BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Au depasit miliardul

    In prima jumatate a acestui an s-au incheiat tranzactii a caror valoare a depasit deja un miliard de euro. Numai primele zece ca marime au o valoare insumata de peste 860 de milioane de euro, iar dintre investitori se detaseaza net Immoeast.

     

    Imobil

    Cumparator

    Valoarea tranzactiei (mil. euro)

    Developer

    Polus Center Constanta

    Immoeast

    185

    TriGranit

    S.Park

    Immoeast

    100

    ACMS

    Gold Plaza Baia Mare

    Immoeast

    97

    Futureal

    Euromall Galati

    Immoeast

    90

    Euromall

    Euromall Pitesti

    Immoeast

    80

    Euromall

    A1 Industrial Park

    Teesland IOG

    70

    Cefin

    Red Project Two

    Immoeast

    70

    RED Management Capital

    Victoria Park

    Immoeast

    60

    Liebrecht & Wood

    Cubic Centre

    Fabian

    60

    Kendama

    Harborside Hotel Constanta

    Immoeast

    50

    RED Management Capital

     

    Sursa: Colliers International, companiile

  • GHID DE PENSII: Ce castiguri aduc fondurile de pensii

    O contributie lunara de cateva sute de lei poate aduce, pentru cei ce incep devreme contributiile la un fond privat de pensii, o viata tihnita la batranete. Cat de mare ar putea fi randamentul acestor fonduri e inca greu de spus cu exactitate, dar cateva estimari se pot face deja.

    De la bun inceput trebuie spus ca din contributiile facute la un fond de pensii „nu se va imbogati nimeni; scopul lor este doar sa asigure o pensie decenta si un nivel de trai normal“, aprecia recent Theodor Alexandrescu, general manager al AIG Life Asigurari Romania. Aceste forme de economisire inlocuiesc, de fapt, capacitatea de munca ce se pierde odata cu pensionarea, iar o contributie mai indelungata va aduce, in mod evident, o pensie mai mare. Prin lege, un angajat ce contribuie la un fond de pensii facultativ (asa-numitul pilon III al sistemului de pensii) poate sa inceapa sa primeasca o pensie daca a facut 90 de contributii, nu neaparat consecutive, iar varsta de pensionare este de 60 de ani. Pentru pensia privata obligatorie, asa-numitul pilon II, in care contributiile sunt redirectionate dinspre sistemul de stat, stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, iar varsta de pensionare este de 65 de ani.

    Cele patru fonduri facultative care sunt active in prezent pe piata romaneasca practica o contributie minima impusa ce variaza destul de larg: la BCR Prudent este de 35 de lei pe luna, la ING Clasic este de 45 de lei pe luna, la AZT Moderato (administrat de Allianz Pensii) este de 50 de lei pe luna, iar la Aviva Pensia Mea este de 60 de lei pe luna.

    Cat se poate castiga insa din investitia intr-o pensie privata? Randamentul unei investitii intr-un fond de pensii depinde de tipul de plasamente pe care le face acesta. Mai precis, fondurile se clasifica in trei categorii: cu grad mai ridicat de risc (unde investitiile pot merge pana la 50% spre piata de capital), cu grad moderat de risc (care investesc activele in proportie de 25% pe Bursa si de 75% in instrumente financiare cu venit fix si instrumente ale pietei monetare) si fonduri cu grad redus de risc (ce au in majoritate activele investite in plasamente mai putin riscante). Randamentul mai mare merge insa mana in mana si cu un risc mai ridicat, in conditiile in care pe Bursa se pot castiga bani buni, dar se pot la fel de bine si pierde.

    Administratorii fondurilor de pensii sunt obligati sa garanteze doar contributiile efective (din care se scad comisioanele datorate), fara vreun alt castig pe care l-ar aduce investitia. Mai mult, ei nu au voie sa promita contributorilor un anumit nivel de randament.

