BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Superschi in Carpati – cum vor arata statiunile montane in 2013, dupa o investitie de 65 mil. euro

    “Dom’le, master-planul ala al lui Agathon, <Superschi in
    Carpati>, era foarte bun, sa fim cinstiti, ar fi fost pacat sa
    nu-l folosim”, argumenteaza edilul pedelist al Brasovului, George
    Scripcaru, resuscitarea proiectului pesedist de dezvoltare a
    infrastructurii de turism montan. “Da, dar daca nu era FOTE, tot
    degeaba, pe criza asta nu pupam noi nici un sfant pentru
    investitii”, il “nuanteaza” colegul sau de partid si de functie de
    la Busteni, Emanoil Savin. “De-asta am si vrut sa facem FOTE, ca
    altfel nu ni s-ar fi alocat nici un ban”, ii tine isonul si
    liberalul Vlad Oprea, edilul din Sinaia.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Un scandal MAI mare: cine l-a „tradat” pe Fatuloiu si cand a aflat Blaga de mita

    Arestarea omului de afaceri Catalin Chelu si a celorlalti trei
    inculpati nu a reusit sa elucideze inca toate neclaritatile din
    dosarul “mita la Ministerul de Interne”, al carui principal
    protagonist este secretarul de stat Dan Valentin Fatuloiu. Fostul
    ministru de Interne Vasile Blaga a comentat intr-un interviu
    acordat ziarului gandul dosarul aflat acum in lucru la procurorii
    DNA. Blaga sustine ca avea cunostinta de acest dosar chiar de la
    Fatuloiu si a precizat ca i se pare nepotrivit locul ales pentru
    flagrant.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Pedelistii au „luat lumina” de la „soarele” Udrea. Cum i-a temperat Blaga pe fanii Elenei-„Kill Bill”

    Incantata de eticheta de “Kill Bill al politicii romanesti” si
    de “eforturile monumentale” ale colegului de guvern Baconschi de a
    nu cadea sub farmecul ei, Udrea a marturisit ca ar candida din nou
    peste 6 luni, numai ca sa mai auda asa cuvinte alese. Osanalele la
    adresa ministrului au fost temperate doar de Vasile Blaga.

    Inscaunarea oficiala a Elenei Udrea la sefia organizatiei
    Bucuresti declanseaza intrarea in linie dreapta a luptei pentru
    putere la varful PDL. In pofida incercarilor de a pastra aparenta
    blocului monolit, ceremonia desfasurata duminica la Palatul
    Parlamentului a conturat cele doua tabere: Udrea versus Blaga. Dupa
    laudele aduse de mai multi lideri democrat-liberali mi-nistrului
    Turismului si Dezvoltarii, re-date prin cugetari precum: “soarele
    PDL”, “motorul politicii”, “femeia care da ora exacta in politica
    romaneasca”, “Kill Bill-ul politicii”, “inteligenta, frumoasa,
    tenace, cu anduranta la mediul general dezgustator al politicii
    romanesti”, secretarul general Vasile Blaga a fost singurul care
    i-a reamintit Elenei Udrea posibilitatea “infrangerii” la alegerile
    pentru Primaria Capitalei.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Irlanda a cedat: cere ajutor de la UE si FMI. Suma probabila: 80-90 miliarde de euro

    Solicitarea oficiala a imprumutului a fost facuta in cursul
    zilei de duminica, urmand ca detaliile planului de sustinere a
    Irlandei sa fie definitivate in urmatoarele saptamani. Atat Banca
    Centrala Europeana, cat si FMI au difuzat cate un comunicat in care
    iau act de cererea guvernului de la Dublin isi declara sustinerea
    fata de “stabilitatea financiara” a Irlandei, fara a mentiona insa
    vreo suma. Ministrul de finante irlandez, Brian Lenihan, a declarat
    doar ca imprumutul va fi sub 100 de miliarde de euro, in timp ce o
    sursa de la Bruxelles, citata de The Belfast Telegraph, a pomenit de “circa
    80-90 de miliarde de euro”.

    Banii de la UE si FMI (contributia fiecarei parti urmeaza sa fie
    decisa) vor fi destinati finantarii deficitului bugetar si
    recapitalizarii bancilor irlandeze, ale caror active toxice deja au
    facut necesara
    interventia statului     cu peste 33 de miliarde de euro, iar suma
    este estimata sa creasca la 50 de miliarde in perioada urmatoare,
    ceea ce umfla deficitul bugetar, estimat sa depaseasca 32% din PIB
    in acest an. Necesarul de finantare pentru buget este apreciat la
    23,5 miliarde de euro in 2010, 20,7 miliarde in 2011 si 18,9
    miliarde in 2012. UE si FMI ar urma sa acopere in fiecare an cate
    19 miliarde de euro, suma care nu include si banii pentru
    recapitalizarea bancilor si care vor fi calculati in urma unor
    teste suplimentare de solvabilitate.

