Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Crestere mica, dar peste asteptari

    Masurile de austeritate luate de guvernul ungar pentru reducerea deficitului bugetar au facut ca economia Ungariei sa inregistreze cea mai mica rata de crestere din ultimii zece ani.

     

    In primul trimestru al anului, PIB s-a majorat cu 3%, peste estimarile analistilor, care prognozau o crestere de 2,3–2,5%. Procentul este sub media de crestere economica de 4% obtinuta de Ungaria in ultimii sase ani, cu un varf de 4,9% in 2004. Pentru 2007, guvernul estimeaza o rata de crestere de doar 2,2%.

  • Aproape de media UE

    Rata pirateriei din Cehia se apropie de media inregistrata in statele Uniunii Europene, ajungand anul trecut la 39% – cu doar trei procente peste media UE.

     

    Rata pirateriei a intrat pe o panta descendenta din 1994, cand a fost de 66%. Pierderile suferite de producatorii de soft din cauza pirateriei din Cehia au fost anul trecut de 108 mil. euro.

  • Instalatorii merg mai departe

    Peste 3 milioane de polonezi, care reprezinta 12% din forta de munca a tarii, intentioneaza sa-si caute de lucru in strainatate in urmatorul an, se arata intr-un sondaj publicat de cotidianul Rzeczpospolita.

     

    Destinatiile cele mai dorite sunt Marea Britanie (26%), Germania (20%) si Irlanda (16%). In ultimul an, conform statisticilor oficiale, in jur de 370.000 de polonezi au plecat sa munceasca in afara tarii. Numarul celor care lucreaza ilegal in strainatate nu este cunoscut, dar cifra este de aproximativ doua milioane de persoane, estimeaza DPA. Din cauza emigrarii muncitorilor, ministrul economiei a estimat ca veniturile la buget s-au diminuat in 2006 fata de 2005 cu 3,5%.  Izabela Grabowska-Lusinski, cercetator pe probleme de migratie la Universitatea din Varsovia, nu crede totusi ca Polonia este amenintata de un exod in masa, pentru ca de fapt multi nu vor pleca, in ciuda faptului ca declara ca au de gand sa o faca.

  • Razbunarea monumentului

    Estonia a inceput sa simta efectele blocadei neoficiale impuse de Rusia dupa mutarea unui monument al Armatei Rosii din centrul capitalei Tallinn.

     

    Marfurile transportate din Rusia prin Estonia in prima saptamana din mai au ajuns la jumatate fata de nivelul obisnuit. Autoritatile feroviare rusesti au anuntat ca trebuie sa repare linia ce transporta marfuri din Rusia in Estonia. „In unele zile, in portul Muuga de langa Tallinn nu a ajuns nici macar un tren din Rusia“, spune Ago Tiiman, directorul Asociatiei Estone a Operatorilor Portuari, citat de agentia France Presse. Motivele invocate de furnizorii rusi au fost variate, cum ar fi reparatiile la calea ferata sau la un pod de la granita. In plus, a fost stopata si o cursa ce lega orasul rus Sankt Petersburg de Tallinn, din cauza lipsei de pasageri. Insa partenerul eston, compania privata Go Rail, sustine ca de fapt cererea era foarte mare, atat din partea estonilor, cat si a rusilor.

     

    Din 15 mai, circulatia autovehiculelor grele pe podul de peste raul Narva, ce desparte Rusia de Estonia, a fost oprita, sub pretextul ca ar necesita reparatii urgente. In replica, Juhan Parts, ministrul eston al economiei, afirma ca podul este sub jurisdictie estona, astfel ca decizia autoritatilor ruse de a interzice circulatia ar fi ilegala. In plus, studii recente au aratat ca podul poate fi folosit, desi necesita reparatii. In prima saptamana din mai, volumul produselor petroliere transportate pe apa din Rusia in Estonia a scazut la jumatate, in timp ce cantitatile de carbuni si de ingrasaminte destinate altor piete s-au redus la zero. Nici produsele estone care se vindeau in Rusia nu au o soarta mai buna. Desi contractele de aprovizionare nu au fost anulate, sunt invocate diverse motive pentru care acestea sa nu fie onorate. Comerciantii estoni spun totusi ca spera ca lucrurile sa revina la normal. In 2006, Rusia a fost a patra piata de export pentru Estonia si a doua ca sursa de provenienta a importurilor.

  • Litoral de vanzare

    Inainte de inceperea sezonului estival, numarul proprietatilor imobiliare din Bulgaria de pe coasta Marii Negre scoase la vanzare este in crestere.