    Si, chiar daca legea le-ar permite sa o faca, o previziune asupra evolutiei pe care o va avea piata financiara peste zeci de ani este imposibil de facut. „Chiar daca nivelul contributiei si varsta de contributie se cunosc, pensia ce va fi platita nu poate fi calculata acum decat estimativ“, explica Bram Boon, director general al ING Asigurari de Viata, „pentru ca depinde de randamentul obtinut din investirea activelor respective“. Boon ofera insa un model de calcul orientativ, pentru un barbat de 35 de ani, care are o contributie lunara de 100 lei. La varsta pensionarii, calculata la 60 de ani, acesta va avea, potrivit directorului general al ING Asigurari de Viata, o suma estimativa acumulata de 58.420 lei si o pensie lunara facultativa de 243 de lei. „Desigur ca aceasta suma creste o data cu suma lunara investita“, spune Boon – suma ce poate ajunge la pensiile facultative pana la 15% din venitul lunar brut, conform legii. In limita echivalentului a 200 de euro, contributiile la fondurile de pensii sunt deductibile fiscal, atat pentru angajat, cat si pentru angajator – in cazul in care acesta decide sa contribuie si el.

    Intr-un alt exemplu (calculat printr-o solutie electronica oferita de Aviva pe site-ul propriu, cu titlu absolut estimativ) la o contributie lunara de 300 de lei, un angajat cu varsta de 30 de ani va avea la momentul pensionarii un fond propriu de 25.140 de lei. Intr-un calcul invers, pentru a dispune de un venit anual de 3.600 de euro la varsta pensionarii, respectiv 60 de ani, un barbat cu varsta actuala de 30 de ani ar trebui sa contribuie lunar cu putin peste 122 de euro. In acelasi calcul, o femeie ar trebui sa contribuie, potrivit solutiei de calcul a Aviva, aproape 143 de euro lunar.

    O imagine asupra randamentelor pe care le-ar putea avea fondurile romanesti se poate forma totusi privind in alte tari din regiune – sub rezerva, totusi, a diferentelor care exista si din punctul de vedere al organizarii lor, dar si din punctul de vedere al pietelor financiare locale. Chiar si asa, ca puncte de reper, fondurile poloneze de pensii private au randamente anuale intre 10% si 13,5%, in timp ce fondurile cehe au inregistrat anul trecut un randament mediu de 3,2% (potrivit informatiilor din presa locala).

    Chiar daca este inca mult prea devreme pentru a aduce in discutie mutarea de la un fond la altul in functie de randamentul acestora „ trebuie spus ca acest lucru se va putea face oricand. In cazul obtinerii unor randamente reduse de catre un fond de pensii private, contributorii acestuia isi pot transfera contul individual la un alt fond – transfer ce il va costa insa un comision de mutare, de maxim 5% din valoarea contului acumulat. Asta doar in primii doi ani, dupa care dispar. Interval tocmai potrivit pentru a decide, in cunostinta de cauza, ce fond de pensii poate oferi cel mai bun randament.

  • Puncte cheie

    CONTRIBUTII – La pensiile obligatorii administrate privat (pilonul II) angajatul nu face, in mod direct, niciun fel de contributie. In acest caz, salariatii romani cu varsta de maxim 35 de ani sunt obligati sa opteze pentru o companie care sa le administreze o parte din contributia platita pana acum la stat pentru pensie. In 2008, cotizatia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%. Spre deosebire de pensiile facultative, unde pot contribui in cote egale si angajatii, si angajatorii, in pilonul II intra doar cotizatiile salariatilor. Optional, si cei cu varste intre 35 si 45 de ani au dreptul sa intre in sistem. Prin lege, contributia la un fond de pensii facultativ este fixata la maxim 15% din venitul salarial brut lunar. In limita a 200 euro/an contributiile sunt deductibile fiscal si, optional, angajatorul poate contribui si el in contul salariatilor. Limita de deductibilitate pentru angajator este tot de 200 de euro. Pana in prezent, contributia minima lunara stabilita de fondurile existente se situeaza intre 35 si 60 de lei.

     

    PERIOADA – Contributorul are dreptul sa primeasca o pensie facultativa daca a implinit varsta de 60 de ani si a platit minim 90 de contributii lunare. In cazul in care nu a achitat toate cele 90 de contributii, la varsta pensionarii primeste suma existenta in contul sau ca plata unica sau plati esalonate pe o durata de maxim cinci ani. Pentru pensia privata obligatorie, stagiul minim de cotizare este de 20 de ani, iar varsta de pensionare este de 65 de ani.

