România este pe locul 54 în lume în funcţie de mărimea Produsului Intern Brut (PIB), cu patru poziţii deasupra Ungariei şi cu mult peste Bulgaria, iar următoarea ţintă este depăşirea Cehiei, o ţară cu o populaţie la jumătate decât cea a ţării noastre, pentru a putea intra în primele 50 de economii. Cu un PIB de 128,844 miliarde dolari – estimări FMI pentru 2012, Ungaria se află pe locul 58 în clasamentul mondial al economiilor. Bulgaria, cu o economie de 50,806 miliarde dolari, ocupă poziţia 75. Dintre economiile est-europene, cel mai accesibil competitor pentru România pare a fi Cehia, care cu un PIB de 193,513 miliarde de dolari stă la limita inferioară a topului 50. Această ţară are o populaţie de 10,5 milioane de locuitori, faţă de 19 milioane, cât are România.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Băncile europene sunt ameninţate de reguli mai stricte de transparenţă
Băncile europene riscă să fie obligate să facă publice impozitele şi taxele plătite, precum şi profiturile obţinute în fiecare stat în parte, scrie Financial Times. Problema transparenţei mai mari a băncilor a fost dezbătută la cele mai recente discuţii ale parlamentarilor europeni referitoare la reglementarea sistemului bancar. Parlamentul European (PE) face presiuni pentru reglementări mai stricte privind transparenţa bancară şi solicită reducerea bonusurilor primite de bancheri în legea prin care se vor implementa reglementările acordului internaţional Basel III. Cerinţele de transparenţă bancară sunt susţinute pe deplin de Comisia Europeană, însă statele membre ale UE se opun iniţiativei. Spre exemplu, banca britanică Barclays ar trebui să publice profiturile obţinute şi taxele plătite în fiecare ţară unde îşi desfăşoară activitatea – din Marea Britanie până în Zimbabwe. Băncile se tem că noile reglementări – care le vor schimba complet practicile de contabilitate şi le vor face vulnerabile presiunilor publice privind plata impozitelor – ar putea fi aprobate în cadrul legii.
-
Bursa a închis ieri la cel mai ridicat nivel din ultima lună
Bursa de la Bucureşti a crescut cu 1% şi a încheiat ziua la cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni, într-o piaţă unde tranzacţiile cu acţiunile Fondului Proprietatea (FP), Banca Transilvania (TLV) şi OMV Petrom (SNP) au asigurat 70% din lichiditatea de peste 15 milioane de lei. Piaţa a fost pe verde încă din primele minute şi spre deosebire de şedinţele precedente investitorii au început să fie mai activi la tranzacţionare. Interesul a fost mai ridicat doar pe câteva titluri, astfel că la închiderea pieţei principale rulaje de peste 50.000 de lei înregistrau doar acţiuni emise de 14 din cele 79 de companii listate pe primele trei categorii şi la secţiunea titlurilor internaţionale. “În piaţă există ordine de cumpărare doar pentru anumite acţiuni, în special bluechip-uri (cele mai lichide acţiuni – n.red.).
-
Garanti taie 0,3 puncte din dobânzile la depozitele în euro, până la maxim 2,65% pe an
Garanti, o bancă de talie medie controlată de unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Turcia, a redus cu 0,3 puncte procentuale dobânda la depozitele în euro ale clienţilor persoane fizice, până la maxim 2,65% pe an. Clienţii care constituie depozite prin internet banking primesc însă în continuare un bonus de dobândă de 0,15% faţă de nivelul standard. Cea mai mică dobândă, de 2,4% pe an, este acordată pentru sumele depuse pe o lună în timp ce scadenţele de 3, 6 şi 12 luni sunt bonificate cu 2,65% pe an. Şi depozitele în euro atrase de la companii au dobânzi mai mici începând de astăzi, acestea situându-se între 2,2% şi 2,4% pe an. Dobânzile la depozitele în dolari atrase de la populaţie şi companii au fost reduse, de asemenea, cu până la 0,2 puncte procentuale. Acestea se situează în prezent în intervalul 2,1-2,7% pe an. Mai multe bănci au redus dobânzile la depozite de la începutul acestui an atât la lei, cât şi la valută.
-
Maghiarii de la OTP îşi tentează clienţii cu dobânzi de 7% pe an la depozitele în lei
OTP Bank, subsidiara locală a grupului maghiar cu acelaşi nume, caută să atragă mai multe resurse de la clienţi cu un depozit la termen pe 123 de zile (patru luni) cu dobândă de până la 6,9% pe an la lei şi 4,1% pe an la euro. Dobânda maximă, de 6,9% pe an la lei şi 4,1% pe an la euro, este acordată pentru sumele care depăşesc 12.000 de lei şi respectiv 5.000 de euro. Clienţii care constituie un depozit prin serviciul de internet banking primesc un bonus de dobândă de 0,2% la lei şi 0,1% la euro. Suma depusă şi dobânda aferentă sunt virate automat la scadenţă în contul curent al clientului. Oferta maghiarilor vine în contextul în care dobânzile la depozite au scăzut constant în ultimele luni, iar multe dintre ofertele existente pe piaţă nici măcar nu mai acoperă rata inflaţiei, care a urcat la 6% în ianuarie şi s-ar putea menţine la un nivel ridicat şi în lunile următoare. În prezent, foarte puţine oferte mai afişează dobânzi de peste 6% pe an la lei şi 4% pe an la euro.
