Din 1990 şi până în 2011 gradul de urbanizare al României a îngheţat. Dacă în 1990 în mediul urban trăiau 54,3% din populaţia României, 21 de ani mai târziu procentul a avansat cu doar 0,6% – la 54,9%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Cum urbanizarea este asociată cu un nivel de trat mai ridicat al populaţiei, rezultă că, de la revoluţie încoace, România a bătut pasul pe loc. Dezvoltarea ansamblurilor rezidenţiale în jurul oraşelor având caracteristici urbane nu compensează dezastrul din industrie care i-a forţat pe mulţi oameni rămaşi fără slujbe să se întoarcă la ţară sau să plece aiurea. Mai grav decât nivelul modest al urbanizării este faptul că ruralul românesc are ca principal atribut sărăcia, spun sociologii şi specialiştii în geografie economică. Nu a locui într-o zonă rurală este marea problemă, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti. “Problema este că locuitorii din ruralul românesc stau extrem de prost la alimentarea cu apă curentă, nu au încălzire centrală, nu au toalete. Totul se reflectă în nivelul de trai, în nivelul de sănătate”.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Iaciu, SIF4: Predarea controlului asupra SIF Muntenia va fi doar cu acordul acţionarilor
Trecerea SIF Muntenia, cu active în gestiune de peste un miliard de lei, sub controlul indirect al SIF Banat-Crişana ar putea aduce o situaţie mai bună, însă aceast transfer nu se poate realiza fără acordul acţionarilor SIF Muntenia, este de părere Gheorghe Iaciu, proprietarul complexului comercial Doraly din Afumaţi şi cel mai mare acţionar al SIF Muntenia. Dragoş Bîlteanu, preşedintele SIF Banat-Crişana, a anunţat vineri, 15 februarie, pe bursă că societatea pe care o conduce are intenţia de a prelua controlul SAI Muntenia Invest de la Grupul Financiar Muntenia, societate condusă de Gabriel Filimon, directorul executiv al SAI Muntenia Invest. Din iulie 2012, Gabriel Filimon este în conflict deschis cu omul de afaceri Gheorghe Iaciu după ce acesta din urmă a schimbat Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor SIF Muntenia înlocuind membrii susţinuţi de Filimon cu propriii oameni.
-
Köber: Legea insolvenţei favorizează excesiv datornicii
Aurel Köber, omul de afaceri din Piatra-Neamţ care controlează unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală de lacuri şi vopsele, compania Köber, spune că una dintre cele mai mari provocări din sectorul în care activează se leagă de fenomenul insolvenţei, sub umbrela căreia o serie de companii au încercat să se adăpostească în ultimii ani. “Riscurile au crescut foarte mult în ultimii ani ca urmare a unei legi a insolvenţei ce favorizează în mod excesiv datornicii în dauna creditorilor. Intrarea în insolvenţă a partenerilor ne-a afectat şi pe noi, ca şi companie, dar şi întreaga industrie a lacurilor şi vopselelor. Se majorează riscul potenţial, în sensul că trebuie să fim mai atenţi la situaţia partenerilor, pentru că nu ştim dacă vor mai fi solvabili peste o lună sau nu. Nu e normal ca acest lucru să se întâmple”, spune Köber. Cifra de afaceri a companiei Köber a scăzut în 2012 cu circa 5% faţă de anul anterior, până la 37,1 milioane de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de Köber.
-
Nivel record în luna ianuarie la producţia şi exportul de maşini
Producţia de autovehicule în România a atins luna trecută un nou maxim istoric pentru luna ianuarie, atingând un nivel de aproape 35.000 de unităţi, în creştere cu 35% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit statisticilor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).
Anul acesta pentru prima dată în ianuarie şi Ford a contribuit la producţia de autoturisme, la Craiova fiind asamblate peste 6.000 de B-Max. Dacia a produs restul de 29.000 de maşini la Mioveni, valoare susţinută de noile Logan şi Sandero lansate în a doua parte a anului trecut.
