Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Ce vrea Ford la Craiova

    • investitii directe de 675 de milioane de euro
    • cresterea numarului de angajati de la 3.900 la 7.000 si chiar mai mult
    • cheltuieli anuale in Romania de un miliard de euro pana in 2012
    • productie anuala de 300.000 de masini, din care 90% la export
    • productie de 300.000 de motoare, din care 70% la export

  • Si Pirelli se apuca de imobiliare

    Cum productia de anvelope a Pirelli din Romania merge bine, italienii au decis sa aduca aici si alte linii de business. E vorba de proiecte rezidentiale – unul din ele va fi destinat chiar expatilor din conducerea fabricilor de la Slatina.

     

    Undeva la marginea Slatinei, un grup de barbati eleganti coboara din mai multe masini de lux. Sunt cei care se afla in prima linie de conducere a producatorului de anvelope Pirelli si au venit pentru prima oara in Romania, pentru a inspecta cele doua fabrici din judetul Olt.

     

    Pirelli a fost primul grup strain din industria de profil care a venit in Romania in cautarea unor costuri de productie mai mici, in 1998, prin cumpararea fabricii Siemens de cabluri si sisteme de la Slatina. A urmat construirea unei unitati de productie de cord metalic (element de baza pentru realizarea scheletului anvelopei) printr-un joint-venture cu Continental si inaugurarea in 2006 a fabricii de anvelope, ambele situate tot in Slatina. Cele doua fabrici au atras investitii totale de 210 milioane de euro, insa acestea ar putea sa fie dublate in urmatorii doi-trei ani, dupa cum a declarat presedintele grupului, Marco Tronchetti Provera. „Anul viitor vom dubla capacitatea de productie a fabricii de anvelope la patru milioane de unitati, insa obiectivul este sa ajungem la 8-10 milioane de unitati dupa 2008 si sa transformam fabrica intr-una dintre cele mai mari ale grupului Pirelli din lume“, a spus el. De ce Romania? „Fiindca se situeaza intr-o regiune cu 120 de milioane de locuitori care va inregistra in urmatorii ani cresteri de minim zece procente pe segmentul componentelor auto.“

     

    Fabrica de cord metalic a atras investitii de 40 de milioane de euro, in timp ce in unitatea de producere a anvelopelor au fost directionate 170 de milioane de euro. Acestea vor fi urmate in curand de o noua linie de afaceri pentru Pirelli, care isi va stabili in Romania centrul operatiunilor de producere a filtrelor antipoluante pentru motoarele diesel. Constructia primei fabrici de acest tip a italienilor a inceput deja in parcul industrial din Bumbesti, judetul Gorj, investitia initiala fiind de 25 de milioane de euro, iar productia urmeaza sa inceapa in 2008. Pirelli tinteste 5% din piata de profil, care va absorbi in 2011, gratie normelor Euro 5, un numar de 10,5 milioane de motoare diesel echipate cu filtre antipoluare, capacitatea de productie anuala a Pirelli la acea data fiind estimata la 530.000 de filtre.

     

    Insa inainte de a incepe productia de filtre antipoluare, grupul italian si-a adus aici divizia imobiliara, Pirelli RE. La fel ca si in cazul fabricii de cord metalic de la Slatina, Pirelli a ales si de aceasta data varianta unui joint-venture, printr-un parteneriat cu Unicredit Tiriac Group (cota Pirelli in ambele parteneriate este de 80%). „Anvelopele sunt afacerea noastra de baza si de aceea nu s-a pus problema unui joint-venture. In cazul diviziei imobiliare, partenerul nostru cunoaste piata foarte bine si putem astfel sa beneficiam de expertiza acestuia“, a explicat pentru BUSINESS Magazin vicepresedintele grupului italian, Alberto Pirelli. El a adaugat ca acesta este modelul preferat si in Germania sau Polonia, doua dintre tarile unde Pirelli RE este prezenta. In Romania, Pirelli RE se va concentra pe proiecte rezidentiale, existand chiar posibilitatea dezvoltarii unui proiect la Slatina, special dedicat expatilor din managementul celor doua fabrici.

     

    Prima companie straina de anvelope care a mizat pe Romania printr-o investitie greenfield a fost grupul german Continental AG, al patrulea producator din lume. Fabrica de anvelope de la Timisoara, a carei productie din acest an este estimata la 13 milioane de unitati, a atras 170 de milioane de euro. Productia de pneuri a fost urmata de unitati de comanda centrale si pentru usi, respectiv de componente electronice pentru airbag-uri, realizate de divizia Continental Automotive Systems din Sibiu. Grupul german este prezent in Romania si prin divizia Contitech, care produce tubulatura pentru sistemele auto de aer conditionat, curele de transmisie si furtunuri de racire, unitatile fiind situate in Timisoara si Carei (judetul Satu Mare).

     

    Michelin, liderul mondial in producerea de anvelope, si-a facut intrarea in Romania in 2001, preferand cumpararea a doua fabrici de la grupul Tofan, situate la Zalau (jud. Salaj) si Floresti (jud. Prahova). Valoarea tranzactiei a fost estimata atunci la 80 de milioane de dolari, francezii investind apoi alte cateva zeci de milioane de euro in retehnologizare si in constructia unei fabrici de cord metalic, situata tot la Zalau.

