BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Stada se extinde in Rusia

    Compania germana Stada Arzneimittel AG va cumpara 100% din actiunile grupului farmaceutic rusesc Makiz. Pretul ce va fi achitat actualilor proprietari, un grup de investitori privati, depinde de rezultatele financiare inregistrate in 2007.

     

    Achizitia va costa cel putin 125 de milioane de euro in afara de datorii, dar nu mai mult de 135 de milioane de euro. Pretul maxim a fost stabilit la de 2,6 ori vanzarile Makiz si de 18 ori profitul obtinut. Anul trecut, firma a realizat un profit net de 7,1 milioane de euro, la o cifra de afaceri de 52 de milioane de euro. Portofoliul Makiz este format din peste 50 de medicamente, din care jumatate sunt generice. Firma are peste 600 de angajati, din care aproximativ o treime lucreaza in vanzari si marketing. Fabricile detinute sunt amplasate in Moscova si in orasul Riazan. Prin aceasta achizitie, grupul Stada, prezent deja pe piata ruseasca, a obtinut acces la unitati de productie low-cost si la centre de dezvoltare. In prezent sunt in derulare peste 40 de proiecte de dezvoltare a unor medicamente, din care peste 30 sunt in faza de obtinere a aprobarii pentru a fi comercializate pe piata ruseasca.

  • Google prefera Ucraina

    In acest an, piata de publicitate pe Internet din Ucraina va creste cu 83%, pana la nivelul de 8 milioane de euro, suna cele mai noi estimari, dupa ce la inceputul anului, Coalitia Ucraineana pentru Publicitate estima o valoare a pietei de publicitate pe Internet pentru 2007 de 7,2 milioane de euro.

    Datorita rezultatelor peste asteptari din prima parte a anului, Coalitia a majorat estimarea initiala. Modul de evolutie a pietei ucrainene este similar cu cel din Rusia, dar volumul pietei rusesti de publicitate online este de 20 de ori mai mare. Desi ca volum este printre cele mai mici segmente ale pietei de publicitate din Ucraina, piata online are de departe cel mai ridicat ritm de crestere. In acest clasament, urmatorul segment a fost publicitatea radio, cu o crestere de 43%. Aleksei Basov, directorul general al Begun, una din cele mai mari platforme de publicitate online din Rusia, spune ca pietele din Ucraina si Rusia au evoluat dupa un scenariu asemanator, cu exceptia pozitiei Google. Compania americana a fost mult mai interesata de piata ucraineana, atat in ceea ce priveste piata motoarelor de cautare, cat si in privinta publicitatii pe Internet. Pentru comparatie, piata ruseasca de publicitate pe Internet a ajuns anul trecut la 152 de milioane de euro. Trebuie avut insa in vedere ca notiunea de piata ruseasca de publicitate pe Internet se refera nu la amplasarea geografica, ci la totalul populatiei vorbitoare de limba rusa. Prin urmare, piata din Rusia si cele din fostele state ale Uniunii Sovietice sunt in stransa legatura, iar site-urile dezvoltate in Rusia reusesc in general sa satisfaca nevoile publicului rusofon din aceste tari.

  • Un nou Detroit al Estului

    Pana la 30 octombrie, Rusia isi propune sa incheie acorduri cu 15 investitori straini care doresc sa ridice fabrici pentru productia de componente auto.

    Dmitri Levcenkov, vicepresedintele departamentului de politici investitionale din cadrul Ministerului Dezvoltarii Economiei si Comertului, citat de agentia Ria Novosti, a spus ca la negocierile preliminare au participat 50 de producatori. Toyota, de exemplu, nu doreste doar sa asambleze masini in Rusia, ci si sa realizeze o parte din componentele auto. Compania canadiana Magna, unul din cei mai mari producatori mondiali de componente auto, s-a aliat cu Bazovii Element, holding controlat de omul de afaceri rus Oleg Deripaska, pentru a construi patru fabrici in Rusia: la Nijni-Novgorod, Kaluga, Sankt-Petersburg si in regiunea Samara. Firma americana Johnson Controls intentioneaza, la randul sau, sa-si extinda operatiunile – productie de componente pentru masinile Ford care sunt asamblate la uzina din Vsevolojsk. In prezent, sunt in curs de desfasurare si discutii cu alti cativa producatori din Europa si Japonia, a declarat Levcenkov.

