BusinessMagazin

Category: IT

Articole interesante despre cele mai noi gadget-uri, telefoane de ultimă generație și multe alte lucruri interesante

  • Steve Jobs, în 2010, despre ipoteza unui iPhone cu ecran mai mare: “Nu ar cumpăra nimeni aşa ceva. Nu poţi să îl ţii în mână”

    Steve Jobs, cofondatorul Apple, producătorul american al telefoanelor inteligente iPhone, declara, în 2010, după ce concurenţii din piaţa IT&C au început să dezvolte telefoane cu diagonala mai mare de 3,5 inci, că strategia nu va da rezultate.

    “Nu poţi să îl cuprinzi cu mâna. Nu ar cumpăra nimeni aşa ceva. Sunt ca nişte Hummere”, spunea Jobs, cu trimitere la succesul efemer al versiunilor de dimensiuni uriaşe ale maşinilor din clasa SUV, citat de WSJ. Jobs le-a permis rivalilor sud-coreeni de la Samsung să dezvolte o politică diferită în lansarea de noi produse. Deşi valorile lui Steve Jobs continuă să persiste în compania Apple, managementul instalat după moartea sa arată că abordarea procesului de dezvoltare de produse este acum mai flexibilă.

    În 2012, la un an după decesul lui Jobs, Apple avea să lanseze o versiune de dimensiuni mai mici a tabletei iPad, despre care cofondatorul spunea că vor fi un eşec total.

    La sfârşitul anului 2014, Apple avea să intre pe piaţa phablet (telefoanelor tabletă) prin lansarea noului iPhone 6 Plus, iar rezultatele financiare ale companiei raportate în trimestrul al patrulea, când a raportat cel mai mare profit al vreunei firme din istorie, arată cât de mult s-a înşelat Jobs. Apple a întrecut toate estimările, livrând 74,5 milioane de telefoane iPhone în ultimele trei luni, prima raportare financiară care include şi vânzările modelelor 6 şi 6 Plus, cu dimensiuni de 4,7 şi, respectiv, 5,5 inci. 

    Avansul de 8% raportat de Apple în trimestrul al patrulea arată că dimensiunile şi preţul mai mari au constituit factorul decisiv.

    Constatat iniţial în Asia, comportamentul de consum a fost semnalat apoi în statele vestice unde clienţii au devenit tot mai interesaţi de hibridul între telefon şi tabletă. 

    Analiştii companiei de studii de piaţă IDC se aşteaptă ca livrările de phablet să se dubleze în 2015 la 318 milioane de unităţi. Potrivit cercetătorilor Telsyte, unul din cinci posesori de smartphone din Australia iau în calcul să folosească un phablet până în 2016.

    Apple ar putra redeveni curând numărul unu mondial în clasamentul producătorilor de telefoane inteligente, o poziţie pierdută în 2011 în defavoarea Samsung, conform IDC. Avansul Samsung în dezvoltarea timpurie a telefoanelor cu ecran mai mare nu a adus vreun beneficiu. Telefoanele mai ieftine care rulează folosind sistemul de operare Android al companiei Google au afectat mai puternic cota de piaţă a Samsung decât cea a Apple. 

    Dezavantajul dificultăţii de a opera cu o singură mână telefoanele cu ecran de dimensiuni mari pare a fi compensat de autonomia sporită a bateriei şi de facilităţile oferite de ecranul mai mare.

    În luna septermbrie a anului trecut, Apple a lansat două noi modele de smartphone-uri, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus. În primul weekend de la debutul pe piaţă al celor două iPhone-uri, Apple a vândut un număr record de peste 10 milioane de unităţi, cumpărătorii luând cu asalt magazinele clasice şi virtuale pentru a cumpăra telefoanele cu ecrane mari ale companiei, relatează Mediafax. Veniturile Apple au urcat cu 30% în primul trimestru al anului fiscal 2015 (perioada octombrie-decembrie 2014), la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013. Aceasta este cea mai bună creştere trimestrială a veniturilor înregistrată de compania americană, după cea din trimestrul al doilea fiscal din 2012, când s-a situat la 59%, relatează Bloomberg. Vânzările de iPhone-uri din perioada octombrie-decembrie au avansat cu 46% comparativ cu acelaşi interval din 2013, la numărul record de 74,5 milioane de unităţi, peste aşteptările analiştilor, care estimau că Apple va livra 64,9 milioane de unităţi. De asemenea, cifra este mai mare decât volumul de vânzări de iPhone-uri din întregul an fiscal 2011, când Apple a livrat 72,3 milioane de unităţi.