     

    RANDAMENT – In lipsa unui istoric al fondurilor de pensii pe piata romaneasca, este aproape imposibil de anticipat ce randament vor avea aceste investitii peste 10-20 de ani. Administratorii sunt obligati sa garanteze doar contributiile efective, din care se scad comisioanele de administrare. Pe pietele mature, cum este spre exemplu cea austriaca, fondurile de pensii au in medie un randament anual de 4,5%-5,5%. In Polonia, pe de alta parte, randamentul anual urca spre 10%, in timp ce in Cehia, anul trecut, fondurile au avut un randament mediu de 3,2 (dupa ce in 2005 raportasera un castig de 4%, potrivit informatiilor din presa locala).

  • STUDIU DE CAZ: DVD-Station sau happy-end la fuga dupa doi iepuri

    Incasarile din jocurile video, vandute legal pe DVD sau pe formate speciale pentru calculator ori console, nu vor aduna mai mult de 8 milioane de euro anul acesta. Motivul de pesimism pentru o categorie a vanzatorilor este ca doar 30% din jocurile vandute vor fi pentru console de jocuri. Partea buna pentru Sony este ca pentru a fi jucate va trebui sa fie cumparate si consolele. Iar partea si mai buna e ca PlayStation este un echipament de entertainment care nu stie doar sa ruleze jocuri video, dar la ora actuala este si cel mai ieftin player Blu Ray – un format de redare a imaginilor high definition care se pare ca va urma DVD-ului.

     

    Ca sa intelegem despre ce e vorba, sa ne intoarcem in urma cu trei ani, cand situatia pe piata era asemanatoare, doar personajele erau diferite – in loc de PlayStation 3 (PS3) era precursorul sau si in loc de Blu Ray exista DVD. Dupa aproximativ un an si jumatate de prezenta in vitrinele magazinelor romanesti cu produse IT, vanzarile de console PlayStation 2 erau mai degraba dezamagitoare, chiar daca nici asteptarile nu erau foarte mari de la o piata prea tanara. In consecinta, si bugetul modest de promovare trebuia sa fie cheltuit cu maxima eficienta. Asa ca in iulie 2004, biroul din Bucuresti al Sony a luat hotararea de a promova consola drept DVD player, de pe care puteau fi urmarite filme odata conectat la televizor.

     

    „Sa platesti pretul unui PlayStation la acea vreme pentru jucatul pe televizor il facea un produs de nisa, adresat doar gamerilor“, spune Cristian Moanta, director de marketing la Sony Romania. „Asa ca am hotarat sa-i promovam una dintre functionalitati pe care majoritatea publicului nu i-o stia.“ Moanta spune ca vanzarile, chiar incepand din a doua luna, au crescut exponential si este convins ca o parte importanta a cresterii se datoreaza acestei pozitionari. Dar tot el aminteste faptul ca in luna august a acelui an si-a facut efectul in Romania si decizia luata de japonezi de a ieftini pretul de retail al consolei. „E greu de spus cat a fost pretul si cat a fost pozitionarea, cert e ca aceasta combinatie a crescut vanzarile“, spune acum managerul Sony.

     

    Acum, situatia e trasa la indigo, dar cu foaia miscata. Formularea, folosita de Takamori Oda, director in cadrul diviziei de strategie si marketing a Sony pentru Europa, se refera la faptul ca exista un decalaj intre gradele de adoptie a formatului de disc la cele doua momente. „Atunci era perioada in care incepea sa existe un boom al vanzarilor pe format DVD, iar Play Station 2 a accelerat adoptia“, explica reprezentantul Sony, dand de inteles ca ideea de promovare folosita pentru PS2 nu va fi folosita acum pentru PS3. Alegerea e indreptatita de faptul ca filmele pe noile tipuri de discuri Blu Ray pot fi gasite doar de saptamana trecuta, cu doar cateva titluri si pentru moment doar in magazinele Media Galaxy. „Lumea percepe PS3 in primul rand ca o masina de jocuri si apoi il va descoperi si ca player de discuri in format Blu Ray. Oricum, punctul de start va fi declansat fara indoiala de jocuri mai mult ca de orice altceva“, crede insa Takamori Oda.

     

    Cifrele par sa ii dea dreptate. Marii retaileri au inceput sa-si revizuiasca pozitiv asteptarile pe care le au de la PS3 anul acesta. Chiar si in lipsa filmelor, in reteaua Altex se vand mai mult de 100 de astfel de console lunar, iar cei de la Flamingo au anuntat recent ca au vandut 400 in primele doua luni dupa lansare. „Privit doar ca un instrument de jocuri, este intr-adevar un pic prea scump, iar consumatorii trebuie atrasi si cu alte caracteristici“, spune Takamori, adaugand ca aceia care cumpara acum consola sunt asa-numitii „early adopters“ si clientii fideli ai marcii. Dar un „boom“ adevarat al vanzarilor, daca se va intampla, va fi datorat celorlalte categorii de consumatori.