  • Cetelem s-a extins in Bulgaria

    BNP Paribas a achizitionat prin intermediul subsidiarei Cetelem compania bulgara JetFinance, cea mai mare firma din tara de pe piata creditelor de consum. Reprezentantii bancii franceze nu au facut publice detaliile financiare ale tranzactiei.

     

    JetFinance are 800 de angajati si este prezenta in peste 150 de orase din tara prin 3.600 de puncte de vanzare. Modelul de dezvoltare a retelei este extrem de asemanator cu cel folosit de Cetelem in cele 29 de tari din Europa in care este prezenta compania. Anul trecut, JetFinance a ajuns la cifra de 500.000 de clienti si a inregistrat o crestere de 60% a volumului creditelor oferite. La sfarsitul lui 2006, activele totale ale firmei erau de 109 milioane de euro. JetFinance a fost infiintata in 2001 de catre doi manageri de top aflati si acum la conducerea companiei. In iunie 2004, actionarul majoritar al firmei a devenit AIG Investments, divizia de administrare a activelor a grupului financiar American International Group.

  • Macquarie cauta profit pe drumurile rusesti

    Macquarie Bank, cea mai mare banca de investitii din Australia axata pe lucrari de infrastructura, s-a decis sa intre pe piata din Rusia in alianta cu banca locala de investitii Renaissance Capital.

     

    Acestea au format un vehicul de investitii denumit Macquarie Renaissance, detinut in proportii egale de cele doua banci. Noua entitate detine deja in Moscova o echipa formata din zece consultanti. Alexander Pertsovski, director executiv al bancii Renaissance Capital, estimeaza ca in urmatorii cinci ani se vor cheltui in Rusia pe lucrari de infrastructura pana la 145 de miliarde de euro. Jim Craig, coordonatorul operatiunilor Macquarie Group in Europa, a reamintit dorinta guvernului rus de a atrage sectorul privat in programul de imbunatatire a infrastructurii existente. Grupul Macquarie este cel mai mare administrator privat de investitii in infrastructura din lume, cu proiecte in valoare de 35,5 miliarde de euro.

  • Lupte pentru distributia ziarelor

    Fondul ceh de private equity Penta Investments este interesat de achizitionarea lantului polonez de distributie a presei Ruch. Compania, prin care se vand aproape jumatate din ziarele din Polonia, este detinuta in poportie de 62% de Ministerul Finantelor.

     

    Restul de 38% sunt tranzactionate pe Bursa din Varsovia. „Dupa succesul achizitiei lantului Zabka si dezvoltarea activitatilor noastre de retail din Polonia suntem foarte interesati de aceasta achizitie“, a declarat Marek Dospiva, partener la Penta, pentru Thomson Financial News. Penta a invins anul trecut Ruch in cursa pentru preluarea lantului de magazine Zabka. Dupa mai multi ani de amanari, statul polonez a vandut anul trecut un pachet minoritar de actiuni, iar managerii companiei asteapta momentul in care un investitor strategic va prelua pachetul majoritar. Ministerul Finantelor anuntase anterior ca intentioneaza sa vanda 50% plus o actiune din pachetul detinut la Ruch. Ulterior s-a anuntat insa ca un investitor interesat va trebui sa cumpere actiuni listate la bursa, printr-o oferta publica si apoi sa inainteze statului o oferta pentru un pachet suplimentar de actiuni. Potrivit cotidianului Rzeczpospolita, alti investitori interesati sunt Rautakirja, cel mai mare distribuitor finlandez de presa, care face parte din grupul Sanoma, lantul polonez de magazine cu discount Eurocash si omul polonez de afaceri Zbigniew Jakubas. Ruch a anuntat ca va rata tinta de profit pentru 2007, de 13 milioane de euro, dupa intelegerea incheiata cu sindicatele in privinta cresterii salariilor. In prima jumatate a anului a obtinut un profit de 5,2 milioane de euro, la o cifra de afaceri de 53,9 milioane de euro.

  • Zece ani fara caviar

    Rusia a interzis pentru zece ani producerea si comercializarea de caviar. Masura se va aplica si asupra caviarului confiscat; acesta nu va mai fi livrat in magazine, ci va fi distrus.