    Potrivit estimărilor firmei de cercetare de piaţă Counterpoint Technology, Apple şi Samsung au vândut câte 74,5 milioane de smartphone-uri în ultimele trei luni ale anului trecut, poziţia Samsung de lider al pieţei globale fiind ameninţată pentru prima dată începând din 2011, an în care compania sud-coreeană a lansat primul model al seriei de succes Galaxy, relatează MarketWatch, citat de agenţia Mediafax.

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

     

  • Samsung lansează seria de smartphone-uri Galaxy A

    Noile smartphone-uri din Seria A sunt dotate cu camere frontale de 5 MP şi a funcţiilor precum Beauty Face Features, Rear-cam Selfie, Palm Selfie, Wide Selfie şi Animated GIF. Seria A este echipată cu ecrane Super AMOLED şi tehnologia Adaptive Display pentru unghiuri de vizualizare mai bune şi contrast puternic, chiar şi în mediul exterior, sub lumină solară puternică.

    Smartphone-urile folosesc un procesor Quad Core de 1,2 GHz, dispun de 16GB de memorie şi de posibilitatea de a suplimenta spaţiul disponibil până la 64GB. Seria A incorporează funcţii precum Ultra-Power Saving Mode şi Multiscreen, existente deja pe dispozitivele Galaxy.

    Noua clasă A păstrează designul metalic creat pentru Samsung Galaxy ALPHA, iar carcasele metalice au 6,7mm, respectiv 6,9 mm grosime. Produsele vin în mai multe culori: Pearl White, Midnight Black, Platinum Silver şi Champagne Gold.

    „Vorbim de cele mai subţiri smartphone-uri Samsung de până acum, din metal, cu caracteristici tehnice superioare, specifice seriei Galaxy”, a spus Mircea Stoicescu, Head of Product Management IM în cadrul Samsung Electronics România.
     

  • Huawei anunţă venituri în creştere şi 75 milioane de smartphone-uri livrate în 2014

    Livrările de produse au crescut cu 7,8 % şi au ajuns la 138 de milioane de dispozitive livrate, dintre care 75 milioane de smartphone-uri, ceea ce reprezintă o creştere pe acest segment cu 45%, în comparaţie cu anul anterior.

    “Influenţa globală a brand-ului nostru a continuat să crească, iar Huawei a devenit prima companie chineză care a fost inclusă în Top 100 mărci globale în 2014, potrivit Interbrand,” a declarat Richard Yu, CEO al Huawei Consumer BG.

    Livrarea de smartphone-uri premium a crescut, în 2014, cu 18%. Smartphone-ul Huawei Ascend P7 a fost livrat în 4 milioane de unităţi în doar şase luni de la lansarea sa globală de la Paris, în luna mai a anului trecut, în timp ce Huawei Mate 7 a fost livrat în 2 milioane de unităţi în trei luni de la data lansării, care a avut loc în luna septembrie a anului trecut.

    Vânzările companiei chineze Huawei au crescut în 2014 de peste două ori pe cele mai mari cinci pieţe din Europa de Vest, potrivit Kantar. Huawei deţinea în regiune, la jumătatea anului trecut, o cotă de piaţă de 3%, ajungând chiar la 5% în Germania şi Spania.

     

  • Specialiştii Kaspersky Lab: “În câţiva ani, calculatoarele personale vor dispărea”

    1. Robotizarea

    In viitorul apropiat, este posibil ca populatia globala sa includa atat miliarde de oameni cat si miliarde de roboti, acestia din urma avand ca sarcina sa intreprinda aproape toata munca dificila de rutina. Oamenii vor lucra pentru a imbunatati software-ul robotilor si industria IT va fi necesara tuturor companiilor care vor dezvolta programe pentru roboti, similar modului in care dezvolta acum aplicatii pe care utilizatorii le descarca si le instaleaza.

    2. Mecanizarea populatiei

    Intr-o oarecare masura, barierele dintre roboti si oameni vor fi neclare. Transplanturile vor utiliza organe artificiale controlate electronic, iar amplasarea protezelor va fi o procedura chirurgicala de rutina. Nanorobotii vor putea fi introdusi in corpurile oamenilor pentru a livra medicamente celulelor moarte sau pentru a efectua operatii minore. Senzori special instalati vor monitoriza sanatatea oamenilor si vor transmite datele catre un mediu de stocare in cloud, care sa fie accesat de medicul personal. Toate acestea pot determina o crestere considerabila a sperantei de viata.