     

    PlayStation 3 a fost lansat in Romania in luna martie, la un pret de aproximativ 2.000 de lei. Pentru cei care sunt mai mult cinefili decat gameri, caracteristica interesanta este redarea filmelor, nu a jocurilor. Or, formatul discurilor Blu Ray aduce calitatea high definition (HD) care sa puna in valoare cele cateva zeci de mii de plasme si ecrane LCD vandute pana acum in Romania si care, desi pot rula filme HD, nu puteau fi folosite la capacitate maxima. Motivul: majoritatea televiziunilor emit in continuare in formatul standard, iar filmele se vand in continuare pe suport DVD.

     

    Iar in ecuatie va mai aparea si prima ieftinire a produsului. Sony a anuntat ca pretul echipamentelor va fi micsorat cu 75 de euro cel mai probabil la sfarsitul anului, pentru a nu rata perioda propice a vanzarilor din preajma sarbatorilor de iarna, dar si pentru a contracara ofertele celorlalti doi competitori: Nintendo cu consola Wii si Microsoft cu Xbox 360. Pentru ca, desi este cel mai ieftin player Blu Ray, PlayStation3 este totusi si cea mai scumpa consola de jocuri.

     

    CONTEXTUL: PlayStation 2 inregistra vanzari foarte mici in Romania, o piata prea putin atrasa de consolele de jocuri. O masura: jocurile vandute anul trecut, sub toate formatele de suport digital, au adus incasari de mai putin de sase milioane de euro.

     

    DECIZIA: In iulie 2004, divizia locala a Sony incepe o campanie publicitara care promova consola de jocuri drept DVD player, una dintre functionalitati. Ideea nu mai fusese incercata pe nicio alta piata a Sony.

     

    EFECTELE: Vanzarile de console Sony, in continuare mici in valoare absoluta, au crescut de cateva ori in perioada imediat urmatoare. Modelul nu va putea fi repetat totusi in cazul PlayStation 3, consola lansata in urma cu patru luni.

  • Port de iahturi la Burgas

    Costurile pentru constructia unui port pentru iahturi in orasul bulgar Burgas sunt estimate la 100 de milioane de euro. Portul ar urma sa fie gata in urmatorii cinci ani si va putea sa adaposteasca pana la 1.700 de ambarcatiuni de nivel mediu.

     

    Blagovest Bravov, presedintele comitetului de initiativa pentru proiect, urmeaza sa aiba intalniri cu reprezentantii autoritatilor care ar putea sprijini investitia, intr-o regiune favorizata de un adevarat boom turistic. Pe langa port, proiectul mai prevede ridicarea a cel putin sase hoteluri, a unei cladiri de birouri si a altor facilitati. In cladirea de birouri ar urma sa fie mutati angajatii vamii, administratia portului, politia si personalul medical. Intrucat proiectul nu poate fi inceput decat pe o suprafata de teren ce apartine statului, comitetul a propus o concesiune pe 35 de ani a terenului. Pana in prezent, in Bulgaria sunt doua porturi pentru iahturi, in statiunile Nisipurile de Aur si St. Vlas.

  • Direct de la producatori

    Cele mai mari lanturi de comercializare a aparatelor electronice si electrocasnice din Rusia vor incepe sa se aprovizioneze direct de la producatori, ceea ce va duce la eliminarea intermediarilor, multi inregistrati in paradisuri fiscale.

     

    Reprezentantii principalilor actori de pe piata considera ca masura va reduce ponderea produselor de contrabanda, dar va avea ca efect o scumpire a produselor la raft cu 5-7%. Eldorado, MIR, MediaMarkt, Tehnosila, Domo si alte 24 de lanturi de retail au semnat un acord prin care se angajeaza sa-si procure produsele direct de la importatori, incepand cu 1 octombrie.

