“Am depăşit cu cinci procente ţinta de creştere pe care ne-am propus-o la începutul anului trecut”, a declarat Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast, referindu-se la această creştere.
2012 a fost anul în care s-au consolidat platformele industriale din Oradea, Ploieşti şi Roman, iar în luna martie, compania va începe producţia de mortare la Roman, urmând ca din aprilie să să pornească linia de polistiren . “Dacă anul 2012 a fost unul al extinderii noastre pe verticală, având în vedere toată această dezvoltare industrială, 2013 va fi un an al expansiunii pe orizontală, în care toate aceste centre vor livra produse în pieţele de proximitate”, a mai menţionat Marcel Bărbuţ.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
AdePlast, creşteri de 30% în 2012
-
Energia verde fierbe. Investiţii de 3 mld. euro aşteaptă cu sufletul la gură verdictul în „dosarul subvenţiilor“
Investitorii în energia verde, domeniu care a înregistrat un adevărat boom în ultimii trei ani atrăgând investiţii de peste 3 mld. euro, fierb în contextul în care bursa zvonurilor privind modificarea schemei de sprijin pentru acest sector creşte de la o zi la alta. Oficial nu se comunică nimic. Neoficial, toate scenariile se iau în calcul. Pe de o parte sunt banii deja alocaţi în acest domeniu, dar şi cele 4,5 miliarde de euro care ar putea fi atrase până în 2020, iar pe de altă parte este povara unor facturi tot mai mari, suportată mai ales de industrie. Presiunile sunt uriaşe, spun oamenii din piaţă. “Pentru anul acesta avem subvenţii în valoare de peste 500 de milioane de euro din schema de sprijin, iar 4% din scumpirea anunţată de 10% a facturii la energia electrică va veni numai din impactul mecanismului de susţinere a energiei regenerabile prin certificatele verzi. Concluzia o trageţi dumneavoastră”, a spus Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie, întrebat despre o posibilă modificare a schemei suport pe care România o aplică în acest moment pentru a-i sprijini pe investitorii în energie regenerabilă.
-
În timp ce investitorii şi brokerii sunt tot mai puţini de la o zi la alta, pe piaţa de capital a apărut o nouă meserie: „specialistul“
În timp ce numărul investitorilor la bursă şi al brokerilor scade puternic de la un an la altul, Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital (OPPC), asociaţie nou înfiinţată şi condusă de avocatul Cristian Duţescu, a înregistrat meseria de “specialist în piaţa de capital” în Codul Ocupaţiilor din România, demers prin care îşi propune să crească standardele profesionale ale persoanelor active în acest domeniu. “Încărcătura juridică a acestei noi profesii a reprezentat unul dintre motivele pentru care am demarat acest proiect. Primul pas pe care îl avem în vedere este ca în cadrul tuturor situaţiilor sau litigiilor care au drept obiect aplicarea dreptului pieţei de capital, fie că ne aflăm pe tărâm penal, fie că ne aflăm pe tărâm civil, instanţele de judecată sau organele de urmărire penală să aibă în vedere punctul de vedere al specialistului în piaţa de capital. În momentul de faţă orice persoană se poate prezenta în instanţă pentru a descrie cum funcţionează piaţa de capital. Pasul următor este autorizarea specialistului în piaţa de capital ca expert autorizat pe lista Ministerului Justiţiei”, a spus avocatul Cristian Duţescu, preşedintele OPPC. În perioada următoare, organizaţia va elabora standardele ocupaţionale ale specialistului în piaţa de capital pentru a fi avizate de Ministerul Muncii. Pentru a activa pe piaţa de capital, specialistul va avea nevoie de autorizarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, autoritatea de reglementare. Specialistul intră astfel pe lista ocupaţiilor specifice pieţei de capital, precum analist investiţii, agent de bursă, manager de fond de acţiuni sau consultant.
-
Electromagnetica vrea să vândă becuri LED de 10 mil. euro în 2014
Electromagnetica Bucureşti (ELMA), unul dintre cei mai mari furnizori locali de produse şi servicii pentru industria energetică, cu afaceri de circa 100 milioane de euro în 2012, ţinteşte venituri de 10 milioane de euro în 2014 din producţia corpurilor de iluminat cu LED. Electromagnetica activează pe mai multe segmente ale sectorului energetic, dar LED-urile sunt produsele de la care compania are cele mai mari aşteptări în perioada următoare în contextul în care comercializarea becurilor cu incandescenţă a fost interzisă în Uniunea Europeană de la 1 septembrie 2012. Becurile LED consumă cu 80% mai puţină energie decât cele incandescente şi au o durată de viaţă de zece ori mai mare decât acestea. Costul iniţial de achiziţie este însă mai ridicat, un bec cu LED-uri fiind de zece ori mai scump decât un bec obişnuit cu aceeaşi luminozitate. Anul trecut, vânzările corpurilor de iluminat cu LED produse de Electromagnetica au depăşit obiectivele firmei, ajungând la 3,2 milioane de euro, principalii clienţi fiind reţele comerciale precum Dedeman, Profi şi benzi năriile Lukoil. Compania este controlată de salariaţi, care deţin 30% din acţiuni, în timp ce SIF Oltenia are în jur de 21%.