    3. Case inteligente

    Oamenii vor locui in case inteligente in care toate necesitatile lor de confort vor fi automatizate. Software-ul care va administra intreaga casa se va ocupa de mentinerea consumului optim de energie, apa, mancare, de consumul de provizii si de reaprovizionare. Singura grija a rezidentilor va fi sa se asigure ca exista suficienti bani in conturile bancare pentru a plati facturile.

    4. Hyper inteligenta

    Identitatile digitale vor fi integrate intr-o singura infrastructura globala cu reglementare automata, care se va implica in coordonarea vietii pe intreaga planeta. Sistemul va opera similar cu software-ul TOR: utilizatorii cei mai activi si eficienti vor avea drepturi de administrare. Sistemul va distribui resursele uniform intre oameni, va preveni conflictele armate si va intreprinde diferite actiuni umanitare.

    5. Printarea 3D – Rapida si ieftina

    In viitor, productia anumitor elemente nu va mai fi necesara. In locul acestora, imprimantele 3D vor usura productia rapida a lucrurilor, de la obiecte necesare in casa precum vase si haine, pana la caramizi pentru constructia unei alte cladiri.

    6. Disparitia computerelor

    Desi PC-urile au dat startul evolutiei domeniului IT, in 2045 acestea vor fi probabil obiecte de muzeu deoarece oamenii nu vor mai avea nevoie ele pentru a manevra datele. Computerele vor fi inlocuite de o gama larga de dispozitive si gadget-uri care vor prelua functiile PC-urilor de astazi. De exemplu, analiza financiara va fi efectuata de un server controlat de organizatia care utilizeaza documente electronice, nu de un contabil de pe un computer personal.

    7. Tehnofobia

    Vor exista si razvratiti care se vor opune noii lumi tehnologizate. Acestia nu vor adopta casele inteligente, stilul de viata automatizat si robotii si nu vor accepta o identitate digitala.

  • De ce s-au spart ochelarii Google. Avansul tehnologiilor retro

    În prima lună a anului, Google a anunţat că va retrage de pe piaţă Glass, un produs inovator, însă deseori criticat pentru preţul de 1.500 de dolari, iar mişcarea gigantului IT este văzută ca un sfârşit pentru produsul pe care compania l-a promovat în mod agresiv.

    Google a decis ca echipa Glass să iasă din programul Explorer şi că va fi condusă de Tony Fadell, CEO al Nest, poate cel mai promiţător start-up cumpărat de Google în 2014, pentru 3,2 miliarde de dolari. Fadell este cunoscut pentru faptul că s-a aflat la conducerea echipei care a dezvoltat primul iPod.

    2014 nu a fost un an bun pentru Google Glass, în condiţiile în care produsul de 1.500 de dolari nu a captat interesul publicului larg. Pentru a deveni un bestseller, Glass ar fi avut nevoie de ajutor din partea comunităţii dezvoltatorilor de aplicaţii. La finalul lui 2014, doar 100 de programe erau disponibile pentru Glass; pentru comparaţie, App Store-ul celor de la Apple se apropia de 1,5 milioane de aplicaţii.

    Explicaţia pare să fie că multe companii nu au văzut beneficii în dezvoltarea de software pentru ochelarii inteligenţi. Twitter, spre exemplu, a renunţat la aplicaţia proprie în luna octombrie. Conform celor de la Reuters, 9 din 16 companii de software contactate au spus că au oprit dezvoltarea pentru că nimeni nu cumpăra produsul celor de la Google. Mai mulţi designeri au încercat să promoveze Glass ca un produs fashion, la fel ca Apple Watch, însă acest lucru era greu de făcut când costul iniţial se ridica la 1.500 de dolari.

    Încă de la lansarea din 2012, Google Glass a avut o mare problemă: cei care purtau device-ul arătau cel puţin ciudat. În scurt timp, cei mai mari contestatari ai Glass au devenit chiar posesorii produsului. Mulţi dintre cei care au plătit 1.500 de dolari s-au arătat dezamăgiţi, aşteptările lor fiind peste ceea ce puteau ochelarii hi-tech să facă. „Am descoperit că nu erau foarte utili“, spune James Katz, director de studii al Massachussettes Institute of Technology. „Mai mult, aveam impresia că cei din jur erau deranjaţi atunci când purtam ochelarii.“ Unul dintre cei care nu au dat mari şanse produsului a fost Phil Schiller, şeful departamentului de marketing de la Apple. Într-un e-mail din 2012, acesta scria: „Nu pot să cred că cineva normal va purta vreodată aşa ceva“.

