Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Coruptia in cifre

    Oficialii corupti din Rusia iau mita de 240 de miliarde de dolari – o suma care se apropie de bugetul anual de stat al tarii, potrivit unui oficial rus citat de BBC.

    Prim-adjunctul procurorului general al Rusiei, Aleksandr Buksman, spune ca numai institutia pentru care lucreaza a instrumentat 9.000 de cazuri de luare de mita in primele opt luni ale anului. Organizatia anticoruptie Transparency International estimeaza ca din 2001 incoace coruptia din tara a crescut de sapte ori. De altfel, Rusia e considerata una dintre cele mai corupte tari din lume, potrivit unui top Transparency International care include 50 de state. Buksman a mai declarat presei ruse ca in primele luni au fost deschise 28.000 de cazuri, dintre care 9.000 de refera la luare de mita, fara insa sa dea alte detalii.

    Coruptia e atat de raspandita incat „un functionar de stat obisnuit isi poate cumpara un apartament de 200 de metri patrati intr-un an“, a spus Buksman unui jurnalist de la publicatia de stat Rossiiskaya Gazeta. Cat costa un asemenea apartament? Undeva intre 1 milion de dolari si 5 milioane de dolari, dupa cum spune Oleg Repcenko, analist de real estate. Presa rusa comenteaza ca e pentru prima data cand un oficial rus da o cifra pentru a estima coruptia din tara. Un studiu publicat in 2005 de Indem, o organizatie anticoruptie, estima ca angajatii platiti de la bugetul de stat al Rusiei – incluzand aici politistii si medicii – iau mita in valoare de 316 miliarde de dolari anual, de zece ori mai mult decat in 2001.

  • Privatizare amanata

    Agentia de Privatizare a Serbiei a prelungit cu trei saptamani, pana la 22 noiembrie, termenul de depunere a ofertelor pentru preluarea producatorului de cupru RTB Bor, proces la care participa si firma Cuprom Bucuresti.

    Autoritatile din Serbia doresc sa vanda, pentru un pret minim de 266,6 milioane de dolari, trei divizii ale RTB Bor, care detin mine de cupru subterane sau de suprafata si o unitate de topire si rafinare a cuprului. Alte companii care ar putea lansa oferte de achizitie a RTB Bor sunt producatorul polonez de cupru si argint KGHM, Dundee Precious Metals – Canada, View Resources – Australia, Phelps Dodge, Rio Tinto, AntofagastaChile si East Point Holdings – Cipru. Cuprom este unul dintre cei mai importanti producatori de cupru electrolitic, sarma laminata, trefilata si conductoare emailate din Europa de Est si singura firma de profil din Romania. Firma este detinuta de sase firme din Cipru. Activitatea companiei consta in reciclarea, rafinarea si transformarea cuprului.

  • Cade prefixul

    Concentrarea investitiilor hoteliere in Bucuresti a eclipsat pe buna dreptate, de-a lungul ultimilor ani, piata hotelurilor in provincie. Cresterea economica din mai multe zone din tara atrage insa dupa sine nu numai inmultirea camerelor de hotel, dar si o mai buna stratificare a ofertei.


    Roman Lucian Grecu, om de afaceri din Iasi, recunoaste ca, pana in acest an, hotelul Unirea din Iasi (din care detine 70%) nu i-a adus deloc profit. De cand l-a cumparat (in 2001, la licitatia organizata de fostul ministru al turismului, Dan Matei Agathon), „hotelul a subzistat“, dupa cum spune Grecu. Faptul ca detine si alte afaceri, printre care reprezentanta Dacia-Renault din Suceava (alaturi de alti doi parteneri de afaceri – Adrian Citifor si Mircea Grigorean), i-a adus veniturile care ii trebuia pentru a investi in hotel. Renovarea camerelor, a restaurantului si a salilor de conferinte a costat peste sase milioane de euro (restaurantul si salile de conferinta fiind inca in lucru), iar Roman Lucian Grecu asteapta ca din 2007 hotelul sa intre pe profit. 


