesti. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu este de pe-acum membru al Consiliului General al BCE, format din sefii tuturor bancilor centrale din UE, care avizeaza rapoartele periodice de convergenta la euro si are functii de consiliere. Iar pana in 2014, BCE va deveni mai vizibila pentru publicul romanesc, in masura in care majorarile dobanzii vor continua, scumpind si creditele in euro ale romanilor.

  • Numaratoare inversa

    In 2013 sau in 2014, mai curand sau mai tarziu? In raportul de convergenta trimis de Guvern la Bruxelles scrie 2014, insa aceasta nu-i impiedica pe analisti sau politicieni sa-si dea cu parerea. Fiecare tara care devine membra a Uniunii Europene trebuie sa indice un termen pana la care va adopta euro, pana atunci primind o derogare. Fixarea unei date este vazuta drept o ancora care sa stimuleze guvernul si banca centrala a unei tari intrate in UE sa mentina un ritm al reformelor si sa tinda constant spre indeplinirea criteriilor nominale si reale de convergenta. Periodic, BCE si Comisia Europeana verifica gradul de pregatire pentru intrarea in zona euro.

     

    RISCURILE. Socoteala nu este insa simpla. O adoptare prematura a monedei unice nu este de bun augur nici pentru tara in cauza, nici pentru zona euro. Cu toate ca decizia de acceptare a unui nou membru are o componenta politica, asemenea celei de acceptare in UE, in acest caz criteriile pragmatice cantaresc mult mai greu, riscul unei intrari pripite fiind considerabil de ambele parti, dar mai ales pentru tara care face pasul. Fara posibilitatea de a mai influenta cursul, tara respectiva renunta la o supapa importanta de ajustare in cazul unor probleme de competitivitate sau de socuri externe.

     

    EVALUAREA. Evaluarea unei tari candidate tine de o perspectiva in timp, de tendinte si de sustenabilitate, nu de „instantanee“ macroeconomice. O lectie recenta este cea a Lituaniei, care nu a fost primita in zona euro la 1 ianuarie, desi anul trecut indeplinea cu brio criteriile nominale de convergenta, inclusiv pe cel referitor la inflatie. Dar expertii BCE si ai Comisiei Europene nu au crezut in sustenabilitatea dezinflatiei lituaniene, iar timpul le-a dat dreptate: in martie 2007, inflatia a urcat la 3,9%, peste limita impusa prin criteriul de la Maastricht. Derogari de la criterii pot fi acceptate numai in cazurile in care se observa scaderi substantiale in timp – a deficitului bugetar, a datoriei publice sau a inflatiei – si tintele de atins nu sunt departe. Alta lectie a oferit-o Slovenia, care a fost acceptata la 1 ianuarie, insa la scurta vreme s-a vazut ca paritatea stabilita initial intre coroana slovena si euro nu era potrivita, fiind necesara o ajustare in acord cu BCE.

     

    ROMANIA. Romania inca are de lucru cu criteriul privind inflatia, risca sa-l rateze cu usurinta pe cel legat de deficitul bugetar si ii lipseste cu desavarsire o curba de randamente pe termen mediu si lung. Conform datelor BCE, la nivelul lunii februarie Romania figura cu o inflatie de 5,8% dupa indicele armonizat, fata de 1,4% in cazul Poloniei, 1,9% in Cehia, 5,1% in Ungaria sau 6,9% in Bulgaria si 6,6% in Letonia. Adica se poate si mai rau, dar si pana spre 3% mai este. Discutia privind anul adoptarii euro devine astfel un exercitiu teoretic si probabilistic, avand in vedere orizontul de timp considerabil si elementele de incertitudine.