    Google a decis oprirea vânzărilor de ochelari inteligenţi pe 19 ianuarie, dar se va concentra în viitor pe singurul segment în care Glass a punctat: segmentul business. Programul Glass at Work are deja peste zece parteneri care încă dezvoltă aplicaţii pentru produs. „O companie care vrea mâine 100 de perechi de ochelari va primi mâine 100 de perechi de ochelari“, a declarat o sursă din interiorul Google, citată de Business Insider. Acest lucru, mai spun reprezentanţii companiei, nu înseamnă că programul va deveni o prioritate pentru toată compania. Faptul că programul Explorer a ajuns la sfârşit nu mai este de mult un mister. Media a intuit de mult că acest lucru urmează să se întâmple, notează aceeaşi publicaţie. „Chiar dacă produsul nu mai este pe piaţă pentru publicul larg, vânzările către companii cresc în fiecare trimestru“, a declarat Brian Ballard, CEO al APX Labs, una dintre firmele producătoare de aplicaţii. „Google ne oferă acum mai mult suport; odată cu închiderea Explorer, atenţia se îndreaptă acum către noi. Este de înţeles, din moment ce clienţii sunt branduri uriaşe, de la producători de avioane sau maşini până la companii de utilităţi.“

    Faptul că Google a decis închiderea programului Explorer şi restructurarea programului Glass reprezintă un capăt de drum pentru produsul care ar fi trebuit să revoluţioneze lumea. Însă ideea din spatele Glass, de a putea urmări imagini pe un ecran autonom, ar putea fi încă atrăgătoare pentru multe companii. Oamenii ar fi chiar dispuşi să accepte o anumită lipsă de confort pentru a putea folosi un astfel de gagdet (acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul tehnologiei Bluetooth). Problema este că Glass nu reprezintă doar o metodă de a primi informaţii în timp real, este şi o metodă de a înregistra tot ce se petrece în jur, iar acest lucru reprezintă o încălcare clară a intimităţii celorlalţi. Adoptarea în masă a unei noi tehnologii presupune şi adoptarea unor noi norme sociale.

    Dacă Glass nu ar fi avut funcţia de înregistrare în primă fază, poate că mai multă lume ar fi adoptat produsul. Dar, în forma în care a fost lansat, Glass a fost aproape imediat interzis în restaurante, baruri şi chiar în şedinţele de consiliu ale celor de la Google. Instituţiile ce militează pentru protecţia datelor personale l-au numit „unul dintre cele mai invazive produse dezvoltate vreodată“.

    Proiectul Glass nu a fost însă abandonat; compania reorganizează echipa pentru a grăbi producerea unui produs mult mai ieftin şi mai adaptat cerinţelor de astăzi. Însă eşecul public al produsului arată că lumea nu este încă pregătită pentru ochelarii inteligenţi. Sau, mai bine spus, ochelarii „atât“ de inteligenţi.

  • Endava vrea să angajeze 100 de oameni pentru noul sediu deschis în Piteşti

    Compania a ales să deschidă un nou sediu în Piteşti datorită potenţialului de dezvoltare al acestui oraş, se arată într-un cominicat al companiei, mai ales dacă sunt luate în considerare progresul recent şi planurile de investiţii în infrastructură, precum şi potenţialul universităţii din Piteşti, care are o ofertă bogată în ceea ce priveşte studiile tehnice. Apropierea faţă de Bucureşti, fapt ce asigură o comunicare rapidă şi uşoară între cele două centre, a reprezentat un alt factor important în alegerea oraşului Piteşti pentru o nouă locaţie Endava.

    „Deschiderea unui nou sediu în Piteşti face parte din strategia noastră de creştere organică, consolidând poziţia pe piaţa din România. Noul sediu va beneficia de o strânsă colaborare cu cel din Bucureşti şi ne aşteptăm ca acest lucru să contribuie la o dezvoltare rapidă”, a declarat John Cotterell, CEO Endava.

