BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Vin americanii

    Probleme? Compania americana cu sediul intr-o suburbie din Detroit a fost infiintata in 1903. In 2006, vanzarile Ford au ajuns la 160 mld. dolari (127 mld. euro), in conditiile unei pierderi nete de 12,6 mld. dolari (10 mld. euro). La nivel mondial, Ford este al treilea producator din punctul de vedere al unitatilor vandute, in urma Toyota si General Motors, compania producand anul trecut 6,6 milioane de autovehicule in cele 82 de unitati de productie din lume, cu 89.000 de angajati.

     

    Sub sigla Ford. Ford Motor Company s-a extins prin achizitii puternice, dar a trebuit sa renunte la o parte a marcilor din portofoliu. Cel mai recent caz este Aston Martin, vandut in aceasta primavara unui fond de investitii. Acum, pe langa marca Ford, care asigura cea mai mare parte a veniturilor, constructorul american controleaza producatori ca Land Rover, Jaguar, Mazda (partial), Mercury sau Lincoln.

     

    Ford in Europa. Cu cele 15 unitati de productie in Europa, Ford face fata cu greu comenzilor pentru modele din clasa mica sau compacta, cum sunt Fiesta si Focus. Tocmai de aceea constructorul urmareste cresterea capacitatii prin achizitia fabricii de la Craiova. Reteaua de 5.500 de dealeri a Ford din Europa, a doua ca marime de pe continent, a vandut anul trecut in Europa 1,85 milioane de vehicule. 8,5% din toate masinile vandute in Europa au purtat marca Ford.

  • O pensie mare=un alegator fericit

    Guvernul vrea sa majoreze pensiile cel putin in 2008, an electoral; de partea cealalta, presedintele Basescu are si el in fata un 2009 cu alegeri prezidentiale. Financiar, marirea pensiilor este o ecuatie cu multe incertitudini.

     

    In 2001, la insistentele FMI, autoritatile au renuntat la o crestere a punctului de pensie pana la 45% din salariul mediu brut, ca sa nu puna in pericol deficitul bugetar si inflatia. In 2007, autoritatile de acum nici nu concep sa renunte la o crestere a punctului de pensie la 37,5% din salariul mediu brut pentru 2008 si la 45% pentru 2009, desi FMI trage iar semnale de alarma, iar economistii, laolalta cu presedintele Basescu, acuza eventuale dezechilibre bugetare. Fabulospirit? Mai degraba strategie electorala.

     

    Executivul condus de Calin Popescu-Tariceanu a reusit acum sa-i mai dea pe mana presedintelui Traian Basescu o sabie, una cu doua taisuri foarte ascutite, iar abilitatea sefului statului de a o manevra va avea un efect vizibil inca din aceasta toamna, cu ocazia alegerilor pentru desemnarea europarlamentarilor, cand e de asteptat ca tema sa fie indelung dezbatuta. Saptamana trecuta, presedintele Basescu a acuzat un raport intre cresterea pensiilor si reducerea pe masura a alocatiilor bugetare pentru educatie (care din 2008 va trebui sa primeasca 6% din PIB, in loc de 5% in prezent), sanatate, infrastructura si aparare. O astfel de declaratie il arata pe Basescu din nou in dezacord cu opinia majoritara a parlamentarilor, care au ales sa dea mai multi bani pentru pensii, ceea ce prelungeste intr-o alta forma conflictul dintre Presedintie si Legislativ, acutizat cu prilejul referendumului de suspendare, din primavara.

     

    Privita din punctul de vedere al presedintelui, problema este simpla: pozitia Guvernului are parfum populist si incearca sa atraga (pentru PNL sau pentru PSD) voturile pensionarilor la viitoarele alegeri. In discursul sau, presedintele a reusit insa sa desparta in doua societatea: pe de o parte, pensionarii care vor beneficia direct de lege, iar, pe de alta parte, restul de pana la 100% din electorat ce va fi afectat de reducerea alocatiilor pentru educatie, sanatate, dezvoltarea infrastructurii, aparare etc. Numai ca aici Traian Basescu s-a expus pe un teren foarte alunecos: adversarii sai ii pot reprosa, cum de altfel au si inceput sa o faca, cinismul de care da dovada in impartirea bugetului, fiind dispus cu alte cuvinte sa sacrifice cresterea nivelului de trai al pensionarilor pentru investitii in, sa zicem, inzestrarea armatei. „Sa nu ne aflam cumva in fata unei tentative de a insela niste amarati, pensionarii cu pensii mici“, a spus presedintele, dupa ce a calculat ca „raman descoperiti 1,5 miliarde de euro“ ce nu vor putea fi obtinuti din cresterea economica. Prin urmare, seful statului a anuntat ca amana promulgarea legii pana ce se va lamuri de unde vin banii de crestere a pensiilor, „pentru a sti ca legea pe care o promulg nu va duce la prabusirea sistemului de pensii in 2009“. Anul 2009 coincide cu sorocul alegerilor prezidentiale, iar o criza in acest domeniu n-ar fi deloc de bun augur pentru candidatul in functie.

