BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Mirajul internetului mobil

    “Ajung sa consum mai mult de jumatate din traficul de internet
    pe mobil, pentru ca accesez site-urile in versiunea obisnuita, asa
    cum apar si pe calculator”, se plange Cristina Toma, o tanara
    arhitecta in varsta de 27 de ani care are internet pe telefonul
    mobil de aproape doi ani. Plateste aproximativ patru euro pe luna
    pentru 250 MB de trafic si, desi e-mailul si socializarea sunt
    destul de sus pe lista activitatilor online pe mobil, internetul pe
    telefon este pentru Cristina esential mai ales in activitatea ei,
    atunci cand este pe teren si are nevoie de varii informatii
    ajutatoare pentru proiectele de care se ocupa. “Si n-ar fi doar
    atat, dar daca am nevoie de o adresa sau pur si simplu caut o
    cafenea unde sa ies cu prietenele, dau aproape invariabil peste
    site-uri aglomerate, cu multe poze, care se incarca greu si care
    consuma.”


    Principala problema pentru Cristina si, asemenea ei, pentru
    majoritatea utilizatorilor de internet mobil este lipsa site-urilor
    special adaptate pentru ecranul de mici dimensiuni al telefonului
    mobil, care sa afiseze informatia intr-un mod mai compact si mai
    lesne de citit, dincolo de optimizarea pe care o fac anumite
    browsere de acces la internet, precum Opera Mini. Daca in lume
    numarul paginilor de internet optimizate pentru internetul mobil a
    depasit anul acesta trei milioane, “in Romania n-am reusit sa
    identificam nici macar 100, majoritatea de divertisment sau de
    stiri”, spune Dan Virtopeanu, directorul general al Voxline
    Communications, companie ce lucreaza in prezent la un director unde
    sa fie inregistrate toate site-urile romanesti importante care au
    si o versiune pentru mobil.



    Practic, online-ul pe mobil este astazi cam in acelasi stadiu in
    care era internetul traditional la sfarsitul anilor ’90, cand a
    fost nevoie de doi ani ca numarul paginilor web sa sara de la
    150.000 la peste doua milioane, potrivit unui studiu realizat
    recent de dotMobi, compania din spatele initiativei de popularizare
    a domeniilor de internet .mobi, speciale pentru telefoane. In zona
    mobila, in doi ani a fost facut un pas chiar mai mare, de la
    150.000 de versiuni mobile in 2008 la cifra actuala de trei
    milioane, semn ca potentialul de crestere este totusi mai ridicat
    decat in cazul internetului traditional.

    Degeaba insa, daca in Romania acest progres se intampla greoi,
    iar discrepanta dintre tendintele internationale si cele locale
    continua sa fie foarte mare. Din punctul de vedere tehnic,
    lucrurile au fost deja puse la punct; operatorii de telefonie
    mobila pun la dispozitia utilizatorilor de mai multa vreme
    serviciile necesare, la preturi care in ultimii ani n-au facut
    decat sa se reduca. Mai mult, prin strategia si ofertele din piata
    se vede cu ochiul liber ca internetul mobil este unul dintre
    elementele cheie pe care operatorii mizeaza pentru a creste in
    urmatorii ani pe o piata telecom ce s-a contractat de la 4,6
    miliarde de euro in 2008 la 4 miliarde de euro anul trecut. Cel mai
    afectat a fost tocmai segmentul comunicatiilor mobile, pe fondul
    reducerilor de cheltuieli de aproape jumatate de miliard de euro
    facute de consumatori in perioada de criza.

    Fiecare dintre furnizorii de servicii de telefonie si internet
    mobil contribuie la promovarea versiunilor mobile ale site-urilor
    romanesti, prin intermediul portalurilor proprii, de genul celui al
    Orange, Vodafone Live sau al web’n’walk lansat de Cosmote.
    “Aplicatiile personalizabile din web’n’walk ofera informatii pe
    scurt din principalele site-uri mobile din Romania si
    redirectioneaza apoi consumatorii direct catre acestea”, da un
    exemplu Gabriel Ionita, senior managerul responsabil cu dezvoltarea
    produselor si serviciilor la Cosmote. Vodafone Romania a dezvoltat
    chiar un serviciu in vederea publicitatii pe mobil, AdPlus, prin
    care site-urile de mobil sa poata afisa mesaje comerciale, util in
    special publicatiilor cu versiuni speciale pentru telefoane.


    “Site-urile de stiri stau cel mai bine la capitolul prezenta pe
    mobil”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul executiv al Apropo
    Media, divizia de online a grupului MediaPro. In rest, “site-uri
    adaptate pentru ecranul telefonului mobil sunt in continuare foarte
    putine, iar eforturile facute pentru dezvoltarea nisei nu prea au
    avut rezultat”, adauga si Virtopeanu, fara a lua in calcul si
    versiunile mobile mai numeroase ale blogurilor.