    Investiţiile realizate de Endava în primele 12 luni de la inaugurarea sediului din Piteşti vor depăşi 125.000 euro, iar pentru al doilea an de activitate, compania estimează investiţii similare.

    Sediul Endava din Piteşti este situat în centrul oraşului, într-o clădire de birouri modernă, aflată în apropierea unui centru comercial, ocupând două etaje cu un spaţiu total de 600 mp.

     „Planificăm să recrutăm aproximativ 50 de persoane până la finalul anului 2015 şi ne dorim să construim în Piteşti o echipă de cel puţin 100 de persoane în următorii trei ani”, a spus Radu Grosu, delivery director în cadrul centrului Endava din Bucureşti, responsabil cu deschiderea noului sediu.

    Printre poziţiile pentru care se fac recrutări în prezent se numără Senior .Net Developer, Automation Tester, Software Tester, Security Test Engineer şi Java Developer.

    Ca parte din strategia de recrutare a Endava utilizată în toate locaţiile companiei, în 2015, compania va organiza evenimente de tipul Open Day şi programe pentru absolvenţi în Piteşti. De fapt, reprezentanţii Endava estimează că aproximativ 40% dintre angajările din noul centru, în următorii trei ani, vor fi realizate prin intermediul programelor pentru absolvenţi IT.

    În ceea ce priveşte proiectele în care vor fi implicaţi noii angajaţii Endava din Piteşti, acestea vor fi similare celor din Bucureşti, respectiv proiecte de dezvoltare software pentru companii din domeniul financiar, iar principalele tehnologii utilizate vor fi Java şi .Net.

    „Pentru mine, cele cinci luni de când sunt membru al echipei Endava reprezintă cel mai mare pas de dezvoltare profesională pe care l-am făcut. Este un avantaj enorm să dezvolţi pentru cei mai importanţi operatori de plăţi electronice din lume, deoarece, pentru a atinge nivelele de calitate şi performanţă cerute în proiect, este nevoie să ai o pregătire foarte bună”, spune Vlad Oprişa, Development Consultant în echipa Endava din Piteşti, care numără deja 10 persoane.

    În ultimii doi ani, Endava a înregistrat o creştere cu peste 80% a numărului de angajaţi în România şi continuă să fie foarte activă în recrutarea de specialişti IT pentru celelalte trei centre de dezvoltare şi suport pe plan local, în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi, unde compania numără peste 1.200 de angajaţi.

    Endava cu aproape 1.700 de angajaţi full time, cu sediul central la Londra, Endava are birouri în Marea Britanie, SUA, Germania, România, Macedonia şi Moldova şi un venit anual de 64 milioane de lire sterline (peste 81 milioane de euro).

    Endava oferă servicii, intre care dezvoltare software şi managementul aplicaţiilor software, testare software, digital media, managementul infrastructurii şi servicii cloud.

  • Endava vrea să angajeze 100 de oameni pentru noul sediu deschis în Piteşti

    Compania a ales să deschidă un nou sediu în Piteşti datorită potenţialului de dezvoltare al acestui oraş, se arată într-un cominicat al companiei, mai ales dacă sunt luate în considerare progresul recent şi planurile de investiţii în infrastructură, precum şi potenţialul universităţii din Piteşti, care are o ofertă bogată în ceea ce priveşte studiile tehnice. Apropierea faţă de Bucureşti, fapt ce asigură o comunicare rapidă şi uşoară între cele două centre, a reprezentat un alt factor important în alegerea oraşului Piteşti pentru o nouă locaţie Endava.

    „Deschiderea unui nou sediu în Piteşti face parte din strategia noastră de creştere organică, consolidând poziţia pe piaţa din România. Noul sediu va beneficia de o strânsă colaborare cu cel din Bucureşti şi ne aşteptăm ca acest lucru să contribuie la o dezvoltare rapidă”, a declarat John Cotterell, CEO Endava.

    Investiţiile realizate de Endava în primele 12 luni de la inaugurarea sediului din Piteşti vor depăşi 125.000 euro, iar pentru al doilea an de activitate, compania estimează investiţii similare.

    Sediul Endava din Piteşti este situat în centrul oraşului, într-o clădire de birouri modernă, aflată în apropierea unui centru comercial, ocupând două etaje cu un spaţiu total de 600 mp.

     „Planificăm să recrutăm aproximativ 50 de persoane până la finalul anului 2015 şi ne dorim să construim în Piteşti o echipă de cel puţin 100 de persoane în următorii trei ani”, a spus Radu Grosu, delivery director în cadrul centrului Endava din Bucureşti, responsabil cu deschiderea noului sediu.

