BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Reteta miraculoasa pentru combaterea somajului

    In timp ce in Franta aproape 23% dintre tineri trec pe la agentia nationala pentru ocuparea fortei de munca, in Marea Britanie, Germania sau SUA mai putin de 12% dintre tinerii sub 26 de ani sunt someri.

     

    In Danemarca, Irlanda si Tarile de Jos, procentul este de cel mult 8%. Iar aceste rezultate sunt posibile fara introducerea unui contract de prima angajare (CPE), de genul celui francez, mult contestat in ultimele saptamani. „CPE-ul nu exista nicaieri in alta parte“, subliniaza Raymond Torres, seful departamentului de analiza si politica a angajarii din cadrul OECD.

     

    Cum de reusesc altii si francezii nu? Pentru unii, secretul se afla in spatele perioadei de proba, scrie L’Express, care variaza de la tara la tara: douasprezece luni in Irlanda si Marea Britanie, zece luni si jumatate in Danemarca si sase luni in Germania – fata de mai putin de trei luni, in medie, in restul Europei si de doar o luna si jumatate in Franta.

     

    Concedierea este o alta modalitate de a stimula flexibilitatea, scrie L’Express. In tari ca Marea Britanie, Italia, Irlanda, Danemarca, Elvetia si in majoritatea tarilor din OECD, un salariat poate fi concediat fara alte formalitati, in cazul in care este considerat neperformant sau daca postul sau este desfiintat. In Franta, ca si in Germania, Suedia, Finlanda si Spania, angajatorul trebuie sa motiveze toate concedierile.

     

    Germanii, austriecii, elvetienii si danezii considera ucenicia ca fiind foarte folositoare. „Reteta e eficienta pe termen lung“, observa un economist. In alte tari, termenele scurte sunt baza. In Spania, rata somajului in randul tinerilor cu varste intre 15-25 de ani a scazut in zece ani la jumatate, ajungand de la 40% la mai putin de 22%, in principal datorita cresterii contractelor cu durata determinata, o tendinta observata si in Italia. La un an dupa terminarea studiilor, 80% dintre tinerii spanioli activi in campul muncii lucreaza prin contracte scurte, fata de 60% in Franta. Reteta miraculoasa nu exista.

  • Vae victis

    Dupa furtuna provocata de marginalizarea lui Adrian Nastase, PSD a incercat saptamana trecuta sa se regrupeze. Intentia lui Nastase de a reveni in prim-planul partidului cu o platforma politica noua a fost repede taxata de fostul sau mentor, Ion Iliescu, care a reflectat ca ex-presedintelui executiv al PSD „ii trebuie cel putin un an de zile de reflectie si sa stea putin mai in umbra“. Iliescu a rabufnit in stilul caracteristic, cerand de la Nastase „decenta! Cand te afli in situatia lui, nu te apuci sa dai lectii altora“.

     

    Presedintele partidului, Mircea Geoana, a dezavuat si el ideea unei platforme politice separate in PSD, confirmand astfel zvonurile ca aceasta ar fi fost punctul de plecare al unei tentative nereusite de scindare a partidului. „Discutiile cu privire la platforme si alte incercari de acest gen in partid sunt neave-nite“, a transat Geoana problema, explicand ca ideea de organizare a unui congres extraordinar al partidului, la care ar fi urmat sa se dezbata platforma lui Nastase, nu s-ar justifica decat daca in Romania vor fi alegeri anticipate.

     

    Cu toate acestea, Geoana a admis ca dupa raportul de tara al UE din luna mai va fi convocat un Consiliu National al partidului, la care va fi discutata „dinamica politicii in ansamblu“ in functie de concluziile raportului de la Bruxelles. Intr-o astfel de perspectiva, Geoana a si inceput „sa faca teren“ pe la filialele partidului, bifand deja doua intalniri importante cu organizatiile din Moldova si din Transilvania. Totodata, Geoana a anuntat si intrarea PSD intr-o „perioada de testare“ in care fiecare membru sa isi asume o decizie privind raporturile cu carnetul de partid.