  • Povestile romanilor care conduc filiale de giganti IT

    “Am fost de doua ori la sediul central al companiei
    Hewlett-Packard din Palo Alto, California, si tin sa va spun ca o
    vizita acolo seamana cu cea a unui crestin la Ierusalim”,
    marturiseste zambind Radu Enache, cel care conduce de un deceniu
    afacerile companiei in Romania. Caracterizandu-se ca fiind un om
    ambitios, harnic si pasionat de istorie si cultura, Enache spune ca
    pozitia sa actuala de la HP este o incununare placuta a unei
    activitati profesionale de 17 ani. “Pentru a ajunge intr-un loc
    trebuie sa te pricepi la ceva, nu poti sa pui caruta inaintea
    cailor. Trebuie sa-ti placa sa inveti si sa muncesti si nu in cele
    din urma sa visezi, sa iti doresti si sa ai ambitia sa ajungi
    undeva. Asa am facut si eu!” Cu un zambet larg pe buze, Radu Enache
    afirma ca la HP se simte tanar. De ce? “Pentru ca fiind o companie
    americana, noi avem obligatia sa vorbim la persoana intai singular,
    ceea ce va dati seama ca pentru mine este un avantaj
    extraordinar.”

    Cea mai buna perioada a lui in companie a fost acum doi ani,
    cand HP a avut o crestere de circa 30% si toate unitatile de
    business s-au dezvoltat, iar numarul total de angajati a ajuns la
    peste 2.000. “Din pacate, dupa o perioada buna vine una rea. A fost
    foarte greu sa conduc o companie in conditiile in care ii scade
    businessul”, adauga Enache, referindu-se la criza care s-a
    manifestat incepand cu sfarsitul lui 2008 si in Romania. Are insa
    dorinta si ambitia sa creasca businessul companiei in continuare.
    “As vrea ca HP sa faca aici cifre similare cu cele din alte tari
    central-europene, ceea ce ar reflecta maturizarea pietei
    noastre.”
    Avantajul HP Romania fata de alte filiale din lume este ca aici
    cererea de forta de munca cu inalta calificare este inca limitata
    si atunci compania are sansa sa atraga oameni foarte buni.

    Fata de alte locuri, Enache a observat ca in tara noastra
    exista, in special in randul tinerilor, un entuziasm de a lucra la
    o multinationala, de a-si insusi modul de lucru intr-o companie
    “si, de ce nu, entuziasmul de a lucra pentru o firma americana”.
    Iar in ultima perioada, HP a angajat tineri, media de varsta aici
    fiind de aproximativ 30 de ani.

    Cum orice companie are plusuri si minusuri, partile negative la
    HP vazute de cel care o conduce sunt regulile stricte impuse de
    grupul-mama. Este birocratia interna de companie, care nu poate fi
    evitata. Daca abordezi regulile si procedurile ca pe o necesitate,
    poti sa gasesti solutii, si daca respecti procedurile, poti sa
    obtii rezultate mai bune decat daca le-ai ignora, este de parere
    Enache.

    La fel ca si seful HP, Calin Tatomir, cel care pana saptamana
    trecuta a fost directorul general al Microsoft Romania, a lucrat
    toata viata in domeniul IT. Absolvent al Facultatii de Electronica
    si Telecomunicatii a Universitatii Politehnica din Bucuresti,
    Tatomir a ocupat anterior pozitii de conducere in fostele
    reprezentante ale companiilor multinationale Digital si Compaq din
    Romania. La Digital a condus diviziile de servicii, iar la Compaq a
    fost channel sales manager si consumer business manager. Pe cand
    era seful vanzarilor Compaq, compania a castigat licitatia pentru
    informatizarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in valoare
    de 120 milioane de euro, unul dintre cele mai mari contracte IT ale
    statului.

    “Tot atunci am introdus pentru prima data laptopurile consumer
    in Romania”, spune el. In 2001, cand Compaq a fost preluata de
    Hewlett-Packard, Tatomir a parasit compania pentru a-si deschide
    propria afacere, un cabinet de consultanta IT&C. Anul trecut,
    firma sa – CCT – a inregistrat o cifra de afaceri de 1,7 milioane
    de euro si un profit de 470.000 de euro, care a fost reinvestit in
    dezvoltarea resurselor umane si trainingul consultantilor.

  • De ce vor distribuitorii de jocuri video sa stati acasa

    In lumea jocurilor, exista o regula frecvent amintita de
    managerii din domeniu si aplicata riguros cand vine vorba despre
    strategie. “Regula celor 20 de procente. Practic, 80% din piata
    este aceeasi, indiferent de tara despre care vorbim, si doar 20%
    difera”, spunea saptamana trecuta intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin Spiros Jamas, seful companiei grecesti CD Media, care
    distribuie jocuri in Grecia, Bulgaria, Cipru, fostele tari
    iugoslave si Romania, prin Best Distribution, si a inaugurat o
    filiala si in Turcia in urma cu doua luni, numita Vivida.