     

    Microsoft vrea toatA piaTa CRM: Filiala poloneza a Microsoft si-a propus ca intr-un an sa atinga plafonul de 1.000 de consultanti in aplicarea softurilor de management al relatiilor cu clientii (CRM). In prezent, filiala locala are doar ceva mai mult de 100 de consultanti. Valoarea licentelor pentru astfel de softuri vandute in Polonia ajunge anual la aproape 26,2 mil. euro. In cazul in care va atinge numarul de consultanti propus, „Microsoft va avea intreaga piata poloneza de CRM“, spune Andrzej Dyzewski, proprietarul firmei de analiza a pietei DiS. Jacek Chwalisz, responsabil Microsoft Polonia pentru aplicatiile de business, spune ca firma este interesata de toti potentialii utilizatori de programe CRM, chiar si de cei care au nevoie de licente pentru doar unul sau doua computere.

  • Fata noua pentru McDonald’s

    Plasme TV, acces gratuit la Internet, servire la masa si posibilitatea de a plati cu carduri de credit: astfel vor arata in curand restaurantele McDonald’s din Polonia.

     

    La o luna dupa ce rivalul Burger King a deschis primul restaurant in tara, McDonald’s a anuntat un plan ambitios de investitii. In urmatorii cinci-sapte ani vor fi investite aproape 80 de milioane de euro in reteaua de restaurante. Pana in prezent, compania americana a investit deja 185 mil. euro in cele 210 restaurante din Polonia.

  • Alenia s-a infratit cu Suhoi

    Finmeccanica, subsidiara a concernului italian Alenia Aeronautica, a achizitionat 25% din actiunile producatorului rus de aeronave civile Suhoi Aviatie Civila, pentru 186 mil. euro.

     

    Cele doua companii au anuntat la semnarea contractului si o comanda din partea operatorului italian ItAli Airlines a 10 avioane cu reactie de mici dimensiuni Suhoi Superjet 100, destinate transportului regional, cu o optiune pentru inca 10 aparate. Valoarea comenzii este de 210,5 milioane de euro. Acestea vor fi primele livrari catre piata occidentala pe care firma rusa le va efectua pentru noul Superjet, care este asteptat sa iasa pe poarta fabricii in septembrie. Modelele din familia Suhoi Superjet family au intre 75 si 95 de locuri, in functie de configuratie. Achizitia permite Alenia Aeronautica sa patrunda pe rutele de transport regional, piata aflata in continua crestere, cu avioane de mici dimensiuni. Compania Suhoi Aviatie Civila este o subsidiara a producatorului militar rus de aeronave de lupta cu acelasi nume.   

  • Dati-mi furnizorul inapoi

    Mult asteptata liberalizare totala a pietelor de energie si gaze se intampla in sfarsit pe 1 iulie 2007. Masura, menita sa fie bifata pe calendarul alinierii legislative la UE, nu va avea efecte majore imediate. Distribuitorii alternativi si clientii lor favoriti vor avea insa motive de bucurie, ca la fiecare moment de liberalizare de pana acum.

     

    Liberalizarea pietei nu va aduce mari schimbari peste noapte, ci mai curand schimbari graduale. Practic, anul acesta nu vor avea loc evenimente majore, ci va fi o perioada pregatitoare“, spune Adrian Borotea, corporate affairs manager in CEZ Electrica Oltenia si fost director adjunct in Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Energiei (ANRE). Liberalizarea pietei, atat la energie, cat si la gaze, de care se vorbeste din 2000 incoace si care se va incheia in sfarsit pe 1 iulie, ar trebui sa insemne faptul ca micii consumatori isi pot alege un alt furnizor decat cel de pana acum si faptul ca producatorii isi pot vinde toata productia pe piata libera. Deocamdata insa, nici una dintre aceste schimbari nu va putea avea loc efectiv. In primul rand, pentru ca producatorii, mai ales cei ieftini, au deja vanduta cea mai mare parte a productiei din acest an (dar si din urmatorii) pe contracte bilaterale, iar in al doilea rand, deoarece clientii captivi nu sunt (deocamdata) atractivi pentru furnizorii alternativi, care vizeaza marii consumatori.

     

    Daca pe piata gazelor, furnizorii alternativi ajunsesera anul trecut la 30% din piata, pe piata energiei electrice, careia i s-a acordat constant mai multa importanta din cauza scandalurilor legate de atribuirea contractelor cu energie ieftina, procentul afacerilor facute de alternativi ajunsese anul trecut la aproape jumatate din piata. Pe piata energiei electrice s-au impus companii precum Energy Holding, care ajunsese la sfarsitul anului trecut pe locul intai dupa cota de piata. 