    Pietele financiare din Asia si SUA au primit bine capitularea
    Irlandei: euro s-a apreciat la 1,367 dolari la Tokyo,
    indicand reducerea ingrijorarilor globale fata de riscul unei
    contagiuni a problemelor de la Irlanda spre restul zonei euro, mai
    ales in conditiile in care presa de specialitate s-a umplut deja de
    speculatii mai mult sau mai putin interesate despre cine va fi
    urmatoarea tara penalizata de investitori cu majorarea costului de
    finantare pana la un nivel prohibitiv – Portugalia sau
    Spania.

    Negocierea detaliilor acordului de imprumut se va referi in
    principal la noi masuri de austeritate bugetara, atat de crestere a
    impozitelor, cat si de reducere a cheltuielilor, insa premierul Brian Cowen a cerut ca negocierile sa
    excluda cota unica de impozit pe profit de 12,5%, una dintre cele
    mai mici din Europa. Majorarea cotei unice este vazuta atat de
    guvern, cat si de multinationalele care opereaza in Irlanda drept o
    lovitura grea data sanselor de relansare a economiei.

    Fara indoiala ca presiunile din partea multinationalelor vor fi
    mari pentru ca guvernul sa nu majoreze cota unica, judecand dupa
    reactia Google, al carei director pentru
    Irlanda, John Herlihy, a declarat deja ca “orice masura care
    afecteaza competitivitatea Irlandei, inclusiv marirea impozitului
    pe profit, conteaza foarte mult pentru Google”. Compania are
    interes multiplu ca impozitul de 12,5% sa fie pastrat, intrucat
    operatiunile internationale ale Google, inclusiv vanzarea de
    publicitate la nivel global, se deruleaza prin filialele din
    Irlanda si Olanda, reusind astfel sa economiseasca 3,1 miliarde de
    dolari din 2007 pana in prezent, bani pe care altfel ar fi trebuit
    sa-i plateasca fiscului, inclusiv celui american.

    De partea cealalta, presa irlandeza noteaza ca multe tari cu
    niveluri de impozitare mai mari, intre care Franta, Austria si
    Italia, preseaza la randul lor guvernul de la Dublin sa accepte o
    majorare a cotei unice, drept conditie pentru acordarea
    imprumutului.

    Premierul Brian Cowen s-a straduit sa explice decizia de a cere
    imprumutul, avand in vedere teama opiniei publice de o “guvernare
    FMI”, cu concedieri masive, cresteri de impozite si controale
    periodice ale mersului finantelor publice. “Nici FMI, nici
    populatia nu vor conduce economia irlandeza. Nu cedam dreptul la
    nicio decizie in privinta felului cum vom continua sa ne orientam
    finantele publice”, a declarat Cowen.

    Imprumutul pentru Irlanda va fi acordat in virtutea Mecanismului
    de Stabilizare Financiara European, aprobat in luna mai de
    ministrii de finante ai UE, in valoare de 500 de miliarde de euro,
    la care ar urma sa se adauge pana la 250 de miliarde de la FMI, cu
    scopul de a descuraja speculatiile de pe pietele financiare contra
    eurozonei. Mecanismul cuprinde doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro acordat la inceputul
    lunii mai pentru Grecia. Acest fond de stabilizare ar canaliza
    resursele obtinute spre a le oferi tarilor membre atunci cand
    costul la care se pot imprumuta ele de pe pietele financiare devine
    prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de rezultatele
    monitorizarii acestora.

  • Revista presei economice din Romania

    Angajatii din constructii reprezinta categoria
    de personal care genereaza cele mai mari profituri angajatorilor, a
    socotit Gandul, in conditiile in care fiecare astfel de
    salariat ii aducea, in 2009, patronului sau 6.430 de lei in timp de
    un an. Guvernul estimeaza ca bancile cu profit vor cumula castiguri
    de maxim 2 mld. lei in acest an, usor mai mici decat in 2009, iar
    veniturile obtinute din impozitul pe profitul institutiilor vor
    insuma 320 mil. lei, cu un miliard sub bugetul initial.

    Silviu Cerna, fost membru in CA al BNR,
    explica, intr-un interviu acordat Evenimentului Zilei, de ce
    Romania se afla in una dintre cele mai bune perioade din istoria sa
    moderna si propune cateva solutii pentru iesirea tarii din criza.
    Executivul a transmis catre CE un plan de masuri privind absorbtia
    banilor comunitari, pentru a nu risca retragerea fondurilor
    incepand cu 2012; printre masuri figureaza salarii mai mari in
    autoritatile de management si conditii mai dure in contracte.

