BusinessMagazin

Category: Real estate. Real talk.

  • 6 întrebări pentru Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România

    În cadrul celui mai recent webinar Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România, a vorbit despre factorii care influenţează preţurile locuinţelor din Capitală şi împrejurimi, precum şi despre perspectivele de evoluţie a acestora. Care au fost principalele curiozităţi ale celor care ne-au urmărit?

     

    1. Am listat o locuinţă spre vânzare şi nu găsesc cumpărător, deşi preţul nu este foarte ridicat. Care este explicaţia?

    Piaţa trece printr-o perioadă de tranziţie şi de reaşezare, astfel că vom vedea o evoluţie mai lentă a cererii şi a tranzacţiilor în această perioadă. Probabil apartamentele vor sta mai mult pe piaţă şi singurul sfat pe care pot să îl dau în această situaţie este fie să mai aşteptaţi, fie să reevaluaţi preţul – până la urmă, preţul este cel care dictează – există un cumpărător pentru orice proprietate, la un anumit preţ. 

    Actualul context îi determină pe oameni să fie într-o stare de expectativă – unii dintre ei s-au şi confruntat direct cu impactul de pe piaţa de creditare; au văzut că nu mai pot lua aceeaşi sumă de la bancă, iar ratele au fost mai mari decât şi-ar putea permite – există şi aspecte concrete care nu ţin numai de frică. 

    2. Într-o piaţă în care sunt fluctuaţii, de ce preţurile chiriilor nu scad niciodată simţitor?

    Cererea pe piaţa chiriilor a crescut, iar nivelul chiriei este şi acesta un raport între cerere şi ofertă. Atât timp cât oferta este limitată şi există acelaşi număr de apartamente care rămân în acest circuit, iar cererea este în creştere, vom avea o creştere a chiriilor. 

    3. Cum vezi evoluţia pieţei imobiliare în 2023, în special în cazul locuinţelor noi?

    Cred că fiecare segment din piaţa imobiliară rezidenţială va evolua diferit. Segmentele de jos, categoriile de bugete de sub 2.000 euro/mp (economy, business, comfort), vor fi afectate destul de mult de înăsprirea condiţiilor de creditare, aici vom vedea o stagnare a cererii sau chiar o scădere. Segmentul high-end va fi cel mai puţin afectat, acesta este cel mai rezistent în situaţii de economice incerte. Aşadar vom vedea o evoluţie diferită, pe segmente, vom vedea o evoluţie diferită a tranzacţiilor, cel puţin până când se mai clarifică situaţia economică şi geo-politică. Pe segmentul high-end vor exista întotdeauna cumpărători aflaţi în căutare de trofee imobiliare, pe care unele categorii de clienţi îşi doresc să le deţină pur si simplu. 

    4. Care sunt preţurile de vânzare pentru terenurile de parcare?

    Şi aici preţurile difera în funcţie de zone. Pentru un loc de parcare subteran, preţurile pot oscila între 12.000 Euro în cartierele traditionale din Bucuresti şi pot ajunge şi la 20.000 – 30.000 Euro în zona de high-end; locurile exterioare de parcare sunt mai ieftine – undeva la 6.500 – 7.000 de euro în cartierele traditionale şi pot ajunge la 10.000 – 15.000 de euro în zone foarte centrale. Locurile de parcare se pot vinde fie separat de apartamente, fie pot fi incluse în pretul de vânzare al apartamentului, în funcţie de decizia fiecărui dezvoltator în parte.

    5. Ce părere ai despre achiziţionarea prin rate la dezvoltator?

    Cred că dezvoltatorii ar fi bine să fie deschişi şi să găsească soluţii alternative de finantare pe care să le ofere cumpărătorilor, mai ales în contextual actual. Va fi nevoie de acest produs şi cred că va fi foarte apreciat. Este destul de dificil să faci acest lucru ca dezvoltator – ai nevoie de acreditare, nu este chiar aşa de uşor. Există foarte putini dezvoltatori care oferă acest produs.  Ce presupune acesta mai exact? Cumpărătorul plăteşte un avans de 20%-40% – care diferă de la dezvoltator la dezvoltator, iar apoi plăteşte rate eşalonate pe 5-10 ani,  rate care includ şi o marjă pe care dezvoltatorul şi-o ia pentru a-şi acoperi costul de finanţare. 

    6. Când putem aprecia că anumite preţuri sunt speculative?

    Din nou, preţul este un raport între cerere şi ofertă. Atât timp cât există oameni care vor plăti aceşti bani pentru respectivele apartamente, preţurile vor rămâne într-un anumit interval. Când cererea va scădea şi apartamentele vor sta mult mai mult timp pe piaţă goale, probabil că şi vânzătorii vor reduce preţul. Cred că preţurile vor stagna o perioadă, nu vom mai vedea creşteri semnnificative până la sfârşitul anului. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România.

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

    JLL (NYSE: JLL) este o firmă de servicii profesionale de top, specializată în gestionarea proprietăţilor imobiliare şi a investiţiilor. JLL modelează viitorul sectorului imobiliar pentru o lume mai bună, folosind cea mai avansată tehnologie pentru a crea oportunităţi, spaţii uimitoare şi soluţii imobiliare durabile pentru clienţii noştri, oamenii noştri şicomunităţile noastre. JLL este o companie Fortune 500, cu venituri anuale de 19,4 miliarde de dolari, operaţiuni înpeste 80 de ţări şi o forţă de muncă globală de peste 100.000 de angajaţi la 31 martie 2022. JLL este numele de marcă, şi o marcă înregistrată a Jones Lang LaSalle Incorporated. Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi jll.com.  

  • Ce tipuri de locuinţe caută clienţii Capitalei?

    Cerinţele clienţilor în materie de locuinţe sunt influenţate de vârstă şi buget, ele fiind modificate în contextul pandemiei. Cum arată casa de vis – fie că este aceasta închiriată sau cumpărată – pentru locuitorii Bucureştiului şi împrejurimilor?

    Cea mai recentă cercetare desfăşurată de Storia.ro şi JLL România în rândul celor care prospectează piaţa imobiliară din Bucureşti şi Ilfov şi-a propus să identifice criteriile care stau în spatele deciziei de achiziţie, respectiv închiriere, înfunctie de caracteristicile socio-demografice şi de stil de viaţă, precum şi de modul de repartizare a bugetelor.

    „La închiriere, se caută locuinţele mai mici, garsonierele şi apartamentele de două camere, în timp ce, pentru achiziţie, se caută şi apartamentele mai mari, de 3-4 camere, dar şi casele”, răspunde în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România, referindu-se la preferinţele clienţilor Capitalei în materie de locuinţe. 

    Preferinţele clienţilor sunt corelate şi cu vârsta: „Majoritatea celor care au până în 24 de ani se orientează spre închiriere, nevând posibilitatea financiară de a face o achiziţie imobiliară, dar şi pentru că îşi doresc mai multă flexibilitate. Pe de altă parte, cei cu vârste de peste 35 de ani se orientează spre achiziţia unei locuinţe.

    Pandemia a fost cea care a accelerat modificarea anumitor comportamente şi preferinţe ale celor în căutarea unei locuinţe, fie ei chiriaşi sau cumpărători. A crescut interesul pentru case şi vile, spaţiile exterioare (grădină, curte / terasa / balcon) au devenit indispensabile, în timp ce compartimentările interioare care permit amplasarea unui birou se regăsesc din ce în ce mai des ăn oferta dezvoltatorilor. Amplasamentul este, de asemenea, relevant, dar dorinţele referitoare la acesta diferă în funcţie de categoria de vârstă: cei tineri vor să fie mai aproape de metrou şi de centrul oraşului, cei de peste 35 de ani se orientează şi înspre suburbii. Aceştia din urmă au determinat o creştere a atractivităţii zonei Ilfov, unde a crescut interesul pentru case.

    In faţa alegerii Bucureşti versus Ilfov, un procent covârşitor din respondenţi – 93% dintre potenţialii chiriaşi – şi-a exprimat interesul pentru o locuinţă amplasată în Capitală, în timp ce procentele diferă când vine vorba de achiziţie, unde observăm o creştere a interesului pentru Ilfov – 23% dintre respondenţi fiind interesati de achiziţia unei locuinţe în suburbii.