    O componenta a celor 20 de procente aplicate pietei romanesti ar
    fi faptul ca locuitorii sunt mai rezistenti la dificultati si la
    criza, avand atitudinea “e dificil, dar mergem mai departe”.
    Tradusa in industria jocurilor, aceasta diferenta a insemnat o
    crestere de peste 5% a afacerilor, pana la 17 milioane de euro anul
    trecut si va aduce si in 2010 un nou avans, piata urmand sa
    depaseasca 18 milioane de euro, cifra care include doar jocurile,
    nu si consolele de jocuri. Practic, in fata conditiilor economice
    dificile, romanii au preferat sa reduca printre altele din
    cheltuielile cu iesirile in oras sau cu vacantele si cu
    divertismentul in general si au preferat sa petreaca mai mult timp
    acasa si sa compenseze prin jocuri. “Un joc de 50-60 de euro poate
    parea scump.

    Dar cand te gandesti ca poti sa-ti ocupi timpul cu el chiar si
    cateva luni, fara sa mai iesi asa des in oras, parca nu mai pare
    atat de costisitor”, sustine Jamas. Tedinta a adus pentru Best
    Distribution o crestere chiar mai mare, de 30%, cifra de afaceri a
    companiei urmand sa se situeze anul acesta la noua milioane de
    euro, fata de sase milioane in 2009. “Cota de piata ajunge la 70%,
    dar cifra de afaceri nu include taxa pe valoarea adaugata si
    adaosurile comerciantilor care se regasesc totusi in valoarea
    pietei”, explica Andreea Allardin, directorul general al Best
    Distribution. Restul de 30 de procente ii revin distribuitorului
    TNT Games, care va inregistra de asemenea o crestere a vanzarilor,
    de la 2,5 milioane de euro anul trecut la 3,5 de milioane de euro
    im 2010, potrivit directorului de marketing Mike Stegaru.


    O alta particularitate a jocurilor in Romania o reprezinta
    platforma de distributie, piata locala fiind foarte orientata pe
    computer. In jur de 70% dintre jocurile vandute in magazinele
    romanesti sunt pentru PC, iar restul se imparte intre consolele de
    jocuri, situatie care nu mai este intalnita in niciuna din tarile
    din regiune.Totodata, si preturile sunt mai reduse in Romania, dar
    nu pentru ca producatorii ar trata piata locala preferential, ci
    pentru ca distribuitorii si comerciantii aplica marje mai mici aici
    asa incat sa reuseasca sa vanda. “Regiunea est-europeana oricum are
    nevoie de preturi mai mici, data fiind puterea de cumparare, dar
    producatorii de jocuri ne pun in aceeasi oala cu restul tarilor din
    UE si aplica de cele mai multe ori aceleasi tarife”, mai spune
    seful CD Media. Iar cresterea TVA nu a contat deloc in negocierile
    dintre producatori si distribuitori.

    E bine de stiut insa ca dupa sase luni de la lansare, pretul
    unui joc trece printr-o prima reducere, iar dupa inca un an se mai
    diminueaza inca o data, probabil tot cu aproximativ 30%. “Nu multi
    romani sunt insa dispusi sa astepte acest timp. Daca nu-l au din
    prima zi, deja apare o problema”, completeaza Allardin. De la
    lansarea din iulie a jocului Starcraft II, au fost vandute 10.000
    de licente, o cifra foarte mare pentru un singur joc, mai ales ca
    intreaga familie World of Warcraft comple-tata in acest an cu
    Cataclysm aduna cu totul vanzari de 30 de mii de bucati.

    Nu in ultimul rand, tot parte din regula mai sus amintita,
    jocurile au devenit in Romania o activitate de familie, tendinta
    regasita mai degraba in pietele vest-europene, in timp ce in Europa
    de Est inca este sesizata puternic preconceptia oamenilor ca
    jocurile sunt pentru copii. Chiar Spiros Jamas, care admite ca nu
    se joaca, dar daca ar face acest lucru, ar incepe probabil cu World
    of Warcraft, spune ca cei patru copii ai sai sunt practic cei care
    testeaza primii jocurile distribuite de compania sa. Un sfert
    dintre romanii care se joaca fac parte din categoria utilizatorilor
    inraiti, care joaca cel mai adesea titluri piratate. “Cam 70%
    dintre jocurile care ruleaza in Romania sunt piratate”, ofera Jamas
    o dimensiune a pietei negre cu jocuri video. “Eu cred ca ajunge
    chiar la 90%, procent care nu reprezinta insa o pierdere pentru
    industrie, ci o vanzare nerealizata”, spune si Stegaru, explicand
    ca nu exista vreo garantie ca cei care pirateaza ar cumpara altfel
    jocurile respective.

  • Romanii declara razboi Apple

    Cu doar 200 de euro, de luna viitoare vom putea cumpara o
    tableta romaneasca, denumita AllDro, semnata de compania brasoveana
    Visual Fan, sub brandul Allview si fabricata in China. 200 de euro
    nu sunt bani putini, dar prin comparatie cu preturile la care sunt
    vandute tabletele consacrate, cum este iPad, care are in spate
    intreaga forta de vanzari si de marketing a Apple, sau Galaxy Tab,
    tableta puternic promovata in Romania de Samsung, suma poate sa fie
    si de patru-cinci ori mai mica.