     

    In ceea ce priveste Guvernul, acesta a vrut sa dea impresia ca si-a calculat cu grija toti pasii si ca nu va fi nevoit sa reduca din alocarile bugetare pentru alte sectoare ca sa faca rost de banii necesari pensiilor. Astfel, pesimisti critici de genul fostului ministru al finantelor si actual secretar de stat Sebastian Vladescu au fost redusi la tacere (Vladescu a evitat si o discutie cu BUSINESS Magazin pe aceasta tema), pentru a nu mai strica sarbatoarea cu caracterizari de genul celor pe care le-a facut in primele zile – „un pericol de destabilizare a echilibrului bugetar, o presiune inflationista solida si un pericol pentru sistemul de pensii pe termen lung, in general“.

     

    Avantul cu care ministrul economiei, Varujan Vosganian, a enumerat sursele de finantare identificate de subordonatii sai n-a linistit insa criticile venite atat din partea organismelor internationale, cat si a analistilor economici autohtoni. La fel, nici optimismul prin care ministrul a prevazut ca resursele pentru marirea pensiilor vor rezulta in mare parte din evolutia naturala a economiei: „banii astia ne vin basca“ sau „cresterea asta o facem din sold“.

     

    Acest optimism se poate explica prin convingerea sincera a demnitarului ca a identificat corect sursele necesare pentru sustinerea masurii cel putin in 2008; daca mai luam in calcul si ca in programul economic al Aliantei D.A., Vosganian angajase PNL si PD la o crestere a pensiilor cu 30% in termeni reali pana in 2008, este evident de ce legea adoptata de Parlament le va veni manusa liberalilor – singurii ramasi la guvernare din defuncta constructie – in viitoarele campanii electorale.

     

    Presedintele Basescu se numara insa printre putinii politicieni preocupati de anul 2009, cand pensiile vor creste mult mai mult decat in 2008. Motive de griji sunt insa destule si pentru 2008: potrivit calculelor facute chiar de Ministerul Economiei, bugetul public de pensii ar trebui sa fie anul viitor aproape de 9,1 miliarde de euro, in conditiile in care in acest an se merge spre 6,7 miliarde. Ca aceasta crestere nu se poate face fara a ignora o serie de principii liberale de intocmire a bugetului este o realitate pe care pana si promotorii masurii de crestere a pensiilor o recunosc. Iar principala derogare este suplimentarea bugetului asigurarilor sociale cu sume de la bugetul de stat, diminuand in mod echivalent alocarile pentru alte domenii ale economiei.

     

    Fostul ministru social-democrat al muncii, Marian Sarbu, este convins ca pe termen lung bugetul asigurarilor sociale nu va putea strange singur cuantumul necesar pentru respectarea legii in fiecare an. „Sa crezi ca se vor putea sustine aceste masuri doar din bugetul de pensii, fara transferuri de la bugetul de stat, este o aberatie“, a spus Sarbu intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Deocamdata, Varujan Vosganian a incercat sa mascheze practica respectiva prin formule perifrastice gen „pensiile mai mari inseamna ca pensionarii vor cumpara mai mult, iar statul va percepe mai mult TVA, taxa care va fi luata din bugetul de stat si directionata spre bugetul asigurarilor sociale“.

     

    Lucrurile nu sunt insa atat de transante pentru actualul ministru al muncii, Paul Pacuraru, pentru ca, potrivit propriilor declaratii, in vistieria ministerului se afla deja „un sfert din suma necesara“ pentru cresterea pensiilor, urmand ca pana la sfarsitul anului suma sa se dubleze. „Am surse de finantare pentru cresterea pensiilor in 2008 si o s-o demonstrez de cate ori e nevoie“, a declarat Pacuraru pentru BUSINESS Magazin. Concret, potrivit estimarilor ministrului, cele „7,5-8 miliarde de euro“ rezultate din incasarile la bugetul asigurarilor sociale, alaturi de eliminarea barierei de impozitare pentru veniturile mai mari de cinci salarii medii brute pe economie, vor fi bani destui ca sa acopere majorarile de anul viitor. In ce priveste 2009 insa, optimismul lui Pacuraru se mai diminueaza: „Deja ma puneti sa fac poezie… nu stiu daca cresterea economica se va mentine, sunt multe necunoscute“.