    „Casele din centru sunt destul de scumpe faţă de cele din suburbii, pot costa chiar dublu, în funcţie de suprafaţă, de teren, de stadiul în care se află. Există case de 800.000 Euro în centrul Bucureştiului, comparativ cu 200.000 Euro – în Ilfov. În plus, dacă e vorba de case vechi, acestea necesită investiţii surpriză pentru renovarea şi recondiţionarea lor”. 

    Oferta din Ilfov este în creştere, în trimestrul acesta sunt de trei ori mai multe livrări decât trimestrul II al anului trecut: „este un efect şi al autorizării mai facile, al lucrărilor de infrastructură care ajută zona şi uşurează accesul înspre centrul oraşului, suprafata terenurilor disponibile  este mai mare facilitând dezvoltarea de proiecte cu funcţionalităţi mixte ce includ spaţii de agreement şi spaţii comerciale”

    Dacă ne referim la decizia de a cumpăra vs. a închiria, principalul factor care orientează clienţii fie spre achiziţie, fie spre închiriere este venitul lunar al gospodăriei. Astfel, cu cât venitul gospodăriei este mai ridicat, cu atât intenţia de a cumpăra în defavoarea închirierii este mai ridicată. „Suntem un popor de proprietari, am fost obişnuiţi să deţinem apartamentele în care locuim, încă din comunism, şi s-a menţinut această mentalitate, ea se va schimba în timp, însă foarte greu. Probabil generaţiile care vin acum din urmă vor avea nevoie de mai multă mobilitate, sunt mai deschise şi mai orientate spre alte feluri de investiţii, spre experienţe, nedorindu-şi să fie legate de o locuinţă sau de un credit. Dacă ne uitam la Polonia, acest trend de achiziţie  s-a inversat deja. Polonia era o piaţă similară celei de aici acum 7-8 ani, iar acum vedem un număr semnificativ de ansambluri destinate exclusiv închirierii, cred că aceasta este o direcţie către care ne îndreptăm şi noi, însă este un proces care durează”, crede Andreea Hamza.   

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România.

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

    JLL (NYSE: JLL) este o firmă de servicii profesionale de top, specializată în gestionarea proprietăţilor imobiliare şi a investiţiilor. JLL modelează viitorul sectorului imobiliar pentru o lume mai bună, folosind cea mai avansată tehnologie pentru a crea oportunităţi, spaţii uimitoare şi soluţii imobiliare durabile pentru clienţii noştri, oamenii noştri şicomunităţile noastre. JLL este o companie Fortune 500, cu venituri anuale de 19,4 miliarde de dolari, operaţiuni înpeste 80 de ţări şi o forţă de muncă globală de peste 100.000 de angajaţi la 31 martie 2022. JLL este numele de marcă, şi o marcă înregistrată a Jones Lang LaSalle Incorporated. Pentru informaţii suplimentare, vizitaţi jll.com.  

  • Cum evoluează preţurile în imobiliare şi ce e de făcut? Real Estate. Real Talk by Storia.ro: „Dificultăţile în accesul la creditare care se anunţă şi care au început să se simtă pe piaţa vânzărilor i-ar putea determina pe o parte din potenţialii cumpărători să se orienteze măcar temporar spre închiriere.”

    La întrebarea „Cumpărător sau Chiriaş”, ştim răspunsul preferat al celor mai mulţi dintre români. Totuşi, datele pieţei imobiliare se schimbă în contextul actual, iar răspunsul nu mai pare a fi atât de clar. Cum vor evolua preţurile locuinţelor şi al chiriilor în Capitală, o piaţă reper în materie de imobiliare şi ce e de făcut în acest context?

    JLL România, în parteneriat cu Storia.ro, şi-au propus să înţeleagă în profunzime profilul chiriaşului, în paralel cu profilul cumpărătorului de locuinţe din Bucureşti – Ilfov pe baza unui studiu desfăşurat în rândul celor care prospectează piaţa imobiliară. La baza acestei analize au stat caracteristicile socio-demografice şi de stil de viaţă, modul de repartizare a bugetelor, precum şi situaţia locativă curentă şi posibilitatea schimbării acesteia în viitor.

    „Indiferent de ceea ce se întâmplă la nivel global sau naţional, există o nevoie de locuinţe noi, avem un stoc de locuinţe vechi foarte mare, care se înnoieste într-un ritm foarte lent. Ritmul de înnoire este de aproximativ 2% pe an, un procent foarte mic, comparativ cu cel al altor ţări din regiune – acest stoc învechit nu mai corespunde cu aspiraţiile noilor generaţii şi în general cu aspiraţiile celor care urmează să achiziţioneze o locuinţă – aici apare nevoia mare de locuinţe noi. Cererea propriu-zisă diferă însă, fiind influenţată de doi mari factori: puterea de cumpărare, pe de o parte, şi accesul la creditare pe de altă parte”, a explicat Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România, în cadrul celui mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Puterea de cumpărare a românilor în materie de locuinţe este în continuare la un nivel bun, în pofida contextului economic, ca urmare a faptului că salariul mediu net a crescut şi a ajuns undeva la o medie de aproximativ 800 de euro la nivel naţional si 1,000 euro în Capitală, faţă de 325 de euro în 2009, în timp ce preţul mediu al locuinţelor a crescut doar cu 15% dacă ne uităm la preţul mediu pe mp în 2009 vs nivelul actual. „Creşterea salariilor este mai mult decât dublă, faţă de creşterea moderată a preţurilor locuinţelor”, a punctat ea. 

    Pe de altă parte însă, condiţiile de creditare s-au înăsprit: IRCC – indicele de referinţă (indicele de referinţă este un procent în funcţie de care se calculează rata dobânzii pentru un anumit credit, la care se adaugă o marjă a băncii; cei care contractează credite cu dobândă variabilă vor avea dobânda calculată în funcţie de acest indice N.Red.) pentru creditele consumatorilor a crescut de la 1,8%, în primul trimestru al anului 2022, la undeva la 6%: „Este o creştere foarte mare, care se va reflecta într-o creştere a dobânzilor pe care cumpărătorii urmează să le plătească sau le plătesc deja. Pentru cei care au acum credite cu dobândă variabilă, rata ar putea creşte anul viitor chiar şi cu 60-70%”. Iar asta în timp ce inflaţia influenţează suma ce poate fi contractată printr-un credit, pentru că această creştere a preţurilor determină creşterea cheltuielilor, iar suma ce poate fi accesată printr-un credit poate să scadă, având în vedere limita de îndatorare de 40% stabilită de BNR pentru cei care contractează credite. 

    Paradoxal, preţurile au continuat să crească în primele doua trimestre ale anului, marcând o creştere medie de aproximativ 5%, ajungând la 1.720 de euro/mp util, la nivelul Capitalei. „Am analizat cererea şi, cu toate că în primul semestru a fost o creştere de 15%, evoluţia lunară arată că în luna iunie s-au înregistrat primele scăderi – există posibilitatea ca acesta să fie începutul unor schimbări de dinamică în zona volumului tranzactiilor. În acelaşi timp, oferta a crescut doar foarte puţin, pentru Bucureşti şi Ilfov cumulat, în timp ce pentru Bucureşti chiar a scăzut puţin şi aici începem să vedem efectul limitării autorizării proiectelor din Capitală.” Consecinţa, crede Andreea Hamza, este că preţurile probabil vor stagna în următoare perioadă sau vor fluctua nesemnificativ. 

    În ceea ce priveşte piata închirierilor, chiriile au crescut în primul trimestru al anului cu aproximativ 5%, iar în cel de al doilea trimestru, au rămas constante. „Nivelul mediu pentru chiriile din Bucuresti este acum situat la 9,2 euro/mp/util/lună, însă fiecare cartier are o dinamică diferită. Există cartiere unde chiriile au crescut şi cu 15%, precum Berceni, Militari, Decebal, Moşilor şi există şi cartiere unde chiriile stagnează de ceva vreme. Evoluţia chiriilor este influenţată foarte mult şi de lucrările de infrastructură finalizate, spre deosebire de preţurile de vânzare, unde lucrările de infrastructură, înca din momentul în care sunt anunţate, au un impact major asupra preturilor.”

    Andreea Hamza oferă şi exemple concrete de preţ de închiriere: în żona Ştefan cel Mare, de pildă, preţul de închiriere al unui apartament vechi se plasează între 450 – 500 euro.  În zonele Alba Iulia, Dristor, o garsonieră se închiriază cu 350 – 400 de euro pe lună, într-un bloc vechi, în timp ce aceeaşi garsonieră s-ar închiria cu 450 – 500 euro într-o clădire nouă, diferenţa între vechi şi nou plasându-se la 20%-30%. 