  • Mostenirea familiei Lee

    Cel mai mare conglomerat coreean e la un pas in fata unei schimbari de generatii. Lupta de a pastra cu orice pret Samsung in familie isi are justificarea in faptul ca de acum va incepe compania sa arate ce poate cu adevarat.

     

    Coreea este numita tara diminetilor linistite. Lucru valabil insa cata vreme nu sunt incluse si fabricile Samsung. In Suwon de exemplu, un oras la 30 de kilometri de Seul, ora 8:30 e deja agitata in zona care adaposteste mare parte din ce inseamna productia de telefoane mobile a grupului tehnologic asiatic. Daca

    n-ar fi cate doua benzi pe fiecare sens la cele doua artere de circulatie din interior, cu siguranta s-ar crea ambuteiaje. Grupuri de angajati asteapta lifturile din cei doi zgarie-nori, cladirile de birouri care domina tot domeniul Samsung. E momentul cand apare presedintele Kun-Hee Lee (66 de ani), aterizand pe o mica portiune de gazon la 200 de metri distanta de intrarea in cladirea principala, unde cativa jurnalisti europeni predau camerele de fotografiat ca sa poata intra.

     

    Unul dintre cei care urmareste de la distanta aterizarea este Jaeho Anthony Lee, manager al departamentului de comunicare, cel care mentine relatia cu presa si coordoneaza managerii regionali ai corporatiei. De sapte ani de cand lucreaza la Samsung, nu a avut niciodata ocazia sa se afle in apropierea presedintelui. „Cel mai aproape ma aflu atunci cand domnul Lee le vorbeste angajatilor cu ocazia inceperii unui nou an“, spune directorul de comunicare. Lucru incredibil pentru modul de relationare din interiorul unei companii americane sau europene. Cei mai multi angajati ai Apple spun, de exemplu, ca se pot lauda ca i-au strans mana lui Steve Jobs.

     

    Autoritatea lui Lee este insa superioara, nu doar in Samsung, ci in toata Coreea. Nici nu e de mirare. Compania pe care a fondat-o tatal sau in 1950 asigura acum 21% dintre exporturile tarii, aducand anual 70 de miliarde de dolari de pe pietele externe. Din Romania au intrat anul trecut mai mult de 100 de milioane de euro din vanzarile de electronice si telefoane mobile. Samsung inseamna acum o cincime din produsul intern brut al Coreei si are 250.000 de angajati in toata lumea. Este cel mai mare chaebol, nume dat conglomeratelor industriale private coreene, care grupeaza mai multe activitati cu venituri suficient de mari incat sa influenteze economia – in cazul de fata, in afara afacerilor cu electronice, e vorba de industria chimica, de constructii, de asigurari, un lant de hoteluri si chiar un parc de distractii.

     

    Cat despre familia fondatoare, daca din Coreea au ajuns anul trecut in topul Forbes al celor mai bogati oameni din lume 9 persoane, cel mai bogat este presedintele Samsung, cu o avere estimata la 2,9 mld. dolari, iar cea mai bogata femeie este sora acestuia, Myung-Hee Lee, cu 1,8 miliarde. Lista celor 9 este completata de alti doi membri ai familiei care a fondat Samsung, fiul si nepotul lui Lee, la care se mai adauga doi membri ai familiei Hyundai, doi dintre proprietarii retailerului Lotte si, ultima in clasament, detinatoarea companiei de cosmetice AmorePacific, care a lansat parfumul Lolita Lempicka. Acum, chiar daca Lee personal nu mai pastreaza mai mult de 5% din actiuni la nici una dintre diviziile conglomeratului, el este in continuare cel ce numeste directorii celor 61 de divizii ale grupului, iar influenta sa in societatea coreeana de rand este vizibila. Cel mai mare muzeu de arta din Seul  poarta numele Leeum, un joc de cuvinte intre numele familiei care a fondat Samsung si a sponsorizat muzeul si cuvantul „museum“.

     

    Dupa dimensiune, Samsung ramane a treia firma din lume aflata in continuare sub controlul familiei fondatoare, dupa Wal-Mart si Ford. Dilutia actiunilor detinute de familie in cadrul grupului, prin majorari succesive de capital si vanzari de participatii, face insa ca dorinta lui Lee de a pastra afacerea in familie, ferita de invazia investitorilor financiari straini care au tot acumulat actiuni la chaeboluri, sa fie dificil de indeplinit. Iar daca macar conducerea afacerii va fi pastrata in familie, succesiunea se anunta oricum lipsita de glorie, din cauza modului in care Lee a inteles sa-si asigure succesiunea, pasandu-i fiului sau actiuni fara sa fie nevoit sa plateasca statului taxe pe mostenire. Luna trecuta, un tribunal din Seul a respins recursul inaintat de doi directori ai Samsung condamnati intr-un proces in care au fost acuzati ca au vandut in 1996 pachete de actiuni, la preturi sensibil mai mici decat cele ale pietei, singurului fiu al fondatorului Lee, Lee Jae-Yong (39 de ani). In cauza au fost 1,2 milioane de actiuni la Everland – compania care actioneaza ca holding pentru tot grupul asiatic si mecanismul prin intermediul caruia familia Lee controleaza chaebolul.