     

    Populatia de sturioni din bazinul Marii Caspice a scazut la un nivel care ar putea duce la disparitia totala a acestora in urmatorii trei ani. Conform estimarilor expertilor de mediu citati de cotidianul rus de afaceri Kommersant, populatia de sturioni din bazinul Marii Caspice a scazut de 38,5 ori in ultimii 15 ani. Tot in scopul salvarii speciei a fost interzisa si comercializarea acestei delicatese in magazine in urmatorul deceniu. Sturionii si caviarul au constituit o parte importanta din exporturile fostei Uniuni Sovietice; la sfarsitul anilor ‘70 erau trimise peste granita peste 2.000 de tone de caviar negru in fiecare an. In prezent, cantitatea nu depaseste 1.200 de tone anual. Din aceasta, piata legala nu absoarbe decat cel mult 10 tone. Se estimeaza ca economia Rusiei pierde in fiecare an cel putin 360 de milioane de euro din vanzarile ilegale de produse de peste.

  • Micul gigant IT din Polonia

    O megacompanie IT este pe cale sa ia nastere in Polonia. Prokom Group va uni cele patru firme IT pe care le detine si va crea o companie cu o capitalizare de 2,63 miliarde de euro, anunta publicatia Puls Biznesu.

     

    O astfel de firma nu ar avea rival la licitatiile pentru marile proiecte IT din tara. In prezent, imperiul IT al Prokom este format din Prokom Software, jucatorul cu cele mai mari contracte IT din sectorul public, Asseco, firma specializata in sisteme IT pentru sectorul financiar-bancar, ABG Spin, care actioneaza in domenii precum agricultura, energie si sanatate, si Comp, specializata in securitate IT. Ryszard Krauze, CEO al Prokom, a decis ca cele patru firme sa fuzioneze cel mai probabil sub denumirea de Asseco. Mutarea pare sa fie inspirata de cresterea exploziva inregistrata de Asseco dupa formarea sa prin fuziunea dintre Softbank si Comp Rzeszów. Przemyslaw Sawala-Uryasz, analist la CA IB, spune ca pe langa similitudinile in modul de operare pe care le va genera noua companie, aceasta va oferi un leadership respectat si un brand de incredere.

  • Vand apartament la Varsovia

    Tot mai multi investitori care au cumparat apartamente aflate in constructie in Polonia doresc sa le vanda. Daca aceasta miscare va fi urmata de marii investitori straini, care au achizitionat un numar semnificativ de apartamente noi, atunci preturile locuintelor ar putea inregistra un regres.

     

    Potrivit unor analisti, citati de cotidianul Rzeczpospolita, aproape 20% din apartamentele cumparate in marile orase sunt achizitionate exclusiv ca investitie, spre a fi vandute ulterior. Marcin Janczuk, director de dezvoltare la compania Polanowscy Nieruchomosci, estimeaza ca aproape 10% din apartamentele aflate la vanzare in Varsovia apartin acestor investitori. Alti experti cred ca tendinta se va extinde in curand si asupra altor orase mari, cum ar fi Cracovia, Wroclaw sau Poznan. Cuvantul decisiv il vor avea insa marii investitori.

  • IT-ul face pretul pe piata chiriilor

    In urma cu patru-cinci ani, cele mai mari contracte de inchiriere de spatii de birouri erau semnate de companiile de servicii financiare sau de banci. Intre timp, desi institutiile financiare nu si-au stopat catusi de putin extinderea, firmele de IT si telecom au devenit actori importanti pe piata spatiilor de birouri.


    Din primele zece tranzactii de inchiriere incheiate anul trecut in Bucuresti, cinci au fost cu companii de IT sau telecom si au vizat spatii de mii de metri patrati, potrivit unei statistici a Colliers International. Astfel, companii ca Oracle sau Vodafone au ajuns in ultimii ani printre cei mai mari platitori de chirii din Romania.