    „Piaţa noastră de închiriere este dominată de proprietari individuali, persoane fizice care cumpără sau deţin apartamente pe care le introduc în circuitul de închiriere, lipsesc investitorii instituţionali care construiesc sau deţin ansambluri întregi destinate exclusiv închirierii- aşadar există acest stoc vechi, care se tot rulează”, explică ea. Andreea Hamza a vorbit şi despre motivul stabilităţii preţurilor de închiriere: „Întrucât chiriile sunt calculate în euro, ele nu sunt influenţate atât de mult de inflaţie. La fel ca în cazul achiziţiilor, şi chiriile depind de raportul dintre cerere şi ofertă, iar aceste două componente au crescut într-un ritm similar. Chiriile sunt determinate de piaţă şi de nivelul maxim pe care un chiriaş şi-l poate permite”.  

    Dificultăţile în accesul la creditare care se anunţă şi care au început să se simtă pe piaţa vânzărilor i-ar putea determina pe o parte din potenţialii cumpărători să se orienteze măcar temporar spre închiriere determinând o creştere a cererii pe piata închirierilor şi, în consecinţă, o posibilă creştere a chiriilor.

    Care este sfatul Andreei Hamza pentru cei aflaţi acum în căutarea unei locuinţe? „Cei care au deja un credit preaprobat ar putea să îşi urgenteze decizia şi achiziţia, ca să beneficieze de condiţiile de acum, fiindcă aceste condiţii se vor înăspri. Cei care dispun de lichidităţi ar trebui să îşi acorde mai mult timp pentru a identifica cele mai bune variante şi ar putea să se orienteze şi înspre proprietăţi potrivite pentru închiriere, iar cei care sunt la limita posibilităţii de a suporta un credit în momentul actual ar trebui să aştepte, să îşi amâne decizia, eventual să se orienteze înspre închiriere dacă au nevoia de a se muta pentru a nu risca să ajungă în incapacitate de plată.”

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate în urma webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Andreea Hamza, Senior Director Living în cadrul JLL România.

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

  • Real Estate. Real Talk: 8 întrebări de la publicul Real Estate. Real Talk pentru Anca Bidian, CEO al KIWI Finance

    Cum a evoluat apetitul oamenilor pentru creditare, ce ar trebui să facă cei care au deja credite, cum a evoluat numărul investitorilor în locuinţe – sunt doar câteva întrebări care îi preocupă pe români în actualul context de piaţă, aşa cum s-a văzut la cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance, a răspuns acestora, conturând felul în care se vede piaţa imobiliară la mijloc de an. 

    „Preţurile nu au de ce să scadă: piaţa imobiliară este la echilibru, avem un indice de accesibilitate în jurul valorii de doi – în Bucureşti este de 1,7 – indicator de care nu se bucură mulţi locuitori ai altor ţări. Noi nu avem o mobilitate a forţei de muncă şi nici socială – nu avem oameni care să spună <<Dacă nu pot să îmi cumpăr o locuinţă în Ploieşti, mă duc să cumpăr în Buzău, poate sunt preţurile mai mici acolo.>> Atunci, va exista un segment de clienţi care va trebui să aştepte până va începe următorul ciclu de scădere a preţurilor – că se va termina şi perioada aceasta – iar ei se vor putea încadra pentru achiziţia pe care şi-o doresc”, a observat Anca Bidian în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. CEO-ul KIWI Finance se referă la indicele de accesibilitate, care reprezintă raportul dintre pretul locuinţei/mp raportat la salariul mediu pe economie, dintr-o perioadă anume şi care este favorabil pieţei locale, chiar şi în actualul context. „Dacă facem o comparaţie cu singura bulă pe care o cunoaştem şi noi, cea din 2008, prin echivalenţă, ar trebui ca preţul mediu pe metrul pătrat în România să fie acum 4.600 de euro/mp ca să spunem că suntem în aceeaşi situaţie ca acum 14 ani. Noi avem preţul pe metrul pătrat, mediu, de 1.386 de euro”, explică ea. Astfel, din punctul de vedere al accesibilităţii, România, în Europa, se clasează în primele trei locuri din perspectiva accesibilităţii locuinţelor, mai cu seamă şi pentru că salariul mediu este cu 126% mai mare acum decât în 2013. 

    „Noi în România am ajuns cu puterea de cumpărare la 82% din media Uniunii Europene – am depăşit ţări ca Grecia, Ungaria, Letonia, Slovacia şi suntem foarte aproape de Portugalia, Polonia si Spania. Desigur, toată lumea este afectată de creşterile de preţuri din ultimul timp – dar trebuie să ne uităm şi la faptul că, în doi ani pandemici, depozitele populaţiei au crescut – la ultimul raport BNR, erau 60 de miliarde de euro depozitele populaţiei – soldul creditelor ipotecare este de 20 de miliarde. Nu suntem atât de săraci pe cât ne place să spunem că suntem. Desigur că suntem afectaţi, dar poate că din aceste perioade învăţăm ce înseamnă o cultură financiară, o mai mare grijă etc .”, a subliniat CEO-ul KIWI Finance în încheiere. 

    Care sunt curiozităţile celor care au urmărit webinarului Real Estate. Real Talk, ca urmare a observaţiilor Ancăi Bidian?

    ÎNTREBĂRI DE LA PUBLICUL REAL ESTATE. REAL TALK:

    1.     Cum a evoluat apetitul oamenilor pentru creditare?

    A existat un recul în primele săptămâni din februarie, după începerea războiului, apoi am ajuns la aceleaşi valori zilnice ca înainte de război. Se schimbă segmentele de clienţi care aplică acum pentru creditare – pe contractele semnate sau pe antecontracte, nu am avut renunţări şi ştiu de la partenerii noştri, dezvoltatori în marile proiecte, că nu există clienţi care să fi renunţat la achiziţie. 

    2.     Există vreo diferenţă de evoluţie între locuinţele premium şi cele cu preţuri mai scăzute?

    Există, pe locuinţele premium am înregistrat cel mai mare ecart între ce se cere şi ce se oferă, sigur că acestea sunt şi mai puţine; sunt zone însă unde preţurile sunt supraîncălzite deja. Nu pot generaliza aceasta la întreaga piaţă imobiliară – sunt zone punctuale; probabil că acolo va exista o stagnare de preţ. Pe o piaţă aflată în creştere, viteza de creştere a preţurilor este de la centru spre periferie, în timp ce pe o piaţă aflată în stagnare sau contracţie, preţurile scad dinspre periferie spre centru. 

    3.     Cum îmi dau seama dacă preţul unui apartament este mic sau mare?

    Recomand, în primul rând, un raport de evaluare, care ia în calcul şi materialele, şi preţul pieţei, şi valoarea de înlocuire, şi un eventual randament din chirie. Preţul unei case nu este mic sau mare în valoare absolută – acesta evoluează în funcţie de zonă şi de piaţă, precum şi de momentul în care cumpăr locuinţa aceea. Ce trebuie să ştim este că există o ciclicitate economică – în vremurile acesta trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. 

    4.     Ce fac cei care au deja credite?

    Sunt doi indicatori folosiţi în calcul, ROBOR şi IRCC, iar trecerea de la ROBOR la IRCC nu este soluţia magică pentru că aceasta reprezintă o amânare a problemei – între acestea există un decalaj de vreo şase luni, adică, în timp ce ROBOR creşte, IRCC este calculat pe valorile din urmă cu şase luni. Trebuie să avem în vedere faptul că atunci când se va inversa trendul şi aceşti indicatori vor începe să scadă, ROBOR va scădea primul, iar IRCC se va calcula tot cu valorile din urmă cu şase luni din acel moment.  De asemenea, trecerea de la ROBOR la IRCC este ireversibilă. În această perioadă, cele mai solicitate şi recomandate au fost dobânzile fixe. În general, regula este că o dobândă fixă este mai mare decât o dobândă variabilă în aceeaşi perioadă de timp. Nimeni nu prevede viitorul, dar calculul probabilităţilor este o ştiinţă matematică. 