     

    Lee fiul (ajuns intre timp director in Samsung Electronics, cel mai mare producator mondial de cipuri de memorie) nu mai poate fi deposedat de actiunile pe care le are, pentru ca justitia considera ca nu a comis nicio ilegalitate cumparand ieftin. Dar cazul a aruncat o lumina proasta asupra culturii interne a Samsung si in general a unor chaeboluri aflate inca foarte departe de standardele culturii corporatiste occidentale. Faptul ca Lee tatal n-a fost deloc chestionat in procesul fiului si ca un proces care dureaza din 2000 incoace n-a reusit sa stabileasca drept vinovati decat niste oameni din afara familiei Lee va conta in demitizarea imaginii aproape legendare a clanului. „Chiar si daca Lee Jae-Yong va deveni urmatorul conducator din familia Lee al Samsung, el nu va fi investit cu increderea poporului coreean“, spune Kim Sang Jo, economist la Universitatea Hansung, citat de International Herald Tribune.

     

    Prestigiul tatalui, privit strict prin prisma initiativelor de crestere a companiei, ramane insa in picioare. E meritul lui Lee ca Samsung a iesit din multimea de companii asiatice care produc pentru brandurile europene sau americane, a investit in design si a reusit sa pozitioneze electronicele pe care le produce in gamele superioare. Si tot lui i se datoreaza miza pe doua tehnologii ce vor asigura pe termen mediu importante surse de venit: panelurile LCD pentru monitoare sau televizoare si cipurile de memorie.

     

    La 100 de kilometri de Seul, insemnand mai putin de 30 de minute cu trenul care circula la o viteza maxima de peste 300 de kilometri pe ora, este Valea Cristalelor. Joint venture-ul cu producatorul japonez de electronice Sony inseamna cateva zeci de mii de metri patrati in care sunt produse, taiate si asamblate panourile LCD. Sticla necesara e produsa tot de o companie a Samsung, iar pentru ca sticla sa ajunga din locul unde este produsa in facilitatile de productie LCD a fost realizat un tunel subteran steril, care trece pe sub culturile de orez din imprejurimi.

     

    Celalalt pariu castigator, investitia in productia de cipuri de memorie, a facut din Samsung principalul furnizor al acestor produse (necesare Apple pentru gama iPod) si cel mai mare producator mondial de memorii flash. Capacitatea de stocare la care s-a ajuns acum in cazul acestor cipuri si rezistenta la socuri le face un inlocuitor al solutiilor de stocare pe hard disk. Dar nu acesta e stilul Samsung. E drept, marjele de profit pentru aceste produse ajung acum si la 40%, dar e suficient ca in aceeasi zona sa apara concurenta fortei de munca din China sau Vietnam pentru a intra intr-un razboi al preturilor. Samsung a invatat ca e de preferat varianta de a impacheta in marketing si design produsele sale pentru a putea sa le vanda prin propriul brand. Exact lucrul pe care il face cu telefoanele mobile.

     

    Planurile pentru sfarsitul acestui an prevad atingerea pozitiei secunde pe piata telefoniei mobile, in toate tarile Europei de Est, pana la sfarsitul lui 2007. In Romania, aceasta ar insemna un salt de doua pozitii in clasamentul vanzatorilor, unde conduce Nokia (48% din piata, conform GfK), urmata de Sony Ericsson cu 12%, Motorola cu 10,3% si Samsung cu 9,5%. „Romania e o piata speciala si de aceea nu avem neaparat obiectivul rigid de a ajunge numarul doi in jumatate de an. Dar vom face tot ce putem ca sa se intample“, spune Seo Giyong, manager al departamentului de vanzari si marketing al Samsung pentru Europa de Est. Presiunea vine de la Jong Yong Yun, CEO al Samsung Electronics, care spune ca vrea ca in 2010 Samsung sa vanda in total produse electronice de 170 mld. dolari. Dar asta ar face din Samsung o dinastie mai bogata decat cea regala a Angliei.

  • Tara chaebolurilor

    Regimul politic din Coreea a incurajat aparitia conglomeratelor industriale private (chaeboluri), garantandu-le creditele de la banci pentru a putea concura cu marile grupuri industriale din economiile cu traditie. Si chaebolurile au aparut.

     

    Nume

    Domeniu principal

    Cifra de afaceri (mld. euro)

    Samsung Group

    Electronice

    67

    Hyundai Kia Automotive

    Auto

    51

    SK Group

    Industria chimica

    44

    LG Group

    Electronice

    52

    Lotte

    Retail

    25

    Posco

    Metalurgie

    21

     

    Sursa: fortune global 500 2007

  • GHID DE PENSII: Sa stii tot despre fondul tau si ceva pe deasupra

    Alegerea unui fond de pensii facultative, dar si decizia de a-i ramane sau nu fidel trebuie sa se faca pe baza unor informatii foarte clare. O parte dintre acestea sunt oferite in mod gratuit de catre administratori, insa cunoasterea altor detalii ramane in grija contribuabililor.

     

    Pentru cei ce decid sa participe la un fond de pensii facultative, prospectul schemei de pensii este instrumentul de informare cel mai important. Alegerea unui fond trebuie sa se faca pe baza unor informatii foarte clare (contributie minima, comisioane, strategie de investitii etc.), chiar daca decizia finala are si o componenta oarecum subiectiva (renumele companiei pe piata locala sau pe pietele in care mai activeaza, in domeniul pensiilor sau in sectoare asemanatoare).