     

    Scepticismul cu privire la cat de sustenabila e majorarea pensiilor tine pe de o parte de pasul generos de crestere intr-o perioada scurta, dar si, dupa cum spune analistul economic Ilie Serbanescu, de o deficienta a sistemului. In opinia analistului, situatia actuala are trei mari cauze: scaderea natalitatii („Romania trebuie sa faca fata acestui fenomen propriu tarilor dezvoltate cu o economie de tara subdezvoltata“); pensionarile anticipate din anii ’90, care la un moment dat au reprezentat o supapa pentru somajul in crestere, dar apoi au dus la pierderea artificiala a 2,5 milioane de contribuabili; in fine, ceea ce el numeste „iresponsabilitatea guvernelor de dupa 1990“ fata de banii excedentari acumulati de bugetul de pensii, care au fost cheltuiti in alte zone.

     

    „E imposibil sa gasesti o solutie viabila pe termen lung, atat timp cat numarul pensionarilor il depaseste pe cel al contributorilor“, transeaza discutia Ilie Serbanescu, la randul sau fost ministru de finante. „Daca statul considera ca prioritatea sa e trecutul si nu viitorul, poate sa mareasca pensiile si sa sustina aceasta masura pe termen lung“, sustine Serbanescu. Deocamdata insa, politicienii par sa-si defineasca prioritatile pe termene mai rezonabile, de un an sau doi, intamplator electorali.

  • Cum cresc pensiile

    La sfarsitul lunii trecute, Camera Deputatilor a adoptat in unanimitate – cu 210 voturi – un proiect de lege privind majorarea pensiilor care stabileste cresterea punctului de pensie la 37,5% din salariul mediu brut de la 1 ianuarie 2008 si la 45% din acelasi indicator de la 1 ianuarie 2009.

     

    IMPLICATII. Tinand cont de evolutia previzibila a salariului mediu brut si de conditionarile din lege, aceasta inseamna ca pensiile aproape ca se vor dubla in urmatorii doi ani, cresterea din 2008 fiind de aproximativ 40%. In plus, potrivit prevederilor aceleiasi legi, pensiile din agricultura se vor dubla, prin dublarea valorii indicelui care este folosit la calcularea lor.

     

    DE UNDE BANII. Sursele de finantare identificate de ministrul de finante Varujan Vosganian pentru a sustine majorarea pensiilor pentru 2008:

    • cresterea economica: 1,1-1,2 miliarde de euro
    • majorarea bazei de impozitare a salariilor si eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute (6.350 de lei) peste care nu se mai datoreaza CAS: 300-400 mil. euro
    • cresterea numarului de salariati (cel putin 2%) si cresterea salariilor: 500 mil. euro
    • transferuri de la bugetul de stat la bugetul asigurarilor sociale: 400-500 mil. euro.

  • Lupta pentru prizele din Bucuresti

    Dupa ce au semnat, in sfarsit, contractul de privatizare pentru Electrica Muntenia Sud, companie pentru care au oferit 820 de milioane de euro in iunie 2006, italienii de la Enel si-au facut planul ca pana in 2010 sa vanda in Bucuresti, Ilfov si Giurgiu 5.000 GWh pe an. Tinta e fixata pe consumatorii eligibili, singurii care pot aduce profit companiei.

     

    Brunello Botte, fostul country manager al Enel Romania, spunea cu un an in urma ca liberalizarea totala a pietei de electricitate pentru marii consumatori a adus numai lucruri bune celor doua distributii pe care italienii le aveau atunci in portofoliu: Banat si Dobrogea. Dupa momentul 1 iulie 2005 (cand piata de energie s-a liberalizat pentru marii consumatori), consumatorii captivi ai italienilor din cele doua distributii ramasesera la acelasi numar (1,4 milioane), iar consumatorii eligibili castigati au fost 55. „Numarul lor nu este insa relevant – consumul pe care il genereaza este cel mai important“, sustinea atunci Brunello Botte.