     

    Interesanta in acest sens a fost saptamana trecuta o discutie in plenul Camerei Deputatilor intre actualul si fostul secretar general al PSD, respectiv Miron Mitrea si Cozmin Gusa, actualmente sef al PIN, in care cel dintai i-a transmis ca „toti pesedistii trebuie sa ramana in PSD“. Nu e prea greu de identificat la ce s-a referit fruntasul PSD, dupa insistentele zvonuri ca tinerii lui Ponta ar vrea sa plece la PIN, insa importanta este declaratia lui Mitrea potrivit careia astfel de discutii ar fi purtat si cu liderii altor formatiuni politice. In atari conditii, destinderea afisata de senatorul PSD Ion Vasile – care a vorbit despre o selectie naturala in partid, prin externalizarea „celor corupti“ catre celelalte formatiuni – apare doar ca un caz izolat intr-un partid unde temerea de fragmentare inca nu a disparut.

  • Europa, intre „noi“ si „restul“

    Statele europene au doua optiuni: fie accepta rapid schimbarile, fie amana acceptarea, pana cand vor fi fortate sa le accepte. Strazile Frantei au fost napadite de protestatari militand impotriva noului cod al muncii. In Germania, salariile au fost motiv de proteste ale sectorului public de curand.

     

    Pana si Marea Britanie, care si-a reformat economia mai mult decat majoritatea statelor, se confrunta cu demonstratii impotriva modificarii legii pensiilor. In Italia, guvernul si opozitia nici n-au mai avut curajul sa deschida subiectul reformelor necesare, in timpul campaniei electorale.

     

    Toate aceste situatii au un numitor comun: perceptia ca schimbarea doare si ca potentialii infranti striga mai tare decat potentialii invingatori. Acelasi numitor e prezent si in protestele impotriva liberalizarii sectorului energetic, al serviciilor sau al pietei muncii. Dar schimbarea in Europa se loveste de alta piedica: protejarea excesiva a insiderilor in detrimentul outsiderilor.

     

    Dimpotriva, ca sa se miste ceva, schimbarea trebuie sa intervina la nivel national, scrie The Economist. Iar schimbarile trebuie sa fie de fond, nu de forma. Degeaba modifica guvernul francez pe ici, pe colo, legislatia muncii, daca a doua zi strazile Parisului sunt pline de protestatari furiosi. In Italia si Germania, desi guvernele au recurs la reforme ceva mai serioase, situatia economica e departe de a se imbunatati vizibil.

     

    Desi au luat unele masuri care sa faciliteze miscarea pe piata muncii din cadrul UE, guvernele au omis ce era mai important: sa incurajeze competitia in sectoarele industriale si serviciile protejate, fapt ce ar fi dus la crearea de locuri de munca si la scaderea costurilor. Favorizarea insiderilor in detrimentul strainilor are efecte negative multiple asupra economiilor nationale.

     

    Primul efect este lipsa de flexibilitate economica, ce duce la cresterea somajului (vezi Franta si Germania). Reformele initiate in Italia au dus la crearea a noi locuri de munca, insa angajatii italieni (insideri) au primit salarii tot mai mari, ceea ce a dus la cresterea costului orei de munca si la scaderea competitiei. Al doilea efect este faptul ca, pana la urma, aceasta separare nu functioneaza. Presiunea competitiei globale e atat de mare incat nici insiderii nu vor mai putea fi protejati.

     

    Ca atare, jocul de-a reformele incomplete nu poate fi perpetuat la nesfarsit. Iar optiunile nu sunt multe: ori statele europene accepta rapid schimbarile, ori amana acceptarea, pana cand vor fi fortate sa renunte.

  • Calendarul scumpirilor

    Saptamana trecuta s-a incheiat cu anuntul oficial privind majorarea cu 3,6%, de la 1 aprilie, a tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii casnici. Aceasta inseamna ca, pentru categoria de tarifare de baza (consum de pana la 2.400 mc/an), clientii Distrigaz Sud urmeaza sa plateasca 830,68 RON/1.000 mc, iar cei ai Distrigaz Nord – 830,24 RON/ 1.000 mc. In compensatie, Guvernul vrea sa ofere categoriilor cu venituri mici ajutoare banesti si, mai important, a anuntat ca nu va aproba pentru al doilea trimestru nici o majorare a tarifului la gazele din productia interna, care vor costa tot 110 dolari/1.000 mc.