    Pentru prima categorie, sursa cea mai buna de informare este, fara doar si poate, prospectul de emisiune al schemei respective. Prospectul este un document elaborat de administrator si autorizat de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), care descrie schema de pensii facultative, termenii contractului de administrare, precum si alte informatii de baza. Spre exemplu, in prospect este descrisa modalitatea de dobandire a calitatii de participant la fondul respectiv, conditiile de eligibilitate a participantilor la fond si procedura semnarii actului de aderare. Actul de aderare trebuie semnat personal de catre participant, nefiind permisa semnarea prin reprezentare.


    Tot in prospect exista si informatiile referitoare la contributia minima si maxima la fond; legal, contributia maxima poate fi de 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al participantului. Contributia poate fi impartita intre angajat si angajator, fara a depasi insa suma maxima legala. La fondurile care au inceput deja vanzarea, suma minima variaza intre 30 si 60 de lei pe luna. Tot in prospectul de emisiune al schemei de pensii se regasesc si informatii referitoare la politica de investitii, principiile investitionale si riscurile aferente luate in calcul. De asemenea, el trebuie sa contina informatii privind nivelul si structura cheltuielilor (comisioanele si taxele suportate din contributii si din activul fondului), precum si modalitatile de transfer la un alt fond de pensii si penalitatile ce apar in aceasta situatie.


    In privinta strategiei de investire a contributiilor, prospectul permite administratorilor o oarecare libertate de miscare, fara ca acestia sa fie nevoiti sa informeze participantii sau sa le ceara acordul. Mai precis, prin prospectele de emisiune, administratorii pot stabili limite minime si maxime pentru un anumit tip de investitii, precum si un portofoliu-tinta (pe care, de altfel, il si comunica). Altfel spus, procentele de investire pot fi modificate oricand in limitele stabilite de la bun inceput, pentru a permite administratorilor sa se „miste“ rapid, pentru a putea profita de anumite oportunitati sau a evita anumite pericole.


    Agentii de marketing ai companiilor de pensii sunt singurele persoane ce au dreptul legal sa ofere informatii de marketing legate de fondul respectiv. Agentii, la randul lor, sunt in mod obligatoriu autorizati sau avizati de CSSPP, dupa ce urmeaza in prealabil un program de training organizat de companie. Pentru a verifica daca un agent de marketing este sau nu autorizat de catre CSSPP, website-ul Comisiei include o baza de date cu toate persoanele ce au dreptul sa vanda pensii facultative. Pe acelasi site, www.csspp.ro, exista si informatii privind administratorii de fonduri de pensii facultative, depozitarii si auditorii avizati, precum si brokerii ce au voie sa vanda pensii.


    Intr-o etapa ulterioara, administratorul are obligatia, fara a percepe nicio taxa, sa transmita anual, in scris, informatii referitoare la activul personal (respectiv la numarul de unitati de fond si la valoarea acestora).


    In cazul in care participantul solicita, pe langa informatiile obligatorii la care are dreptul, si alte informatii suplimentare, administratorul este obligat sa i le ofere, dar contra cost. Tariful acestui serviciu se stabileste anual de catre CSSPP, insa administratorul poate decide, la alegerea sa, sa nu perceapa acest tarif.


    In orice moment, compania trebuie sa informeze participantii in maxim 10 zile daca are loc o schimbare a regulilor schemei de pensii. Legal, o companie ce administreaza fonduri de pensii poate decide oricand sa-si modifice prospectul schemei, dar pentru a putea face acest lucru trebuie sa urmeze o serie de pasi – printre care si informarea participantilor la schema. Mai precis, dupa ce primeste avizul Comisiei privind modificarea prospectului, in maxim zece zile el trebuie sa publice propunerile de modificare in cel putin o publicatie de circulatie nationala si pe website-ul propriu. In termen de 30 zile de la data aparitiei in presa a propunerilor, participantii se pot opune acestor schimbari, insa pentru a putea impiedica schimbarea respectiva, numarul opozantilor trebuie sa depaseasca jumatate din totalul participantilor.


    In plus, in fiecare an, cel mai tarziu la finele lunii mai, administratorii trebuie sa publice un raport, pe care il vor pune la dispozitia participantilor, cu informatii privind activitatea desfasurata in anul precedent.

  • Puncte cheie

    ALEGEREA. In etapa de alegere a unui fond de pensii facultativ, prospectul schemei de pensii ofera cele mai importante informatii. Agentul de marketing (obligatoriu autorizat de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private – CSSPP) este cel care are obligatia de a prezenta clientilor informatii despre fond si prospectul sau. Prospectul unei scheme de pensii facultative este un document elaborat de catre administrator si autorizat de catre CSSPP, care descrie schema de pensii facultative, termenii contractului de administrare si alte informatii despre functionarea schemei respective.

     

    INFORMATII GRATUITE. Pentru contribuabilii la un fond de pensii facultative, administratorul schemei respective are obligatia sa furnizeze gratuit o serie de informatii. Mai precis, el trebuie sa transmita anual fiecarui participant informatii despre activul personal – respectiv numarul de unitati de fond acumulate si valoarea acestora. Practic, din contributiile facute la fondurile de pensii se deduc mai intai comisioanele administratorilor, rezultand o contributie neta – iar aceasta se transforma in unitati de fond, a caror valoare initiala este de 10 lei. Administratorul investeste banii colectati in diferite instrumente financiare, potrivit politicii de investitii, definita in prospectul schemei. Suma care se acumuleaza in contul contributorului (egala cu numarul de unitati de fond inmultit cu valoarea la zi a unei unitati de fond) este activul sau personal – care se transforma, dupa perioada legala de contributii, in pensie facultativa.