     

    Peste 250 de apartamente cu una, doua sau trei camere isi cauta cumparatori, preturile variind intre 900 si 2.500 de euro pe metrul patrat. Proprietatile cu preturi mai ridicate beneficiaza de lifturi silentioase, piscine, gradini si de intretinere pe intreaga durata a anului. Intermediarii spun ca o treime din acestea apartin investitorilor care le-au cumparat cu trei sau patru ani in urma, cu preturi de 600–800 de euro pe metrul patrat. In ultimul an au fost oferite spre vanzare aproape 30 de hoteluri amplasate in regiunile de coasta, pretul mediu de vanzare fiind de 856 de euro pe metrul patrat.

  • 11 hoteluri in 5 ani

    In urmatorii cinci ani, Hilton Hotels Corporation intentioneaza sa deschida inca 11 hoteluri in Polonia.

     

    Planurile au fost dezvaluite imediat dupa lansarea Hilton Warsaw Hotel si a Convention Center, ambele ilustrand strategia la nivel mondial a companiei de a inaugura in urmatorii zece ani, in afara Statelor Unite, un numar de 1.000 de hoteluri. In Polonia, cele mai multe dintre acestea vor fi deschise sub brandul Hilton Garden, fiind adresate clientelei din segmentul de mid-market. Principalele orase vizate sunt Cracovia, Poznan, Gdansk, Katowice, Rzeszów si Szczecin. In urmatorii doi ani, compania spera sa obtina 15 mil. euro din evenimentele de afaceri ce se vor desfasura la Hilton Warsaw Hotel si Convention Center. Pentru acest an au fost confirmate 15 congrese internationale, tinta pentru 2008 fiind de 30 de astfel de evenimente. 

  • Crestere de 50% in patru luni

    Locuintele din cartierele de la marginea Kievului sunt in medie mai ieftine cu 28% fata de cele ale apartamentelor noi construite in capitala Ucrainei.

     

    Conform unui studiu realizat de firma de consultanta SV Development, casele din aceste cartiere se vand cu un pret mediu de 1.287 de euro pe metrul patrat. Cele mai scumpe case se gasesc in cartierul Obuhivski, unde sunt amplasate 32% din totalul proprietatilor scoase la vanzare. Aici, pretul mediu este de 2.124 de euro pe metrul patrat, dar poate urca pana la 3.678 de euro. Pretul mediu al unei case situate la marginea Kievului este de 460.000 de euro, iar cele mai scumpe depasesc valoarea de 2,5 milioane de euro. Ritmul accelerat al cresterii preturilor din anii trecuti de pe piata imobiliara din Ucraina este asteptat sa se mentina si in acest an, prezice studiul SV Development. Conform aceluiasi studiu, preturile terenurilor din cartierele de la marginea Kievului au crescut in primele patru luni ale anului cu 50%.

  • Turnuri indiene la Bucuresti

    Asmita Gardens, unul dintre cele mai mari proiecte rezidentiale incepute in Capitala, a contractat recent un credit de circa 35 de milioane de euro de la Alpha Bank pentru finantarea celei de-a doua faze a proiectului. Astfel, valoarea totala a finantarii prin credite bancare ajunge la 50 de milioane de euro.

     

    In zona Vacaresti din Bucuresti, constructorul da zor sa pregateasca terenul pentru cea de-a doua faza a proiectului Asmita Gardens. „Vanzarile de apartamente din prima faza au mers foarte bine, motiv pentru care inceperea celei de-a doua faze a fost devansata“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Vlad Busila, partener in cadrul casei de investitii Capital Partners, care a securizat in doua etape finantari de 50 mil. euro prin credite bancare.

     

    Per ansamblu, investitiile in cadrul acestui proiect rezidential urca la 110 milioane de euro, potrivit oficialilor. Diferenta de 60 mil. euro este asigurata din fondurile proprii ale celor doi parteneri – compania de constructii Asmita si European Convergence Development Company (ECDC), un fond de investitii administrat de compania britanica Charlemagne Capital. Fiecare dintre cei doi parteneri detine cate jumatate din proiect, participarea fondului de investitii datand de la finalul anului trecut, cand ECDC a preluat 50% din participatie, intr-o tranzactie estimata la circa 10 milioane de euro.

     

    Si aceasta tranzactie a fost intermediata de Capital Partners, care a fost si consultantul Charlemagne Capital pentru alte achizitii efectuate pe piata locala.