    “Un studiu Deloitte publicat la inceputul anului estima ca in
    industria telecom cea mai importanta batalie se va da pe piata de
    cautare cu ajutorul dispozitivelor mobile si ca telefoanele
    inteligente vor fi in topul preferintelor consumatorilor”, explica
    Lucian Peticila, directorul general al Allview, decizia companiei
    de a ataca piata cu tableta PC AllDro, un echipament bazat pe
    sistemul de operare Google Android 2.1, cu ecran de 7 inchi si
    conectivitate la internet wireless. Pe viitor exista posibilitatea
    sa fie atasat si un modul 3G care sa permita conectarea tabletei la
    retelele de internet mobil ale operatorilor telecom.

    In paralel, o companie bucuresteana – Televoice, prin brandul
    Evolio, a inceput productia unui cititor de carti electronice numit
    Evobook, bazat tot pe sistemul de operare Google Android si care va
    fi comercializat din luna decembrie la pretul de 150 de euro. Prin
    comparatie, Kindle, e-readerul Amazon, nu se gaseste in Romania,
    dar poate fi comandat pentru preturi cuprinse intre 100 si 280 de
    euro. “Evobook va fi fabricat tot in China, pe de-o parte pentru ca
    producatorii cei mai mari de profil sunt chinezii, iar pe de alta
    parte pentru ca 90% din productia mondiala a acestor echipamente se
    face acolo. Softul este insa dezvoltat de echipa noastra”, sustine
    Liviu Nistoran, fost sef al Autoritatii Nationale pentru
    Administrare si Reglementare in Comunicatii si proprietarul
    Televoice. “In primul trimestru al anului viitor vom lansa si un
    media tablet pe Android, care va fi color si va avea conectivitate
    wireless si 3G”, mai spune omul de afaceri.

    Investitiile necesare pentru productie nu sunt foarte mari, iar
    ambele companii au deja o experienta destul de bogata cu productia
    de telefoane mobile, sisteme GPS sau alte asemenea, avand deschise
    caile de comunicare cu producatorii din China. Pentru tableta
    AllDro, investitia initiala va ajunge la 70.000 de euro, suma care
    va mai creste probabil avand in vedere ca Allview lucreaza si la un
    magazin de aplicatii pentru echipamente mobile compatibile cu
    sistemul de operare Android, calculeaza Peticila. In cazul Evobook,
    primul cititor care include tehnologia e-ink (“cerneala
    electronica” – afisaj care elimina perceptia colorata si
    stralucitoare care oboseste ochii in cazul ecranelor obisnuite ale
    dispozitivelor electronice), productia este chiar mai ieftina,
    costurile de dezvoltare fiind situate in jurul a 50.000 de euro, la
    care se vor mai adauga alte 30.000 de euro pentru servere si unele
    aplicatii software necesare procesarii si gestiunii digitale a
    drepturilor de autor pentru cartile ce vor fi citite cu ajutorul
    dispozitivului.

    Evident, competitia nu este deloc usoara. Companii precum Apple,
    Samsung, HP, Dell, iRiver au ridicat deja stacheta in materie de
    tablete PC si cititoare de carti electronice in Romania, iar in
    lipsa unui brand puternic si a unor investitii considerabile in
    marketing si promovare, companiile romanesti sunt dezavantajate.
    Tableta Serioux, de pilda, produsa sub brand propriu de Asesoft
    Distribution, este deja disponibila pe piata de cateva luni, insa
    vanzarile nu depasesc 30 de bucati pe luna. Prin comparatie, doar
    eMAG vinde 500 de tablete in fiecare luna, dintre care in jur de
    80% sunt iPad, iar restul Samsung Galaxy Tab si Dell Streak.

  • Startul investitiilor in software – nu mai suntem doar ieftini, ci si buni executanti

    Dupa mai bine de cinci ani de activitate relativ modesta de
    vanzari si marketing in Romania, Intel a pornit demersurile pentru
    infiintarea unui centru local de cercetare si dezvoltare. Pentru
    Intel, ar fi doar inca unul pe langa cele 25 de asemenea centre din
    EMEA – Europa, Orientul Mijlociu si Africa, din care 19 sunt
    dedicate regiunii europene. Pentru Romania insa, miscarea confirma
    cumva ca am inceput incet-incet sa depasim statutul de destinatie
    de outsourcing al executiei de proiecte, devenind o destinatie
    pentru cercetare si dezvoltare de software. Poate parea in
    principiu acelasi lucru. Doar pare insa.

    Povestea Intel Romania Software Development Center, cum este
    numit centrul R&D (research and development), a inceput cu un
    an in urma, cand grupul american a achizitionat producatorul de
    microprocesoare Wind River, care numara 130 de angajati la Galati,
    in urma preluarii dezvoltatorului local Comsys, pentru putin peste
    un milion de euro. “Am inceput atunci sa cautam o noua destinatie
    pentru un centru de cercetare si dezvoltare. In cursa au ramas doar
    cateva tari, iar intr-un final ne-am decis asupra Romaniei si am
    pornit la inceputul acestui an toate demersurile”, spunea saptamana
    trecuta Kostas Katsohirakis, vicepresedintele diviziei de soft si
    servicii a companiei americane, intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin. “A durat poate mai mult, insa nu ne permitem greseli si nu
    luam astfel de decizii cu lejeritate.”