     

    NOUTATI PE PIATA. Cel mai recent intrat pe piata pensiilor facultative, Raiffeisen Asset Management (RAM) a primit autorizatia pentru o schema de pensii cu grad mediu de risc, Raiffeisen Acumulare. Dupa ce va parcurge si ultimele doua etape de autorizare (atragerea primilor 100 de membri si autorizarea fondului), RAM va incepe distributia prin unitatile Raiffeisen Bank. Comisioanele de administrare practicate de Raiffeisen Acumulare sunt de 3,5% cel initial si de 1,5% cel anual. Contributia minima lunara este stabilita la 45 de lei. Pe piata, oferta se extinde: Allianz-Tiriac Pensii Private administreaza AZT Vivace (risc ridicat) si AZT Moderato (risc mediu), ING Asigurari de Viata administreaza ING Optim (risc moderat) si ING Clasic (risc moderat), Aviva administreaza fondul Pensia Mea (risc moderat), BCR Asigurari de Viata are fondul BCR Prudent (risc scazut). Cel mai probabil, in august li se va alatura si OTP Garancia cu primul sau fond, OTP Strateg Fond de Pensii Facultative, ce va avea un grad de risc mediu.

  • STUDIU DE CAZ: Cum s-a nascut centrul "Casa ta" de la Raiffeisen

    CONTEXTUL: Dupa cativa ani in care creditul de consum a fost rege, de anul trecut lupta bancherilor s-a mutat pe teritoriul finantarilor pentru locuinte – produse mai potrivite pentru retentia clientilor pe termen lung, dar ceva mai greu de vandut.

    DECIZIA: In martie 2006, Raiffeisen Bank a inceput sa deschida centre specializate strict in acordarea de finantari pentru locuinte. Continuand aceasta idee, austriecii au lansat in cursul acestui an si conceptul de Mortgage Corner („coltul ipotecii”), ce delimiteaza doar pentru vanzarea de credite ipotecare o anumita zona si personal specializat in cadrul agentiilor. 

    EFECTELE:  Primul centru Raiffeisen „Casa ta“ a ajuns sa detina, la sfarsitul anului 2006, 10% in totalul creditelor imobiliare acordate de banca. De la data respectiva au mai fost deschise inca cinci astfel de centre si tot atatea sunt deja in plan.

    Pentru multi dintre cei ce isi doresc sa imprumute bani de la banca pentru a-si cumpara o locuinta, doar gandul la dosarul voluminos cu documente pe care trebuie sa le completeze si la procedurile complicate pe care trebuie sa le urmeze e un motiv suficient pentru a renunta la orice demers de acest fel.

    Chiar daca in ultima vreme formularistica bancherilor s-a simplificat mult (spre exemplu, unii nu mai cer copie dupa cartea de munca drept dovada a veniturilor), iar pasii s-au mai imputinat, creditul imobiliar sau ipotecar ramane unul dintre cele mai complicate produse pentru populatie. Pentru clienti, un consilier bancar dedicat, care sa le explice in toate fazele ce au de facut si cum trebuie sa completeze formularele, poate face diferenta intre a accesa sau nu un astfel de produs. Un produs care din punctul de vedere al bancherilor este (alaturi de card) carligul perfect pentru a prinde clienti pe termen lung – datorita scadentelor de 20-30 de ani ale acestui tip de imprumut.

    Acesta este motivul pentru care, la finele lunii martie 2006, austriecii de la Raiffeisen Bank, a treia banca din sistem in functie de active, au decis sa lanseze si pe piata romaneasca un concept pe care il foloseau deja si in Slovenia – cel de centru specializat pentru acordarea de credite imobiliare. Primul astfel de centru a fost deschis in centrul Bucurestiului, acolo unde cererea pentru astfel de produse este cea mai mare. In anul scurs de la momentul primei lansari, austriecii au deschis alte cinci asemenea centre specializate – un al doilea tot la Bucuresti, apoi la Constanta, Timisoara, Pitesti si Cluj. „Urmeaza sa deschidem si la Targu-Mures, Brasov, Iasi, Oradea si Sibiu“, declara pentru BUSINESS Magazin Madalina Teodorescu, director pentru zona de credite pentru persoane fizice la Raiffeisen Bank. In mod evident, credite pentru locuinte se pot contracta in continuare in oricare din cele peste 320 de sucursale cate sunt in reteaua bancii, insa in cadrul acestor centre specializate lucreaza exclusiv specialisti in finantari imobiliare, care pot da toate datele despre acest produs. Clientii pot primi aici informatii detaliate despre tipul de credit care li se potriveste cel mai bine, despre valoarea maxima a creditului pe care il pot obtine si sunt consiliati in privinta actelor pe care trebuie sa le depuna la dosar. 

    Principalele avantaje ce deriva din conceptul de specializare sunt, dupa Madalina Teodorescu, explicatiile detaliate pentru clienti, „care atunci cand ies din centru au o lista completa de documente necesare si pasi ce trebuie urmati“, expertiza mai buna decat intr-o sucursala obisnuita in gestionarea diferitelor situatii ce pot sa apara in derularea unui credit ipotecar sau garantat cu ipoteca, reducerea timpului de procesare, solutii de finantare adaptate fiecarui client. In plus, in cadrul acestor centre banca are si oferte promotionale pentru credite pentru locuinte, cu dobanzi mai mici sau scadente mai indelungate decat in mod uzual. Spre exemplu, cand au lansat primul astfel de centru din Bucuresti, austriecii au promovat (pe o perioada de cateva luni si numai in cadrul acestui centru) un credit imobiliar „Casa ta“ cu o dobanda de 7,5% la creditele in euro. Abia dupa finalizarea promotiei, creditul a fost acordat cu o dobanda de 9% si in sucursalele obisnuite.