Cititi articolull integral pe www.zfcorporate.ro
-
Porumboiu: Statul poate aduce la buget 9 mld. euro din vânzarea terenurilor agricole deţinute
Adrian Porumboiu, antreprenor care controlează grupul de firme Racova Vaslui, un business în agricultură şi industria alimentară de 140-150 mil. euro anual, spune că statul poate aduce la buget 9 miliarde de euro dacă scoate la vânzare cele 300.000 de hectare de teren arabil administrate în prezent de Agenţia Domeniilor Statului. “Premierului i-aş spune că dacă vrea şi are nevoie de bani la buget, statul ar putea să câştige această sumă din vânzarea celor 300.000 de hectare pe care le deţine şi pe care le ţine ca un cozonac pentru unii şi alţii. Aceste 300.000 de hectare au rămas o adevărată oază de bucurie. Trebuie să vorbim de o economie liberă şi nu de o economie de stat, iar cei care concesionează trebuie să ofere preţul de pe piaţă”, a declarat ieri la ZF Live Adrian Porumboiu.
-
CSA forţează printr-o normă asigurătorii să facă profit din RCA şi implicit să majoreze preţurile
Tarifele poliţelor de răspundere civilă auto (RCA) vor fi stabilite astfel încât subscrierile estimate pentru următoarele 12 luni să acopere riscurile asumate, cheltuielile aferente şi marja de profit a asigurătorului, după ce Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a publicat săptămâna trecută o normă în acest sens. “Pentru fiecare categorie de riscuri omogene considerate, asigurătorii au obligaţia de a stabili tarifele de prime astfel încât, cu o probabilitate de cel puţin 99,5%, primele estimate pe următoarele 12 luni să acopere toate riscurile asumate, toate cheltuielile aferente şi marja de profit a asigurătorului, cu respectarea legis laţiei şi a principiilor actuariale general acceptate”, se arată în ordinul CSA de aprobare a normei respective. Anterior, conform unui ordin al CSA din 2011, asigurătorii RCA erau obligaţi să stabilească tarifele de primă pentru fiecare categorie de vehicule, pe perioade de un an, astfel încât să garanteze îndeplinirea obligaţiilor, constituirea rezervelor tehnice şi plata contribuţiilor către anumite fonduri, precum şi acoperirea cheltuielilor de achiziţie şi de administrare.
-
Opinie Cristian Socol: De ce bugetul pe 2013 este pentru dezvoltare
Construcţia bugetului pe 2013 pleacă de la câteva ipoteze simple: prudenţă, corectitudine, transparenţă, ajustare calitativă, model inteligent de creştere economică, reducerea risipei, extinderea numărului de contribuabili ş.a.
Prudenţă. Pentru prima dată, proiecţia de buget pleacă cu o creştere economică realistă. 1,6% rată de creştere a PIB real în anul 2013 este o ţintă fezabilă, în condiţiile în care economiile rezultate din reducerea risipei vor fi direcţionate inteligent către stimularea mediului privat, singurul creator de valoare adăugată susţinută. Prudenţa caracterizează de fapt toţi indicatorii macroeconomici de fundamentare a bugetului pe 2013, începând de la deficitul bugetar estimat la 2,1% din PIB până la cifra privind numărul de angajaţi – 4,48 milioane persoane. Mai mult, ponderea estimată a veniturilor bugetare cuprinde exclusiv măsurile de taxare – plusul de 0,5% din PIB pe veniturile bugetare din 2013 reflectă strict pachetul fiscal aplicat de Ministerul Finanţelor. La solicitarea FMI, niciun leu în plus în programarea veniturilor din reducerea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea colectării, deşi Ministerul Finanţelor va propune un plan consistent în aceste direcţii. Plusul cert de venituri din aceste activităţi va servi drept finanţare a unor măsuri de stimulare, de ce nu reducerea CAS la angajator sau/şi implementarea programului pilot de reducere a TVA la grâu, făină şi pâine.