    Printre poziţiile pentru care se fac recrutări în prezent se numără Senior .Net Developer, Automation Tester, Software Tester, Security Test Engineer şi Java Developer.

    Ca parte din strategia de recrutare a Endava utilizată în toate locaţiile companiei, în 2015, compania va organiza evenimente de tipul Open Day şi programe pentru absolvenţi în Piteşti. De fapt, reprezentanţii Endava estimează că aproximativ 40% dintre angajările din noul centru, în următorii trei ani, vor fi realizate prin intermediul programelor pentru absolvenţi IT.

    În ceea ce priveşte proiectele în care vor fi implicaţi noii angajaţii Endava din Piteşti, acestea vor fi similare celor din Bucureşti, respectiv proiecte de dezvoltare software pentru companii din domeniul financiar, iar principalele tehnologii utilizate vor fi Java şi .Net.

    „Pentru mine, cele cinci luni de când sunt membru al echipei Endava reprezintă cel mai mare pas de dezvoltare profesională pe care l-am făcut. Este un avantaj enorm să dezvolţi pentru cei mai importanţi operatori de plăţi electronice din lume, deoarece, pentru a atinge nivelele de calitate şi performanţă cerute în proiect, este nevoie să ai o pregătire foarte bună”, spune Vlad Oprişa, Development Consultant în echipa Endava din Piteşti, care numără deja 10 persoane.

    În ultimii doi ani, Endava a înregistrat o creştere cu peste 80% a numărului de angajaţi în România şi continuă să fie foarte activă în recrutarea de specialişti IT pentru celelalte trei centre de dezvoltare şi suport pe plan local, în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi, unde compania numără peste 1.200 de angajaţi.

    Endava cu aproape 1.700 de angajaţi full time, cu sediul central la Londra, Endava are birouri în Marea Britanie, SUA, Germania, România, Macedonia şi Moldova şi un venit anual de 64 milioane de lire sterline (peste 81 milioane de euro).

    Endava oferă servicii, intre care dezvoltare software şi managementul aplicaţiilor software, testare software, digital media, managementul infrastructurii şi servicii cloud.

  • Cum poate fi prelungită durata de viaţă a bateriei telefonului

    „Un smartphone cu specificaţii de top şi ecran mare trebuie încărcat zilnic, lucru care duce la creşterea numărului de cicluri de încărcare-descărcare din viaţa unui acumulator. Acest aspect, alături de utilizarea foarte intensă, duce la autonomii foarte scăzute în comparaţie cu telefoanele obişnuite”, a precizat Marius Boca – ThePhoneGeeks.

    Astfel, acumulatorii Li-Ion, folosiţi de majoritatea dispozitivelor mobile de pe piaţă, au o durată de viaţă de câţiva ani, însa dacă nu sunt respectate câteva reguli simple, atât de natură hardware cât şi software, performanţele acestora vor scădea în timp.

    Aspectele de natură hardware ţin în principal de manipularea şi păstrarea acumulatorului, recomandarea specialiştilor EuroGsm fiind ca acumulatorul să fie întotdeauna încărcat înainte să se descarce complet şi să fie deconectat de la sursa de încărcare în momentul în care nivelul bateriei a ajuns la 100%. De asemenea, telefonul nu trebuie lăsat în maşină sau în alte locuri închise atunci când este foarte cald. În acest sens, este recomandat ca, atunci când nu este folosit, acumulatorul să fie păstrat într-un loc cât mai răcoros şi să fie încărcat în jur de 40%.

    În ceea ce priveşte optimizările software, utilizatorii ar trebui să oprească aplicaţiile care rulează în background, să nu folosească imagini de fundal active, să dezactiveze funcţiile Bluetooth, GPS, Wi-Fi şi datele mobile, precum şi autosincronizarea conturilor. O altă sugestie este aceea de a seta la nivel minim luminozitatea ecranului şi durata la care intră în stand-by.

    „Utilizatorii pot lua în calcul şi aplicaţiile dedicate pentru optimizarea bateriei, cum este Clean Master Phone Boost, prin care pot fi şterse fişierele inutile ce ocupă spaţiu de stocare important şi informaţiile personale din istoricul de navigare. Aplicaţia mai permite şi managementul aplicaţiilor, mutarea acestora pe cardul SD, dezinstalarea aplicaţiilor preinstalate şi efectuarea de copii de siguranţă ale fişierelor importante. În plus, aplicaţia are şi rol de antivirus”, a explicat Marius Boca.