    5.     Ce se întâmplă cu preţul locuinţelor de la ţară?

    Depinde dacă vorbim despre zonele limitrofe marilor oraşe sau de la ţară-ţară, la bunica? Pentru tranzacţiile acelea, din păcate, nu sunt multe informaţii. Din fondul locativ total în România, 66% sunt case – dintre acestea, doar 24% sunt fără canalizări – prin comparaţie, în 2007, aveam 40%. Suntem cam 50-50, proporţia rural-urban, dar despre casa de la ţară nu există informaţii. Dacă vorbim despre ţara aflată în apropierea marilor oraşe sau de ţara unde s-au dezvoltat platforme industriale, acestea intră la categoria oraş în judeţul respectiv, atunci când calculăm preţul mediu. Desigur, faţă de preţul reşedinţei de judeţ sunt la 50-70% din preţ. 

    6.     Cum a evoluat categoria investitorilor în imobiliare?

    De aproximativ cinci ani, numărul acestora a început să crească, fie că vorbim despre cei care se duc înspre chirii pe termen lung, cât şi cei care merg înspre chirii pe termen scurt – AirBnb, Booking etc. Este foarte important să vezi cât de mare este procentul veniturilor din chirii în total venituri în România – dar acest segment – al micilor investitori, familii cu o locuinţă a lor, care au cumpărat o a doua sau o a treia locuinţă în acest scop, a fost îngroşat de românii cu venituri din străinătate. Din 2019 sau chiar 2018, am avut creşteri de 50% de la an la an pe acest segment. 

    7.     Vor creşte preţurile, ca urmare a numărului mai redus de livrări?

    Nu prea cred, piaţa va fi suplimentată şi alimentată de piaţa secundară, a locuinţelor mai vechi care au o elasticitate puţin mai redusă a preţurilor.  Există o limită, iar mare parte din spaţiul pe care noi l-am fi avut pentru creşterea preţurilor caselor este ocupat de creşterea dobânzilor – deci o creştere în continuare a preţurilor ar decupa cererea de ofertă şi piaţa s-ar bloca ca număr de tranzacţii în acel moment . În momentul în care creditarea trage jumătate din numărul tranzacţiilor, are un cuvânt foarte greu de spus – din punctul de vedere al creditării, acolo nu va fi loc de creştere, nu se întâlneşte cererea cu oferta. 

    8.     Cum vor evolua preţurile din Braşov după finalizarea aeroportului din Ghimbav?

    Braşovul şi Constanţa au o particularitate, Braşovul a avut cea mai mare creştere, în valoare absolută, iar Constanţa are cel mai mare indice de accesibilitate, ceea ce spune că de fapt locuinţele din Constanţa sunt mai puţin accesibile. Însă, mulţi clienţi care cumpără în Constanţa nu sunt constănţeni, indicele de accesibilitate îl calculăm pe salariul din Constanţa, dar clienţii de acolo nu sunt constănţeni; la fel stau lucrurile şi cu Braşovul. Desigur, aeroportul va ajuta, dar nu cred că în sensul unei creşteri a preţurilor – Braşovul oricum are o creştere destul de rapidă. Dacă, urmare a acestui aeroport, vor veni şi alte investiţii, desigur, zona va fi foarte atractivă. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance. 

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

                                                 

     

     

     

     

     

  • Real Estate. Real Talk: Cum au evoluat de fapt preţurile în imobiliare şi cât de accesibile mai sunt locuinţele astăzi?

    Preţul locuinţelor a fost mereu o temă de interes pentru români, care şi-au câştigat renumele de cei mai mari proprietari de la nivelul Uniunii Europene. În contextul inflaţionist actual însă, preocuparea pentru evoluţia preţurilor din imobiliare este şi mai mare, iar incertitudinea pare să domine piaţa. Cât de accesibile mai sunt locuinţele în prezent şi care sunt indicatorii la care să ne uităm pentru a anticipa evoluţia pieţei?

    Storia.ro şi KIWI Finance calculează un indice de preţuri care se bazează pe tranzacţiile realizate, fiind, de altfel, singurul indicator care se realizează astfel, potrivit Ancăi Bidian, CEO al KIWI Finance, care a vorbit despre evoluţia preţurilor în imobiliare în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Potrivit Indexului Kiwi, în primul trimestru al anului, preţul mediu pe ţară pentru locuinţe a avut o creştere de 7,4% faţă de preţul mediu pe anul trecut. Totuşi, există o diferenţă între diferitele regiuni ale ţării: astfel, creşterea înregistrată în principalele oraşe a evoluat între 3%, în Cluj (unde în continuare preţul/metrul pătrat este cel mai mare la nivel naţional) şi 20% în cazul Sibiului (aici preţurile au fost influenţate de lansarea pe piaţă a câteva proiecte butic, cu preţuri mari). Media ponderată pentru principalele oraşe ale ţării a fost de aproximativ 10%. „Creşterea medie rezultată în urma informaţiilor publicate pe principalele platforme de anunţuri este de 18%. Concluzia pe care o putem trage este că în ofertă vânzătorii au cerut mai mult, dar cumpărătorii nu au dat mai mult, din moment ce tranzacţiile s-au desfăşurat, în medie, cu o creştere de preţ de 10% faţă de anul trecut. Anul trecut am avut un ecart de 3%  între preţurile cerute şi preţurile tranzacţionate. Deja acest ecart s-a mărit destul de mult acum”, a observat Anca Bidian în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Ea oferă şi câteva exemple de preţuri de pe piaţa rezidenţială românească. „În Bucureşti, preţul mediu este 1.650 euro/mp. Media este făcută între extreme – sud şi nord – în funcţie de unde vrei să îţi iei apartamentul, faci o socoteală pentru a vedea unde se plasează preţul. Avem un preţ mediu de 1.100 de euro/mp în Oradea şi 1.800 euro/mp în Cluj, acestea sunt extremele din oraşele mari.” Anul trecut s-a ajuns la un record prin prisma numărului de tranzacţii – totalul acestora ajungând la aproximativ 178.000. Dintre locuinţele tranzacţionate,  aproape jumătate au fost cumpărate prin intermediul unui credit. 

    Creditarea a avut, de altfel, o influenţă importantă asupra achiziţiilor ipotecare din ultimii trei ani, aproape de frenezie: „Aşa se întâmplă tot timpul când banii sunt ieftini, dobânzile sunt mici, creditele sunt accesibile – acest lucru este o pârghie importantă în tranzacţiile imobiliare. Reversul este şi acesta valabil: Atunci când dobânzile cresc, cererea se micşorează, oferta creşte faţă de cerere şi atunci, puteam avea o corecţie a preţurilor. Acum, dobânzile cresc şi cel mai probabil este că vor continua să crească – suntem cu acestea la jumătate de inflaţie, iar asta mă determină să spun că vor continua să crească. În ceea ce priveşte creditele, deşi sunt mai scumpe, sunt în continuare accesibile, băncile nu au înăsprit până acum nicio condiţie sau niciun criteriu de acordare a unui credit ipotecar – nici din punctul de vedere al eligibilităţii clientului, dar nici al garanţiilor”.

    Faptul că creditarea are o pondere atât de mare în numărul de credite acordate, influenţează şi preţurile: în contextul în care BNR impune, prin regulament, o limită de îndatorare de 40%, variabila cu care jonglăm este suma maximă accesibilă un credit. „Acest lucru va duce la o pârghie de barieră de creştere de preţuri. Dacă cererea nu întâlneşte oferta, mecanismul se auto-reglează.”

    Ce se va întâmpla de acum încolo? Anul acesta, în primul trimestru, creşterea numărului de tranzacţii s-a ponderat, observă Anca Bidian: „S-a înregistrat o creştere de 6,5% faţă de anul anterior, un ritm mult mai scăzut faţă de creşterea de 20% înregistrată în 2021, vs. 2020. Este posibil ca în a doua parte a anului, numărul de tranzacţii să scadă”, crede Anca Bidian.  

    Unul dintre motive ţine de faptul că vor exista mai puţine unităţi noi finalizate spre final de an: „Chiar dacă proiectele sunt gata, durează mult mai mult recepţia acestora şi începerea contractelor de vânzare-cumpărare”. Apoi, creşterea într-un ritm alert a dobânzilor frânează activitatea de creditare – din acest motiv, ea nu crede că vor exista modificări ale preţurilor, însă vor exista scăderi prin prisma numărului de tranzacţii: „În a doua parte a anului, din estimările noastre, s-ar putea observăm o scădere de 17-18% faţă de 2021 în număr de tranzacţii, ceea ce ar reprezenta totuşi o creştere cu 10% faţă de 2020”. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance. 

