BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Fiscul poate considera anumite tranzacţii ca artificiale, dacă se obţine avantaj fiscal fără profit

     Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de lege prin care stabileşte condiţiile în care o tranzacţie sau chiar o serie de tranzacţii pot fi considerate de fisc drept artificiale, foarte multe dintre aceste criterii având un caracter general şi neclar.

    Potrivit proiectului de act normativ, tranzacţiile pot fi considerat artificiale dacă se derulează într-o manieră care în mod normal nu ar fi utilizată în cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile, dacă includ elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc sau dacă sunt circulare ca natură.

    De asemenea, inspectorii fiscali pot declara o tranzacţie ca fiind artificială în cazul în care conduce la obţinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflectă în riscurile comerciale asumate de contribuabil sau în fluxurile sale de numerar, sau profitul preconizat înainte de impozitare este nesemnificativ în comparaţie cu valoarea avantajelor fiscale scontate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Becali va fi supus unei expertize medico-legale: Cer întreruperea pedepsei pentru o afecţiune care nu poate fi tratată în penitenciar. Vreau să fac operaţia în străinătate

     Procesul de la Tribunalul Constanţa a început în jurul orei 9.00, Gigi Becali purtând un guler cervical şi spunând că nu i s-a permis să poarte acest guler la Penitenciarul Jilava, fapt care i-a agravat afecţiunea.

    Gigi Becali a solicitat magistraţilor întreruperea pedepsei din motive medicale, susţinând că are nevoie de o operaţie la coloana cervicală.

    “Eu cer întreruperea pedepsei pentru o afecţiune care nu poate fi tratată în regim penitenciar. M-am hotărât să fac operaţia. Am dureri mari, nu pot dormi noaptea. Vreau să fac această operaţie în străinătate, nu în România”, a spus Becali în faţa instanţei.

    El a precizat că suferă de această afecţiune de aproximativ 20-25 de ani, iar în tot acest timp a încercat să o trateze cu diverse remedii, inclusiv naturiste – venin de albine -, dar tratamentele efectuate nu au avut rezultate.

    Becali a mai afirmat că a mers şi la o clinică specializată din Germania, iar medicii i-au spus că dacă nu se operează există riscul ca într-o zi să nu se mai poată mişca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iranul anunţă SUSPENDAREA îmbogăţirii uraniului la nivelul de 20%, începând de luni

     “Suspendarea voluntară a îmbogăţirii uraniului la nivelul de 20% este principala măsură pe care o adoptăm în această zi de luni, la ora locală 12.00 (10.30, ora României)”, a declarat Salehi citat de agenţia oficială Irna.

    “Două loturi (de centrifuge) de la Natanz şi patru loturi de la Fordo vor fi deconectate până la ora locală 12.00, ceea ce înseamnă că producţia de (uraniu îmbogăţit la nivelul de) 20% va fi stopată”, a precizat directorul Organizaţiei Iraniene pentru Energie Atomică (OIEA)

    “Avem suficiente stocuri de uraniu îmbogăţit la nivelul de 20% pentru următorii patru sau cinci ani, deci nu avem nevoie” să continuăm producţia, a subliniat el.

    Inspectori de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) au sosit sâmbătă la Teheran pentru a raporta cu privire la măsurile concrete adoptate de către Teheran în vederea respectării părţii sale de acord.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 20-26 ianuarie

    22.01
    CE adoptă Planul de acţiune pentru renaşterea industriei europene

    22.01
    Eurostat anunţă datele privind datoria publică în UE şi zona euro în T3 2013

    23.01
    BCE prezintă balanţa de plăţi a zonei euro în noiembrie 2013

    23.01
    DG-ECFIN prezintă indicatorii de încredere a consumatorilor în UE şi zona euro pentru luna ianuarie

    24.01
    Prezentarea celor 11 proiecte de inovaţii în domeniul industriei apei care au primit finanţare UE de 50 mil. euro (Bruxelles)

    24.01
    Concert de Ziua Unirii – Zdob şi Zdub (Hard Rock Cafe, Bucureşti)

    până la 2.02
    Expoziţia “Resturi şi rosturi. Saşii în Transilvania: o istorie comună” (MŢR, Bucureşti)

    până la 25.02
    Expoziţia “Familia Gurei” – trei meşteri iconari lipoveni (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 30.03
    Expoziţia “Aurul şi argintul antic al României” (MNIR, Bucureşti)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Semn bun: cresc scadenţele datoriei

    Pentru luna ianuarie au fost programate licitaţii de titluri de stat pe piaţa internă în valoare de 4,03 mld. lei şi 200 mil. euro. Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a anunţat că România va lansa în prima jumătate a anului şi o emisiune de obligaţiuni în euro pe 10 ani.