    Alte aplicaţii utile sunt DU Battery Saver, care poate prelungi durata de viaţă a bateriei cu până la 50%, dar şi Battery Doctor, disponibilă în 19 limbi, care identifică aplicaţiile şi procesele ce epuizează bateria şi optimizează procesul de încărcare, pentru ca acesta să fie cât mai eficient.

  • “Clientul nu se simte fericit să fie bombardat pe net cu o reclamă la un produs, iar după ce îl cumpără reclama să continue să apară”

    “Clientul, fie el din B2B şi B2C, nu se simte fericit să fie bombardat agresiv, acasă şi la serviciu, cu un produs, iar după ce optează să îl cumpere online reclama la acel produs să continue să îi apară. Nu este nimic mai frustrant, iar clientul nu va mai cumpăra cunoscând că, deşi ştii totul despre el, nu eşti capabil să foloseşti corect respectivele informaţii”, spune Lee Randall, specialist în cadrul Oracle Marketing Cloud Solutions.

    El vorbeşte despre felul în care cifrele raportate anual pot fi îmbunătăţite folosind noi tehnologii şi banii pierduţi ca urmare a folosirii ineficiente a bugetelor.

    “Oamenii de marketing au nevoie lângă ei de buni specialişti în IT. Directorul de marketing şi CIO-ul vor însă lucruri total diferite de la algoritmii de marketing. Primii vor campanii puternice, în timp ce aceia din urmă vor să măsoare exact rezultatele şi nu prea agreează demersuri necuantificabile”, spune Randall. 

    În opinia specialistului Oracle, piaţa s-a schimbat, iar afacerile au fost nevoite să se transforme ca urmare a schimbării consumatorului.

    “Clienţii îşi influenţează unul altuia comportamentul de consum, sunt conectaţi mereu cu produsele şi serviciile din piaţă, uneori în câteva minute dacă le permitem. Unele companii au înţeles că puterea e acum a clientului, iar noi vrem să îi permitem clientului o călătorie în care el este şoferul. Marketerii moderni înţeleg că nu mai deţin controlul total şi că trebuie să se concentreze pe relaţia şi interacţiunea cu clientul. Clientul poate cumpăra o dată sau de zece ori, dar pentru a-l face să cumpere de zece ori trebuie ca după prima achiziţie să interacţionezi cu el într-un mod care să însemne cu adevărat ceva”, mai spune Randall.

    Statisticile Oracle arată că mulţi directori de marketing se aruncă în goana de a aduce valoare, iar 90% dintre ei nu ţin foarte mult cont de datele obţinute în construcţia unei strategii de marketing. 80% dintre directorii de marketing nu pot calcula randamentul investiţiei după ce aleg să cheltuie un buget pe un anumit canal. Într-o perioadă în care CEO-ul vrea ca directorul său de marketing să fie concentrat numai şi numai pe randamentul investiţiei, omul de marketing trebuie să arate rezultate rapid, dar să lase loc ca din banii respectivi să apară rezultate şi în viitor, nu doar în prezent. Poate fi extrem de dificil pentru marketer să gestioneze datele colectate de firmă despre clienţi – unele online, altele offline –, peste care să adauge date legate de tranzacţii, apoi datele venite de la parteneri şi de pe alte canale tehnologice. Iar fără o privire a datelor sub aceeaşi umbrelă, nu poţi să implementezi campanii de marketing cu efecte relevante.

    “Interacţiunea clientului cu marketingul de conţinut şi cel social media nu va da randament la maximum dacă acel conţinut nu se îndreaptă către audienţa potrivită. Astfel, conţinutul nepersonalizat, circa 70% din total, se risipeşte, iar efortul depus şi bugetele cheltuite nu aduc randament. Facebook, Google Ads şi Twitter au nevoie de bani pentru a performa, iar 50% dintre marketeri nu pot măsura rezultatul eforturilor de marketing despuse. În tot acest context, clientul suferă cel mai mult pentru că nimeni nu mai are speranţa că va avea o experienţă plăcută şi coerentă, iar directorii de marketing lucreză cu obiective pe termen scurt întrucât trebuie să-şi justifice prezenţa de zece ani din sala de şedinţe”, rezumă Lee Randall.