    In prezent, banca promoveaza in aceste centre creditul ipotecar/imobiliar „Casa ta“, prin care clientii pot lua  cu imprumut sume intre 5.000 si 200.000 de euro (sau echivalent in lei, dolari sau franci elvetieni), pe o perioada de 3-30 de ani si cu un avans de 25%. La creditele in euro cu dobanda fixa in primul an, nivelul acesteia este de 6,65% pe an, iar la cele in franci elvetieni, dobanda fixa pentru primul an este de 4,9%. In varianta cu dobanda variabila, aceasta este de 9% pentru creditele de achizitie a locuintei si 9,5% pentru creditele de achizitie de teren, modernizare, construire de imobile, in timp ce pentru franci elvetieni dobanda variabila este de 8,4% pe an.

    Efectele deciziei de specializare se vad in cifre, sustine Madalina Teodorescu: in urma acestei abordari a strategiei de vanzare, volumele de credite acordate au crescut de peste patru ori. Motivele sunt doua, explica ea: „pe de o parte datorita ratei clientilor retinuti astfel de catre banca, iar pe de alta parte datorita valorii crescute a creditului“. In totalul creditelor acordate pentru persoane fizice, ponderea finantarilor imobiliare a crescut in primul semestru din 2007 la 14,4%, fata de 7,8% in aceeasi perioada a anului trecut. Pe ansamblu, volumul total de credite de retail acordat de Raiffeisen la finele lui 2006 (portofoliu ce include atat imprumuturile pentru persoane fizice, cat si pe cele pentru companii cu cifra de afaceri de pana la 5 mil. euro) era de circa 3,3 miliarde de lei (977,65 mil. euro). Reprezentanta bancii spune ca acest rezultat este cu aproape 80% mai mare decat cel de la sfarsitul anului 2005. Rezultatele obtinute de banca prin specializarea pe centre dedicate finantarilor imobiliare au fost incurajatoare pentru a continua aceasta strategie: primul centru Raiffeisen „Casa ta“ (cel din Bucuresti) a ajuns la sfarsitul anului sa detina o pondere de 10% in totalul creditelor imobiliare acordate, din punctul de vedere al volumului.

    Mergand in continuare pe ideea specializarii in vanzarea produselor de credite garantate cu ipoteca, Raiffeisen Bank a lansat in cursul acestui an un alt concept similar centrelor „Casa ta“. „Este vorba de Mortgage Corner“, explica Madalina Teodorescu, ce delimiteaza o anumita zona si personal specializat in cadrul agentiilor Raiffeisen, care se ocupa exclusiv de activitatea de consultanta si analiza pentru finantarile ipotecare sau garantate cu ipoteca. „Strategia pe termen mediu este aceea de a acoperi 75% din potentialul de afaceri in zona creditelor garantate cu ipoteca prin intermediul retelei de tip Mortgage Center sau Mortgage Corner“, afirma directorul de la Raiffeisen Bank.

  • Coca-Cola, inca o fabrica in Rusia

    Coca-Cola a cumparat, pentru 191,5 milioane de euro, 100% din actiunile producatorului rus de bauturi racoritoare Aqua-Vision de la firma britanica Health Tech Corporation (HTC).

     

    Achizitia va permite companiei americane sa-si majoreze productia pe piata rusa cu 15%. HTC a definitivat in 2005 constructia fabricii Aqua-Vision de langa Moscova, cu o capacitate de 500 de milioane de litri pe an si care a costat 95 de milioane de euro. Vahagn Manukyan, directorul HTC, a spus ca decizia de a vinde a fost luata in urma cu doua luni si jumatate. Oferta inaintata de Coca-Cola a fost de departe cea mai buna dintre ofertele primite de HTC. Yana Guskova, director de relatii publice la Coca-Cola Hellenic Bottling Company, a declarat ca firma va mari capacitatea de productie a noii unitati pana la 750 de milioane de litri pe an. De aici vor iesi pe piata doar produse din portofoliul Coca-Cola. Produsele din brandul botaniQ, detinut de HTC, vor fi produse in continuare la fabrica Multon din St. Petersburg, cumparata in 2005 de compania americana cu 389 de milioane de euro.  

  • Piata poloneza, inundata de bani

    Infuziile de capital in fondurile de investitii de pe piata poloneza au crescut in iunie cu nu mai putin de 1,3 miliarde de euro fata de luna precedenta, scrie cotidianul Gazeta Wyborcza.

    Daca in iunie anul trecut, activele administrate de fondurile de investitii erau de 3,3 miliarde de euro, in iunie 2007 valoarea acestora a crescut la 10,2 miliarde de euro. Evolutia fondurilor de investitii a coincis si cu o crestere semnificativa a plasamentelor in fonduri mutuale, sustinute de campanii publicitare agresive. Afluxul de bani a inundat si piata bursiera: WIG, principalul indice al Bursei din Varsovia, a castigat 14-15% in fiecare din ultimele trei trimestre. Emil Szweda de la firma de consultanta financiara Open Finance spune ca sumele mari intrate in piata creeaza pericolul unui colaps si ca „riscul creste pe zi ce trece“. Tot mai multi brokeri isi sfatuiesc acum clientii sa renunte la o parte din portofoliul de active poloneze si sa investeasca pe alte piete din regiune.