    Anul trecut, statul a împrumutat de pe piaţa internă 48,53 mld. lei, iar de pe piaţa internă şi externă a atras 3,57 mld. euro şi 1,5 mld. dolari.

  • Republica Moldova, pământ românesc?

    Încurajat de poziţia emisarului american Victoria Nuland, care a spus la Bucureşti că România ar trebui să fie mândră de susţinerea oferită Chişinăului, preşedintele a cerut OSCE din Moldova să intervină pentru asigurarea accesului elevilor moldoveni la educaţie în limba română şi i-a informat pe diplomaţii străini la Bucureşti că România nu va rămâne impasibilă la “provocările” din Transnistria sau din zona găgăuză.

    “Deci vorbim toţi de suveranitate şi independenţă, ştim că butoanele din Transnistria şi din Găgăuzia nu sunt la Chişinău şi nu vrem să prevenim o întoarcere din drum sau nu găsim încă mijloacele să prevenim o întoarcere din drum a Republicii Moldova”, le-a spus şeful statului român diplimaţilor străini.

    Ulterior, referitor la întâlnirea pe care a avut-o în această săptămână cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Traian Băsescu a explicat că a simţit nevoia să atragă atenţia asupra “câtorva evoluţii” din Republica Moldova, în aşa fel încât să-i convingă pe oficialii europeni că trebuie accelerate procesele de apropiere a Moldovei de UE şi a UE de Moldova. În afară de rezistenţa autorităţilor transnistrene, inclusiv faţă de accesul copiilor români la educaţie în limba română, cel mai nou “focar de instabilitate” a devenit Găgăuzia, potrivit lui Băsescu, având în vedere iniţiativa de convocare a unei adunări a aleşilor locali pentru o declaraţie legată de independenţa Găgăuziei.

    Băsescu intenţionează să-i determine pe liderii UE să găsească resurse financiare pentru accelerarea procesului de interconectare energetică a Republicii Moldova la România, cu variantele Isaccea-Vulcăneşti, Iaşi – Străşeni şi Suceava – Bălţi. “Prioritatea mi se pare linia Isaccea-Vulcăneşti, unde ar trebui investite circa 65 de milioane de euro în staţia de transformare la Isaccea şi, probabil, circa 10 milioane de euro, pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus preşedintele.

    Potrivit unui sondaj de opinie IRES derulat în decembrie, două treimi (65%) dintre români consideră că este posibilă unirea Republicii Moldova cu România. 80% dintre respondenţi au auzit de decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova cu privire la statuarea limbii române drept limbă oficială, iar 91% dintre ei apreciază că această decizie este bună sau foarte bună. Mai mult de jumătate de participanţii la studiu s-au declarat informaţi cu privire la Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană de la Vilnius, iar 83% dintre ei au o părere bună sau foarte bună despre semnarea acestui acord.

  • Criza cerne fără milă firmele din comerţ

    Bucureşti şi Bihor conduc în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe anul trecut, cu 3.759 (în creştere cu 5,44% faţă de 2012), respectiv 1.826 (plus 39,5%), urmate de Galaţi cu 1.509 (plus 18%). Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi – 217 de cazuri – şi Olt – 244 de cazuri în acest an.

    Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din comerţ, cu 10.436 intrate în insolvenţă, în creştere de la 9.329 în 2012, dar şi cele din construcţii – 3.889 (faţă de 6.152 în 2012), hoteluri şi restaurante – 3.418 (faţă de 3.168 în 2012) – şi industria prelucrătoare – 3.162 (faţă de 2.983 în 2012). De altfel, aceste domenii au fost cele mai afectate de problemele legate de lichidităţi de la declanşarea crizei financiare.

    În aceeaşi perioadă au fost înfiinţate 124.816 firme noi, cu 0,63% mai puţine comparativ cu intervalul similar al anului 2012. Cele mai multe firme au fost înfiinţate în comerţ (36.000) şi agricultură, silvicultură şi pescuit (22.000). La sfârşitul lunii decembrie erau active circa un milion de firme.