    Exemplul de mai sus este doar unul din zecile care se intampla anual pe piata hoteliera din provincie, unde aproximativ 90% dintre proprietarii de hotel sunt oameni de afaceri locali, care au acumulat profituri din alte afaceri si au decis sa investeasca in hoteluri, fie ca le-au cumparat de la fostii proprietari sau de la stat, fie ca le-au construit de la zero.


    Daca 90% sunt oameni de afaceri locali, cine sunt ceilalti 10%? Nu investitori straini, cum a inceput sa se intample in Bucuresti, ci oameni de afaceri tot romani, doar ca din alte zone ale tarii: cel mai important este Radu Enache, care controleaza lantul Continental Hotels, ajuns acum la o retea de 12 hoteluri (trei dintre ele fiind afiliate Ibis), in toate orasele importante din tara, si care va mai deschide doua noi hoteluri in 2007.


    Chiar daca nu au dezvoltat un lant hotelier, sunt si oameni de afaceri din tara care au decis sa deschida hoteluri acolo unde au simtit ca piata are nevoie: Octavian Mares, om de afaceri din Constanta, a investit in Timisoara la inceputul anilor 2000 intr-un hotel de 30 de camere (Regina), iar ulterior a mai deschis inca unul, mai mare, cu 50 de camere, Regina Blue.


    Avansul afacerilor in zona de vest, Timisoara-Arad-Oradea, ar face sa se creada ca hotelierii de acolo au cele mai bune grade de ocupare, respectiv un profit mai mare decat in alte orase din tara. „Cresterea numarului de camere din Timisoara a fost insa foarte mare in ultimii ani si supradimensionata fata de cerere“, spune Malin Malineanu, coordonatorul pentru Romania al lantului hotelier Best Western.


    Explicatia ar fi ca, desi in Timisoara sunt intr-adevar multi straini, multi dintre acestia stau acolo pe termen mediu si lung, cu afaceri, iar asta nu inseamna nimic pentru hoteluri. „Cu cinci-sase ani in urma a fost intr-adevar cerere mai mare decat oferta in Timisoara“, spune Malin Malineanu. Investitiile numeroase, corelate cu stabilirea expatilor cu afaceri mai mici in oras, au facut insa ca gradul de ocupare a hotelurilor sa ajunga la fel cu al celorlalte orase mari din tara, in medie de 50-60%.


    Cu toate acestea, faptul ca Banatul va deveni de la 1 ianuarie poarta de tranzit a Romaniei catre tarile UE ii face pe hotelieri sa fie optimisti si sa investeasca in continuare. Radu Enache va construi doua hoteluri (pe un teren de 4.200 mp vor fi construite doua hoteluri, dintre care unul va fi afiliat Ibis, iar celalalt Continental), SIF Banat-Crisana va construi anul viitor un hotel de patru stele la Oradea (investitie estimata la circa 7-8 milioane de euro), iar dezvoltatorul belgian Besix face planuri pentru constructia unui hotel de cinci stele la Timisoara, dar inca nu a gasit teren. Curios ca, desi afacerile au crescut atat de mult in Timisoara ultimilor ani, nu a aparut pana acum nici un hotel de cinci stele, „ceea ce spune mult despre structura clientilor hotelurilor din Timisoara“, potrivit lui Malin Malineanu.


    Un hotel de cinci stele a aparut insa la Cluj: Opera Plaza este situat in centrul orasului Cluj-Napoca si a necesitat o investitie de 4,5 milioane de euro, proprietarii fiind fratii Octavian si Calin Buzoianu, care au intrat in afaceri cu fabrica de dulciuri Feleacul. Structura mai densa a oamenilor de afaceri veniti pentru termen scurt face din Cluj cel mai bine cotat oras din tara din punctul de vedere al indicatorului „revenue per available room“ (venit pe camera ocupata), urmat fiind indeaproape de Timisoara.