Corectitudine. Proiecţia de buget arată o prioritizare corectă a problemelor cu care se confruntă acum România şi a soluţiilor de rezolvare a acestor dezechilibre. Sunt prevăzute sume importante pentru plata arieratelor – un comportament corect în relaţia stat-privat, sunt stabilite clar în buget plata creşterilor salariale din 2012 şi a creşterii pensiilor cu 4%, plata creşterii salariilor bugetarilor cu 7,4%; creşterea salariului minim în două trepte, la 750 lei de la 1 februarie şi 800 lei la 1 iulie; plata arieratelor la medicamente (3,5 mld. lei) şi creşterea cofinanţării fondurilor europene cu 4 mld. lei (de la 17 miliarde la 21 miliarde). Există un impuls fiscal consistent pentru economie – statul va cheltui cu 15 miliarde de lei mai mult decât în 2012. Poate fi considerat un stimul pentru dezvoltare, mai ales că există angajamentul pentru prioritizarea proiectelor de investiţii şi creşterea efectului de multiplicare a acestor cheltuieli publice.
Transparenţă. Prezentarea prietenoasă a cifrelor din buget va fi continuată cu implementarea unei baze de date cu informaţii privind situaţia financiară curentă (şi istorică) a companiilor de stat aflate în proprietatea administraţiei publice centrale sau locale. Acelaşi principiu va fi extins pentru toate instituţiile publice.
Ajustare fiscală calitativă. În 2013, România va continua consolidarea fiscală în scopul reducerii deficitelor şi asigurării unui spaţiu fiscal necesar investiţiilor mai mari în educaţie, sănătate şi infrastructură. Consolidarea fiscală va fi una echitabilă, fără adoptarea de măsuri care să afecteze populaţia cu venituri reduse. Se va trece de la consolidarea fiscală pur cantitativă la creşterea calităţii acesteia prin reducerea risipei la cheltuielile publice, creşterea colectării veniturilor la buget şi reducerea evaziunii fiscale. România va continua corecţia fiscală mutând accentul pe mecanisme privind disciplina fiscală continuă, prioritizarea investiţiilor publice, reforme sustenabile în educaţie şi sănătate, dar şi scheme de stimulare a investiţiilor private în domenii cu valoare adăugată ridicată. Prioritare sunt reformele în administrarea companiilor de stat, în colectarea veniturilor fiscale, managementul cheltuielilor publice, în educaţie şi sănătate.
Creştere economică inteligentă. Se urmăreşte mărirea investiţiilor în energie, agricultură şi clustere de competitivitate, dar şi o creştere economică incluzivă. Miza prioritară este legată de creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, ca sursă principală de finanţare pentru investiţii în creşterea de competitivitate a economiei şi crearea de locuri de muncă. Accelerarea reformelor structurale în domeniile strategice şi stimularea utilizării rezervelor interne mari de eficienţă vor ajuta economia românească să-şi fructifice potenţialul de creştere economică (vor contribui la mărirea ritmului de creştere a PIB potenţial). Spaţiul fiscal creat din managementul mai bun al cheltuielilor publice va fi folosit pentru stimularea dezvoltării mediului de afaceri şi crearea de locuri de muncă. Reducerea poverii fiscale pentru agenţii economici corecţi, prin extinderea numărului de contributori la bugetul de stat, va stimula oferta agregată.
Reducerea risipei. Poate primul pilon în viziunea programării bugetare este legat de reducerea risipei. Monitorizarea strictă a execuţiei bugetare la principalii ordonatori de credite şi în sectorul companiilor de stat, transferul anumitor investiţii către finanţarea din fonduri europene şi prioritizarea investiţiilor pun stavilă în finanţarea ineficientă a găurilor negre din economie. Trebuie introduse contractele de performanţă pentru toate companiile de stat, cu indicatori clari, cuantificabili privind performanţa managerilor companiilor de stat. Controalele încrucişate pe buget, stabilirea de normative clare privind achiziţiile de bunuri şi servicii în aceste companii, încadrarea cu personal ş.a. ar fi de dorit pentru disciplina financiară în domeniu.