     

    Consumul pe care il generau consumatorii eligibili de atunci ai celor doua distributii era in jur de o treime din consumul total. A fost si motivul pentru care rezultatele financiare prezentate de Enel pe Romania pentru 2005 si apoi pentru 2006 au fost in crestere fata de cele inregistrate inainte de privatizare, ajungand la 470 de milioane de euro. Mai important decat volumul afacerilor – generat si de cresterea economica a zonelor respective – a fost profitul, de 20  de milioane de euro in 2006. Net, in conditiile in care cele doua distributii erau pe pierderi inainte de privatizare. Avantajul care a permis companiei italiene sa ia „crema“ consumatorilor eligibili din cele doua zone a constat in faptul ca prezenta furnizorilor alternativi in Banat si Dobrogea a fost destul de scazuta, interesul acestora fiind predominant in zona de sud-vest: Muntenia Sud, Muntenia Nord sau Oltenia. Aici, marile afaceri consumatoare de energie din aceste zone au fost preluate rapid de furnizori independenti, scazand numarul de clienti eligibili ai companiilor precum CEZ Romania (care opereaza pe zona Oltenia) sau ai Electrica SA. Pentru Dobrogea si Banat insa, cei de la Enel au intrat in piata liberalizata cu echipe de vanzari specializate pentru consumatorii eligibili si au pastrat si anul trecut, respectiv la inceputul lui 2007 majoritatea clientilor importanti din cele doua zone.

     

    Planul celor de la Enel de a  aplica aceeasi strategie si in Bucuresti, acum dupa ce au intrat in posesia actiunilor Electrica Muntenia Sud (semnarea contractului a fost amanata timp de un an din cauza unor cercetari privind procesul de privatizare), s-ar putea lovi insa atat de prezenta agresiva a furnizorilor alternativi, dar si de faptul ca, odata cu liberalizarea totala a pietei energiei, din ce in ce mai multi consumatori eligibili – in special cei mari, dar nu numai ei  – si-au luat licenta de furnizor pentru a cumpara energia necesara functionarii propriilor afaceri de pe bursa sau direct de la producatori.

     

    Planul de afaceri al Enel, aprobat la semnarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud de conducerea AVAS, prevede ca, odata ce va intra efectiv la conducerea companiei, sa livreze o cantitate de energie din ce in ce mai mare, de la 4.800 GWh, in primul an (2008), la 4.900 GWh si 5.000 GWh in 2010 (ceea ce ar insemna mai mult cu 10% fata de cat va livra anul acesta).

     

    In acelasi timp insa, va scadea progresiv cantitatea de energie livrata consumatorilor captivi si va creste cea livrata consumatorilor eligibili. Mai precis, Enel a prevazut in planul de afaceri ca in 2010, cantitatea de energie livrata clientilor captivi, care reprezinta acum mai mult de doua treimi din total, sa se reduca pana la circa 60% din total. Daca in primul an cand vor intra efectiv la conducerea companiei, din 4.800 GWh, 3.500 vor intra pe reteaua consumatorilor captivi (80% din total), planul este ca, atunci cand vor ajunge la 5.000 GWh distribuiti, adica in 2010, captivii sa primeasca doar 3.200.

     

    „Variatia in cantitatile de electricitate furnizate consumatorilor captivi si clientilor eligibili ai Electrica Muntenia Sud este o prevedere care face parte din planul de afaceri al Enel si nu o clauza contractuala“, precizeaza oficialii Enel. Prevederea respectiva se refera la urmatorii trei ani si ia in considerare schimbarile asteptate in urma liberalizarii totale a pietei de energie electrica, si anume o crestere a numarului de clienti eligibili, care va determina o sporire a volumului de electricitate furnizata acestei categorii de clienti. 

     

    Dat fiind ca majoritatea clientilor eligibili care au preferat sa nu isi exercite eligibilitatea au luat aceasta decizie deoarece pe piata concurentiala nu ar fi reusit sa obtina un pret bun (fie din cauza consumului prea mic, fie din cauza lipsei unor „conexiuni“ pe piata), Agentia Nationala pentru Reglementarea Energiei (ANRE) a decis sa-i oblige treptat pe toti, incepand cu 1 iulie 2007, sa treaca pe piata libera. 

     

    Consumatorul captiv are de platit un pret fix, prestabilit de ANRE si subventionat de la buget, explica oficialii agentiei. Furnizorii de energie care au in portofoliu si clienti captivi (este vorba de filialele desprinse din Electrica SA, privatizate sau nu) nu isi pot acoperi, asadar, costurile cu acestia, astfel ca o parte din bani este recuperata de la consumatorii medii si mari, de medie si inalta tensiune. „Astfel, preturile la consumatorii medii si mari va trebui sa creasca, si poate multi dintre ei vor mai dori sa ramana in piata captivilor, dar nu se stie cat vor mai putea“, comenteaza Liviu Voinea, director al Grupului de Economie Aplicata. 

     

    Pe de alta parte, furnizorii spun ca aceasta perspectiva va fi inabusita de evolutia pietei, care nu va indrepta preturile in sus, ci in jos: „Liberalizarea va genera mai ales o competitivitate sporita, cu beneficii clare pentru clienti: furnizorii vor acorda o atentie mai mare nevoilor clientilor, oferta de produse si servicii va fi diversificata si extinsa, iar pe termen lung ne putem astepta la o scadere a pretului energiei electrice“, sustine Matteo Codazzi, noul country manager al Enel Romania.