    Storia.ro este platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

     

  • Real Estate. Real Talk: Cum se vede criza în preţurile locuinţelor. Anca Bidian, Kiwi Finance: „Nu înţelege nimeni nimic – aceasta ar fi concluzia de la final”

    În condiţii de incertitudine economică, întrebarea „Mai investesc sau nu în imobiliare?” revine atât pe buzele celor aflaţi în căutarea unei locuinţe, cât şi în cazul investitorilor ce vor să îşi securizeze economiile. Chiar dacă răspunsurile trimit, de cele mai multe ori, înspre extreme, Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance, parte din OLX Group, îndeamnă la calm şi subliniază că o mai bună informare poate ajuta la o decizie corectă, chiar şi în situaţii de criză. 

    „Subiectul imobiliar, fie că vorbim despre cât costă casele, cât de mult s-au scumpit, cât se vor ieftini ş.a.m.d., este unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale momentului. Un joc pe care îl propun ar fi să urmăriţi pe parcursul a patru zile absolut toate comentariile, analizele, datul cu părerea şi articolele pe care le găsim pe acest subiect. Nu înţelege nimeni nimic – aceasta ar fi concluzia de la final”, a observat, tranşant, Anca Bidian, CEO al brokerului imobiliar KIWI Finance, în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Ea consideră că este nevoie de o informare mai mare în legătură cu factorii în funcţie de care preţul caselor variază, respectiv asupra pârghiilor care influenţează piaţa imobiliară la un moment dat. „Dacă vine o calamitate, e bine să ştim dacă aceasta influenţează sau nu preţul caselor, piaţa imobiliară nu este chiar atât de volatilă încât să se schimbe la orice adiere de depreciere a unor condiţii economice”, spune Anca Bidian. Este necesar, însă să observăm câteva dintre aceste pârghii şi interdependenţele dintre acestea, pentru a înţelege ce se întâmplă şi cum se simte cu adevărat piaţa imobiliară în 2022 în România. 

    Anca Bidian analizează în primă instanţă piaţa construcţiilor: „Avem câţiva factori care influenţează direct piaţa construcţiilor – pentru că aceasta nu mai este alimentată în acelaşi ritm precum în anii anteriori de construcţii noi”. România are o situaţie foarte bună comparativ cu multe alte ţări din regiune din acest punct de vedere pentru că are o piaţă secundară (a locuinţelor vechi N.Red.) foarte generoasă: fără ipoteci, cu un grad de proprietate totală pe un fond locativ mare, care poate suplimenta, în aceste timpuri, o lipsă a ofertei noi. Din punctul acesta de vedere, o parte din reducerea proiectelor noi poate fi compensată de fondul locativ vechi. 

    Anca Bidian observă, de asemenea, că în România a existat o schimbare semnificativă în 2020 referitoare la felul în care a evoluat cererea dinspre piaţa veche, înspre piaţa nouă: „Nu a fost neapărat o nevoie a pieţei, ci un fenomen cauzat de faptul că în 2020 piaţa secundară practic s-a retras de la tranzacţionare fiindcă era imposibil să se realizeze vizionările”. Apoi, în 2021, a existat un vârf de livrări noi, în contextul în care s-au comasat practic doi ani de proiecte finalizate – cele care au intrat în conservare în 2020 şi cele care veneau la finalizare în 2021. De aceea, în 2021 au existat cele mai multe unităţi noi livrate vreodată în România. Totuşi, „Chiar în vârf, numărul de unităţi noi livrate în piaţă reprezintă mai puţin de 1% din totalul fondului locativ, iar asta este foarte puţin”, observă Anca Bidian. 

    În acest context, tranzacţiile se derulează în continuare majoritar pe piaţa veche, iar Anca Bidian subliniază că nu e nimic greşit din acest punct de vedere, în contextul în care, în marile oraşe, în zonele ultracentrale şi centrale există mai ales locuinţe vechi. Mai mult decât atât, după 1990, în 32 de ani, fondul de locuinţe a fost împrospătat cu doar 12% – ritmul de intrare în piaţă a unităţilor noi este mai mult decât modest. „În momentul în care, la o ofertă mult mai mică decât cererea, segmentul unităţilor noi se reduce mai mult decât anul trecut, segmentul clienţilor care au o nevoie de cumpărare, cei care îşi fac un upgrade la spaţiul locativ, clienţii care migrează dinspre limitrof înspre centru sau invers, piaţa secundară va fi la noi un actor foarte important în continuare.”

    Un alt aspect pentru care piaţa secundară este foarte importantă ţine de faptul că, neavând ipoteci, aceasta are o flexibilitate mult mai mare la preţuri. „Dacă proiectele noi sunt restricţionate de business plan, de indicatorii de finanţare, de planul de afaceri, piaţa veche este liberă de orice restricţie – aceasta urmează pulsul cererii şi al ofertei”, punctează Anca Bidian. 

    Un alt factor care influenţează preţurile este, desigur, inflaţia. „Aceasta ne afectează pe absolut toate planurile, aduce un grad mult mai mare de impredictibilitate, chiar volatilitate, a deciziilor. Ceea ce auzim la tot pasul sunt întrebări, precum: <<Să cumpăr sau să nu cumpăr>>, <<Să pun bani deoparte sau nu>>, <<Să îi schimb sau nu>> etc – fiindcă tendinţa normală este să ne ferim cu toţii. Inflaţia este o sperietoare care nu face bine niciodată nimănui.” Ori, în aceste condiţii, Anca Bidian observă că există foarte multe voci care recomandă inclusiv spre decizii extreme cum ar fi vânzarea unei locuinţe aflate deja în posesie fiindcă ar scădea preţurile, până la a-ţi investi banii în imobiliare ca să îi fereşti de inflaţie. 

    „Nu aş recomanda niciuna dintre aceste variante – nu este un panaceu universal să cumperi sau nu în vremurile acestea. Una este o familie care are o nevoie, care îşi permite, se califică să îşi cumpere o locuinţă şi să îşi asigure un confort al vieţii, că are nevoie de o astfel de achiziţie, altă socoteală este când vorbim despre micii investitori, despre persoanele care cumpărau o a doua sau o a treia locuinţă în anii trecuţi, spre închiriere, păstrare etc. şi altfel stau lucrurile pentru o familie care îşi upgradează confortul locativ – adică vinde scump, cumpără scump; vinde ieftin, cumpără ieftin”. 

    Anca Bidian subliniază însă: „Cumpărarea unei case nu este nici o obligaţie, nici un drept constituţional. O casă îţi iei atunci când ai bani sau bani de rate, acum şi în viitor. Cumpărarea unei case nu trebuie să devină un coşmar. Ceea ce recomand este ca deciziile să nu fie luate nici în panică, nici în lăcomie, cele două sentimente extreme de pe pieţe. Extremele generează situaţiile neplăcute pe care nu vrem să le vedem, dar care în orice criză, ies la suprafaţă”. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în contextul actual, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care  a avut-o ca invitată pe Anca Bidian, CEO al brokerului de credite KIWI Finance. 

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

     

     

  • Ce preţuri au locuinţele pe fiecare segment al pieţei rezidenţiale din Bucureşti?

    Piaţa locuinţelor Capitalei este una efervescentă, cu creşteri pe toate segmentele: low, upper medium, medium, medium plus, premium şi lux, a observat Despina Ponoramenco, preşedinta asociaţiei Bucharest Real Estate Club (BREC), în cadrul unuia dintre webinariile Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. Care sunt segmentele din rezidenţial pe care se construieşte în prezent şi ce preţuri oferă dezvoltatorii pentru fiecare dintre acestea?