    Clasamentul se mentine si in raportul cerere-oferta: „Un clasament neoficial, dar perfect rezonabil sub aspectul raportului dintre cerere si disponibilitati ar putea fi Cluj-Napoca, aproape de egalitate cu Timisoara, apoi Brasovul, apoi Targu-Mures la egalitate cu Sibiu“, spune Paul Marasoiu, director al companiei de consultanta hoteliera Peacock Hotels Global Management.  Clujul este insa, deocamdata, singurul oras in care a aparut un hotel de cinci stele, majoritatea din cele 995 de hoteluri din orasele din tara (la nivelul anului 2005), fiind clasate la doua si trei stele. Nici nu e de mirare, spun analistii: piata hoteliera se orienteaza in functie de cerere si nu invers: „Hotelurile din provincie nu sunt locomotive, ci vagoane; nu aduc in sine dezvoltare economica, dar o sustin si o ajuta pe cea existenta“, spune Malin Malineanu, oficial al Best Western Romania.  


    Dezvoltarea unor orase precum Sibiu, Timisoara, Targu-Mures sau Iasi i-a determinat pe hotelieri sa creasca nivelul investitiilor: „Exista acum in Romania un trend investitional pentru hoteluri de categorie superioara in provincie, cu precadere in orasele mari“, dupa cum arata un studiu Peacock Hotels Global Management.


    Pentru 2006, studiul arata ca, in timp ce investitiile in hoteluri de trei stele continua – dar cu o tendinta de stagnare -, „se constata un apetit mai accentuat pentru dezvoltarea unor proprietati de 4 stele, in acord cu exigentele in crestere ale pietei“.


    Cresterea, mai ales in volum, a pietei hoteliere din provincie a inceput inca de la sfarsitul anului trecut: „La nivel national, putem estima o crestere de circa 12% ca numar total de proprietati cu functiuni de primire turistica (hoteluri, moteluri, pensiuni agroturistice si urbane), care pana la sfarsitul anului 2006 ar putea ajunge probabil in jurul a 4.750-4.800 de proprietati“, spune Paul Marasoiu. Din aceasta crestere, cea mai mare pondere nu o au hotelurile, ci pensiunile din mediul rural, urmate de pensiunile urbane.


    Investitiile masive in pensiuni sunt usor de inteles din punctul de vedere al investitiei necesare, mult mai mici decat in cazul unui hotel. Insa hotelurile din provincie sunt investitii ceva mai reduse fata de cele din Bucuresti, mai ales din punctul de vedere al pretului terenului (inca mai ieftin decat in Bucuresti in multe orase din tara), dar si din punctul de vedere al mainii de lucru. „Este vorba de o reducere cam cu 12-15% a investitiei fata de un hotel din Bucuresti“, apreciaza Paul Marasoiu. Mai precis, luand in calcul costul standard de 35.000 de euro necesar pentru constructia unei camere de trei stele la nivelul Bucurestiului, o camera de provincie ar costa cu aproximativ 5-7.000 de euro mai putin.


    Diferentele fata de Bucuresti apar, bineinteles, la toate nivelurile. In Bucuresti s-au inaugurat in acest an 20 de hoteluri, iar pentru la anul urmeaza inca cel putin tot atatea, dominate insa de structuri cu capacitate foarte mare, precum hotelul Confort de 1.200 de camere sau Radisson SAS (in locul fostului hotel Bucuresti, cu 440 de camere). In tara, numarul estimat de hoteluri care ar urma sa se deschida pana la sfarsitul acestui an este de 80, in conditiile in care insa numarul mediu de camere ale unui hotel din provincie este de 100.


    Investitiile in hotelurile din Bucuresti se recupereaza insa mult mai repede, datorita gradului mai mare de ocupare: deocamdata, la o oferta apropiata de cerere, gradul de ocupare mediu in Bucuresti este de 75% (rata de ocupare ar putea sa mai scada din 2007, odata cu aglomerarea pietei).