    In centrul Intel vor lucra in prima faza 25 de specialisti IT,
    numar care ar trebui sa ajunga de trei sau chiar patru ori mai mare
    in urmatorul an, iar obiectivul principal va fi dezvoltarea de noi
    tehnologii si solutii in domeniul software. Nu va fi vorba de
    simpla executie a unor proiecte sau parti de proiecte comandate de
    grup sau de clienti din afara, cum se intampla in companiile catre
    care sunt externalizate servicii de acest gen, ci se va lucra la
    aplicatii noi, care sa fie mai apoi exportate la nivel mondial.
    “Echipe din toata lumea lucreaza cot la cot cu companii de soft
    pentru a construi aplicatiile software de maine”, spune Renee
    Jones, vicepresedinte si director general al Software and Services
    Group din cadrul Intel.

    Activitatea din Romania va incepe in luna decembrie, intr-un
    birou temporar, urmand ca in prima parte a anului viitor sa fie
    definitivate toate procedurile, si va fi concentrata pe munca de
    dezvoltare pentru platforma open source MeeGo, practic un sistem de
    operare pentru echipamente mobile bazat pe Linux, care concureaza
    cu sisteme precum iOS al Apple, Android al Google sau Windows Phone
    al Microsoft. “Cred ca exista o cerere neacoperita din partea
    consumatorilor in zona dispozitivelor inteligente, iar MeeGo este
    solutia pentru a muta mai mult arhitectura Intel pe astfel de
    dispozitive”, spune vicepresedintele diviziei de software si
    servicii a Intel.De ce a fost insa aleasa piata romaneasca? “Pentru
    plaja de specialisti software si,

    bineinteles, pentru proximitatea fata de parteneri si clienti”,
    argumenteaza Katsohirakis. E vorba nu doar de Wind River, cu care
    Intel spera sa stabileasca o serie de sinergii, cat mai ales de
    fabrica de telefoane mobile de la Jucu si centrul de cercetare si
    dezvoltare software al Nokia. Cat priveste alegerea Bucurestiului,
    argumentul principal ar fi accesul usor din afara tarii.Intel se
    adauga astfel unui sir de companii ca Adobe, Microsoft, Oracle,
    IBM, SAP sau Enea, care au deschis aici centre de software axate pe
    activitati de cercetare si dezvoltare si care cumuleaza deja cateva
    mii de angajati.

    “Romania ramane in continuare in centrul atentiei celor mai mari
    companii IT – este unul dintre putinele domenii din Romania in care
    se vad rezultatele investitiilor”, comenta recent pentru Ziarul
    Financiar Mihai Tudor, directorul IBM Romania, companie care a
    deschis inca de acum zece ani primul sau centru din Bucuresti, are
    acum 1.400 de angajati, in Capitala si in Brasov, si urmeaza sa
    inaugureze un centru de cercetare si dezvoltare si in Moldova.

  • Sunt romanii prea saraci sa-si cumpere ieftin?

    Daca ne uitam care sunt cele mai vandute produse electronice si
    electrocasnice in magazinele online, vom avea o surpriza. Printre
    cele mai bine vandute zece telefoane mobile, spre exemplu, pe eMAG
    gasim patru modele cu preturi care depasesc 250 de euro, printre
    care un iPhone 4 cu capacitate de 16 GB pe locul al treilea si
    acelasi model, dar cu capacitate de 32 GB, pe locul al cincelea, la
    preturi de 850 de euro, respectiv 900 de euro. Destul de piperate,
    dat fiind ca un mobil costa in medie cateva zeci de euro,
    beneficiind de subventiile acordate de operatorii de telefonie
    mobila in magazinele GSM. Acelasi clasament in magazinul online
    PCFun.ro contine tot patru telefoane mai scumpe de 250 de euro,
    dintre care pe locul al treilea un model HTC care costa 500 de
    euro. Pe pagina online a lantului de retail Domo, in top 5 al
    vanzarilor se afla trei modele Nokia, intre care un N97 la pretul
    de 600 de euro.

    Rezultatul este acelasi si in cazul laptopurilor sau al
    televizoarelor si al monitoarelor cu ecran plat, iar o cautare mai
    amanuntita va dezvalui probabil prezenta unor produse scumpe in
    topul dupa vanzari si in cazul altor categorii de produse. Oare a
    trecut criza?Din zeci sau poate chiar sute de produse dintr-o
    anumita categorie, de asteptat ar fi ca intre cele mai bine vandute
    sa se gaseasca modelele din gama inferioara de pret, mai ales pe o
    piata sensibila la pret, care s-a diminuat chiar si la jumatate la
    anumite categorii de produse.

    “In medie, bonul de cumparaturi al unui roman este de
    aproximativ 45 de euro, in timp ce in alte tari din Europa Centrala
    si de Est vorbim de aproape 200 de euro”, apreciaza Iulian Stanciu,
    omul de afaceri de la carma eMAG, care mai detine actiuni in
    Asesoft si care a devenit recent actionarul majoritar, alaturi de
    Sebastian Ghita, al lantului de electroretail Flanco. Stanciu se
    refera la media cheltuielilor pe cap de locuitor intr-un an pentru
    produse electronice, electrocasnice si IT, indicator care a scazut
    in ultimii doi ani.