    Bucureştiul este în continuare un oraş magnet pentru sectorul rezidenţial, iar aproximativ 30% dintre livrările de la nivel naţional se află anul acesta în Capitală, unde dezvoltarea economică, în special în sectorul IT, a fost un motor de cerere pentru locuinţe noi, calitative. BREC urmăreşte fiecare dintre segmentele pieţei rezidenţiale, iar Despina Ponomarenco a oferit câteva dintre detaliile specifice fiecăruia dintre aceste segmente,: 

    ·      Pe segmentul low, singurul diferenţiator este preţul, iar calitatea este, de cele mai multe ori, la un nivel slab: „Sunt suprafeţe mici, uneori la limita legii, iar proiectele nu asigură  utilităţile centralizate, având o infrastructură deficitară. Aceste proiecte sunt construite în zonele limitrofe Bucureştiului şi se tranzacţionează cu preţuri cuprinse între 1.000 – 1.300 de euro/mp util plus TVA”; 

    ·      Segmentul mass market include ansamblurile de mari dimensiuni, cu mii de unităţi, amplasate la marginea oraşului sau chiar în localităţi limitrofe, însă în zone cu infrastructură dezvoltată sau creată de dezvoltator. Acestea sunt preferate în special pentru facilităţile oferite familiilor iar preţurile sunt cuprinse între 1.300 – 1.500 de euro/mp util plus TVA;

    ·      În ceea ce priveşte segmentul de mijloc al pieţei, acesta include apartamente mai confortabile, cu suprafeţe puţin mai mari, iar proiectele sunt poziţionate în zone semicentrale, cu acces bun la mijloacele de transport în comun – aflate la maximum 10 -15 minute distanţă de o staţie de metrou. Preţurile la care se tranzacţionează aceste locuinţe variază între 1.600 şi 1.900 de euro/mp util plus TVA;

    ·      Segmentul mediu plus sau medium high este cel al ansamblurilor mai bine poziţionate, lângă parcuri sau huburi de office – Timpuri Noi, Aviaţiei, Expoziţiei sunt exemple bune în acest sens. „Începând cu acest segment vorbim cu clienţi care sunt concentraţi pe calitate şi care studiază atent oferta. Vedem facilităţi mai bune, o grijă mai mare pentru spaţiile comune, proiecte de peisagistică, locuri de joacă, mici spaţii de retail dedicate comunităţii”, explică reprezentanta BREC. Preţurile pentru aceste proiecte depăşesc 2.000 de euro/mp util, ajungând la 2.200 – 2.300 euro/mp util plus TVA;

    ·      Segmentul premium include proiectele localizate central, proiecte  boutique, cu un număr redus de unităţi sau aflate în zona de nord, dacă vorbim despre Capitală. „Aici vedem  atenţie sporită la arhitectură, la design, la finisaje, pentru spaţii comune, zone verzi, generoase, suprafeţe mai mari pentru apartamentele cu trei şi patru camere, în timp ce unităţile, cu două camere sunt puţin mai mici, fiind cumpărate în scop investiţional. De asemenea, pe acest segment, reputaţia dezvoltatorului este un element cheie în procesul vânzărilor off plan. Preţurile pentru acest segment oscilează între 2.500 şi 3.500 de euro/mp util plus TVA;

    ·      Ultimul segment al pieţei, cel de lux, de top, este cel al locuinţelor exclusiviste, localizate ultracentral sau în zona de nord dacă vorbim despre Bucureşti (de exemplu, în parcul Herăstrău, Floreasca, Aviatorilor), iar locuinţele din cadrul acestor proiecte sunt cumpărate de oameni de afaceri sau persoane care ocupă funcţii de top în multinaţionale şi care vor, practic, să îşi afirme statutul social. Aceste ansambluri sunt puncte de reper, “landmarks”, în oraş şi oferă privelişti spectaculoase către zone verzi, lacuri. Preţurile depăşesc aici 4.000 de euro/mp util plus TVA. „Un fapt interesant pe care îl observăm pe acest segment este diversificarea şi sofisticarea produselor. România a creat peste 15.000 de noi milionari în dolari în plină pandemie, potrivit unui raport al băncii elveţiene Credit Suisse de anul trecut, iar aceştia caută locuinţe deosebite, penthouse-uri, care să reflecte statutul lor social”, observă Despina Ponomarenco. 

    Indiferent de segmentul de piaţă ţintit, Despina Ponomarenco atrage atenţia asupra nevoii continue de educare a clienţilor  rezidenţiali. „Clienţii trebuie să fie atenţi la mai multe aspecte în alegerea locuinţei şi să înţeleagă că urmărirea unui singur criteriu, preţul cel mai mic, va duce la alte costuri care vor fi plătite în timp tot de către aceştia. Sunt aspecte critice care trebuie avute în vedere când vine vorba despre alegerea zonei şi a proiectului unde te vei muta”, subliniază ea. Printre acestea se numără infrastructura din zonă, accesul către proiect, asfaltarea drumurilor, reputaţia dezvoltatorului (ce fel de proiecte a mai construit acesta), care este nivelul de satisfacţie a locuitorilor din proiectele dezvoltate de acel dezvoltator, cartea tehnică a construcţiei etc. 

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în 2022, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care  a avut-o ca invitată pe Despina Ponomarenco, preşedinte al asociaţiei Bucharest Real Estate Club (BREC).

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

     

     

     

     

     

  • Oraşele vedetă în imobiliarele româneşti

    Nu doar Bucureştiul trece printr-o efervescenţă când vine vorba despre dezvoltarea sectorului imobiliar, şi  alte oraşe mari din ţară atrag deopotrivă noi investitori – datorită infrastructurii, potenţialului turistic sau companiilor aflate în căutare de resursă umană ce îşi deschid noi birouri. Ce se vede în real estate, dincolo de Capitală?

     

     

    „Timişoara atrage aproape 1 miliard de euro investiţii per total, în toate segmentele pieţei; judeţul Timiş atrage aceste investiţii datorită conexiunii excelente cu coridoarele paneuropene, astfel încât vedem aici foarte multe unităţi de producţie, zona fiind unul dintre polii investiţiilor în imobiliare anul acesta, a descris Despina Ponomarenco, preşedintaBREC (Bucharest Real Estate Club), în cadrul unui webinar Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. 

    Potrivit ei, urmează dezvoltări rezidenţiale adiacente acestor investiţii, iar un exemplu în acest sens este oraşul Iaşi, unde există investiţii programate în proiecte de birouri şi retail ce se vor întinde pe suprafeţe de peste 65.000 de mii de metri pătraţi, precum şi într-un număr de 5.000 de apartamente în diverse ansambluri, ce vor fi finalizate în 2024. 

     

    Braşovul începe o nouă etapă de dezvoltare, ţinând cont de finalizarea noului aeroport internaţional, care este prevăzută pentru acest an: „Localizarea strategică a acestui oraş şi potenţialul turistic determină noi investiţii, iar din datele noastre, la finalul anului trecut, acesta avea aproximativ 2.500 de apartamente în construcţie”.  

     

    În ceea ce priveşte oraşul Cluj-Napoca, după o perioadă în care a atras cele mai multe investiţii, acesta trece acum printr-o etapă de stagnare: „Au crescut foarte mult preţurile terenurilor, astfel încât nu vedem un număr atât de mare de proiecte noi, mai ales că a fost un oraş foarte activ pe segmentul de office. În schimb, ce vedem pe sectorul rezidenţial este un număr extrem de mare de dezvoltatori care investesc în apartamente şi, din datele noastre, sunt undeva la 5.000 de apartamente prevăzute pentru livrare în perioada 2022-2024”.  

     

    Constanţa a atras investiţii cu precădere pe segmentele retail şi logistic, iar în ultimul timp este ţinta investitorilor rezidenţiali, atât în oraş, cât şi în staţiunile de pe litoral, pe segmentele locuinţelor de vacanţă. „Peste 7.000 de apartamente sunt în lucru în acest moment sau vor fi lansate în perioada următoare. Există un apetit al investitorilor pentru apartamente de vacanţă, atât în Mamaia, cât şi în zona Neptun-Olimp. Când piaţa se maturizează, se diversifică, clienţii caută şi o a doua locuinţă, iar acestea sunt şi bune oportunităţi de investiţii.” Observăm astfel că este în creştere în astfel de oraşe trendul în care clienţii care cumpără apartamente, le folosesc o săptămână-două, iar apoi le închiriază. „Investiţiile în imobiliare sunt o investiţie destul de uşor de înţeles, este palpabilă. Pentru alte investiţii, cum ar fi cele pe bursă şi criptomonede, este nevoie de cercetări mai multe, de o bună cunoaştere a domeniului, precum şi de un apetit mult mai mare pentru risc. Investiţiile în imobiliare sunt câştigătoare, pe de o parte, pentru că reprezintă o bună modalitate de a economisi şi pentru că s-a dovedit în timp că, per total, imobiliarele îşi apreciază valoarea.”