    In tara insa, gradul mediu de ocupare este de 40-50% – „un grad de ocupare deloc suculent“, dupa cum spune Malin Malineanu de la Best Western. Acesta da ca exemplu hotelurile afiliate Best Western: cele sapte hoteluri afiliate din toata tara vor avea in acest an o cifra de afaceri cumulata de aproximativ 12 milioane de euro, din care o treime din venituri vor fi aduse de Hotel Parc din Bucuresti.


    Best Western a fost primul lant hotelier international care a „iesit“ din Bucuresti, afiliind sapte hoteluri in tara, de la Timisoara la Gura Humorului. Ultimul venit in cadrul lantului este hotelul Rogge din Resita, cu 35 de camere, care va fi inaugurat in decembrie. Gradul de ocupare mai mare (in medie cu 15-20%) aduce si venituri mai mari, dat fiind ca si tarifele sunt mai ridicate in Bucuresti, in medie cu 20-25 de euro. Ca urmare, recuperarea investitiei este cu circa 15-20% mai lenta decat in Bucuresti din cauza tarifului mediu net obtinut, mai redus ca in Capitala. 


    Hotelul potrivit la locul potrivit, le place hotelierilor sa spuna. Cei care nu au tinut cont de aceasta butada au avut de suferit: un hotel de business de patru stele, cu preturi peste 100 de euro pe camera, plasat in Iasiul anului 2000, nu a trecut de un grad mediu de ocupare de 35%. Hotelul nu a reusit sa atraga dupa sine cresterea regiunii, dar asteptarile sunt mari: integrarea ar putea creste importanta si investitiile in zona de est.

  • In pregatire

    Pentru anul viitor, hotelierii din toate orasele pregatesc deschiderea a peste 80 de noi hoteluri (2.000 de camere), din care aproximativ 70% vor fi cotate la patru stele si care se vor adauga celor 995 existente. Numarul hotelurilor noi este mai mic decat cel al pensiunilor, unde se vor adauga 300 de unitati.


    SIBIU
    : Capitala culturala europeana din 2007 va avea la anul 380 de camere in hoteluri noi si 160 in proprietati hoteliere renovate. Din acestea, circa 70% sunt la nivel de patru stele, printre care un hotel Ramada si unul Ibis.


    CLUJ: In orasul cotat deocamdata ca cel mai profitabil pentru hotelieri sunt in pregatire circa 260 de camere, dintre care aproximativ 50% vizeaza clasificarea la patru stele.


    TARGU-MURES: Jumatate din cele 140 de camere (distribuite in trei hoteluri) care se vor deschide vor fi cotate la patru stele.


    IASI: La anul se vor da in folosinta 240 de camere, din care 70% vor fi in proprietati de patru stele.


    Pensiuni: Cea mai mare crestere o vor avea pensiunile rurale, cu un plus de peste 300 de noi unitati (cresterea fiind de 32-35% in acest an fata de cele 950 existente in 2005), urmate de pensiunile urbane, care cresc cu cel putin 100 de unitati in 2006 (crestere de 18-20%).

    Sursa: Peacock Hotels Global Management

  • Harta hotelurilor

    Cele mai multe camere se afla in judetele care corespund unor zone turistice, in special montane (excluse fiind cele 40.000 de camere de pe litoral).


    ZONA MONTANA: Cele mai multe camere sunt in Valcea (4.489), Caras Severin (3.274), Prahova (4.267), Brasov (5.224), Bihor (4.271) si Suceava (2.846).


    ORASE MARI: Judetele in care numarul camerelor este sustinut de resedinta de judet sau de orasele mai importante sunt: Cluj (2.722), Timis (2.412), Harghita (2.330), Mures (2.176) si Sibiu, unde deocamdata sunt 1.877 de camere.