  • Banca Centrală Europeană, pe urmele Rezervei Federale

    Toamna trecută, băncile au început să facă lobby pentru o nouă rundă de refinanţare pe termen lung (Long Term Refinancing Operation – LTRO), după cea iniţiată în februarie 2012, prin care 800 de bănci din zona euro au primit credite ieftine de aproape 530 mld. euro.

    Spre a linişti pieţele, Coeure a adăugat că BCE va oferi în continuare băncilor lichiditate pe termen scurt cel puţin până în 2015. Avertismentul lui privind oprirea conductei de bani ieftini pentru bănci a fost însă suficient pentru a provoca o depreciere a euro de la 1,364 la 1,3599 euro, ilustrând spaima pieţelor de un viitor în care băncile va trebui din nou să se descurce singure.

    Rezerva Federală a SUA, prima care a iniţiat operaţiuni de relaxare monetară după izbucnirea crizei financiare din 2008, a trecut deja din decembrie la reducerea cu aproape 11,7% a programului de achiziţii de obligaţiuni, de la 85 miliarde dolari la 75 miliarde dolari pe lună. Fed a anunţat că în funcţie de îmbunătăţirea datelor privind şomajul şi evoluţia economiei reale în SUA, achiziţiile de obligaţiuni vor fi reduse în continuare, treptat, pe parcursul anului.

  • Ce se va alege din referendumul pentru revizuirea Constituţiei

    Liniştea n-a durat însă mult, şi nu doar din cauza insistenţei preşedintelui Băsescu de a face deschis opoziţie Guvernului prin declaraţii tot mai agresive (România “e cu un pas în prăpastie” sau “comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii” din cauza subminării statului de drept de către USL). După ce Curtea Constituţională a respins modificările la Codul penal adoptate în decembrie, care protejau de ANI şi DNA funcţionarii publici şi demnitarii, PDL (care a sesizat CCR în acest caz) a prins curaj şi a prevestit că USL va păţi cu revizuirea Constituţiei ce au păţit şi cu modificarea Codului penal, întrucât CCR nu va putea aproba un proiect de revizuire care ignoră rezultatele referendumului constituţional valid din 2009.

    Augustin Zegrean, preşedintele CCR, a declarat deocamdată, referindu-se la referendumul din 2009 pentru parlament unicameral, că “nimeni nu poate să încalce decizia poporului român”, ceea ce anticipează relansarea în forţă a conflictelor de anul trecut pe tema revizuirii Constituţiei. După deputatul UDMR Cseke Attila, suprapunerea europarlamentarelor cu referendumul nici n-ar fi posibilă tehnic, nu numai fiindcă legea cere o pauză de o zi înainte de alegerile din 25 mai, ci şi fiindcă USL încă n-a trimis Comisiei de la Veneţia proiectul de revizuire, aşa cum a promis.

    Chiar şi fără obiecţii de la CCR sau de la Bruxelles, validarea referendumului pare improbabilă (prag de participare – 50%), dacă ţinem cont că la europarlamentarele din 2009, participarea la vot a fost de 30%. Pentru moment însă, nimeni nu are interesul să discute aceasta: puterea, pentru că trebuie să-şi urmeze promisiunile şi să livreze electoratului proiectul de revizuire oricum ar fi el, iar opoziţia, pentru că proiectul oferă în continuare nesperate oportunităţi de a chema poporul la luptă contra puterii. Cel mai sonor critic este, deocamdată, Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, care a chemat la un boicot general la preconizatul referendum, pe motiv că proiectul de revizuire este “toxic pentru România”.

  • Un pic de optimism pentru noi de la Banca Mondială

    Pentru anul în curs, perspectivele cele mai bune le aparţin ţărilor cu relaţii comerciale puternice, iar cele mai slabe celor care au de luptat cu deficite externe şi fiscale mari. Riscurile regionale cele mai importante ţin de o potenţială încetinire marcată a creşterii economice din Rusia şi de insuficienţa resurselor de finanţare la nivel global.

    În cazul României, Banca Mondială prevede o creştere a PIB de 2,5% în acest an şi de 2,7% în fiecare dintre următorii doi ani.