    Numai cei patru operatori de telefonie mobila din Romania ocupa impreuna aproape 100.000 de metri patrati de birouri – adica de patru ori mai mult decat suprafata uneia dintre cele mai mari cladiri de birouri de clasa A din Bucuresti, Charles de Gaulle Plaza, care gazduieste printre altele sediul Vodafone. Spre comparatie, suprafata totala de birouri din Bucuresti era estimata, la finele lui 2006, la aproximativ 1,2 milioane de metri patrati, potrivit unui studiu al companiei imobiliare CB Richard Ellis.


    „Pe piata de birouri, cele mai active companii sunt cele de IT si telecomunicatii si firmele de servicii financiare“, remarca Horatiu Florescu, vicepresedinte la Colliers. Ce-i drept, cea mai mare parte a spatiilor utilizate de aceste companii nu sunt birouri de clasa A, ci spatii tehnice sau utilizate ca birouri pentru back-office, centre de suport sau call-centere.


    Suprafata de birouri ocupata de Vodafone Romania este de aproximativ 50.000 de metri patrati, dintre care circa 8.500 mp pot fi considerati de clasa A, spun oficialii companiei. Principalul concurent al Vodafone, Orange, ocupa in prezent 20.000 de metri patrati de birouri, dintre care 7.500 mp spatii de clasa A si 12.500 mp de clasa B. Pe langa acestea, Orange mai are 10.000 de metri patrati de spatii tehnice, peste 3.000 mp de depozite si, daca se mai adauga si suprafata de peste 9.000 mp a magazinelor, ajunge la o suprafata ocupata totala de 42.500 mp, detaliaza Sorin Diaconu, care detine la Orange functia de real estate, office support & building maintenance manager. „Din cei 42.600 mp ocupati in total, 4.900 mp sunt in cladiri aflate in proprietatea Orange, restul de 37.700 mp fiind in spatii inchiriate“, precizeaza Sorin Diaconu.


    Dar si firmele din IT au devenit „vedete“ in tranzactiile de pe piata de birouri. Oracle a semnat deja pentru preinchirierea a 7.600 de metri patrati in Florescu Plaza, un proiect aflat in constructie. Oracle ocupa deja alti 7.000 de metri patrati in Oracle Tower. IBM a inchiriat 6.000 mp in Global Business Center, iar HP 6.200 mp in Novo Park (apropiindu-se, ca si Oracle, de o suprafata totala de 15.000 mp), potrivit unui studiu de piata al Colliers. Pentru a completa lista marilor tranzactii din 2006, si firma de software Siveco a contractat peste 5.000 mp in Victoria Park.


    Totusi, nici industria financiara nu a batut pasul pe loc. De altfel, cea mai mare tranzactie din 2006 a fost inchirierea de catre Finansbank (actualmente Credit Europe) a 10.500 mp in cladirea Anchor Plaza, dezvoltata de grupul Anchor. Alti 9.400 mp au fost contractati de ING in S.Park. De altfel, in lista marilor chiriasi se inscriu mai multe societati bancare, precum Raiffeisen sau Alpha Bank, dat fiind ca bancile prefera in general inchirierea si nu achizitia sau constructia propriilor sedii, pentru a nu-si bloca fondurile in proprietati.


    Dezvoltatorii castiga foarte bine si de pe urma societatilor de consultanta, audit sau firme de avocatura. Printre marile tranzactii de data recenta se numara mutarea KPMG in Victoria Park, pe 5.000 mp.


    Toate aceste companii platesc sute de mii sau chiar milioane de euro anual pentru a-si desfasura activitatea in spatiile respective. Mai ales ca in ultimul timp chiriile au crescut fata de nivelurile de la inceputul anului trecut. In a doua parte a lui 2006, deja se incheiau contracte la 20-22 euro/mp lunar, fata de 18-19 in primul semestru, pentru cladirile de clasa A situate central, potrivit analistilor CB Richard Ellis. Iar in 2007, pe fondul unei oferte foarte scazute de noi spatii, chiriile si-au continuat urcarea. „Din cauza ofertei limitate de spatii de birouri in centrul Bucurestiului, chiriile solicitate ajung in prezent la 25-30 euro/mp/luna in cazul imobilelor de calitate ridicata“, spun reprezentantii CBRE. Acest nivel este comparabil cu chiriile cerute in urma cu 6-7 ani, cand numarul cladirilor de birouri de clasa A era foarte mic. Aceste preturi sunt totusi exceptii, dat fiind ca media pietei variaza intre 19 si 19,5 euro/mp lunar.