De ce proiecţia de buget poate stimula PIB-ul potenţial? Cheia este următoarea: se caută măsuri care cu minim de finanţare să aducă maximum de efecte de multiplicare, care să “atingă” atât creşterea ratei de ocupare, a factorului capital, cât şi stimularea Productivităţii Totale a Factorilor. Exemplu: măsura prin care se majorează deducerea suplimentară, la calculul profitului impozabil, pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, prin creşterea procentului luat în calcul, de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile. Stimulează firmele să investească în cercetare dezvoltare, productivitate mai mare, costuri mai reduse şi calitate mai bună, preţuri mai mici şi posibil profituri mai mari, încasări mai mari la buget. Mai apoi, prin folosirea unor tehnologii înalte, produsele fabricate în România vor fi mai ieftine si cu un grad de prelucrare mai mare, creşte competitivitatea României, cresc exporturile. Investiţiile în cercetare dezvoltare înseamnă crearea de locuri de muncă care presupun calificare înaltă, mărirea numărului de lucrători cu salarii mari. În plus, creşterea investiţiilor realizate de firme în cercetare dezvoltare presupune convergenţă către una dintre ţintele strategiei Europa 2020.
Cristian Socol este conferenţiar universitar la ASE Bucureşti, consilier personal al premierului pe probleme macroeconomice.
-
Procurorii greci au acuzat un fost angajat al FMI că a „umflat“ deficitul bugetar al ţării, în funcţie de care au fost stabilite măsurile de austeritate
Printre acuzaţi figurează şeful institutului – Elstat, Andreas Georgiou, un veteran cu o experienţă de 20 de ani la FMI, instituţie care în lumina efectelor pe care austeritatea le are asupra societăţii şi economiilor şi-a schimbat atitudinea şi recomandă acum mai mult stimul economic şi mai puţine reduceri de cheltuieli. Alături de şeful Elstat, procurorii urmăresc penal alţi doi experţi statistici ai institutului. Cei trei ar putea fi acuzaţi şi de corupţie şi fals în declaraţii, potrivit unei surse judiciare, care a precizat că aceştia riscă pedepse de până la 10 ani de închisoare. Ei au respins acuzaţiile, scrie Financial Times. Decizia procurorilor, care pune sub semnul îndoielii validitatea celui de-al doilea pachet de bailout al Greciei, de 172 miliarde euro, urmează unei anchete de 15 luni declanşate în urma unor acuzaţii făcute în 2011 de o profesoară de statistică, Zoe Georganta, după ce aceasta a fost concediată de la Elstat. Ea susţine că Georgiou şi echipa lui au folosit metode imprecise pentru a mări estimarea deficitului bugetar din 2009 de la 12% din PIB la 15,8% din PIB, nivel record în zona euro.
-
Combustibili ecologici pentru viitor: promovarea unui transport european competitiv
Transporturile reprezintă sectorul economic cu cel mai mare consum de carburanţi din UE – în special transportul rutier. Cu toţii ştim faptul că preţul acestuia la import este foarte probabil să crească pe viitor şi să fie, în general, mai greu de obţinut din anumite zone de instabilitate ale lumii. Ceea ce subliniază necesitatea dezvoltării şi promovării unor alternative ecologice inovatoare.
Este, de asemenea, o modalitate evidentă de a spori eficienţa economiei europene din punct de vedere al resurselor. Combustibili precum electricitatea, hidrogenul, gazele naturale, biogazul şi biocombustibilii lichizi pot contribui la diversificarea dependenţei Europei de un sigur tip de combustibil şi la reducerea semnificativă a emisiilor de carbon în sectorul transporturilor. Tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic le oferă, de asemenea, societăţilor din UE o oportunitate de afaceri extraordinară.
Combustibilii alternativi există deja şi, în multe cazuri, tehnologia este suficient de avansată încât să permită lansarea acestora pe piaţă. Există totuşi o discrepanţă între proiectele demonstrative de succes şi lansarea pe piaţa reală, pe care sectorul privat nu o poate acoperi.
Lansarea la scară largă a fost împiedicată de preţul de vânzare cu amănuntul ridicat al vehiculelor respective, de nivelul scăzut de acceptare în rândul consumatorilor şi de lipsa infrastructurii necesare pentru reîncărcare şi realimentare cu combustibil.
Consumatorii vor intra pe această piaţă doar dacă vor avea posibilitatea de a cumpăra vehiculele la un preţ rezonabil, în condiţiile existenţei unei infrastructuri suficiente şi accesibile. În caz contrar, piaţa nu va izbândi în ciuda investiţiilor enorme făcute.
La ora actuală, ne aflăm într-un cerc vicios.
Investitorii nu sunt siguri de noile pieţe şi nu investesc bani în infrastructura destinată combustibililor ecologici deoarece numărul de autovehicule şi nave este insuficient. La rândul lor, producătorii nu oferă vehiculele respective la preţuri competitive deoarece cererea din partea consumatorilor este insuficientă; consumatorii nu cumpără astfel de vehicule deoarece lipseşte infrastructura.