     

    Codazzi a venit la conducerea Enel Romania de la sfarsitul anului trecut si a semnat in prima parte a lunii iunie contractul de privatizare pentru achizitia EMS. Mandatul lui Codazzi in Romania prevede nu numai integrarea afacerilor celor trei distributii, dar si cautarea oportunitatilor pentru achizitii de producatori de electricitate si investitii in retele: „Noi avem un plan de investitii masiv pentru urmatorii 15 ani, care prevede alocarea a 1 miliard de euro pentru Enel Electrica Banat si Enel Electrica Dobrogea, iar un alt miliard de euro va fi destinat pentru Electrica Muntenia Sud in acelasi interval“. Odata cu intrarea EMS in portofoliu, afacerile Enel in Romania se dubleaza, ajungand la 2,5 milioane de clienti si 1 miliard de euro cifra de afaceri.

  • GHID DE PENSII: Nu va place fondul, schimbati-l

    Participantii la fondurile de pensii facultative pot, dupa o perioada, sa decida schimbarea acestuia cu unul nou (si poate mai performant) sau sa isi modifice nivelul contributiei. Astfel de decizii costa insa, iar contributiile trebuie sa se incadreze in anumite limite, minime si maxime.

    Pentru cei ce se decid sa contribuie la un fond de pensii facultativ, semnarea actului de aderare (prin care se dobandeste calitatea de participant) nu este decat primul pas dintr-un drum cu mult mai lung. Un drum la capatul caruia, dupa minim 90 de contributii lunare (nu neaparat consecutive) si dupa implinirea varstei de 60 de ani, va primi o pensie suplimentara celei incasate de la stat si celei obligatorii private (care in Romania se va lansa in luna august, fiind obligatorie pentru angajatii cu varsta de pana la 35 de ani si optionala pentru cei de maxim 45 de ani).

     

    Inrolarea intr-un astfel de fond, administrat de una dintre companiile ce sunt (sau vor fi) autorizate sa administreze pensii facultative, nu inseamna insa ca, in timp, contributorul nu se poate razgandi. Legislatia in vigoare permite participantilor sa se razgandeasca atat in privinta fondului la care vor sa participe, dand posibilitatea transferului catre un alt fond administrat de aceeasi companie dar, poate, cu un alt profil de risc sau cu totul, de la o companie la alta.

    Nici contributia la un fond de pensii facultativ nu este „batuta in cuie“, atat timp cat se incadreaza in limitele impuse de lege si in cele stipulate de administratorul fondului respectiv. Aceste limitari sunt prezentate, in mod obligatoriu, in prospectul schemei de pensii, alaturi de informatii precum modalitatea de plata a contributiilor, informatiile privind politica de investitii, comisioanele si taxele suportate din contributii si din activul fondului, modalitatile de transfer la un alt fond si valoarea penalitatilor.

    Limita maxima a contributiei este stabilita prin lege: un salariat poate sa directioneze spre un fond de pensii cel mult 15% din venitul salarial brut lunar. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, cu conditia ca acest maxim sa nu fie depasit. Atat contributorul, cat si angajatorul beneficiaza de deductibilitate fiscala, in limita a 200 euro/an fiecare. In privinta sumei minime cu care poate contribui lunar un angajat la fondul de pensii, regulile sunt facute de administrator – iar valorile care exista in prezent in piata variaza. Astfel, ING Asigurari de Viata impune pentru participantii la fondul sau de pensii facultativ, ING Clasic, o contributie minima de 45 de lei (circa 14 euro), in timp ce la Aviva, suma lunara minima de plata pentru fondul Pensia Mea este de 60 de lei (19 euro). La fondul AZT Moderato, administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private, minimul lunar de plata e de 50 de lei (aproape 16 euro), iar la BCR Prudent, administrat de BCR Asigurari de Viata – de 35 de lei (11 euro).

    Pe de alta parte, un contribuabil poate participa la oricate fonduri de pensii facultative doreste, legea nelimitandu-i aceasta optiune, dar ramane in picioare conditia ca suma maxima a contributiilor sa nu depaseasca 15% din venitul lunar. Se pare insa ca aceasta limitare va fi eliminata, spun reprezentantii companiilor din piata, chiar daca nu imediat, macar dupa o vreme. Tot ei mai puncteaza un lucru: investitiile in pensii au din start un castig de 16%, tocmai pentru ca in cuantum de 200 de euro ele nu sunt impozitate, aducand din start un randament de 16%.

