“Situaţia tensionată din zona euro afectează cererea externă şi finanţarea. Vom avea două trimestre de scădere economică pentru România: trimestrul IV şi trimestrul I, pe date ajustate sezonier. Nu este recesiune. O privesc mai degrabă ca o probabilitate ridicată să avem două trimestre consecutive de contracţie. Finanţarea de la străini a scăzut. Singura şansă să creştem sunt fondurile euopene să acopere finanţarea”, a spus Chidesciuc. În weekend se vor întâlni liderii europeni pentru a stabili planul de ieşire din criza datoriilor suverane a zonei euro, dar sunt multe întrebări rămase fără răspuns iar pieţele financiare aşteaptă fi soluţii reale. “Aşteptările pieţei sunt mari, într-adevăr, aş spune eu că deocamdată cel puţin din ce a transpirat în presă că nu prea există înţelegere între liderii europeni legat de ceea ce se întâmplă”.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Un zbor Lufthansa, deviat din cauza unui miros suspect
Avionul Airbus A320, cu 85 de pasageri şi şase membri ai echipajului la bord, a aterizat fără probleme pe aeroportul din Zurich vineri, la ora locală 8.25 (9.25, ora României), potrivit unui comunicat al poliţiei cantonale.
Trei membri ai echipajului au fost transportaţi la spital, pentru controale medicale.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Politicienii trebuie să facă în trei zile ce nu au făcut în doi ani
Astăzi cei 17 miniştri de finanţe ai zonei euro se vor întâlni la Bruxelles, iar omologii lor din celelalte zece state ale UE li se vor alătura mâine, urmând ca duminică şefii de stat şi de guvern să se reunească pentru a aproba pachetul de măsuri anticriză pe care investitorii îl aşteaptă de o bună bucată de vreme. Întâlnirile au fost programate la sfârşitul săptămânii pentru ca pieţele financiare să fie închise şi astfel să aibă “linişte” atunci când vor lua deciziile deoarece toată lumea se teme de reacţia investitorilor. Miza reuniunii este mare deoarece guvernele lumii, băncile, investitorii şi populaţia deopotrivă nu mai au răbdare cu liderii europeni şi solicită un pachet de măsuri anticriză coerent şi cuprinzător care să restabilească încrederea investitorilor şi să pună capăt turbulenţelor. Elita politică europeană nu s-a mai aflat niciodată sub o astfel de presiune, iar axa Berlin-Paris a fost rareori atât de divizată. În acelaşi timp, băncile au turnat gaz pe foc după ce şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann, unul dintre susţinătorii activi ai celor mai mari bănci din lume, a declarat că se va opune unei recapitalizări forţate a băncilor şi unui writedown (reducerea valorii contabile) al datoriilor Greciei, scrie publicaţia germană Der Spiegel.
-
Ultima dorinţă a lui Steve Jobs
Primele informaţii care s-au scurs din mult-aşteptata carte relevă aversiunea lui Jobs faţă de intrarea Google pe piaţa sistemelor de operare pentru dispozitive mobile, el declarând la un moment dat că va cheltui “tot ce are Apple” pentru a opri ceea ce el vedea ca un furt de idei. “Voi distruge Android pentru că e un produs furat. Sunt gata să pornesc un război termonuclear în privinţa asta”, ar fi susţinut Jobs, conform biografiei citate de Associated Press. Informaţia publicată de agenţia de presă nu merge mai departe însă să explice de ce Apple a acţionat în judecată doar producătorii de telefoane care foloseau Android şi nu a chemat la tribunal şi pe Google.
-
Şeful Commerzbank cere Greciei să declare insolvenţa: Ţara nu poate fi ajutată
“Nu este destul să avem deprecieri în portofoliile băncilor”, a afirmat Blessing într-un interviu publicat vineri, adăugând că Grecia nu poate fi ajutată, iar pieţele nu vor fi calmate fără o restructurare reală a datoriei statului elen.
Întrebat dacă băncile vor contribui voluntar la rezolvarea problemelor, şeful Commerzbank a afirmat: “Ar fi pe bază de voluntariat numai dacă Grecia s-ar declara în insolvenţă”.