    In fapt, oferta nu este chiar atat de scazuta, dat fiind ca in 2006 pe piata au fost livrati mai mult de 310.000 de metri patrati, iar pentru acest an se estimeaza finalizarea unor imobile care ar oferi inca 350.000 mp de birouri. Insa cea mai mare parte a acestor suprafete au fost vizate de viitorii chiriasi cu mult inainte de terminarea lucrarilor, prin contracte de preinchiriere. De altfel, mai toate tranzactiile pomenite anterior au fost preinchirieri. Acest tip de contract aduce, pe langa avantajul asigurarii spatiului intr-un anumit orizont de timp, si beneficii din obtinerea unui pret mai bun. „La preinchiriere, chiriile sunt de 15,5-16,5 euro/mp“, spune Horatiu Florescu de la Colliers.


    In conditiile lipsei de oferte, dar si ale previziunilor de dezvoltare a companiilor, exista mai multe strategii de gasire de noi spatii. Petrom, cea mai mare companie din Romania, a ales varianta constructiei unui cartier general in nordul Capitalei. Petrom este in prezent unul dintre cei mai mari chiriasi de birouri din Bucuresti, cu spatii ce totalizeaza 17.000 mp in sase cladiri de clasa A. Austriecii de la Alpine vor construi, langa lacul Straulesti, Petrom City – ce va cuprinde o cladire de birouri, un centru de date, o centrala electrica si o parcare -, un proiect estimat la 130 de milioane de euro.


    Altii raman tot la varianta inchirierii. „Toate spatiile sunt inchiriate“, spun oficialii Cosmote, care explica alegerea acestei variante deoarece confera o mai mare flexibilitate. Operatorul de telefonie mobila ocupa in total aproape 12.000 mp in diverse zone ale Bucurestiului, dintre care 3.500 mp in imobilul America House din Piata Victoriei, unde este sediul companiei. „Cosmote isi desfasoara activitatea in principal in spatii de birouri de clasa A, atat pentru sediul central, cat si pentru departamentele tehnice si call center“, afirma reprezentantii firmei.


    UPC, cel mai important operator de cablu din Romania, ocupa in prezent atat spatii inchiriate, cat si spatii aflate in proprietate. Ponderea mai mare apartine birourilor pentru care firma plateste chirie – in jur de 300.000 de euro lunar, potrivit lui Mircea Beju, manager achizitii si logistica al UPC. „Pe viitor intentionam sa instrainam insa o parte din cele detinute in proprietate, pentru a folosi fondurile, cu o eficienta mai mare, pentru activitatea de baza“, spune Beju.


    In schimb, Orange Romania este interesata de mutarea spatiilor tehnice din spatii inchiriate in spatii proprii, afirma Sorin Diaconu. Nu acelasi lucru se va intampla si pe partea de birouri, deoarece Orange nu intentioneaza achizitionarea unor spatii cu destinatie de birouri, potrivit reprezentantului companiei.


    Analistii imobiliari estimeaza acum si alte tranzactii in a doua parte a anului. Pentru ca, spune Horatiu Florescu, „ideal ar fi sa te muti la cel putin 5-7 ani“. Dar astfel de mutari apar din doua motive – fie lipsa posibilitatilor de extindere in actualul spatiu, fie gasirea unor conditii financiare si calitative mai bune. Iar acum se apropie de final un ciclu „cincinal“. Multe dintre companiile care se relocheaza in aceasta perioada si-au ocupat sediile de pana acum in urma cu cei 5-7 ani mentionati, cand pe piata Capitalei apareau primele dezvoltari serioase de clasa A – cladiri ca Opera Center sau Europe House. Intre timp, au aparut noi imobile cu caracteristici imbunatatite, in locuri mai „la moda“.     Numai ca acum este inca o piata a proprietarilor, dupa cum remarca reprezentantii chiriasilor, deoarece oferta este mai redusa decat cererea. Altfel spus, dezvoltatorii dicteaza pretul si conditiile. Dar proiectele aflate acum in constructie vor ajunge sa fie ocupate, marii chiriasi de acum vor deveni si mai mari, iar acestia vor avea un cuvant mai greu de spus in negocieri.