     

    De o alta parere sunt insa sindicalistii din petrochimie si alte federatii afiliate la Cartel Alfa, care ar fi calculat ca populatia plateste deja mai mult de 280 dolari/1.000 mc si care acuza faptul ca toate majorarile de tarife la utilitati, intreprinse pe motiv de aliniere la nivelul european, nu se regasesc deloc in investitii pentru modernizarea infrastructurii in industrie, ci doar se reflecta in majorari ulterioare impuse de intermediarii de pe piata. Sindicatele ameninta cu proteste pentru aprilie si mai impotriva tarifelor prea mari la utilitati, iar combinatele de ingrasaminte se tem in continuare de perspectiva scumpirii gazelor, desi Comisia Europeana tocmai a aprobat pentru Romania prelungirea perioa-dei de aliniere a pretului gazelor din productia interna la nivelul celor de import pana la 31 decembrie 2008.

     

    Tarifele la gaze nu sunt insa unicul motiv de agitatie pentru sindicate. Guvernul a anuntat saptamana trecuta ca unele din accizele prevazute sa creasca de la 1 ianuarie 2007 vor fi majorate la nivelul respectiv inca de la 1 iulie anul acesta – este cazul accizelor pentru produse din tutun (cu 25% la tigarete), pentru alcool etilic (de la 465,35 euro/hl alcool pur la 550 de euro), pentru benzina cu plumb (de la 480 la 513 euro/tona), pentru electricitate (de la 0,14 la 0,19 euro/MWh pentru cea destinata consumului industrial si de la 0,30 la 0,39 euro/MWh pentru cea destinata consumului casnic), pentru gazele folosite drept combustibil pentru motor (de la 1,59 la 2 euro/GJ) si pentru pacura (de la 6,81 la 9,5 euro/1.000 kg).

     

    In fine, desi nu pentru aceasta au de gand sa protesteze sindicatele, tutunul si alcoolul vor intra in aprilie sub incidenta taxei pe viciu, avand in vedere ca pachetul de legi privind reforma in sanatate, care instituie aceasta taxa, n-a intampinat nici o obiectie din partea Curtii Constitutionale. La sfarsitul saptamanii trecute, Ministerul Finantelor si cel al Sanatatii nu puteau inca sa precizeze exact cu cat se vor scumpi tigarile, singura estimare fiind ca din taxa pe viciu se vor putea colecta anual la buget circa 200 de milioane de euro. Previzibil, patronatul din industria alcoolului a protestat primul, cu argumentul ca taxa pe viciu va face ca pretul alcoolului sa urce peste media UE.

  • Profit de pe urma puilor de balene

    Anul acesta, peste 325.000 de pui de balena ar putea fi omorati pe coasta canadiana a Atlanticului la ordinul guvernului, lucru ce starneste, ca in fiecare an, proteste vehemente din partea activistilor pentru drepturile animalelor, informeaza The Times.

     

    Stephen Harper, premierul canadian, sustine ca vana-toarea puilor de balena este necesara pentru dezvoltarea economiei si pentru mediu, avand in vedere ca populatia balenelor aproape s-a triplat din 1970 incoace, ajungand aproape de 6 milioane. Activistii au atras de partea lor celebritati precum Sir Paul McCartney si pe sotia acestuia, Heather Mills McCartney, in incercarea de a aduce in lumina reflectoarelor ceea ce Societatea Mondiala pentru Protectia Animalelor numeste „cel mai mare si mai crud masacru al speciilor de animale marine de pe intreaga planeta“.

     

    De partea cealalta, pescarii de pe insulele izolate din Quebec si Newfoundland spun ca vanatoarea ii ajuta sa supravietuiasca in timpul iernii, in principal pentru ca proviziile de cod s-au imputinat substantial in ultimii zece ani. Vanatoarea a produs anul trecut venituri de 8,3 mil. lire sterline (peste 12 mil. euro).  Pescarii vand pieile, in principal industriei modei, apoi Norvegiei, Rusiei si Chinei. Grasimea o vand pentru ulei, castigand in jur de 34 de lire sterline (aproape 50 de euro) pentru o balena.