  • Studiu de caz: Constanta

    Desi al doilea oras ca si marime din tara, Constanta nu se poate lauda cu o piata hoteliera (care sa tinteasca segmentul business) la fel de activa cu cea a altor orase.

     

    Piata hoteliera din Constanta este dominata de vecinatatea cu litoralul, ceea ce o diferentiaza de alte piete din provincie, dandu-i un caracter sezonier. Hotelurile din Constanta sunt de doua categorii: de vacanta, situate predominant in Mamaia (8.000 de camere) si hoteluri de business – unele in oras, altele in Mamaia, principalele fiind Ibis, Bulevard, Royal, Malibu, Yaki (foto), Oxford si Rex, care totalizeaza aproape 800 de camere.


    Hotelurile din Constanta, fie ca sunt de business, fie de leisure, au supracapacitate doar vara. „Gradul mediu de ocupare a hotelurilor din Constanta se diferentiaza puternic in sezon fata de extrasezon, astfel incat estimez ca piata se situeaza undeva la 50% grad de ocupare mediu anual pentru hotelurile din oras si la 30% grad mediu anual pentru hotelurile de business din Mamaia“, spune Calin Ile, manager al hotelului Ibis din Constanta.

  • Aventuri la pescuit in retailul de nisa

    Cu vanzari anuale de aproape 30 de miliarde de euro, retailul este tentant si infricosator in acelasi timp. In aparenta, ramane terenul de joaca al celor mari. Nicio posibilitate pentru investitorii mici si medii? Ba da: pentru ei, retailul de nisa este solutia ideala.

     

    Dezvoltarea unei mici retele de magazine specializate, cu produse pe care clientul nu si le poate cumpara din marile hipermarketuri, devine o tendinta si in businessul romanesc. Intr-un limbaj mai pretentios se numeste retail de nisa. In realitatea de zi cu zi, acest concept capata forme concrete prin brandurile unor magazine specializate: Intersport (articole de sport), Miniblu (articole pentru copii), Gipo (articole de pescuit si sportive) sau Vices & More (magazin de vinuri). Cum poate supravietui o retea mica de retail sau un singur magazin, in conditiile in care volumul este cuvantul de ordine pe piata? In lipsa unei forte mari de negociere in relatia cu furnizorii, micii retaileri nu pot juca pe cartea preturilor mici, asemenea hipermarketurilor. In schimb, cei mici mizeaza pe o relatie mai personala cu clientul si pe furnizarea unei game de produse mai extinse (in functie de specializarea fiecaruia) decat pot oferi Cora, Carrefour, Metro sau Selgros.

     

    Pe scurt, micii retaileri vand produse/ servicii cu o valoare adaugata mai mare, motiv pentru care isi permit si adaosuri comerciale mai mari. Cu alte cuvinte, ceea ce nu se poate obtine prin volume mari este compensat prin marje mai bune.

     

    Retailul de nisa este un business atractiv si pentru investitorii financiari. Cea mai buna dovada: recenta achizitie a retailerului de articole de pescuit Gipo de catre fondul de investitii Gemisa. De altfel, Gemisa a devenit un fond cu specializare in retailul de nisa. Din cele circa zece companii aflate in portofoliul fondului, trei sunt mici retele de retail specializat. Este vorba de Optiblu (optica), Miniblu (o retea de zece magazine cu articole pentru copii) si, mai nou, Gipo.

     

    Fondul a cumparat integral aceasta companie, fondata in 1992 de doi pasionati de pescuit – Lucian Giusca si Stefan Popa (de altfel, din amestecul celor doua nume a rezultat brand-ul companiei).

     

    Conform unor estimari din piata, Gemisa a platit circa doua milioane de euro pentru Gipo – retea care, pe langa produsele care au consacrat-o, adica articolele de pescuit, vinde si articole sportive (schiuri, role). Motivul principal al diversificarii este nevoia de a mentine veniturile companiei la un nivel ridicat inclusiv in afara sezonului de pescuit. Anul trecut Gipo a avut o cifra de afaceri de circa patru milioane de euro.