  • A doua casa e mai ieftina in Bulgaria

    Cine vrea sa-si cumpere o casa de vacanta n-are decat sa aleaga: nu numai intre o locuinta la munte sau una la mare, ci si intre Romania si strainatate – sa zicem Bulgaria, o destinatie de vacanta devenita in ultimii ani asa de populara printre turistii romani.

     

    Explicatiile sunt simple: procentul celor care au deja o locuinta principala in oras este ridicat, puterea de cumparare creste, iar o casa de vacanta reprezinta nu doar un refugiu pentru cateva saptamani pe an, ci poate fi o investitie cu bataie mai lunga, menita inchirierii sau vanzarii ulterioare la un pret mai ridicat.

     

    „Era un segment nevalorificat care prezenta potential“, spune Lucian Orban, presedintele dezvoltatorului imobiliar Tomis Development din Constanta, cu activitati in sectorul comercial si in industria de constructii, care a decis sa intre pe piata imobiliara printr-un proiect de 70 de milioane de euro, amplasat in oras. Complexul rezidential Tomis Plus este amplasat in nordul Constantei si va cuprinde 1.218 apartamente si 47 de vile, precum si o scoala, un club, terenuri de sport. Proiectul va fi gata pe etape pana in 2011, din locuintele finalizate in acest an fiind vandute 30%, pentru apartamente, respectiv 36%, pentru vile. Ansamblul a fost promovat initial cu destinatia de prima resedinta, insa in urma cu trei luni a fost luata decizia de promovare si sub aspectul locuintelor de vacanta. Proiectul a fost prezentat la targul imobiliar din Madrid, tinta fiind reprezentata de investitorii spanioli si britanici. Tot in zona, Impact Bucuresti, care construieste un ansamblu de locuinte la un kilometru de Constanta, a inceput sa schiteze planuri si pentru proiecte de case de vacanta.

     

    O alta companie care a decis sa lanseze un proiect rezidential intr-o zona cu potential turistic este Ozer Construction, constructorul cladirii de birouri America House si al centrului comercial Bucuresti Mall. Ozer a inceput in luna mai constructia ansamblului rezidential Belleview, situat in Sinaia, care va include 344 de apartamente, investitia fiind estimata la 20 de milioane de euro. Tot la munte, mai exact langa Poiana Brasov, vor fi construite 1.000 de apartamente, primele 250 urmand sa fie livrate in iarna anului 2008. Acestea vor face parte dintr-un proiect mai amplu, un complex turistic de lux care va include un hotel, un aparthotel, un centru de conferinte si un teren profesionist de golf. Proiectul ar trebui sa se finalizeze in 2012, investitia totala fiind aproximata la 350-400 de milioane de euro.

     

    Pana in acest moment, Valea Prahovei a atras investitii mai multe si mai mari comparativ cu litoralul, fenomen explicabil prin potentialul mai ridicat pe care il prezinta zona montana. „O locuinta de vacanta de la munte poate genera un randament investitional mai mare decat una de la mare, datorita faptului ca timpul anual de ocupare poate fi mai indelungat“, spune Maria-Luiza Ostaficiuc, marketing coordinator al companiei imobiliare Eurisko.

     

    Tot pe Valea Prahovei pariaza si agentia Mervani Imobiliare din Brasov, care estimeaza chiar ca in aceasta zona nu se va mai putea vorbi de un segment rezidential „clasic“, dupa ce locul fostelor spatii industriale va fi luat de case de vacanta. „Convingerea noastra este ca interesul pentru Valea Prahovei va fi in viitor la fel sau chiar mai ridicat decat acum, datorita apropierii de Bucuresti. Panorama muntilor Bucegi, obiectivele turistice si zonele specifice de agrement vor atrage clientii ca un magnet intotdeauna“, comenteaza Mihai Totpal, asociat in cadrul Mervani.

     

    In plus, tendinta clientilor este de a prefera tot mai mult locuinte de tip apartament, incluse intr-un ansamblu rezidential, in detrimentul caselor de vacanta construite in regie proprie. Simina Istrate, consultant al agentiei imobiliare Colliers, pune aceasta schimbare pe seama cresterii preturilor terenurilor si a lipsei timpului pentru coordonarea constructiei unei case de vacanta.

     

    Tot la capitolul tendinte, dezvoltatorii mentioneaza preferinta clientilor pentru conceptele integrate, care includ spatii de recreare, centre comerciale sau diferite servicii. Spre exemplu, Real Estate Development a luat decizia de a suplimenta investitia de 11 milioane de euro in complexul Sara Sea View din Olimp cu inca patru milioane de euro, suma fiind investita in servicii de administrare precum curatatorie si spalatorie auto si vestimentara, curatenie interioara, servicii de receptie, de curierat si de paza. „Daca stai in Bucuresti, spre exemplu, poti vedea de acolo ce se intampla in apartamentul tau din Olimp, cladirea fiind gandita ca o locuinta inteligenta. Proprietarii au posibilitatea de a controla de la distanta, automat, accesul si climatizarea si pot sa vada permanent interiorul, prin intermediul camerelor de luat vederi“, explica Monica Marin, partner manager la compania imobiliara EuroMetropola, agentul proiectului din Olimp.