Se explică astfel de ce cetăţenii europeni nu au încă încredere să facă trecerea către alte tehnologii. Trebuie să impulsionăm dezvoltarea acestor pieţe noi astfel încât consumatorii, sectorul industrial şi cel de afaceri să înceapă să se bucure de beneficii.
Dacă infrastructura necesară ar fi mai extinsă – nelimitându-se la câteva oraşe, ci acoperind întreaga Europă – consumatorii ar câştiga încredere în tehnologiile în cauză.
La ora actuală, reţeaua europeană de alimentare cu energie, hidrogen şi gaze naturale pentru transporturi este pur si simplu insuficientă pentru a permite pătrunderea pe piaţă a combustibililor alternativi, motiv pentru care propun o strategie cuprinzătoare pe termen lung. Ideea de bază este asigurarea unui cadru juridic fiabil în vederea stimulării investiţiilor private într-o piaţă nouă. Pentru a crea condiţiile necesare ridicării nivelului de acceptare în rândul consumatorilor din întreaga UE, trebuie să stabilim o serie de obiective în ceea ce priveşte crearea infrastructurii necesare şi să asigurăm compatibilitatea acesteia.
Să luăm, de exemplu, propulsia electrică, una dintre principalele opţiuni pe termen lung pentru înlocuirea petrolului pe distanţe scurte şi medii. Având în vedere eficienţa energetică ridicată şi nivelul zero al emisiilor de gaze de eşapament, vehiculele electrice ar putea schimba radical modul de organizare, în special al zonelor urbane, din punct de vedere al mobilităţii.
Silenţioasele autobuze ultraecologice şi vehiculele de transport acţionate electric ar îmbunătăţi, de asemenea, calitatea vieţii urbane.
O mare parte din infrastructura necesară introducerii pe piaţă a vehiculelor electrice există deja, dar trebuie să fie puse la dispoziţie şi punctele de încărcare. În cazul vehiculelor electrice, ar trebui să fie asigurat un număr minim de puncte de încărcare în fiecare stat membru până în 2020, cel puţin 10% dintre acestea trebuind să fie accesibile populaţiei.
Gazele naturale lichefiate reprezintă singurul combustibil care ar permite atingerea, în limite rezonabile, a ţintelor privind emisiile în sectorul transportului naval. Dar lansarea pe piaţă se află, în mare parte, în stadiul de planificare, iar instalaţiile de alimentare cu carburant sunt foarte puţine. Acestea ar trebui construite în principalele porturi maritime, fluviale şi de canal din Europa, în cazul navelor, respectiv pe principalele autostrăzi, în cazul vehiculelor rutiere.
Dacă vorbim de o piaţă unică pentru combustibili alternativi veridică, trebuie să existe standarde comune privind infrastructura astfel încât cetăţenii europeni să îşi poată conduce şi reîncărca autovehiculele în acelaşi mod în întreaga Europă. Acest lucru presupune existenţa unor metode standard de reîncărcare şi realimentare la staţiile de alimentare, de exemplu aceleaşi tipuri de duze de alimentare cu combustibil şi de prize electrice. La ora actuală, consumatorii sunt nevoiţi să utilizeze diferite adaptoare, iar investitorii şi producătorii plătesc costuri de modernizare pentru a adopta noi sisteme de reîncărcare şi realimentare.
Această nouă bază de clienţi, respectiv piaţă, prezintă un potenţial ridicat pentru producătorii şi societăţile europene. La ora actuală, vehiculele electrice şi cele alimentate cu hidrogen sau gaze naturale deţin o cotă foarte redusă pe piaţa internaţională, cotă care va creşte cu siguranţă în viitor. În consecinţă, este o bună ocazie pentru producătorii de autovehicule şi echipamente de transport din UE să devină lideri mondiali în acest sector aflat în dezvoltare şi să îşi sporească competitivitatea la nivel mondial. Va fi astfel stimulată creşterea economică în Europa şi vor fi create noi locuri de muncă, în special la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii.
Principalul obstacol în calea accelerării dezvoltării viitorilor combustibili utilizaţi în transporturi este reprezentat de nesiguranţa cererii din partea producătorilor, a investitorilor şi a consumatorilor. Este timpul să le transmitem tuturor semnale clare prin crearea condiţiilor necesare achiziţiei acestui tip de combustibili şi de vehicule de pe piaţa UE.
Siim Kallas este, totodată, vicepreşedinte al Comisiei Europene. Alte opinii pe zf.ro/opinii