     

    Astfel, se va accentua şi trendul achiziţiilor celei de a doua locuinţe în scop investiţional, atât pe litoral, cât şi în zonele montane, dar şi în pieţe mai exotice, în afara graniţelor – cum ar fi, de pildă, oraşul Dubai. „Este o piaţă clar mult mai scumpă, dar acolo evoluţia este spectaculoasă. Ştim că sunt români care investesc şi pe piaţa respectivă şi cumpără locuinţe sub acelaşi concept. Pot locui şi folosi locuinţa respectivă timp de o lună pe an, iar dezvoltatorul se ocupă de tot ce înseamnă administrare, chirii, property management pentru respectivul apartament.”

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în 2022, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în celelalte articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care a avut-o ca invitată pe Despina Ponomarenco, preşedinte al asociaţiei Bucharest Real Estate Club (BREC). 

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

     

     

  • Cum va evolua piaţa imobiliară în 2022, dacă ne uităm la toate segmentele acesteia?

     

    „Investiţiile în mari proiecte imobiliare continuă în România, atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe regionale: Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov şi Constanţa. Formatele de tip oraş în oraş atrag noi investitori, sectoarele rezidenţial şi logistic rămân cele mai dinamice, proprietarii de birouri se pregătesc pentru revenirea angajaţilor în clădiri, iar formatele de retail parks câştigă teren”, a descris Despina Ponoramenco, preşedintă a asociaţiei Bucharest Real Estate Club (BREC), perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare locale, în cadrul unuia dintre webinariile  Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. BREC este cea mai mare organizaţie a pieţei de real estate din România, ale cărei companii membre sunt investitori majori, locali şi internaţionali, activi pe segmentele proiectelor de regenerare urbană, clădirilor de birouri, parcurilor logistice şi industriale, parcurilor de retail, investiţiilor rezidenţiale, cu portofolii cumulate de peste 10 miliarde de euro. 

    În baza discuţiilor cu membrii asociaţiei, Despina Ponomarenco a observat că, în contextul obiectivelor de decarbonizare, unul dintre marile trenduri este ca accentul în imobiliare să fie pe dezvoltare sustenabilă şi pe tehnologii prietenoase cu mediul. De asemenea, tendinţa dezvoltărilor de proiecte mixte, cu funcţiuni şi facilităţi multiple, care era prezentă pe piaţă anterior debutului pandemiei, a fost impulsionată în contextul restricţiilor din ultimii doi ani, ca urmare a faptului că acest tip de dezvoltări permit rezidenţilor să lucreze în apropierea casei. 

    Tot în contextul pandemic, a luat şi mai mult avânt segmentul logistic, pe fondul creşterii vânzărilor din comerţul online, care au determinat o cerere foarte mare de spaţiu modern: „Conform datelor din piaţă, anul trecut au fost tranzacţionaţi peste 1 milion de metri pătraţi, iar anul acesta sunt în lucru undeva la 500.000 – 600.000 de metri pătraţi de spaţii logistice, stocul total urmând să depăşească borna de 6 milioane de metri pătraţi”. Marii jucători construiesc în oraşe mari precum Bucureşti, Timişoara sau Braşov, dar vedem şi oraşe noi pe harta investitorilor logistici, cum ar fi Oradea, Brăila sau Ploieşti. 

    Segmentul rezidenţial a fost, de asemenea, unul avantajat în perioada crizei sanitare, când s-a lucrat de acasă foarte mult, iar copiii au făcut şcoală online, iar pe acest segment a fost atins în 2021 un record prin prisma livrărilor: conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), s-a ajuns la peste 183.000 de apartamente tranzacţionate în întreaga ţară, valoarea estimată totală pentru aceste tranzacţii  situându-se la 12 miliarde de euro. „Principala provocare a sectorului este creşterea costurilor şi lipsa forţei de muncă – în acest context, din datele pe care le avem, şi în 2022 vom vedea preţuri în creştere pentru locuinţe. Vestea bună este intrarea în vigoare a plafonului ridicat pentru TVA de 5%, până la valoarea de 700.000 de lei, fapt ce va permite clasei de mijloc să acceseze locuinţe mai spaţioase, o îmbunătăţire, per total, a standardului de locuire”, a observat preşedinta BREC.

    În ceea ce priveşte segmentul office, ea observă că marii proprietari de birouri se pregătesc de reîntoarcerea angajaţilor în clădiri, asigurându-se că proprietăţile întocmesc standardele unui mediu de lucru sănătos şi sigur. „Vedem în rândul membrilor noştri o preocupare activă pentru livrarea unor clădiri sustenabile, la standarde înalte. Se observă o revenire a cererii pe acest segment, în cadrul conferinţei BREC “ What’s next” organizate recent, managing directorul Globalworth, Marian Popa, a menţionat că sunt 10-12 chiriaşi în piaţă ce caută suprafeţe de peste 10.000 de metri pătraţi”, exemplifică ea. 

    Sectorul de retail, în schimb, a fost puternic afectat de restricţii, însă şi-a revenit destul de rapid – traficul în centrele comerciale regionale fiind în creştere. „Jucătorii au investit în proiecte de modernizare şi renovare a centrelor comerciale, precum şi în formatele de tipul retail parks, un business ce s-a dovedit a fi unul sigur pe durata acestei crize sanitare.”

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei imobiliare în 2022, precum şi despre evoluţia preţurilor în sectorul rezidenţial, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care  a avut-o ca invitată pe Despina Ponomarenco, preşedintă a asociaţiei Bucharest Real Estate Club (BREC).

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.

     

     

  • Ce facem pentru a evita să ne mutăm într-o casă nesigură?

    Găsirea locuinţei de vis din punctul de vedere al spaţiului sau poziţionării, pregătirea dosarului pentru obţinerea unui credit, găsirea băncii potrivite şi chiar şi analiza eficienţei energetice sunt primele lucruri pe care le luăm în calcul când vine vorba despre mutarea într-o casă nouă. De cele mai multe ori, uităm însă cel mai important aspect: siguranţa clădirii în care ne mutăm. Ce putem face din acest punct de vedere când vine vorba de riscul – foarte prezent în România – al unui cutremur de magnitudine mare?

    „Atunci când ne mutăm într-o locuinţă nouă există câteva lucruri pe care fiecare dintre noi le poate face pentru a verifica siguranţa acesteia în cazul unui seism, aspect ignorat de cele mai multe ori”, a observat Matei Sumbasacu, structurist şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise, în cadrul celui mai recent webinar Real Estate. Real Talk realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN, o ediţie specială realizată la 45 de ani după cutremurul din ’77 . „Trebuie să conştientizăm că este o decizie foarte importantă să ne mutăm undeva. Multă lume acordă timp pentru alte lucruri când vine vorba despre respectiva achiziţie, fie că vorbim despre pregătirea pentru un credit sau altceva şi mai puţin analizei structurale a locuinţei. Mai mult decât atât, există şi această concepţie greşita conform căreia dacă banca îţi dă un credit, clădirea este sigură – din păcate, băncile angajează foarte rar experţi care să analizeze acele clădiri.”

    Atunci, ce poate face orice client interesat de o achiziţie sau de mutarea în chirie într-o locuinţă nouă este să identifice posibilele semne care pot reprezenta un semnal de alarmă când vine vorba de vulnerabilitatea unei clădiri. Primul lucru pe care îl putem face este să consultăm listele oficiale de clădiri expertizate, disponibile pe platforma amccrs – pmb.ro, unde Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, din cadrul Primăriei Capitalei, publică listele clădirilor expertizate. Dacă respectiva clădire nu a fost expertizată, putem totuşi să aflăm din acea listă, în cazul unui bloc secţiune tip, de pildă, dacă blocurile de lângă blocul de care suntem interesaţi au fost expertizate şi care este clasa de risc seismic în care acestea au fost încadrate. Dacă nici astfel nu avem informaţii suficiente, avem opţiunea de a folosi site-ul dupacutremur.ro pentru a verifica accesibilitatea zonei respective: „Putem astfel să vedem câte clădiri vulnerabile sunt în jurul nostru şi ce ar însemna un colaps al lor în caz de cutremur – dacă salvatorii pot ajunge la noi în cazul unui seism de magnitudine mare”. 