“Era normal ca în prima lună din an să crească producţia datorită demarării producţiei la Ford Craiova, dar şi noilor modele Dacia. Cu toate acestea, 2013 se anunţă un an foarte greu. Dacă suntem foarte optimişti la începutul acestui an am putea suferi o mare dezamăgire în cursul anului”, a spus Constantin Stroe, vicepreşedintele Dacia şi preşedinte al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România.Pe fondul creşterii producţiei, şi exporturile au avansat luna trecută cu 7,8%, la aproape 27.900 de autovehicule, cel mai ridicat nivel atins vreodată în ianuarie.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
-
Trei sute de mii de proprietari de maşini au câştigat în instanţă restituirea taxei de poluare
Trei sute de mii de proprietari de maşini au câştigat în instanţă restituirea taxei de poluare, Administraţia Fondului pentru Mediu primind, în luna ianuarie, cereri de restituire în valoare totală de 19 milioane de lei, din care au fost achitaţi 14 milioane de lei. Instanţele au dat aproximativ 300.000 de soluţii definitive prin care se dispune restituirea taxei auto proprietarilor care au achitat această taxă “considerată de Justiţie ilegală”, a declarat ieri, la Ploieşti, ministrul mediului Rovana Plumb. Ea a precizat că, în luna ianuarie a acestui an, Administraţia Fondului pentru Mediu a primit solicitări pentru restituirea taxei auto în baza deciziilor instanţelor de judecată în cuantum de 19 milioane de lei, în condiţiile în care veniturile acestei instituţii sunt cu cinci milioane de lei mai mici decât valoarea totală a solicitărilor primite din partea celor care au câştigat prin justiţie restituirea taxei auto. “Din păcate, din bugetul Fondului pentru Mediu constituit din veniturile prin colectarea taxelor, cea mai mare parte, 70 la sută cel puţin, se duce către restituirea fostei taxe auto către cetăţeni. Pentru luna ianuarie am avut încasări din înmatricularea maşinilor la nivelul Administraţiei Fondului pentru Mediu de 14 milioane de lei şi am avut de restituit către cetăţeni o sumă în cuantum de 19 mil. lei, fapt pentru care împreună cu Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Justiţie trebuie să găsim acele soluţii prin care cetăţenii să poată să primească sumele declarate prin justiţie ca fiind luate în mod ilegal”, a afirmat ministrul.
-
O nouă discuţie între economişti: Modelul de creştere economică trebuie regândit. Trebuie să vedem cum repornim principalele motoare
România are stabilitate macroeconomică, dar nu este suficient, fiind necesare regândirea modelului de creştere economică şi pornirea acelor motoare care să ducă la un avans mai mare al PIB. Aceasta este una dintre concluziile experţilor prezenţi ieri la evenimentul de lansare a studiului Băncii Mondiale “Golden Growth: Restoring lustre of the European economic model”. Noul model de creştere sustenabilă pentru România continuă să rămână încă o provocare, în timp ce economia lâncezeşte. Anul trecut, România a evitat recesiunea la limită, înregistrând o creştere anemică a PIB de doar 0,2%. Necesitatea unui nou model de creştere economică pentru România a fost adusă în discuţie de nenumărate ori de către specialişti, încă de când România a intrat în criză, în toamna anului 2008, iar în ultimele săptămâni opiniile pe această temă s-au înmulţit.
-
ANZAG a dat 35,5 mil. euro în 2012 pentru achiziţia a 20% din Farmexpert
Grupul german ANZAG a cheltuit anul trecut 35,5 milioane de euro pentru achiziţia a încă 20% din acţiunile distribuitorului farmaceutic Farmexpert, sumă care cuprinde atât preţul plătit către fondatorul companiei Eugen Banciu, cât şi cheltuielile aferente achiziţiei. “În cursul exerciţiului financiar 2011/12 o altă participaţie de 1% din ARMILA (Lituania) a fost achiziţionată pentru 225.000 euro şi alta de 20% din Farmexpert pentru 35,516 milioane euro (inclusiv costurile aferente achiziţiei)”, se arată într-un raport al ANZAG. Omul de afaceri Eugen Banciu a vândut în 2006 un pachet de 60% din acţiunile companiei pe care a fondat-o în 1996. Potrivit rapoartelor grupului german, costul achiziţiei a fost de 29,2 milioane de euro.