-
Fondurile Zepter au primit acordul CNVM să investească pe bursele sârbeşti
Societatea de administrare Zepter Asset Management, controlată de firma elveţiană United Business Activities Holding AG, a primit acordul de la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) ca cele trei fonduri mutuale pe care le gestionează să poată investi în acţiuni şi instrumente monetare tranzacţionate pe bursele din Belgrad şi Banja Luka din Republica Srpska. Astfel, fondul Zepter Acţiuni, cu active în gestiune de 10 mil. lei, alături de fondurile diversificate Zepter Mixt (6 mil. lei) şi Zepter Obligaţiuni (active de 4,25 mil. lei) vor putea investi o parte din activele proprii pe cele două burse. Bursa din Belgrad are o capitalizare de 7 mld. euro, de două ori mai mică decât cea a bursei de la Bucureşti, iar Bursa din Banja Luka are o capitalizare de circa 2 mld. euro. Zepter AM este printre singurii administratori care au solicitat permisiunea de a investi pe pieţe din afara Uniunii Europene, mai mici decât piaţa locală de capital. Pe piaţa locală activează peste 60 de fonduri mutuale cu active nete totale de 9 miliarde de lei.
-
Fondurile Raiffeisen vor avea comision de retragere pentru investiţiile sub un an
Societatea Raiffeisen Asset Management (RAM), al doilea cel mai mare manager de fonduri mutuale din România, cu active în gestiune de 3,7 miliarde de lei, a introdus comisioane pentru răscumpărările făcute de investitori mai devreme de un an de zile. Mai exact, pentru fondurile cu un profil de risc mai ridicat, precum Raiffeisen Prosper, Raiffeisen Benefit, Raiffeisen Confort şi Raiffeisen Confort 2, managerul percepe un comision negociabil de maxim 3% din valoarea unităţilor de fond răscumpărate dacă investitorul se retrage din fond mai devreme de 365 de zile. Pentru o investiţie egală sau mai mare de 365 de zile, managerul nu percepe comision de răscumpărare. În cazul fondurilor cu risc scăzut, cum sunt fondurile Ron Plus şi Euro Plus comisionul de răscumpărare este negociabil de maxim 1% din valoarea unităţilor de fond retrase dacă investiţia are o durată de sub 365 de zile.
-
Marea Britanie încasează 2,3 mld. lire sterline la licitaţia 4G, cu un miliard de lire sub aşteptări
Guvernul britanic a finalizat miercuri licitaţia pentru frecvenţele de telecomunicaţii 4G, prin care a atras 2,3 miliarde lire sterline (2,6 miliarde euro), cu 1,2 miliarde lire mai puţin decât suma ţintită de Trezorerie, potrivit Guardian. Ministrul finanţelor George Osborne spera să obţină la bugetul de stat cel puţin 3,5 miliarde lire sterline prin vânzarea accesului la spectrul de comunicaţii de mare viteză 4G către companiile telecom. Trezoreria a inclus în toamna anului trecut suma în veniturile prognozate pentru acest an pentru a argumenta promisiunea că împrumuturile contractate de stat nu vor creşte în anul financiar 2013, decizie controversată la acea dată. În anul 2000, licitaţia pentru frecvenţele 3G, cele mai larg răspândite în prezent, a atras 22,5 miliarde lire sterline.
-
Holdingul german ProCredit vrea să preia încă 67,7% din ProCredit Bank România
ProCredit Holding, grupul financiar german care deţine 32,2% din capitalul ProCredit Bank România, intenţionează să preia participaţiile celorlalţi acţionari ai băncii locale, urmând să controleze practic toate acţiunile. ProCredit Bank România, înfiinţată în urmă cu 10 ani, a avut de la început un acţionariat eterogen. La sfârşitul lui 2011 alături de ProCredit Holding figura în acţionariat una dintre cele mai puternice bănci germane Commerzbank, cu 19,3% din capital, însă aceasta a anunţat de anul trecut renunţarea la participaţie. În acelaşi timp, BERD avea 17,1%, banca de dezvoltare a statului german KFW avea aproape 14%, IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale – 12,6%, iar compania germană de consultanţă IPC – circa 5%. Toate aceste participaţii urmează, aşadar, să fie preluate de ProCredit Holding – un grup cu sediul în Frankfurt dedicat investiţiilor în servicii financiare pe pieţe ale statelor în curs de dezvoltare. Astfel, sub brandul ProCredit funcţionează mai multe bănci mici din Europa de Est, Africa şi America Latină.
-
Profi a ajuns la 151 de magazine
Retailerul Profi, controlat de fondul de investiţii Enterprise Investors, a deschis la Bacău primul său magazin din acest oraş şi cea de-a 151-a unitate a reţelei. Profi a mai deschis de la începutul acestui an un singur magazin şi până la finalul anului vrea să mai deschidă alte 44. Fiecare magazin al lanţului de supermarketuri Profi are zilnic 1.000-1.200 de clienţi, fiecare lăsând la casă în medie 20 de lei. În acest context, fiecare unitate are venituri anuale de 8 mil. lei (1,8 mil. euro). Reprezentanţii companiei nu oferă cifre concrete despre afacerile din 2012, însă spun că păstrează trendul pozitiv înregistrat în 2011 comparativ cu 2010. Cifra de afaceri a Profi a crescut în 2011 cu 50% comparativ cu anul anterior, până la 220 de milioane de euro. Dacă ritmul de creştere al afacerilor s-a menţinut şi anul trecut, businessul grupului a urcat la 330 mil. euro.