  • Celui care are i se va mai da

    Ca si in (multe) alte saptamani, omul de afaceri Dinu Patriciu a reusit sa scape din nou de cererea de arestare depusa de procurori pe numele sau. Dem-na de atentie – ca un posibil indicator pentru cursul viitor al evenimentelor – este maniera in care Patriciu a ramas in libertate de aceasta data.

     

    Dupa ce un judecator a corectat greseala initiala a procurorilor – speculata amplu de avocatii omului de afaceri – si l-a audiat pe Patriciu in dosarul cauzei in calitate de inculpat, acelasi procuror a decis ca nu exista motive suficiente pentru arestare. A fost prima data cand, potrivit procedurii judiciare, mandatul de arestare a fost judecat pe fond – adica s-au luat in considerare probele instrumentate in cauza si nu eventualele erori facute de procurori, ca pana acum.

     

    Daca decizia data de Tribunalul Bucuresti va fi confirmata de Curtea de Apel – care va judeca apelul depus de procurori -, ar insemna, pe de o parte, ca nu se va mai putea cere mandat de arestare decat dupa trimiterea dosarului in judecata, iar pe de alta parte, ca probele acuzarii sunt indeajuns de subtiri pentru a permite cercetarea in stare de libertate si, eventual, usurarea muncii avocatilor apararii in cazul unui proces.

     

    Daca pentru Patriciu lucrurile au mers bine saptamana trecuta, astfel incat acesta a putut sa-si proclame din nou increderea in justitie, nu la fel de norocos a fost deja incarceratul Ovidiu Tender. In cazul lui, manda-tul de arestare a fost prelungit cu inca 30 de zile, ceea ce l-a facut pe omul de afaceri sa-si proclame, in opozitie cu Patriciu, profunda neincredere in obiectivitatea justitiei.

  • Incalzirea pentru anticipate continua

    Registrul disputei politice a coborat iarasi o treapta saptamana trecuta, dupa ce liberalul Ludovic Orban a reluat tema delicata a locului femeilor in politica romaneasca – tema lansata de presedintele Traian Basescu atunci cand a trimis-o pe Lavinia Sandru pe centura politicii.

     

    Atacurile lui Orban la adresa Ralucai Turcan, a Mioarei Mantale si a Elenei Udrea au fost parate de libe-rali tot cu vorbe – in speta, cu argumentul ca s-ar cobori prea mult daca le-ar acorda mai multa atentie. Aceasta a lasat impresia ca liderii PNL nu ar fi chiar atat de revoltati pe cat ar fi dorit sa se creada, impresie consolidata de coincidenta care a facut ca tocmai acum premierul Tariceanu sa-l demita pe sotul liberalei Raluca Turcan de la conducerea Agentiei pentru Strategii Guvernamentale.

     

    Incidentul a reprodus la scara mica conflictul dintre principalele tabere ale coalitiei, unde Basescu si democratii lui Boc, dar si apropiatii lui Stolojan (liberalul care s-a inflamat cel mai tare dupa declaratiile lui Orban) raman in mod ireductibil de alta parte a baricadei decat liberalii lui Tariceanu sau Orban. Un scenariu vehiculat vineri specula ca, dupa raportul Comisiei Europene din 16 mai, partile ar urma sa oficializeze despartirea, pentru a provoca cat mai repede alegerile anticipate. Primul pas ar urma sa fie facut de PD – acuzat de mai multe ori ca actiunile sale din ultima perioada ar urmari un asemenea scop – prin retragerea ministrilor si, cu complicitatea presedintelui, blocarea formarii unui nou guvern.

     

    Liderul democrat Emil Boc a negat ca „s-ar fi discutat“ despre un astfel de proiect, fara a spune insa explicit ca n-ar fi posibil. De altfel, scenariul a parut cu atat mai plauzibil dupa ce, in premiera absoluta, presedintele Traian Basescu a refuzat saptamana trecuta numirea unui nou ministru pentru relatia cu Parlamentul, pe motiv ca omul ales de premierul Calin Popescu-Tariceanu ar fi mai potrivit in alta functie. Explicatia s-ar fi gasit in jocul fara manusi al prim-mi-nistrului, care nu s-a ingrijit sa se consulte cu presedintele inainte de a-i nominaliza un inlocuitor lui Bogdan Olteanu, proaspat promovat la sefia Camerei Deputatilor.