     

    Acum, ca piata energiei este libera, cum vor fi avantajate sau dezavantajate companii precum Energy Holding, Electrica, Transelectrica, Hidroelectrica, respectiv, pe de alta parte, clientii captivi de pana acum? Culmea e ca, desi liberalizarea e vazuta ca momentul de la care clientii captivi si-ar putea schimba furnizorul, ei vor fi mai degraba intr-un fel avantajati tocmai datorita faptului ca pot alege sa nu o faca. „Legea energiei electrice nr. 13/2007 prevede ca, dupa deschiderea integrala a pietei, furnizorul implicit (in cazul nostru, CEZ Vanzare) sa furnizeze energie consumatorilor casnici si clientilor comerciali mici cu o putere maxima de pana la 100 kVA inclusiv la preturi reglementate, pana cand acestia isi vor exercita pentru prima data dreptul de eligibilitate“, spune Adrian Borotea. Deoarece legea nu spune deocamdata ce se va intampla dupa aceea, Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) urmeaza sa anunte daca un consumator casnic sau comercial, dupa primul contact cu piata concurentiala, se va putea intoarce la furnizorul traditional si implicit la tarifele reglementate. Pana acum, acest lucru era posibil, in piata liberalizata, partial.

     

    Care e avantajul de a ramane client al furnizorilor care livreaza la tarife reglementate? „Liberalizarea va face ca tot curentul ieftin, asadar, nu doar 60% sau 85% ca pana acum, sa fie exportat sau dat pe contracte bilaterale sau prin alte variante furnizorilor alternativi“, spune analistul independent Jean Constantinescu. Aceasta inseamna ca, daca pana acum macar o mica parte din curentul ieftin produs de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica sau chiar de complexurile energetice intra in mixul de energie livrat consumatorilor captivi si care ajuta la mentinerea unui pret bun, liberalizarea pietei va permite producatorilor sa vanda toata productia liber. Asadar, pentru „cosul“ care va fi livrat consumatorilor captivi va ramane energia mai scumpa, livrata de ceilalti producatori, mai precis grupurile din Termoelectrica.

     

    Iar de acest aspect se leaga o alta noutate pe care legea energiei electrice o prevede pentru momentul deschiderii totale a pietei, si anume disparitia de la 1 iulie a obligativitatii de a stabili tarife unice la consumatorii casnici. Adica ANRE poate aproba tarife reglementate pentru consumatorii casnici, dar care vor fi diferite de la o regiune la alta, ca urmare in special a achizitiilor diferite de energie electrica. „Tariful reglementat nu va fi prea departe de cel practicat acum, doar ca vor exista mici diferentieri de la regiune la regiune“, spun oficialii ANRE. Acestia au anuntat ca 1 iulie nu va aduce insa o noua crestere a preturilor, care au crescut ultima oara la 1 aprilie, cu 5%.

     

    Pretul reglementat, pe care il platesc consumatorii captivi, desi caracteristic unei piete neliberalizate, va mai avea viata destul de lunga si pe piata romaneasca, dupa cum spune analistul Jean Constatinescu: „Statele membre au ales sa pastreze o perioada de tranzitie de maxim sase ani pana la eliminarea definitiva a preturilor reglementate, iar Romania va adera cu siguranta la aceasta optiune, deoarece piata nu este destul de dezvoltata pentru a se descurca“. Pana acum, 17 tari din UE au ales sa mentina tarifele reglementate la consumatori si dupa deschiderea totala a pietei de energie electrica.

     

    „Experienta internationala arata ca mai mult de 95% din consumatorii casnici prefera sa nu-si exercite eligibilitatea si sa ramana protejati la tarife reglementate, fiind in continuare alimentati de furnizorul traditional“, spune Adrian Borotea. Conform acestuia, motivele se leaga de faptul ca alti furnizori nu au infrastructura de relatii cu clientii necesara (multi dintre furnizorii alternativi sunt ceea ce se cheama firme de apartament – care nu au nevoie de mai mult de cinci-zece angajati si un sediu mic, deoarece au clienti industriali mari si putini la numar).