     

    Inceperea constructiei pentru a doua faza a proiectului Asmita Gardens, ce va livra 480 de apartamente (fata de 320 finalizate in prima faza) a fost devansata pentru ca vanzarile s-au realizat mult mai rapid decat se estimase initial. Astfel, au fost vandute peste 200 de apartamente (doua treimi) din prima faza, in conditiile in care in luna aprilie erau contractate doar 40%. Apartamentele cu suprafete cuprinse intre 67 si 220 mp vor avea preturi pornind de la 51.000 de euro si pana la 200.000 de euro. Suprafata totala construita a proiectului este de 143.000 mp, distribuiti in sapte blocuri in sistem parter plus 26 de nivele, dintre care pe doua etaje sunt doar parcari.

     

    In cadrul proiectului a fost lansat si un showroom ce prezinta un etaj intreg, construit in marime naturala, cu materiale si finisajele ce sunt folosite si pentru constructia finala. Investitia in showroom, deschis spre finalul lunii trecute, s-a ridicat la 1 milion de euro.

     

    In proiectul Asmita Gardens sunt implicati si Colliers International (agent imobiliar exclusiv), constructorul austriac Strabag, compania de arhitectura Westfourth Architecture si Gardiner & Theobald, ca project manager.

     

    Planurile constructorului indian Asmita prevad pentru urmatorii cinci ani investitii de 300-450 mil. euro in trei complexuri rezidentiale in Bucuresti, cu blocuri turn de pana la 25 de etaje. Charlemagne Capital, care administreaza mai multe fonduri de investitii specializate in real estate, a devenit anul trecut proprietarul imobilelor de clasa A Millennium Business Center, PGV Tower (sediul Bancpost) si Construdava.

  • INVESTITII: Cum sa scoti bani din apa plata

    Pentru businessul La Fantana, care promite sa creasca de trei ori in urmatorii 3-4 ani, cumparatorii au fost dispusi sa plateasca de peste doua ori mai mult decat vanzarile realizate in 2006.

     

    O piata care nici macar nu a ajuns la o valoare anuala de 40 de milioane de euro a trezit atat interesul fondurilor de investitii, cat si al investitorilor strategici. In cele din urma, in lupta pentru preluarea La Fantana a castigat fondul de investitii Innova Capital, iar argumentul care a primat a fost cel al pretului oferit. Valoarea tranzactiei prin care fondul de investitii suedez Oresa Ventures a vandut 85% din actiuni „nu a fost mai mica de 35 de milioane de euro“, a declarat Cornel Marian, investment director la Oresa Ventures. Cofondatorul afacerii, Cristian Amza, care a cladit compania impreuna cu fondul suedez de investitii, a vandut la randul sau 7% din pachetul de actiuni pe care il detinea (de 15% in total), pentru circa 3 milioane de euro. Amza, care este director general al companiei, a declarat ca nu a dorit sa cedeze intreaga participatie in afacerea La Fantana, pentru ca profitabilitatea companiei este in crestere. Anul trecut, marja de profit s-a plasat la 9%, la o cifra de afaceri de aproape 16 milioane de euro.

     

    Cu o mai mare dare de mana decat ceilalti pretendenti la pachetul majoritar de actiuni, Innova a cumparat compania ce detine pozitia dominanta pe piata de ape imbuteliate in sistem watercooler (sistem de racire-incalzire a apei) in Romania si Serbia. Acesta va fi insa doar punctul de plecare, pentru ca Innova planuieste sa extinda La Fantana si pe alte piete din regiune, precum Ucraina, Ungaria sau Bulgaria, „atat organic cat si prin achizitii“, potrivit lui Krzysztof Krawczyk, partener responsabil pentru tranzactia realizata de Innova Capital. Preluarea La Fantana nu este primul pas al fondului pe piata romaneasca, Innova detinand anterior o participatie la operatorul de telefonie mobila Dialog (in prezent Orange).

     

    Pentru anul in curs, vanzarile previzionate ale companiei se plaseaza la 18 milioane de euro, fata de 15 milioane de euro in 2006 (13 mil. euro in Romania si 3 mil. euro in Serbia). Rata anuala de crestere a companiei a fost de 75%, La Fantana avand instalate acum peste 45.000 de watercoolere la peste 20.000 de clienti corporatisti in Romania si Serbia. Pe piata romaneasca a apelor imbuteliate in watercoolere sunt prezenti si Cumpana, companie cu capital integral romanesc, si Aqua Regis (imbuteliatorul apei Sapte Izvoare) care a incheiat recent un parteneriat cu Perla Harghitei, pentru distributia produsului Cristalina (apa minerala decarbogazificata partial in watercooler).