“Dacă Troika (UE, FMI, BCE – n.r.) s-ar asigura că următoarea tranşă nu va fi plătită, atunci insolvenţa Greciei ar fi posibilă. Renunţarea voluntară la plăţi aferente obligaţiunilor, fără insolvenţă, este otravă pentru credibilitatea obligaţiunilor guvernamentale, chiar şi ale altor ţări”, a spus el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Dacian Cioloş, “consternat” că programul de ajutor alimentar pentru săracii Europei n-a fost deblocat
“În aceste ultime zile, în aceste ultime ore, Comisia Europeană a făcut tot ce i-a stat în putere şi şi-a asumat toate responsabilităţile pentru a face posibil un acord. Argumentele tehnice sau juridice avansate de unele state membre pentru a respinge acest program sunt depăşite”, a spus Cioloş. “Vreau să asigur beneficiarii acestui sprijin şi organizaţiile caritabile de angajamentul Comisiei Europene de a susţine şi de a permanentiza acest program. Mai este încă timp pentru a acţiona. Mai este încă timp pentru ca acele state membre care blochează decizia să revină asupra poziţiei lor”.
Programul european de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate (PEAD) este una din principalele surse de aprovizionare ale organizaţiilor caritabile europene. De exemplu, 51% din produsele distribuite în 2010 de Federaţia Europeană a Băncilor de Alimente au venit din PEAD. În fiecare an, mai mult de 18 milioane de persoane din 20 de state membre ale Uniunii Europene beneficiază de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul acestui program.
În urma deciziei Curţii de Justiţie din 13 aprilie, care a declarat ilegale dispoziţiile vechi ale planului pentru 2009, ce prevedea achiziţia de pe piaţă a produselor alimentare, planul pentru anul 2012 a trebuit să fie adoptat cu un buget mult mai redus. La 10 iunie, Comisia Europeană a fost nevoită să adopte un plan pentru 2012 limitându-l la stocurile de intervenţie disponibile, ceea ce reprezintă un buget de 113,5 milioane de euro, adică mai puţin de un sfert din planurile precedente. Bugetul PEAD pentru 2011 este de 480 de milioane de euro.
Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Olanda şi Cehia s-au opus reducerii bugetului la nivelul de 113,5 milioane de euro, motivând că stocurile de produse care stau la baza programului s-au redus drastic, ajungând să fie înlocuite aproape cu totul de achiziţii de produse, finanţate prin Politica Agricolă Comună. Cele şase state apreciază că Politica Agricolă Comună n-ar trebui să aibă însă de-a face cu PEAD, care ar trebui să rămână în sarcina statelor membre şi să fie finanţat de acestea din bugetele lor de asistenţă socială.
Dacian Cioloş, în schimb, a propus ca finanţarea prin PAC să continue încă doi ani, urmând ca abia din 2014 finanţarea programului să fie înlocuită cu fonduri de la statele membre, prin programe sociale la nivel naţional.
Pentru a depăşi dificultăţile juridice apărute astfel, Comisia Europeană a adoptat în procedură de urgenţă, la 3 octombrie, o nouă propunere amendată, care adaugă o a doua bază legală (Articolul 175(3) coeziune socială) bazei legale agricole existente, propunând o finanţare exclusivă din bugetul Uniunii Europene.
La 17 septembrie 2010, Comisia adoptase deja o propunere revizuită a regulamentului de bază al PEAD. Dincolo de alinierea la Tratatul de la Lisabona, principalele modificări au avut în vedere introducerea unei cofinanţări naţionale mai avantajoase (de 25% şi de 10% pentru statele membre beneficiare ale Fondului de Coeziune) faţă de 50% şi de 25% în propunerea iniţială, pentru a facilita participarea statelor membre la acest program.
-
Retailerul român de îmbrăcăminte Tina R a intrat în insolvenţă
Administrator judiciar al Tina R a fost desemnat Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR), care lucrează împreună cu firma la planul de reorganizare. Planul ar putea fi depus până la finalul anului, în funcţie de definitivarea tabelului de creanţe şi rezolvarea posibilelor contestaţii. Termenul de depunere a declaraţiilor de creanţă a fost stabilit de instanţă pentru data de 7 noiembrie. Procedura de insolvenţă a fost deschisă la cererea Tina R Distribuţie în data pe 23 septembrie, societatea manifestându-şi intenţia de a propune un plan de reorganizare prin care activitatea sa să fie redresată, potrivit unui comunicat al CITR.
-
Statele UE au convenit că băncile au nevoie de capital suplimentar de 100 miliarde de euro
Oficiali din UE au declarat că toate cele 27 de state membre au acceptat că este nevoie de aproape 100 de miliarde de euro pentru majoarea capitalului băncilor, iar o sursă bancară a spus că suma este de peste 90 de miliarde de euro. Băncile trebuie mai întâi să ceară fonduri de la acţionari, iar dacă nu le vor obţine sprijinul trebuie să vină din partea guvernelor. Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF) va fi folosită pentru recapitalizarea băncilor cu probleme doar în ultimă instanţă. “Suma a fost discutată cu ţările membre, este acceptabilă pentru toată lumea”, a spus o sursă europeană implicată în discuţii.