     

    Spiritele s-au inflamat din nou cand presedintele Romaniei s-a afisat la congresul popularilor europeni de la Roma cu sigla PD proiectata in fundal. Desi, la intoarcerea in tara, Basescu a incercat sa desfida criticile pe aceasta tema, fotografiile oficiale ale intrunirii au aratat ca el a fost singurul sef de stat care a avut in spate o sigla de partid, restul sefilor de state fiind acompaniati de steagul national.

     

    Mai departe, acelasi congres al popularilor europeni a fost prilejul pentru UDMR sa forteze – fara succes, dupa cum au informat, ritos, democratii – o solutie impusa in cazul legii minoritatilor. Gestul udemeristilor arata din nou la ce blocaj a ajuns colaborarea in cadrul puterii, atata vreme cat unul din partide incearca sa apeleze la o instanta superioara externa pentru un subiect teoretic transat deja cu partenerii de coalitie.

  • Poate n-au stiut ce voteaza

    Camera Deputatilor a aprobat saptamana trecuta, cu doar 22 de voturi impotriva, majorarea pragului de detinere a actiunilor la SIF de la 0,1% la 1%, nu numai pentru investitorii individuali, ci si pentru grupurile de investitori care actioneaza in mod concertat.

     

    Aceasta ar insemna ca ordonanta de Guvern pe aceasta tema ar trebui sa intre in vigoare in perioada urmatoare, odata ce a fost deja adoptata de Senat toamna trecuta. Totusi, prevederile ordonantei continua sa fie contestate ca fiind neconstitutionale de catre investitori si brokeri, care observa ca in momentul cand va intra in vigoare pragul de 1%, posesorii de titluri SIF care actioneaza concertat si detin peste 1% ar trebui sa-si vanda actiunile cumparate in mod legal, ceea ce ar incalca principiul ca nici o lege nu se aplica retroactiv.

     

    In plus, investitorii constransi sa-si vanda partea de actiuni care depaseste plafonul de 1% pot foarte bine sa demonstreze ca n-au reusit sa le vanda, daca le arunca in piata la un pret prea mare si nu gasesc cumparatori, ori daca pachetele sunt prea multe si prea mari pentru cererea de pe bursa. Iar presupunand ca investitorul incearca sa se conformeze cu orice pret legii, n-o poate face decat in conditiile in care pierde bani, pentru ca orice cantitate mare de actiuni plasata in piata intr-o perioada scurta de timp impinge inevitabil pretul in jos. Toate acestea l-au facut pe Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, sa aprecieze ca forma in care a fost adoptata ordonanta trebuie socotita o eroare legislativa si ca probabil deputatii nici macar n-au stiut ce voteaza.

     

    Este explicabil deci de ce adoptarea ordonantei a bulversat imediat bursa, actiunile SIF-urilor cazand in cateva minute dupa votul din Camera. Lucrurile s-au complicat dupa ce grupul PRM din Senat a acuzat o inginerie financiara, considerand ca Bursa ar fi trebuit sa opreasca tranzactionarea SIF inainte de inceperea votului si nu dupa ce acesta a avut loc, intarziere care a permis unora dintre investitori sa-si lichideze rapid pozitiile.

  • Economie cu lipici

    Care e cuvantul de legatura intre industria auto, productia bunurilor electronice si de uz casnic, constructii, textile sau high-tech? Mai simplu decat pare: adezivul. Desi ofera locuri de munca pentru 10.000 de persoane, industria cleiurilor si a adezivilor este deseori subestimata in Germania – liderul mondial in domeniu. Pentru ca partile unui automobil sa stea laolalta, sunt necesare intre 15 si 18 kilograme de adezivi, iar pentru asamblarea unui telefon mobil sunt folosite nu mai putin de zece cleiuri diferite, scrie Deutsche Welle.