     

    Gipo are o retea de 40 de magazine in toata tara. Magazinele proprii reprezinta 30-40% din total, restul fiind operate de terti. Pe langa retail, Gipo face si distributie catre hipermarketuri (Carrefour) sau comercianti de tip cash & carry (Metro). Faptul ca aceasta companie a fost cumparata de un fond de investitii indica increderea investitorilor in perspectiva acestui model de business. Noul director al Gipo este Horia Galateanu, fost consultant la Roland Berger Strategy Consultants, companie pentru care a lucrat aproape zece ani si Dragos Rosca, directorul Gemisa Investments.

     

    Retailul de nisa este atractiv nu doar pentru fondurile de investitii, ci si pentru antreprenori romani care au vazut in aceasta zona o oportunitate. Este cazul lui Octavian Radu, omul de afaceri care controleaza RTC Holding. Radu a creat un distribuitor de vinuri premium – Depozitul de Vinuri – companie care din 2004 are si un brand de retail, Vices & More. Magazinul, amplasat in centrul comercial Plaza Romania, are o suprafata de circa 100 de metri patrati.

     

    „Luam in calcul crearea unei retele de magazine in care sa vindem vinuri premium, prin deschiderea a inca unui magazin cu o suprafata mai mare“, declara Stefan Petroae, administratorul companiei Depozitul de Vinuri. El nu este neaparat adeptul extinderii in centre comerciale de tip mall, preferand spatii mai prietenoase, eventual in centrul vechi al Bucurestiului. Petroae afirma ca Vices & More este pe break-even (prag de rentabilitate), veniturile totale ale intregii companii (inclusiv distributie) ridicandu-se la circa 1,5 mil. euro pentru anul in curs. „Pentru 2007 estimam venituri de 2,5-3 mil. euro“, apreciaza Petroae. Pe langa vinuri premium, compania detinuta de Radu mai comercializeaza marci de bere si apa minerala exclusiviste, precum si o bautura racoritoare a carei denumire a creat deja nedumerire – Swiss Cannabis Ice Tea -, bautura legala obtinuta din extras de canabis.

     

    In conditiile in care vanzarile sunt relativ reduse in retailul de nisa, sa fie marjele de profit principala atractie pentru investitori? Chiar daca marjele comerciale sunt mai mari decat in cazul hipermarketurilor, paradoxal, rata profitabilitatii nu este cu mult superioara. In cazul retailului mare, marjele de profit net graviteaza in jurul a 5%. Pentru comerciantii de nisa, marja poate fi dubla, insa este raportata la venituri incomparabil mai mici. „Profitabilitatea poate fi mai mare in cazul jucatorilor specializati, daca gasesti nisa potrivita, daca te diferentiezi si aduci valoare adaugata“, comenteaza Florin Cislariu, shop network manager la Miniblu. El spune ca in acest an compania va avea o cifra de afaceri de 2,5 mil. euro, care se va dubla in 2007.

     