    In cazul particular al telefoanelor mobile, pozitionarea unor
    modele scumpe in topul vanzarilor poate fi explicat prin faptul ca
    “domeniul a ramas chiar si in criza unul cu tendinte bizare”,
    comenteaza Marius Ghenea, presedintele Fit Distribution, companie
    care opereaza o serie de magazine online, inclusiv PCFun.ro.
    Inainte de toate, produsele telecom au fost intre cele mai afectate
    de criza de-a lungul ultimului an, vanzarile ajungand in al doilea
    trimestru la 39 de milioane de euro, fata de 55 de milioane de euro
    in perioada similara din 2009 si 73 de milioane in acelasi interval
    din 2008, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de
    piata Gfk.

    Totusi, mobilul este privit in continuare ca simbol al
    statutului social pentru mare parte a populatiei active, continua
    omul de afaceri explicatia, fiind nu doar cel mai vizibil, dar si
    cel mai ieftin obiect care poate fi afisat in societate, prin
    comparatie cu o masina sau locuinta. Iar dincolo de categoria
    clientilor avizi de noile aparitii si dispusi sa sacrifice sume mai
    mari pentru a avea ultimele modele de telefoane, pentru multi
    dintre consumatorii care nu si-au mai permis extravagante in ultima
    perioada, celularul a fost printre putinele achizitii mai la
    indemana.

    In ce priveste celelalte categorii de produse unde, cel putin in
    magazinele online, topul vanzarilor este presarat cu modele scumpe,
    o posibila explicatie ar fi data de sintagma binecunoscuta ca
    “suntem prea saraci ca sa cumparam lucruri ieftine”. Intregul
    context economic din ultimii doi ani a impins consumatorii sa
    devina mai cumpatati si sa se gandeasca de doua ori inainte sa faca
    o achizitie. Oamenii au ajuns sa cumpere mai putin si chiar sa
    amane anumite cumparaturi, mai ales din IT, piata care a coborat de
    la vanzari trimestriale de peste 200 de milioane de euro la numai
    69 de milioane de euro in al doilea trimestru din 2010, potrivit
    Gfk. Cei ce totusi au facut achizitii au fost dispusi sa
    cheltuiasca poate mai mult in virtutea lucrului care atunci cand
    are un pret mai ridicat este in multe cazuri si mai bun ori mai
    durabil.

  • De ce-si cauta Google si Yahoo sefi in Romania

    Piata online din Romania a fost dintotdeauna interesanta, dar niciodata suficient de mare pentru a atrage prezenta concreta a Google si a Yahoo!, printre putinele companii, alaturi de Apple, care inca lipsesc din peisaj. In 2007, Google facea primul pas in directia Romaniei, odata cu numirea lui Radu Tudorache, fost manager in cadrul ANCOM, drept consultant local. Nici atunci si nici un an mai tarziu, cand Tudorache a plecat la Romtelecom, n-au fost dezvaluite detalii despre planurile companiei americane, iar activitatea lui Tudorache a fost destul de putin vizibila, dupa cum explica acesta: “Tot ce pot spune este ca misiunea mea a fost sa identific oportunitatile din piata”.

    Pana saptamana trecuta, lucrurile au ramas in acelasi stadiu, activitatea Google in online-ul romanesc, coordonata de echipe din Irlanda si Elvetia, ramanand sub acelasi semn de intrebare. Schimbarea a venit odata cu numirea lui Dan Bulucea in functia de country manager. Fostul director de business si marketing al Microsoft trebuie acum sa coordoneze dezvoltarea afacerilor locale, estimate de specialistii din piata la cateva milioane de euro (desi Google Bucharest SRL a raportat anul trecut venituri de putin peste 120.000 de euro) si aplicarea strategiei companiei la nivel local, sa stabileasca relatii de afaceri cu parteneri romani si sa intre in contact cu companii carora sa le explice avantajele prezentei online prin publicitate. In plus, “scopul Google este sa ofere utilizatorilor, care sunt foarte activi online, si mai multe instrumente utile si inovatoare in limba romana”, a spus Dan Bulucea, facand referire la cele peste 10 produse localizate lansate de companie pana acum, printre care Google.ro, AdWords si AdSense, Google Maps sau Google Translate.

    Din penuria de informatii din jurul acestei miscari poate fi trasa insa o prima concluzie: dupa o perioada de cativa ani de tatonari, in care a asistat din umbra la evolutia internetului local si curbele sinusoidale urmate de publicitatea online, Google a decis sa puna piciorul in prag si sa ia problema in propriile maini. Cam acelasi lucru s-a intamplat si cu competitorul Yahoo!. Inainte de jumatatea lui 2008, compania a angajat un community manager in persoana bloggerului Bobby Voicu, care a devenit atunci o interfata intre Yahoo! si cele cateva milioane de utilizatori din Romania. Portalul Yahoo.ro era in plan inca de pe atunci, dupa cum spunea Darren Patterson, la vremea aceea business development director al Yahoo! Europa. Planurile au fost puse insa in asteptare, iar, la nici un an de la numire, Bobby Voicu a anuntat fara multe detalii pe blogul sau ca nu mai este la Yahoo!.