    Un contributor isi poate modifica oricand contributia sau, dupa caz, poate inceta cu totul plata, cu conditia sa anunte in scris administratorul si angajatorul cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte de data suspendarii sau incetarii platii. Platile se pot relua, pe de alta parte, in orice moment.

    Din contributiile facute la fondurile de pensii se deduc, mai intai, comisioanele administratorilor, rezultand o contributie neta – iar aceasta se transforma in unitati de fond, a caror valoare initiala este de 10 lei. Administratorul investeste banii colectati in diferite instrumente financiare, potrivit politicii de investitii definite in prospectul schemei. Suma care se acumuleaza in contul contributorului (egala cu numarul de unitati de fond inmultit cu valoarea la zi a unei unitati de fond) este activul sau personal – care se transforma, dupa perioada legala de contributii, in pensie facultativa.

    Pentru angajati, contributia se retine si se vireaza de catre angajator in contul fondului de pensii facultative specificat in actul de aderare. Pentru cei care desfasoara o activitate independenta sau realizeaza activitati profesionale agricole, modalitatea de plata a contributiei se stabileste prin prospectul schemei de pensii facultative.

    La fel, contributorul la un fond poate decide in orice moment transferul catre un alt fond sau chiar alta companie. Activul personal acumulat in contul propriu poate fi mutat oricand, cu plata unor penalizari de maxim 5% in primii doi ani si fara penalizare dupa aceasta perioada. In cazul fondurilor BCR Prudent, AZT Moderato si ING Classic, transferul inaintea celor doi ani se taxeaza cu 5% din activul net, in timp ce la Aviva Pensia Mea este prevazuta o penalitate de 5% daca transferul are loc in termen de un an si de 2,5% atunci cand transferul se realizeaza in al doilea an. Daca transferul are loc spre un alt fond gestionat de acelasi administrator, participantul nu datoreaza administratorului penalitati de transfer. In ambele cazuri, procedura este simpla: se depune o cerere de transfer la administratorul fondului de pensii si se semneaza actul de aderare la alt fond. Mai simpla si mai putin costisitoare e insa alegerea fondului in cunostinta de cauza si pastrarea investitiei macar pe primii doi ani. Oricum, inainte de doi ani va fi si destul de greu sa se vada cine performeaza cu adevarat bine si cine nu.

  • Puncte cheie

    OFERTA: Pe piata pensiilor facultative exista deja patru companii ce au lansat cate un fond si au inceput sa colecteze contributii de la participanti. La fondul de pensii al Aviva, numit Pensia Mea, contributia minima lunara este de 60 de lei. La fondul ING Clasic, administrat de ING Asigurari de Viata, contributia lunara minima este de 45 de lei. La AZT Moderato, administrat de Allianz-Tiriac Pensii Private, minimul lunar de plata e de 50 de lei, iar la BCR Prudent, administrat de BCR Asigurari de Viata – 35 de lei.

     

    IN ASTEPTARE: Allianz-Tiriac Pensii Private se pregateste de lansare cu un al doilea fond, AZT Vivace (cu un profil de risc mediu, la care vanzarea va incepe cel mai probabil luna aceasta). ING Asigurari de Viata mai are un fond aproape de lansare, ING Optim, care va investi 75% din contributii in titluri cu venit fix si 25% in actiuni. OTP Garancia, compania de asigurari a OTP Group, a primit aprobarea pentru prospectul schemei primului sau fond, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, cu risc mediu, pentru care va incepe vanzarile cel mai probabil in luna august. Pe piata sunt asteptati insa pana la finele anului 8-9 administratori de pensii facultative, printre care Raiffeisen Asset Management, Interamerican si Omniasig.

     

    CONTRIBUTII: Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar, iar in limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro. Contributia neta (respectiv suma platita de catre participanti si/sau in numele acestora din care s-a dedus comisioanele) se transforma in unitati de fond, intr-un cont al participantului. Administratorul investeste banii in instrumente financiare, potrivit politicii de investitii, definita in prospectul schemei. Suma care se acumuleaza in contul contributorului (egala cu numarul de unitati de fond inmultit cu valoarea la zi a unei unitati de fond) este activul sau personal – care se transforma, dupa perioada legala de contributii, in pensie facultativa.

     

    PLATA PENSIEI FACULTATIVE: Contributorul are dreptul sa isi incaseze pensia facultativa daca indeplineste cumulat trei conditii: a implinit varsta de 60 ani, a platit minim 90 de contributii lunare si activul sau este cel putin egal cu o suma minima ce va fi stabilita prin lege. Daca un participant nu indeplineste una dintre ultimele doua conditii, el poate sa primeasca suma din contul sau ca plata unica sau rate pe o durata de maxim cinci ani.