     

    Dupa ce in 2006 piata de apa imbuteliata in watercooler a inregistrat un ritm de crestere de 25%, companiile estimeaza ca in 2007 evolutia vanzarilor se va mentine pe aceeasi panta. Pana una – alta, pe acest segment nu sunt prezente marile companii de pe piata apelor minerale, al caror interes ar putea sa creasca insa suficient daca Innova ar extinde suficient afacerea La Fantana. Pentru ca reteta dupa care functioneaza un fond de investitii este sa preia fraiele unei afaceri, sa-i creasca dimensiunile si profitabilitatea si apoi sa realizeze un exit cu un castig cat mai mare.

  • FINANTE: Un britanic si mai multi americani

    Americanii de la GE Money au ales un englez, Mark Hampson, sa se ocupe de integrarea celor trei companii financiare pe care le-au cumparat pe piata romaneasca, Domenia Credit, Estima Finance si Motoractive. Reteta de integrare si obiectivele raman insa 100% americane.

     

    Pentru Mark Hampson, britanicul de 46 de ani care a venit in Romania sa coordoneze integrarea celor trei afaceri pe care le-au cumparat americanii de la GE Money in toamna anului trecut, ceea ce are acum de facut „seamana si nu prea cu ce am mai facut inainte“. Seamana, pentru ca Hampson nu este la prima experienta de acest fel, precedentul sau angajament fiind la Stockholm, unde a integrat doua business-uri GE intr-o unica structura si sub o singura umbrela, cu inchiderea a trei birouri regionale. Iar experienta lui Hampson in cadrul GE Money dureaza de aproape zece ani, cand a fost „preluat“ pe statele de plata ale americanilor odata cu achizitia companiei la care lucra, Woodchester Crédit Lyonnais, de catre GE in 1998.

     

    Pe de alta parte, desi grupul din care face parte este deja prezent pe zece piete din regiunea central si est-europeana, Hampson este la prima sosire intr-o piata emergenta. Cutit cu doua taisuri pentru el, in conditiile in care se confrunta aici cu conditii pe care nu le-a mai intalnit (cum ar fi, de exemplu, un sistem bancar restrictionat de norme administrative ale bancii centrale), dar si cu posibilitatea de a creste afacerea in ritmuri greu chiar de visat pentru pietele mature. „Intre 2007 si 2010 asteptam cresteri pe toate cele trei linii de business de circa 40%“, spune Hampson, chiar daca se declara constient ca „an de an aceste marje se vor ingusta“.

     

    Iar faptul ca cele trei companii, pe care le conduce din functia de CEO si Integration Leader, se afla in plin proces de fuziune nu ar trebui sa franeze in niciun fel aceste planuri, sustine Hampson. Cu atat mai mult cu cat, adauga el, in cele sapte luni de la inceperea acestei triple fuziuni intre compania de credite ipotecare, cea de credite de consum si cea de leasing intr-o platforma unica, „am finalizat deja 65% din proces“. Hampson beneficiaza si de avantajul experientei in achizitii si fuziuni pe care o are GE Money, divizia internationala de servicii financiare a concernului General Electric, unul dintre cele mai mari din lume.

     

    Practic, detaliaza el, americanii au dezvoltat, folosind experienta capatata in cele 77 de fuziuni desfasurate din 1994 in intreaga lume, „o reteta standardizata pentru asemenea procese“. Mai precis, este vorba de un „web tool“ (aplicatie de Internet) care ii spune „pas cu pas unde ma aflu si ce urmeaza sa se intample“.

     

    Pe termen scurt, pasii sunt clari: dupa ce au fost aliniate functiile celor trei companii in zona comerciala si de resurse umane, acum este in desfasurare fuziunea sistemelor IT. Urmeaza, pana in toamna, rebrandingul celor trei, proces ce va inghiti mare parte din bugetul de 15 milioane de dolari (circa 11 milioane de euro) alocat pentru 2007. Pe termen mediu, americanii au pusi deoparte pentru operatiunile din Romania aproximativ 50 mil. dolari (38 mil. euro), pe care vor sa-i pompeze in cresterea businessului local. Business care, spune Hampson, „probabil in doi-trei ani“ se va transforma intr-unul bancar, americanii avand in plan sa solicite BNR o licenta bancara. „Discutiile cu BNR au inceput deja la nivel teoretic“, adauga el, insa pentru a face o banca adevarata de retail e mult de munca. Da ca exemplu Cehia, unde GE Money a intrat (ca de altfel in toate tarile est-europene in care este prezent) prin achizitia unor afaceri locale, in urma cu zece ani. Acolo au fost integrate patru linii de produse in ceea ce este in prezent GE Money Bank, o banca universala cu o retea de 210 sucursale si 850.000 de clienti. „In Cehia adaugam cam 7-8 produse noi pe an“, sustine Hampson.