    Ca si la Google, a urmat un an de tacere. Acum, compania se avanta inca o data in competitie cu Google. In aceeasi zi in care a fost anuntat managerul Google, Yahoo! a dat un soi de anunt oficial de angajare pentru un country content manager in Romania, care ar urma sa fie desemnat pana la sfarsitul anului. “Exista o lista scurta de candidati”, a spus Mihai Fanache, managing directorul Media Cafe, compania care vinde reclame romanesti pe platformele Yahoo!, despre actiunea in plin proces de desfasurare si in cadrul careia a fost probabil cautat si Bobby Voicu, daca nu pentru pozitia propriu-zisa, macar pentru o recomandare. Astfel, de la anul Yahoo.ro ar putea deveni in final realitate.

    In tot cazul, demersurile celor doi giganti nu fac decat sa confirme potentialul pietei de internet si de publicitate online din Romania. De altfel, prezenta a doi reprezentanti Google si trei ai Yahoo! la evenimentul despre online RoNewMedia, care va avea loc in aceasta saptamana, este un mesaj cat se poate de clar. “Piata a ajuns in mod practic la un nivel ce prezinta interes pentru astfel de companii. Este un pas inainte si o miscare benefica, pentru ca va duce la cresterea competitiei si intre jucatorii locali”, este de parere Orlando Nicoara, directorul general al Apropo Media.

    Nicoara face referire in primul rand la piata de publicitate online, din care Google detine o parte consistenta prin serviciul AdWords, desi incasarile estimate de mai multi specialisti din piata in jur de 10 milioane de euro nu sunt contorizate atunci cand este masurat segmentul, politica aplicata de Google in mai toate pietele europene cu exceptia Marii Britanii. “Ne dorim ca Google sa ia parte la demersurile din piata locala de publicitate online, printre care si cele pentru dimensionarea ei, insa nu depinde de noi. Ramane de vazut ce va face Dan Bulucea in acest sens”, a spus Ionut Oprea, directorul executiv al IAB Romania. Anul trecut, reclamele online au insumat vanzari de peste 15 milioane de euro, potrivit studiului ROADS, realizat de IAB Romania si PricewaterhouseCoopers, in scadere cu 10% fata de2008. Pentru anul acesta, Nicoara estimeaza o revenire la nivelul din 2008, daca nu chiar depasirea printr-o crestere cu 15% a industriei. Un scenariu in care prezenta Google si a Yahoo! nu sunt altceva decat o amenintare pentru competitorii din Romania, chiar daca nu de la bun inceput.

  • Dupa ani de zile in care a mizat pe romani, Microsoft trece pe filiera poloneza

    “Nue prima oara cand lucrez cu Michal Golebiewski”, spune intr-o
    discutie cu BUSINESS Magazin Roland Binkofski, polonezul proaspat
    numit la conducerea Microsoft Romania, despre conationalul sau care
    de mai multe luni este director de marketing, business si
    operatiuni al filialei locale a companiei: “Faptul ca ne reintalnim
    in Romania, la aceeasi companie, este doar o coincidenta”. Nu
    acelasi lucru se poate spune si despre politica Microsoft cu
    privire la echipa de management.

    Compania a fost pana anul acesta condusa numai de romani,
    fenomen pe care business strategy managerul Paula Apreutesei il
    explica mai demult prin incercarea corporatiei de a fi aproape de
    clienti si de a aplica modelul de business global la realitatile
    pietei romanesti. Intre timp, abordarea pare sa se fi schimbat, iar
    venirea privita initial ca o exceptie de la regula a lui
    Golebiewski s-a dovedit a nu fi doar o simpla intamplare, ci mai
    degraba un semn al deschiderii pentru angajari din randul echipelor
    internationale. Faptul e confirmat acum de inlocuirea lui Calin
    Tatomir, cel care a condus in ultimii doi ani Microsoft Romania, cu
    Ronald Binkofski, unul dintre cei cativa manageri din regiune luati
    in calcul pentru aceasta pozitie.

    In perspectiva, este foarte posibil ca lista strainilor sa nu
    fie inca finala. Unul dintre principalele obiective ale noului
    executiv vizeaza extinderea si consolidarea echipei de angajati din
    Romania si, cu toate ca in discutie nu e loc deocamdata pentru
    cifre exacte, Binkofski nu face un secret din faptul ca exista
    posturi libere care ar putea fi ocupate de expati. “Pe de-o parte,
    exista o miza pentru exportul de romani in alte filiale Microsoft,
    iar pe de alta parte, este posibil sa mai vina si alti expati in
    Romania”, spune el. Pentru Binkofski, decizia de a se muta din
    Polonia n-a fost in sine foarte dificila. Ba din contra. Vizitase
    Romania de mai multe ori in ultimii ani, cunostea cat de cat piata,
    stia de aproximativ trei luni despre planurile lui Tatomir de a
    pleca din companie si prin urmare despre cautarile unui inlocuitor,
    iar faptul ca sotia sa, de profesie psiholog, a inceput sa
    impacheteze aproape imediat dupa ce a acceptat oferta a simplificat
    mult procesul mutarii intr-un apartament din zona Baneasa, care se
    va incheia probabil in prima parte a anului viitor.