     

    Germania exporta anual produse pentru lipit in valoare de 670 de milioane de euro, iar valoarea industriei se ridica la 2,7 miliarde de euro, adica 10% din piata globala. Principalul producator german de adezivi este Henkel, al carui sector destinat adezivilor de consum a inregistrat anul trecut o crestere a veniturilor de 20%, ajungand la 1,7 miliarde de euro. In Germania insa, industria adezivilor este reprezentata in cea mai mare parte de firme mici si mijlocii – in jur de o suta, dupa spusele lui Ansgar van Halteren, directorul IVK, o asociatie care reprezinta interesele producatorilor germani din industria adezivilor. In industria auto moderna, procesul de sudare a fost inlocuit cu cel de lipire.

     

    Adezivii moderni au o aderenta mai buna si impiedica procesul de ruginire a caroseriei. In plus, urmatoarea generatie de adezivi, asa-numitii adezivi „rezistenti la impact“, pot „absorbi“ impactul produs in urma unei coliziuni. „Practic, adezivii pot contribui in prezent la siguranta soferului“, spune van Halteren. Industria aeronautica moderna si tehnica medicala de ultima ora folosesc si ele diferiti adezivi. „In neurochirurgie sau microchirurgie, de exemplu, chirurgii au mai multa nevoie de adezivi decat de ac si ata“, spune van Halteren.

  • Amenintarea TVA

    Prin primavara trecuta circula ideea ca daca TVA s-ar majora pentru a contracara efectele fiscale ale cotei unice, s-ar da o lovitura indirecta si inflatiei, fiindca o crestere a principalei taxe pe consum ar reduce pofta de credite, de importuri si de shopping in general.

     

    Acum, in pline discutii despre ce ar fi mai oportun de modificat in Codul fiscal pentru la anul – nivelul TVA sau nivelul cotei unice de impo-zitare – guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a iesit la rampa ca sa denunte efectele inflationiste ale unei eventuale cresteri a TVA de la 19% la 22%. Guvernatorul Isarescu a prezentat un calcul dupa care o majorare TVA cu 3% in 2007 ar insemna o crestere a inflatiei cu 2%, intr-un an cand obiectivul de inflatie este de 4%. Dupa un an 2005 in care tinta de inflatie fixata de BNR a fost usor depasita, la 8,6%, iar obiectivul central de 5% pentru 2006 pare din start fixat prea sus, un astfel de efect potential al urcarii TVA il indreptateste pe Mugur Isarescu sa socoteasca inasprirea fiscalitatii in aceasta directie drept cel mai mare pericol la adresa tintei de inflatie.

     

    Deocamdata, in privinta oscilatiilor in jurul tintei de 5%, guvernatorul n-a mai facut comentariile din lunile trecute, care le-au sugerat analistilor ca mai realist ar fi sa ia in considerare o incheiere a acestui an cu o inflatie de 6,5% sau chiar ceva mai inalta. Dimpotriva, Isarescu si-a declarat increderea in continuarea dezinflatiei si, spre ilustrarea increderii, a anuntat ca mentine neschimbata rata dobanzii de politica monetara, lasand deschisa posibilitatea unei majorari abia pentru urmatoarea reuniune a Consiliului de Administratie al BNR pe tema politicii monetare, din 11 mai. In februarie, pentru a contracara presiunile inflationiste, BNR crescuse dobanda de la 7,5% la 8,5%, anuntand ca va recurge la toate parghiile pe care le are la dispozitie pentru a lupta cu cresterea preturilor.

     

    Acum insa, amanarea unei noi majorari de dobanda a fost interpretata in mod diferit de analisti si bancheri. Unii au pus-o pe seama ineficientei unei astfel de parghii in raport cu prea puternicele influente extramonetare asupra inflatiei (viitoarele majorari de tarife la utilitati); in sprijinul acestei teorii vin chiar declaratiile guvernatorului Isarescu, care a facut din nou apel la Guvern sa sprijine dezinflatia prin politici fiscale si salariale prudente. Altii sunt insa de parere ca amanarea majorarii de dobanda este o miscare strategica a BNR, care stie ca parghia dobanzii ar fi mai eficienta in a doua jumatate a anului, dupa majorarile de accize si de tarife la utilitati avute in vedere de Guvern pentru aceste luni.