     

    In Romania, de la inceputul anului au fost lansate trei produse noi, unul pentru finantarea in leasing pe sapte ani si alte doua la Domenia Credit – un credit de nevoi personale cu ipoteca si un credit ipotecar pe 30 de ani. La finele saptamanii trecute, cea de-a treia „sora“ din familie, Estima, a anuntat o promotie de dobanzi pentru produsele sale de creditare pentru perioada verii. Pana la finele anului, adauga Hampson, „vor mai fi lansate inca trei noi produse“, asupra carora nu da insa detalii. Spune totusi ca „este in pregatire“ un credit ipotecar ce va permite acceptarea unei a doua ipoteci pe un imobil si ca „poate nu anul acesta, dar cu siguranta destul de curand“ vor fi incluse in oferta si produse de asigurare. 

     

    Pe de alta parte, GE Money se va alatura institutiilor financiare care au depus la BNR noi norme proprii de creditare, ce ar permite grade mai mari de indatorare. Hampson nu dezvaluie cum vor arata produsele conform noilor norme; in planul britanicului exista insa si alte variabile, ce vin din joint-venture-ul noii companii GE Money Romania cu subsidiara locala a Garanti Bank – in care americanii au cumparat anul trecut, pe piata turca, 25,5%. Potrivit informatiilor din media turca, afacerile Garanti si GE Money din Romania vor fuziona, noua structura urmand sa opereze sub licenta bancara. Pe piata romaneasca, Garanti, o banca orientata preponderent spre clientii companii, detine doar 0,3% cota de piata, cu active de 153,8 mil. euro.

     

    Pana una-alta insa, Hampson spune ca se preocupa doar de integrarea celor trei institutii financiare nebancare, urmand ca in septembrie sa existe „o dare de seama catre actionari despre ce am facut si ce urmeaza sa facem mai departe“. Ca termen de finalizare a procesului, Hampson vorbeste de prima jumatate a anului viitor – in conditiile in care, adauga el, in genere o astfel de fuziune dureaza undeva intre 12 si 24 de luni. Tot atunci va avea loc si mutarea angajatilor, care au acum birourile in trei sedii distincte in Bucuresti, intr-un singur „cartier general“. Unde va fi exact acest nou sediu nu s-a decis inca, dar a inceput deja prospectarea pietei pentru a gasi locul potrivit. Un lucru e cert: noul sediu va trebui sa fie destul de incapator, in conditiile in care Hampson vrea ca pana la finele lui 2007 numarul de angajati sa creasca spre 900, fata de 600 la inceputul anului. Deja, spune el, au fost angajate 100 de noi persoane de la inceputul lui 2007 pentru cele trei linii de business, iar recrutarea este „in clocot“.

     

    Britanicul se fereste sa spuna cui va lasa fraiele noii companii, dupa ce procesul de fuziune va fi terminat. „Pentru moment, eu detin functia de CEO interimar, pe langa cea de integration leader, pentru cele trei“, afirma el, adaugand insa ca practica grupului este ca „dupa ce GE integreaza afacerile, managementul sa fie preluat de un localnic“. Din echipa de management fac in prezent parte 13 persoane, dintre care sase sunt romani, iar sapte expati. Deja la varful celor trei companii s-a produs o schimbare, dupa ce la inceputul lunii conducerea executiva a Estima Finance a fost preluata de catre Stefan Coroianu. In urma retragerii de la 1 mai a lui Mihnea Mocanu (ce conducea Estima inca din 2004), Coroianu va cumula noua functie cu cea de director executiv al Motoractive Leasing.

     

    Schimbari de acest fel sau de natura operationala sunt naturale, sustine Hampson, intr-un proces de o astfel de amploare; pentru el insa, provocarea e ca aceste schimbari sa aiba loc „fara sa stranguleze oamenii“. Pentru ca in functie de randamentul lor va fi (sau nu) atinsa tinta de crestere de 40 de procente – perspectiva pentru care americanii au platit de fapt in toamna trecuta 140 de milioane de dolari.