    “In Romania voi sta cel putin pentru urmatorii trei ani, deci nu
    este doar o decizie temporara. Altfel, nu se pot vedea rezultate in
    companie, iar mutarea n-ar mai fi justificata”, explica Ronald
    Binkofski, cu mentiunea ca trebuie acum sa invete si limba romana,
    adaugand-o pe lista limbilor straine pe care le cunoaste – germana,
    ceha si rusa. “Romana cred ca este mai grea si imi va da probabil
    ceva batai de cap.”


    Din alte puncte de vedere, situatia economica dificila si, in
    particular, problemele industriei software, care a scazut anul
    trecut cu aproape un sfert fata de 2008, pana la 128 de milioane de
    euro, nu-i sunt complet straine. Este adevarat, Polonia nu este la
    fel de afectata de criza, iar IT-ul a fost chiar in crestere, insa
    Binkofski spune ca a trait pe pielea lui criza ruseasca de la
    finalul anilor ’90, experienta foarte valoroasa in contextul
    actual. Strategia pentru Microsoft Romania? N-a apucat inca sa o
    creioneze, spunand ca mai are nevoie de un timp pentru a intra in
    detalii si a evalua in totalitate situatia, insa “Calin Tatomir a
    realizat transformarea companiei, iar obiectivul meu este acum sa o
    structurez”.


    O prioritate raman serviciile de cloud computing, practic
    aplicatii software consumate ca servicii pentru care clientii
    platesc abonament lunar. Trecerea de la scenariul actual, al
    vanzarii de soft cu licenta, la scenariul cloud computing va fi
    totusi lenta, cu toate ca Microsoft are deja ofertele pregatite si
    a inceput deja sa faca si primii pasi in aceasta directie. In prima
    jumatate a anului, serviciile online Microsoft Online Services
    pentru companii au fost evaluate de 2.000 de clienti din Romania,
    insa compania are in oferta si alte servicii considerate cu
    potential, printre care Windows Azure Platform sau Windows
    Live.


    “Iar parteneriatul cu Romtelecom este doar inceputul”, spune
    managerul facand referire la serviciile anuntate recent sub brandul
    MyOffice, prin care clientii operatorului de telecomunicatii pot
    accesa pe baza de abonament lunar (care porneste de la 2,5 euro per
    angajat si ajunge pana la 8 euro) suita de aplicatii pentru
    companii a Microsoft, fara sa detina propriu-zis licente pentru
    respectivele aplicatii sau sa investeasca in instalarea si
    detinerea lor. “Peste cinci ani, 50% din clientii Microsoft se vor
    muta in cloud”, aprecia Tatomir cu numai o luna inainte de a se
    retrage din functie. In principal era vorba despre companii mai
    mici, in conditiile in care bancile, spre exemplu, sau operatorii
    telecom sunt greu de convins sa foloseasca aplicatii pe care nu le
    detin.

  • Netbook-ul cat o palma si camera foto cat un ruj

    Tehnologia avanseaza in fiecare zi, companiile intra din ce in
    ce mai mult in competitie, datorita atat tehnologiei din ce in ce
    mai avansate a produselor, cat si dimensiunilor reduse ale
    gadgeturilor. Pentru multi producatori de gadgeturi, dimensiunea
    este o obsesie, iar potrivit acestora tot ce e mic prinde mai bine
    la public, potrivit gizmodo.com.


    Cel mai mic telefon din lume este Modu. Conceput de catre
    israelianul Dov Moran, inventatorul memoriilor USB, Modu a intrat
    in cartea recordurilor detinand titulatura de cel mai mic telefon
    din lume – 37 de milimetri in latime si 72 in lungime. Telefonul
    mobil Modu are o tastatura minimalista, cu numai sapte taste, 2 GB
    de memorie interna si ecran OLED de asemenea foarte mic. Ceea ce
    este diferit la acest telefon este faptul ca poate imbraca diverse
    gadgeturi, ca pe un soi de husa, transformandu-se in rama foto,
    player de muzica sau bratara de mana pentru sportivii care vor sa
    masoare efortul depus.

    Cel mai mic netbook din lume, UMID mbook, are procesor Atom,
    ruleaza pe Windows XP, este dotat cu camera web si are un ecran de
    4.3 inci.

  • Cum utilizeaza romanii internetul pe telefonul mobil

    “Primul meu telefon mobil il foloseam doar pentru a suna sau a
    da mesaje. In prezent, insa, totul s-a schimbat”, a afirma Michal
    Golebiewski, Business&Marketing Director in cadrul Microsoft
    Romania, precizand ca acum telefoanele au ajuns sa aiba functii
    asemanatoare cu ale unui calculator. “In prezent, toate
    dispozitivele se aseamana intre ele”, a comentat Golebiewski.


    Potrivit unui studiu realizat de catre Loudhouse Research, o
    companie de cercetare din Marea Britanie, cei care isi cumpara un
    smartphone il utilizeaza in principal pentru serviciile de voce,
    SMS si multimedia, iar mai apoi pentru a accesa internetul si
    functia de GPS a telefonului.