  • STUDIU DE CAZ: Cu canistra in spinare, in cautare de clienti

    Cum fiecare procent de cota de piata se castiga greu cand vine vorba de benzinarii, grupul Rompetrol a decis sa se duca dupa client oriunde ar fi el. Astfel a aparut ideea statiilor expres, o benzinarie mobila care poate fi usor amplasata si deplasata aproape oriunde si care poate functiona fara niciun angajat.

     

    Vidra, Ciorani, Floresti, Jegalia si Clinceni au fost primele sate in care grupul lui Dinu Patriciu a decis sa intre cu noua idee a benzinariilor expres, care inseamna aducerea de carburanti in zone unde constructia unei benzinarii nu renteaza, dar unde totusi numarul de masini este destul de mare sau in crestere.

     

    Cum intr-un sat din Romania nici consumul riveranilor, nici traficul pe drumul comunal nu ar fi incurajat o investitie de aproximativ 1 milion de euro (cat costa constructia unei benzinarii), benzinariile mobile au reprezentat solutia la momentul respectiv (august 2006).

     

    Ideea si decizia au apartinut presedintelui companiei, Dinu Patriciu, iar o serie de studii de piata au stabilit locurile unde ar fi fost optim de amplasat initial aceste puncte de alimentare. Dupa ce a aparut concluzia ca zonele rurale reprezinta cea mai importanta piata pentru aceste benzinarii, s-a trecut la etapa de cercetare, proiectare, procurare de echipamente si dezvoltare, de care s-a ocupat contractorul general al grupului Rompetrol, Rominserv (companie de asemenea membra a Rompetrol Group). Conceptul a fost dezvoltat de Rominserv pe platforma Valves IAIFO Zalau si a costat 232.000 de euro.

     

    Statiile expres vand doar doua tipuri de combustibil: benzina Efix 95 Euro 4, aditivata special, si motorina Efix Diesel, cu continut scazut de sulf. Desi vizeaza un consumator din zona rurala care nu are cultura cardului de credit, Rompetrol a dat posibilitatea ca soferii sa poata plati cu cardul Fill & Go Personal si Fill & Go Ring (prin intermediul caruia persoanele fizice pot plati carburantii consumati la inceputul lunii urmatoare consumului). Urmatoarea etapa de dezvoltare a acestui proiect va avea in plus pentru fiecare benzinarie expres automate de cafea, bauturi racoritoare si compresor pentru pneuri.

     

    Dar care este urmatoarea etapa? Conform oficialilor companiei, statiile Rompetrol Express reprezinta metoda principala de crestere a retelei pentru acest an si presupun amplasarea a inca 200-250 de astfel de statii, pana la un total de 300 (momentan exista 50 de Rompetrol Express functionale). Conform declaratiilor oficialilor companiei, acest proiect ar presupune o investitie de 30 de milioane de dolari (23 de milioane de euro), dat fiind ca investitia intr-un punct expres de alimentare se ridica la 100.000-120.000 de euro, in functie de dotarile suplimentare.

     

    Oficialii Rompetrol nu au furnizat date despre vanzarile acestor statii, insa au precizat ca acestea sunt principala directie de dezvoltare a retelei de benzinarii, alaturi de statiile premium (numarul estimat de noi statii premium fiind de circa 30). „Benzinariile care se vor construi in acest an sunt unele in lucru, altele abia in proiect. Cele mai multe sunt pe expresuri, foarte mult pe zone rurale, iar cealalta directie este sa crestem mult pe Bucuresti“, spune Adrian Volintiru, directorul financiar al Rompetrol Downstream. „Incercam un proiect nou, in zone care se dezvolta mult in Bucuresti, cum ar fi stadionul Lia Manoliu, Baneasa, Otopeni sau Aviatiei, unde avem teren si vrem sa dezvoltam mult zona de proximitate a businessului“, spune Volintiru. Aceasta inseamna ca viitoarele proiecte presupun legarea unei statii mobile de existenta unor magazine Hei! (brandul sub care sunt operate magazinele din statiile Rompetrol).

     

    Cele 200 de statii expres care se vor mai infiinta sunt prima etapa dintr-un proiect mai mare, care va prevedea in final iesirea cu aceste statii si in celelalte tari unde este prezent cu afaceri de retail grupul Rompetrol. In planul de dezvoltare pana in 2009, prezentat la inceputul acestui an, numarul de benzinarii pe care compania doreste sa il aiba in portofoliu este de 1.900, fata de nivelul actual de 600 de unitati in Franta, Romania, Bulgaria, Albania, Georgia si Republica Moldova. Cresterea numarului de statii include si dezvoltarea rapida a benzinariilor mobile expres in toate tarile unde compania opereaza, precum si concentrarea acestora in zonele rurale.