    Apoi, există şi câteva lucruri mai concrete la care ne putem uita în legătură cu clădirea vizată: anul de construcţie, de pildă, care este foarte important. „Pe măsură ce societatea în care trăim a evoluat, au evoluat şi cunoştinţele noastre legate de cutremure. În general, cu cât este mai nouă clădirea, s-au incorporat mai multe cunoştinţe legate de cutremur în proiectarea acesteia.” Un an de referinţă în acest sens este anul 1977 sau mai degrabă anul 1978, precizează Sumbasacu, fiindcă în urma marelui şoc avut la cutremur, standardele de construcţie s-au actualizat. Matei Sumbasacu spune că este foarte important să realizăm că înainte de 1977 existau coduri de proiectare seismică, adoptate în 1963, dar care au fost greşite: „Cutremurul afectează diferit clădirile în funcţie de flexibilitatea lor. Majoritatea covârşitoare a cutremurelor sunt cutremure de suprafaţă – ceea ce înseamnă că intră în rezonanţă – adică afectează mai mult – clădirile scunde şi rigide, cele care vibrează foarte des. Cutremurele vrâncene vin însă din adâncuri, sunt de adâncime medie, iar în 1977 s-a constatat că intră în rezonanţă cu clădiri mai înalte. Din păcate, între 1963 şi 1977, noi am avut un cod de proiectare seismică ce pregătea clădirile din România pentru cutremure de suprafaţă, iar codul spunea – cu cât ai o clădire mai înaltă şi mai flexibilă, cu atât cutremurul va fi o problemă mai mică. În 1977 am realizat că a fost o concepţie greşită şi, ulterior, în 1978, s-au schimbat codurile, de aceea anul 1978 este de referinţă”.

    În afara anului de construcţie, putem observa şi dacă o clădire are sau nu spaţii comerciale sau parcări la parter, care reprezintă o altă vulnerabilitate în caz de cutremur, în special pentru blocurile făcute înainte de 1977, dar acest principiu este valabil şi pentru cele construite ulterior. „Parterul care include astfel de spaţii este mult mai flexibil decât restul clădirii, iar aceste clădiri riscă să pice în genunchi la cutremur, etajul I riscă să devină parterul, ceea ce s-a şi întâmplat în 1977, în cazul blocului de la Lizeanu cu Mihai Bravu..”

    Apoi, ne mai putem uita cu propriii ochi la urme ale cutremurelor trecute: fisuri în faţada clădirii, de exemplu. „Când vedem fisuri în X, în special când fisurile acestea sunt mai sus de etajul I, acestea sunt urme ale cutremurelor. În momentul în care clădirea se mişcă într-o parte, apare o fisură, iar când se mişcă în partea cealaltă, apare şi cealaltă fisură şi astfel apare fisura în X. Dacă există fisuri seismice, acest lucru înseamnă că aproape sigur sunt din 1977, poate din 1986, iar în intervalul de timp care s-a scurs de la cutremur nu a mai intervenit nimeni pe clădirea respectivă. Urmele cutremurelor sunt foarte importante şi sunt, de obicei, un motiv de îngrijorare. Un inginer constructor care ştie şi patologie seismică poate să se uite la aceste urme şi să înţeleagă cum s-a comportat clădirea în cazul cutremurului anterior şi cum se va comporta la următorul”, punctează Sumbasacu. 

    Putem analiza, de asemenea, sistemul structural, aspect care nu este foarte uşor pentru cineva care nu este familiarizat cu domeniul: spre exemplu, dacă ne uităm în camere şi vedem pe tavane grinzi care ies din planul tavanului sau stâlpi care ies din planul peretelui, structural vorbind, o astfel de locuinţă este mai sigură. Dacă avem dificultăţi în a realiza o astfel de investigaţie pe cont propriu, există şi alternative, respectiv posibilitatea de a angaja experţi tehnici care să ne ajute să identificăm vulnerabilităţile unei clădiri în cazul unui seism.

    Expertizarea tehnică este un proces laborios necesar dacă plănuim să şi consolidăm clădirea respectivă, serviciu care costă între 1,5 – 2 euro pe suprafaţa construită – pentru un bloc interbelic, costul experizei tehnice s-ar ridica la între 5.000 şi 6.000 de euro. Avem însă şi opţiunea de consultare pentru obţinerea unui punct de vedere, în care putem contracta un expert care să vină cu noi şi care să ne spună verbal sau în scris părerea lui. „Nu este un punct de vedere care să fie prevăzut de lege, el ne oferă doar un sfat pentru a şti dacă să ne mutăm în clădirea respectivă sau nu. Şi acest serviciu se poate contracta, ca o consultanţă.”

    Numele şi datele de contact ale celor mai mulţi dintre aceşti experţi se regăseşte pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale.

    „Cu dârzenie, luând lista la mână, reuşiţi să găsiţi şi un expert.” Putem să alegem şi varianta să mergem acolo cu un inginer constructor, care să nu fie neapărat un expert, dar să fie inginer constructor. Riscul este să dăm de un inginer constructor care nu are cunoştinţe referitoare la clădirile vechi, explică Matei Sumbasacu. „Această meserie a inginerului constructor cuprinde multe aspecte, sunt unii ingineri constructori foarte buni, dar care sunt buni în execuţie şi nu ştiu cum se proiectau clădirile în urmă cu peste 60-70 de ani în România – un inginer constructor care chiar să ştie cum să se uite la o clădire veche trebuie să ştie, pe lângă proiectare, şi puţină execuţie, precum şi elemente de istorie, de arhitectură.Este puţin mai greu să găsim acel inginer constructor perfect, dar lista experţilor este un punct foarte bun de plecare.”

    Oamenii care se pricep la aceste aspecte sunt de obicei în vârstă – este ceva inerent pentru că, în primul rând, ca să devii expert tehnic, ai nevoie de o vechime foarte mare în domeniu. Experţii tehnici sunt atestaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi primul criteriu pe care ei trebuie să îl îndeplinească înainte de examen este vechimea. „Din fericire, avem încă printre noi experţi care sunt suficient de în vârstă încât să fi prins cutremurul 1977, acolo a fost un studiu intens de inginerie seismică, inginerii şi arhitecţii care au intervenit au învăţat ce înseamnă un cutremur pentru o clădire şi nu pentru o clădire abstractă, ci pentru una din Bucureşti, pe care ei au văzut-o şi ale cărei avarii le-au văzut. Au văzut cât de gol este împăratul – cât de vulnerabili suntem de fapt în faţa cutremurelor. Trebuie să îi respectăm pe acei experţi care au trăit acele vremuri.” Bucureştiul are, din acest punct de vedere, avantajul mai multor experţi, spre deosebire de unele judeţe ale ţării unde există unul singur atestat de Ministerul Dezvoltării, observă Matei Sumbasacu. Un alt motiv pentru care experţii sunt greu de găsit ţine de pregătirea formală a specialiştilor din domeniu: „În şcoala de construcţie, aşa cum se face în România, accentul se pune foarte mult pe proiectarea de clădiri noi, cel puţin în ciclul de licenţă, iar apoi sunt câteva cursuri foarte sporadice la master axate pe acest domeniu, există chiar şi un curs de patologie seismică, dar mult prea puţin vizibil, ţinând cont că Bucureştiul este plin de material de studiu pentru aceste cursuri. Avem mii de clădiri care pot fi studiate din punctul de vedere al patologiei seismice, dar studenţii nu sunt stimulaţi să meargă în stradă şi să vadă ce înseamnă urmările unui cutremur pe clădiri. Nu avem o şcoală, dar avem într-adevăr oameni pasionaţi.”

    Matei Sumbasacu observă şi că mulţi oameni se duc cu arhitecţi să analizeze clădirile de care sunt interesaţi şi, deşi există arhitecţi care au cunoştinţe referitoare la structuri şi chiar şi la structurile vechi, ei sunt mai rari: „De obicei luăm arhitecţi care să ne spună ce am putea face cu o clădire din punct de vedere arhitectural şi cerem şi o opinie din punct de vedere structural. Este bine să avem un scepticism sănătos în legătură cu acea opinie, să o trecem prin filtrul gândirii noastre critice fiindcă, regula de obicei este că un arhitect nu ne poate spune foarte multe lucruri despre siguranţa structurală a unei clădiri, aşadar trebuie să mergem acolo cu un inginer constructor, cu unul care are cunoştinţe despre clădirile vechi”. 

    Citiţi mai multe despre cum să identificaţi vulnerabilităţile unei clădiri în caz de cutremur, precum şi despre miturile seismice răspândite în rândul românilor, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca  invitat pe Matei Sumbasacu, structurist şi fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise. 

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primeşte peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniştilor pentru a identifica cea mai bună soluţie de credit ipotecar şi nu numai.