    Daca tot vand produse la preturi cu marje mai mari decat in hipermarket si au costuri mici (magazinele au pana in 100 mp), cum de profiturile micilor retaileri nu sunt la fel de mari ca in telefonia mobila sau in software? De cele mai multe ori, in lipsa unui management profesionist, micile lanturi specializate nu reusesc sa obtina o eficienta a costurilor precum cei mari. Practic, ce castiga din marjele mai mari pierd printr-o organizare financiara mai slaba. Totusi, dezvoltarea unei mici retele specializate ramane una din putinele posibilitati de a mai patrunde pe piata retailului. In afara de identificarea niselor, investitorii in retail au mai gasit o varianta: copierea retetelor de succes ale marilor operatori din domeniu. Cel mai bun exemplu este grupul Pic, detinut de fratii Cornel si Ilie Penescu din Pitesti. Reteta Pic este destul de apropiata de cea a Carrefour, iar pana acum grupul a deschis centre comerciale in Pitesti si Craiova, pe harta dezvoltarii urmand si Braila, zone in care concurenta marilor jucatori nu este foarte intensa. Nu este o strategie riscanta pe termen lung? Ce se va intampla daca Pic va fi atacat „la el acasa“ de marile companii? „Daca ar fi sa ne gandim de fiecare data la riscuri, nu am mai face nicio afacere“, declara Cornel Penescu, coactionar, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin in septembrie. Acelasi Penescu spune ca planul de extindere a grupului prevede deschiderea a 8-10 magazine pana in 2010.

     

    Nici supermarketurile de cartier nu sunt o afacere proasta pentru oamenii de afaceri atrasi de retail. Totusi, acest model de business pierde teren in favoarea marilor centre comerciale. Nisele raman oportunitatea cea mai buna, pentru ca numarul posibilitatilor pentru investitii este aproape nelimitat. Vorba americanilor, cerul este limita. Standardizarea produselor din marile magazine este un atu pentru cei mici. Succesul lor depinde in mod vital de un alt factor: cresterea gradului de sofisticare a consumatorilor si, de la sine inteles, cresterea puterii de cumparare.

  • Retailerii de nisa

    AVANTAJ COMPETITIV: Lanturile specializate distribuie o gama de produse mult mai larga decat hipermarketurile generaliste. Produsele distribuite de micii retaileri apartin zonei superioare a gamei. De multe ori, „cei mici“ fac parte din grupuri care asigura si activitatea de distributie, prin care aprovizioneaza si hipermarketurile. Managerii minigrupurilor pot astfel gandi o complementaritate a distributiei.


    MARJE VERSUS COSTURI: Datorita valorii adaugate ridicate, micii retaileri au marje comerciale superioare celor practicate de Cora, Carrefour, Selgros etc. Pe de alta parte, costurile cu chiria sunt mai mici, suprafata medie a unui magazin din retelele de nisa fiind de circa 50-100 mp.


    RENTABILITATE: Rata profitului pentru micile lanturi de retail este superioara (uneori, dubla) fata de rentabilitatea pe care o au marii operatori (5%). Teoretic, cei mici ar putea avea profituri si mai mari daca ar putea sa-si administreze costurile mai bine. Principala limitare se leaga de veniturile prea mici, care fac imposibila, in cele mai multe cazuri, plata unor manageri profesionisti.

  • Nou-venitii

    • Magazinul IKEA din Romania, ce urmeaza sa fie lansat in aprilie 2007 cu o investitie initiala de circa 10 mil. euro, va comercializa circa 7.500 de produse, din care 10% vor proveni de la furnizori autohtoni.
    • In Romania, magazinul IKEA va functiona ca franciza a Inter IKEA Systems, detinatoarea conceptului. Franciza va fi operata de Moaro Trading, firma detinuta de Inter IKEA Systems in asociere cu consortiul olandez Engma si firma turceasca Turcmall.
    • Lantul IKEA, cu 237 de magazine in 34 de tari, se bazeaza pe conceptul de mobila ieftina si usor de asamblat. In anul fiscal incheiat in august 2006 a vandut de 17,7 mld. euro.

  • IKEA finiseaza piata mobilei din Romania

    In primavara, cel mai mare retailer de mobila din lume va deschide primul magazin din Romania. Ce va schimba politica de preturi reduse a IKEA in comertul cu mobila?

     

    Produsele IKEA ar putea fi cu 10% mai ieftine decat in magazinele competitiei, sustine Cornel Oprisan, retail manager al IKEA România, pe baza experientei internationale a grupului. Oprisan a precizat insa ca preturile nu au fost definitivate inca. Grupul suedez IKEA va deschide la sfarsitul lui martie sau inceputul lui aprilie primul magazin din Romania, in zona Baneasa.