    Guvernul va solicita Consiliului de Ministri ai UE ca plafonul peste care firmele sunt obligate sa
    plateasca TVA     sa creasca la 50.000 de euro, in conditiile in
    care maximul practicat in majoritatea statelor UE este de 35.000 de
    euro, informeaza Adevarul. Topul tarilor cautate de
    lanturile de supermarketuri: din 220 de retaileri chestionati
    intr-un sondaj CBRE, aproape o cincime au declarat ca intentioneaza
    sa deschida un nou magazin in Romania.

    Calea ferata Bucuresti-Constanta se scumpeste
    si va mai intarzia un an, desi calendarul initial prevedea
    definitivarea lucrarilor in acest an, anunta Romania Libera;
    una dintre explicatii este ca fiscul a sechestrat vagoanele CFR,
    iar din acest motiv compania cere bani in plus de la buget. Se
    pregateste America de o noua criza a ipotecilor? Scandalul
    executarilor silite frauduloase din SUA ameninta solvabilitatea
    bancilor, sustine acelasi ziar.

    Banca Transilvania, institutie de credit cu
    capital majoritar privat local, a devenit la sfarsitul trimestrului
    al treilea cea de-a patra mare banca dupa active, cu o cota de
    piata de 6,2%, calculeaza Ziarul Financiar. Investitorii
    locali vor putea acces la actiunile Daimler AG, producatorul
    automobilelor Mercedes, direct de la Bucuresti incepand cu 23
    noiembrie, dupa ce conducerea BVB a aprobat introducerea la
    tranzactionare a titlurilor pe sistemul alternativ ATS.

  • John Bell, RBS Bank: Romania ramane o piata a creditului de retail

    “Romania este in continuare o piata a creditului de retail. Cred
    in potentialul acestui segment si sunt entuziast in privinta
    perspectivelor lui”, a spus Bell, referindu-se atat la potentialul
    creditarii pentru persoanele fizice, cat si in particular la
    categoria de clienti cu venituri ridicate, care inseamna
    aproximativ 10% din populatie.

    In prezent, banca are o penetrare de 3% din segmentul clientelei
    potentiale cu venituri peste medie si exista premisele ca peste 3-4
    ani penetrarea sa ajunga la 10-15%, avand in vedere ca de cele mai
    multe ori acesti clienti nu sunt serviti in mod optim de serviciile
    bancare generaliste, in opinia lui John Bell.

    Pentru clientii cu veniturile cele mai mari, RBS Bank Romania ofera
    servicii de private banking prin divizia Royal Preferred Banking,
    infiintata in 2007 si care anul trecut a depasit pragul de 1.500 de
    clienti, in crestere cu peste 60% fata de 2008. Valoarea activelor
    aflate in administrare de aceasta divizie era de 150 de milioane de
    euro.

    La nivelul pietei de retail bancar, masurata la nivelul lunii
    septembrie, soldul creditelor de consum a scazut cu 10,7% fata de
    anul trecut, la 15,38 miliarde de euro, cel al creditelor ipotecare
    a crescut cu 14,26%, la 6,55 miliarde, in special ca efect al
    programului Prima Casa. Piata cardurilor s-a redus cu 2%, la 2,2
    miliarde de euro, in timp ce depozitele bancare ale populatiei s-au
    marit cu 2,64%, la 23,6 miliarde de euro, conform datelor
    prezentate de RBS.

    In privinta creditarii corporate, RBS Bank Romania are ca tinta sa
    atinga in doi ani o penetrare de 50% din topul celor mai mari 1.000
    de companii din tara din punctul de vedere al cifrei de afaceri,
    fata de 30% in prezent, a declarat Radu Ropota, directorul diviziei
    de corporate banking. “Vrem ca atunci cand au un proiect de
    finantat, la noi sa sune prima data”, afirma Ropota.

    In prezent, RBS Bank Romania are un portofoliu de circa 2.000 de
    clienti persoane juridice, iar volumul total al finantarilor
    acordate se ridica la 500 de milioane de euro. Distributia este
    echilibrata – companii din energie, auto, materiale de constructii,
    FMCG, in general firme care au nevoie de capital de lucru, nu pot
    sau nu vor sa se finanteze de pe pietele externe si au perspective
    de crestere. “Noi n-am fost implicati in industriile cu grad mare
    de ciclicitate”, spune Ropota, dand ca exemplu sectorul imobiliar,
    de pe urma caruia multe institutii de credit au acum
    probleme.

    In plus, banca are capacitatea de a se finanta autonom de pe piata
    locala, ceea ce poate fi un atu pentru clientii sensibili la
    fenomenul de “creditare pe credit” din sistemul bancar de pana la
    criza. “Capacitatea de finantare de pe piata interna traduce un
    management strans al riscului”, afirma Cosmin Bucur, seful diviziei
    pentru piete globale.