     

    „Furnizorii alternativi de astazi nu sunt interesati de consumatorii mici, nici macar de cei industriali mici, cu atat mai putin de cei casnici. Costurile lor cu furnizarea sunt mari si prefera sa aloce resursele catre consumatorii mari, cu consum in banda previzibil“, spune Adrian Borotea. Iar investitia intr-un sediu si in infrastructura necesara nu se justifica pentru a atrage niste clienti acum captivi, care au un consum mic. „Avantajul in negocierea dintre un consumator casnic cu un furnizor in conditii concurentiale va fi intotdeauna de partea celui din urma – vanzarea en detail intotdeauna este mai scumpa. In plus, astazi, tarifele la consumatorii casnici in sine nu acopera toate costurile“, mai spune Borotea. Aceasta inseamna ca preturile pe piata libera pentru micii consumatori ar fi evident neprietenoase, ceea ce face ca existenta deocamdata a tarifului reglementat sa fie avantajoasa pentru ei. Numai ca respectivul tarif nu va mai exista dupa expirarea perioadei de tranzitie. Pentru consumatorii cunoscuti drept „sociali“, cu venituri mici, va aparea un nou concept, de „consumator vulnerabil“, ale carui caracteristici vor fi stabilite printr-o hotarare de guvern.

     

    „Singura solutie pentru ameliorarea situatiei pe piata achizitiilor de energie este concurenta in sectorul de producere, care va permite preturi corecte, de piata“, spune Adrian Borotea. Atat cehii de la CEZ, cat si alte companii mari consumatoare precum ALRO au anuntat ca isi vor construi grupuri energetice separate de cele actuale, dat fiind ca privatizarea productiei de electricitate intarzie.

     

    Un alt mare consumator, Petrom, care a fost ani la rand vizat de toti comerciantii de energie pentru livrarea de curent electric, a anuntat saptamana trecuta cel mai mare proiect de constructie a unei centrale electrice pe gaze, cu o capacitate de 860 MW, egala in capacitate cu un reactor de la Cernavoda. Proiectul Petrom, care nu este numai scump – o investitie de 500 de milioane de euro -, ci si greu de realizat, va fi lansat in 2010, conform planurilor companiei si va avea un rol important in piata, deoarece doar 20% din productie va merge in consumul propriu, iar restul in piata. Tot in 2010 si Energy Holding a anuntat ca va lansa o centrala de 400 MW in Gorj, cu o investitie de 700 de milioane de euro. Cele doua proiecte vor insemna, impreuna, undeva la 15% din piata, in conditiile in care piata ar avea cam aceeasi structura ca acum (pana atunci o serie de grupuri termo se vor mai inchide, dar va functiona al doilea reactor de la Cernavoda).

     

    Cu alte cuvinte, planuri pentru ca situatia existenta sa se amelioreze sunt, dar putine si nu imediat realizabile. Deocamdata, desi piata s-a deschis, multi furnizori – mai ales cei traditionali (parte din Electrica SA) sau companiile care au cumparat distributii de la Electrica SA – vor avea, cel putin pana la sfarsitul acestui an, acelasi comportament de achizitie: „Noi nu avem semnate contracte pe termen lung si cumparam la pretul pietei, care este deseori ridicat“, spune Liviu Luca, purtator de cuvant al E.ON Electrica Moldova.

     

    Daca pentru furnizorii de electricitate, liberalizarea este pozitiva, deoarece pune pe piata cantitati mai mari care pot fi cumparate, pentru producatori inseamna maximizarea profiturilor – deoarece vor putea cere cel mai bun pret de la toti cei care vor voi sa cumpere. Iar in ce-i priveste pe micii consumatori, acestora nu le ramane decat sa spere ca legea ii va lasa sa-si capete inapoi furnizorii dinainte de liberalizare.

  • Program de liberalizare

    Piata energiei electrice si a gazului s-a deschis treptat incepand cu anul 2000. Deschiderea a inceput cu piata de energie electrica, urmand in 2001 cea a gazelor. Deschiderea pietei a generat afaceri ale distribuitorilor alternativi in valoare de 600 de milioane de euro pentru piata gazelor si aproape 2 miliarde de euro pentru piata de energie electrica. 

     

    An

    Procent deschidere piata

     

    Energie electrica

    Gaze

    2000

    10%

    0%

    2001

    15%

    10%

    2002

    25%

    25%

    2003

    33%

    30%

    2004

    40%

    45%

    2005

    55%

    50%

    2006

    83,5%

    75%

    2007

    100%

    100%