-
SIF Banat-Crişana a fost ieri în prim-plan pe bursă
Bursa a scăzut ieri cu 0,49% (indicele BET-C), într-o piaţă unde acţiunile SIF Banat-Crişana (SIF1) au avansat cu 1,83% şi au înregistrat cel mai ridicat rulaj din ultimele luni după anunţul de vineri privind intenţia SIF Banat-Crişana de a prelua firma care administrează SIF Muntenia (SIF4). Anunţul de vineri a dus la creşteri de aproximativ 2% pe acţiunile SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia în prima jumătate de oră, însă ulterior investitorii au vizat doar titlurile SIF Banat-Crişana. Interesul mai ridicat decât în alte şedinţe pentru acţiunile SIF Banat-Crişana s-a văzut în primul rând în volumul ridicat de tranzacţionare şi într-o mai mică măsură în evoluţia preţului. Astfel, aceste acţiuni au deschis în creştere cu 2,6% pentru ca apoi pentru scurt timp să scadă cu 0,9%. După corecţia uşoară, preţul a revenit pe verde, iar la închiderea şedinţei, aceste acţiuni erau cotate la 1,336 lei, preţ în creştere cu 1,83%, şi înregistrau primul rulaj din piaţa principală, de 2,8 milioane de lei.
-
Candidatul pro-austeritate câştigă primul tur al alegerilor prezidenţiale din Cipru. Ţara face un pas înainte spre pachetul de salvare din partea FMI
Cipru, a cincea economie din zona euro care riscă să intre în faliment, a făcut un pas înainte în vederea obţinerii unui ajutor financiar din partea creditorilor internaţionali, deoarece primul tur al alegerilor prezidenţiale de duminică a fost câştigat de Nicos Anastasiades, care a promis că va implementa măsuri de austeritate, va susţine privatizările şi va negocia un acord de bailout cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), scrie Financial Times. Candidatul de dreapta Nicos Anastasiades a obţinut 45,5% din voturi, ceea ce înseamnă că va fi organizat un nou tur de scrutin în care principalul său adversar va fi Stavros Malas, care a fost ales de 26,9% din electorat. Malasa este susţinut de partidul comunist Akel din care face parte şi fostul preşedinte cipriot Demetris Christofias. Pe locul trei s-a clasat independentul George Lilikas, cu 24,93%. Al doilea tur de scrutin va avea loc pe 24 februarie. “Acest rezultat se va transforma duminica viitoare într-un mandat clar pentru formarea unui guvern care va trebui să salveze naţiunea. Astăzi a început drumul spre o nouă eră”, a declarat Anastasiades după aflarea rezultatelor.
-
Alegerile parlamentare din Italia riscă să afecteze semnificativ economia fragilă a ţării
Pe măsură ce alegerile parlamentare din Italia se apropie, analiştii avertizează că lupta strânsă dintre partidele politice aflate în cursa parlamentară poate întârzia alegerea unui nou guvern, ceea ce ar afecta semnificativ economia fragilă a Italiei. “Alegerile din Italia rămân un eveniment cu un grad de risc ridicat. Riscul constă într-un rezultat neconcludent care să nu certifice victoria clară a unui partid prin majoritate de voturi. Acest lucru ar putea conduce la un blocaj, fiind necesară reluarea alegerilor”, a declarat un analist al băncii elveţiene Credit Swiss pentru Bloomberg. Conducătorul Partidului Democratic (PD) Pier Luigi Bersani este sprijinit de 33,8% din italieni, cu doar 5,7 puncte procentuale mai mult faţă de fostul premier Silvio Berlusconi, potrivit sondajelor publicate înainte de 9 februarie. Pe locul trei se află actorul, comicul şi bloggerul italian Beppe Grillo, preferat de 18,8% din populaţie. Ultimul loc îi revine lui Mario Monti, premierul tehnocrat aflat la conducerea guvernului până în decembrie anul trecut şi creatorul programului de măsuri de austeritate pentru reconsolidarea economiei italiene. El a obţinut un scor de 13,4% în sondaje. Ultimele două luni de campanie s-au transformat într-o competiţie de promisiuni legate de reducerea taxelor. Austeritatea a fost un termen evitat în discursurile candidaţilor. Berlusconi le-a promis italienilor că va forţa Germania să relaxeze politica bugetară a UE.