     

    Insa marii comercianti de mobilier din Romania nu se tem de concurenta in preturi pe care o propune IKEA. „Ei au lansat ideea ca sunt mai ieftini decat competitia, dar care este competitia?“, spune Dan Viorel Sucu, presedintele Mobexpert, cel mai mare grup din industria autohtona a mobilei. Produsele din magazinele IKEA sunt fabricate exclusiv pentru lantul de magazine al companiei suedeze, astfel ca nu concureaza direct cu niciun alt retailer de mobila, explica Sucu.

     

    Presedintele Mobexpert spune insa ca pe segmentul de preturi joase – pe care il ataca IKEA – competitia este „enorma“, inclusiv prin prezenta produselor de mobilier in oferta hipermarketurilor sau a magazinelor cash & carry. „Vreau sa vad in parcarea magazinului si Porsche, dar si Dacia sau Lada“, spune Cornel Oprisan, insistand asupra faptului ca nu tinteste in mod specific un anumit prag al veniturilor clientilor. „Intr-un an vom avea 2,5 milioane de vizitatori, dintre care un milion de cumparatori“, estimeaza managerul IKEA Romania. Cu o valoare medie a unei cumparaturi de cateva zeci de euro, vanzarile magazinului vor fi probabil de ordinul zecilor de milioane de euro, sustine managerul. Definitiva nu este nici extinderea ulterioara a retelei IKEA in Romania. Un al doilea magazin ar putea fi deschis in 2009.

     

    Pe de alta parte, Cornel Oprisan este mai „darnic“ cu previziunile asupra pietei. El estimeaza ca retailul de mobila din Romania va creste anul viitor cu 8-10%, fata de aproximativ 6% in ultimii ani. Valoarea comertului intern cu mobila este de 500-600 de milioane de euro, apreciaza Oprisan.

     

    Insa politica preturilor reduse practicate de IKEA nu va duce neaparat la diminuarea preturilor in alte magazine de mobila. Industria mobilei din Romania este extrem de competitiva, sustin producatorii. Acestia au fost nevoiti in ultimii ani sa faca fata unor scumpiri puternice a materiilor prime si a utilitatilor, fara a putea sa majoreze preturile mobilierului fabricat. „IKEA intra intr-o piata in care competitia pe pret este extrem de dura“, sustine si Sucu: „In mod cert vor lua din cota altor comercianti. IKEA este totusi IKEA. Isi vor lua cele 10-15% din piata“.

     

    Mobexpert ar putea fi, de altfel, printre comerciantii cei mai afectati de deschiderea IKEA. Magazinul de 26.000 mp va fi deschis anul viitor pe platforma Baneasa, unde Mobexpert a inaugurat in acest an un mall de amenajari si decoratiuni interioare. Presedintele grupului insista insa ca Mobexpert se adreseaza unui alt segment de clienti si nu concureaza cu IKEA. „Ba mai mult, speram ca deschiderea magazinului va aduce un plus de trafic de clienti de care putem beneficia si noi.“

     

    Nici Viorel Catarama, presedinte si director general al celuilalt mare grup din industria autohtona a mobilei, Elvila, nu se teme de intrarea pe piata a retailerului suedez. „Sigur ca IKEA va fi un competitor puternic, dar profilul magazinelor Elvila este diferit de cel al IKEA“, declara Catarama pentru BUSINESS Magazin la inceputul acestui an. Viorel Catarama nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei spre a comenta pentru acest articol.

     

    Cu sau fara diminuari de preturi pe piata romaneasca, retailul de mobila se va intari anul viitor cu inca un actor extrem de puternic. Marii retaileri autohtoni spun ca se vor dezvolta si in continuare si se declara pregatiti de lupta cu IKEA. Sau, cum ar spune Catarama, „vom vedea cine castiga“.