     

     

    CONTEXTUL: La mijlocul anului 2006, Rompetrol Downstream (compania de retail din cadrul Rompetrol Group) avea 15% cota de piata si urmarea intrarea rapida in cat mai multe zone ale tarii.

     

    DECIZIA: Dincolo de extinderea prin construirea de noi benzinarii si prin afilierea benzinariilor deja construite la reteaua Partener Rompetrol, grupul a decis introducerea unui nou concept de statii expres, care pot fi amplasate intr-un anumit loc si apoi mutate in functie de rezultate.

     

    EFECTELE:  La un an de la lansarea acestui proiect, benzinariile expres reprezinta principalul mod de extindere a retelei Rompetrol Downstream pentru 2007 si 2008, cu 250 de noi asemenea benzinarii, care sa sustina atingerea a 20% cota de piata pana la sfarsitul acestui an.

  • Economia isi vede de drumul ei

    In ciuda instabilitatii politice de la Kiev, investitiile straine directe din primul trimestru al anului au depasit prognozele Bancii Nationale a Ucrainei. Fata de 745 de milioane de euro, cat erau asteptarile, investitiile straine au fost de 893 de milioane, scrie saptamanalul The Kiev Post.

     

    De la declararea independentei, investitiile straine in Ucraina au atins 18 miliarde de euro. Cei mai multi investitori in acest an au fost din Olanda si Austria, domeniile preferate fiind sectorul financiar, cel imobiliar si constructiile. Potrivit analistilor de la banca de investitii Dragon Capital, investitiile vor continua sa se mentina la un nivel ridicat in perioada urmatoare, desi nu se asteapta fuziuni sau achizitii semnificative. Pentru acest an au fost prognozate investitii straine directe de 4,65 miliarde de euro. Economia ucraineana traverseaza o perioada fasta, productia industriala avansand in primele patru luni cu 12,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe baza unei cereri externe in crestere. Tot in primele patru luni, PIB a inregistrat o crestere de 7,9%.

  • Mai bine la vecini

    Companiile farmaceutice poloneze au inceput sa-si inregistreze medicamentele in alte state din Uniunea Europeana, deoarece este mai ieftin si mai rapid decat in tara, iar producatorii din orice stat al UE au dreptul sa depuna cereri de inregistrare in celelalte state membre ale Uniunii.

     

    Firma Biofaktor a inregistrat unul din ultimele sale medicamente in Lituania. Dariusz Grabikowski, presedintele consiliului de supraveghere al Biofaktor, citat de cotidianul Rzeczpospolita, a spus ca firma a platit de cinci ori mai putini bani decat daca ar fi inregistrat medicamentul in Polonia. In plus, reprezentantii autoritatii de inregistrare a medicamentelor din Lituania au inceput sa analizeze imediat solicitarea depusa de compania poloneza si i-au tinut la curent pe reprezentantii acesteia cu parcursul intregului proces. O alta nemultumire a producatorilor polonezi de medicamente la adresa URPL este lipsa unui numar suficient de specialisti care sa evalueze cererile de inregistrare depuse. In replica, Elzbieta Wojtasik, vicepresedintele Autoritatii Poloneze a Medicamentelor (URPL), spune ca timpul pentru indeplinirea formalitatilor de inregistrare este egal in toate tarile din UE, iar nivelul taxelor din Polonia ar fi sub cel practicat in celelalte state.

  • Angajam intracomunitari

    Pentru a combate lipsa de forta de munca de pe piata interna, autoritatile estone vor propune dublarea cotei maxime legal admise de lucratori straini si inlaturarea mai multor obstacole birocratice necesare pana in prezent pentru obtinerea permisului de munca.

     

    Legea actuala impune ca numarul de lucratori straini admisi pe piata fortei de munca din Estonia sa nu depaseasca 0,05% din populatie, iar acum plafonul ar urma sa creasca pana la 0,1%, echivalentul a 1.300 de persoane. Companiile care vor sa angajeze straini pe o perioada mai mare de un an va trebui sa se oblige sa le ofere acestora salarii de cel putin 1,24 ori mai mari decat salariul mediu in Estonia, care ajunge in prezent la 614 euro, iar in cazul celor care solicita permis de munca de pana la sase luni pentru lucratorii lor straini, salariile va trebui sa atinga media din sectorul respectiv. Juhan Parts, ministrul eston al economiei, citat de publicatia The Baltic Times, spune ca nu este vorba de o liberalizare a politicii de emigrare si ca prin aceste masuri se doreste doar atragerea unor lucratori calificati din statele Uniunii Europene si nu din tarile subdezvoltate.