     

    Specialistii estimeaza ca preturile locuintelor aflate in zone cu potential turistic vor creste cu 15-20% in acest an. „Preturile vor continua tendinta ascendenta, urmand dinamica segmentului rezidential clasic, care anul trecut a inregistrat o crestere de pana la 20% pentru complexurile noi din Bucuresti. Cu toate acestea, doar proiectele care vor aduce ceva deosebit pe piata vor putea mentine aceste niveluri de crestere de 15-20%“, spune Simina Istrate de la Colliers. In schimb, consultantii Eurisko estimeaza o temperare a cresterii preturilor pentru casele de vacanta din Prahova, la o rata de 10-15%.

     

    Preturile caselor de vacanta sunt influentate de amplasarea locuintei, de tipul acesteia si de finisajele oferite. Astfel, o locuinta de pe Valea Prahovei, care nu face parte dintr-un ansamblu rezidential nou construit, are un pret de pornire pe metrul patrat mai mic, de 500 de euro, comparativ cu o locuinta care face parte dintr-un concept integrat, al carei pret pe metrul patrat porneste de la 1.000 de euro si poate ajunge la 2.000 de euro. Pe litoral, preturile variaza intre 1.000 si 2.000 de euro pe metrul patrat, potrivit datelor furnizate de reprezentantii principalilor agenti imobiliari care au in promovare oferte pe litoral.

     

    Insa la aceleasi preturi, doritorii unei case de vacanta pot achizitiona proprietati mai ieftine si cu finisaje similare pe litoralul bulgaresc. Aceasta situatie este pusa pe seama faptului ca in tara vecina sunt mult mai multe proiecte rezidentiale, competitia dintre dezvoltatori ajungand in etapa scaderii preturilor. „Comparativ cu Bulgaria, preturile apartamentelor de pe litoralul romanesc sunt mai ridicate. Motivul tine de supraoferta existenta deja in Bulgaria, care a impus o scadere a preturilor pentru mentinerea competitivitatii“, explica specialistul Colliers. Spre exemplu, potrivit site-urilor de anunturi imobiliare care promoveaza proprietati pe litoralul bulgaresc, pretul mediu pe metrul patrat pentru o locuinta dintr-un complex turistic situat in statiunea Sunny Beach este de 1.000-1.300 de euro pe metrul patrat, preturile variind in functie de finisaje.

     

    Diferentele dintre cele doua piete i-au determinat pe dezvoltatorii bulgari sa isi caute clienti si printre romani, dupa ce i-au cucerit cu ofertele lor imobiliare pe britanici si pe spanioli. Kaliakria Hills Ltd., un joint-venture intre dezvoltatorul bulgar Linexa Property Group, fondul britanic de investitii imobiliare Northridge Capital Europe si compania spaniola Marbella, va fi prezent la editia de toamna a targului imobiliar Condominium de la Bucuresti, urmand sa promoveze case de vacanta incluse in trei complexuri turistice, toate in Sunny Beach. „Vom lua parte la targul imobiliar, deoarece Romania este o piata potentiala pentru noi“, spune Emilya Apostolova, manager de vanzari in cadrul Linexa Property. „Mai multi turisti romani au venit in aceasta zona in ultimele luni si si-au manifestat interesul privind cumpararea unei case de vacanta“, adauga Apostolova, explicand ca toate cele trei complexuri Kaliakria sunt la o ora de mers cu masina de Romania, iar Sunny Beach beneficiaza deja de o imagine favorabila in randul turistilor romani. 

     

    Un alt dezvoltator imobiliar din Bulgaria, Cristal Group, a testat piata romaneasca printr-o oferta de apartamente de vacanta in aceeasi statiune, pretul mediu fiind de 1.000 de euro pe metrul patrat. „Am primit multe telefoane prin care se cereau detalii suplimentare. Reactia primita ne-a facut sa credem ca exista un potential in Romania pentru a gasi cumparatori de case de vacanta“, spune Stefan Szasz, reprezentantul dezvoltatorului bulgar, adaugand ca in viitorul apropiat este probabila deschiderea unui birou de vanzari la Bucuresti.

     

    Potrivit datelor citate de oficialii Linexa Property, pretul pe metrul patrat finisat pentru o locuinta de vacanta din Albena era cuprins la inceputul acestui an intre 520 si 1.467 de euro, in timp ce in Balcic se inregistrau preturi intre 500 si 1.550 de euro. Preturile din statiunea Sfintii Constantin si Elena erau ceva mai ridicate – 890-2.069 de euro, in timp ce metrul patrat pentru un apartament situat intr-un complex turistic integrat din Nesabar era oferit spre vanzare in aceeasi perioada cu 1.700 de euro.

     

    Situatia nu se mai repeta insa si in cazul statiunilor montane din Bulgaria. „Spre deosebire de litoral, in zonele montane bulgaresti, in complexurile cunoscute la nivel international, preturile pot fi chiar si de doua ori mai mari decat cele din Romania“, afirma reprezentantul Colliers. Potrivit datelor furnizate de Linexa Property, cele mai scumpe apartamente de vacanta din zona montana se gaseau la inceputul anului in statiunea Bansko, cu un pret de 2.000 de euro pe metrul patrat.