    Cosmin Bucur apreciaza ca elementele cu care banca se poate
    diferentia in ochii clientilor sunt timpul de livrare a produselor
    (viteza de reactie, facilitata de infrastructura bancii),
    caracterul inovator al produselor (atunci cand este vorba de un
    produs bancar mai sofisticat, aceasta va conta mai mult decat
    pretul, considera Bucur, care mizeaza pe o migrare a clientilor
    catre astfel de produse, de la conturile clasice de depozit sau
    credit) si instruirea personalului (politica de training este
    astfel organizata incat, de pilda, bancherul din sucursala are
    aceeasi pregatire ca si bancherul din trezoreria centrala).

    RBS are operatiuni in Romania de 15 ani (pana in 2008, cand a fost
    preluata de Royal Bank of Scotland, banca a functionat sub numele
    de ABN Amro Romania) si are 28 de sucursale in 15 orase. Anul
    trecut, banca a avut un profit net de 103 milioane de euro si o
    cota de piata de 2,2% dupa active. Grupul-mama, Royal Bank of
    Scotland, detinut in proportie de peste 80% de statul britanic, a
    avut in al treilea trimestru o pierdere neta de 1,3 miliarde de
    euro, comparativ cu o pierdere de 1,8 miliarde in aceeasi perioada
    a anului trecut.

  • Soprana Roxana Briban s-a sinucis

    “Ieri dupa-masa eu am fost la cumparaturi si cand m-am intors am
    gasit usa incheiata, cu cheile in usa, pe dinauntru. Am intrat pe
    geam si am gasit-o in cada, cu venele taiate, cu trei pungi legate
    cu scotch in jurul gatului. Nu avea puls, nu respira, a venit
    echipa SMURD care a incercat sa o resusciteze, dar nu a reusit”, a
    explicat Alexandru Briban.

    El a precizat ca soprana a suferit o depresie dupa ce a fost
    data afara de la Opera Nationala Bucuresti in 2009. “A suferit un
    soc. Pe directorul de la Opera Nationala Bucuresti nu-l mai
    interesa, desi avea una dintre cele mai bune voci si o cariera
    internationala. A suferit foarte mult atunci”, a spus Alexandru
    Briban.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Presa straina scrie despre “refuzul brutal” al lui Nicolas Sarkozy in fata lui Traian Basescu

    Cotidianul francez Le Monde publica un material insotit de o
    fotografie si de o inregistrare video, in care vorbeste despre un
    “refuz brutal” al lui Nicolas Sarkozy in fata presedintelui roman,
    “dornic sa discute cu el”, cu ocazia summitului NATO de la
    Lisabona.

    Scena, inregistrata de camerele de televiziune, s-a derulat
    vineri seara, in timpul “fotografiei de familie” care reuneste
    sefii de stat si de Guvern, potrivit Le Monde. Intrebat despre
    acest lucru, Sarkozy a negat ca ar fi refuzat sa discute cu
    omologul sau roman, cu care ar fi avut ulterior numeroase
    conversatii.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Victor Ponta a explicat cum va arata o guvernare PSD-PNL

    Intrebat ce vrea sa puna in locul guvernului Boc, dupa o
    eventuala cadere a acestuia, Ponta a raspuns: “Un guvern PSD-PNL,
    al celor doua partide, cu un plan anticriza”.

    El considera ca votul dat in 2008 de romani la alegerile
    parlamentare nu mai are nicio relevanta in prezent, pentru ca s-a
    format o noua majoritate si a aparut in Parlament un nou partid,
    care nu a candidat la acele alegeri.
    Ponta a mai spus ca PSD a stabilit cu PNL un program economic
    comun.

    Vezi inregistrarea emisiunii pe stirileprotv.ro.

  • Catalin Chelu si ceilalti trei retinuti in cazul Fatuloiu au fost arestati preventiv

    Unul dintre avocati a spus ca in acest caz sunt si probe
    ambientale.

    Catalin Chelu, Gabriel Constantinescu, Antonel Bunu si Stefan
    Badea au fost dusi in arestul Directiei Cercetari Penale. Hotararea
    Tribunalului Bucuresti poate fi atacata cu recurs la Curtea de Apel
    Bucuresti.

    Judecatorii Tribunalului Bucuresti au inceput, sambata seara, in
    jurul orei 23.00, dezbaterile in acest proces.

    Catalin Chelu este acuzat de dare de mita si cumparare de
    influenta, iar Stefan Badea este acuzat ca i-ar fi facilitat
    intrarea lui Chelu la Fatuloiu, a spus avocatul omului de afaceri
    galatean Catalin Chelu, Ioana Ionescu

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro