BusinessMagazin

Category: Lifestyle

  • Un munte de cash

    Cele mai mari companii americane, printre care si nume ca Exxon, Microsoft si Johnson & Johnson, stau pe un munte de lichiditati, sau, mai exact, o suma record de 640 mld. dolari, conform estimarilor Standard & Poor’s. Acest tezaur ar putea declansa in scurt timp o adevarata isterie in piete, care se asteapta la numeroase preluari si fuziuni. 8 semestre de crestereMotivele aglomerarii de capital in “buzunarele” companiilor sunt legate de cele 8 semestre consecutive de cresteri semnificative ale profiturilor, corelate cu lipsa unor achizitii sau investitii substantiale, explica Howard Silverblatt, analist la Standard & Poor’s. Rich Thaler, vicepresedinte la Deutsche Bank Securities, crede ca aceste companii “inoata in bani, ceea ce ar putea creste capacitatea acestora de a finanta preluari”, previzioneaza Thaler.Incep investitiileCompaniile care si-au pastrat banii in cont, pentru siguranta, “vor incepe sa investeasca in pietele emergente precum si in achizitii de companii”, crede Marc Zenne, seful diviziei de strategie a Citigroup. Microsoft, de exemplu a returnat actionarilor anul trecut 32 mld. dolari in dividende speciale si se afla in plin proces de rascumparare de actiuni. Si cu toate acestea inca beneficiaza de avantajele unei impresionante sume de 34,8 mld. dolari – cash!

  • Geometria prietenoasa

    In amenajarea interioara, totul tinde acum catre simplitate. Cum nici macar la teatru nu mai vedem decoruri impozante, nu e niciun motiv ca interiorul casei sa fie incarcat cu mobila si decoratiuni somptuoase. In schimb, “actele”” piesei, respectiv camerele, trebuie bine delimitate. Ele au functiuni din ce in ce mai specializate si prin urmare si mai putine piese de mobilier. “”Ne intoarcem la modelul caselor de la 1800 care aveau fiecare un living unde se lua masa, o biblioteca unde barbatii fumau, se relaxau, un salon unde beau un ceai””, spune arhitectul Radu Boros de la biroul de arhitectura Spa Inovations. Acum cei care isi construiesc o casa vor o camera pentru hobby-uri (biliard sau alte jocuri), o mansarda ca un al doilea living unde pot organiza petreceri si un subsol pentru sala de fitness sau spalatorie. Sau o camera speciala pentru colectia de vinuri si degustarea lor. Iar intr-o camera de relaxare, de pilda, sunt de ajuns doua-trei fotolii si aparatura audio-video – dar nu pentru ca zgarcenia ar fi la moda. Cum lumea exterioara e asociata muncii si neprevazutului, cei mai multi simt nevoia sa se refugieze intr-un camin cat mai comod, in spatii interioare clar conturate si o atmosfera cat mai calda si prietenoasa. “”Se merge pe minimalism si o mixtura intre stilul japonez si italienesc, simplu si practic, tocmai pentru ca lumea petrece mai putin timp acasa””, adauga arhitectul Alexandru Balan, manager al companiei One Design. Aceasta inseamna un design liniar (linii cat se poate de lungi si ferme), ca in perioada interbelica, si forme geometrice. “”In general ce se intampla acum in arhitectura si design e o reluare a ceea ce s-a petrecut in acea perioada””, adauga Balan.Matematica si comoditateMobila moderna da impresia ca pluteste. Corpurile de mobilier nu mai sunt apasatoare prin dimensiuni, ci joase, pentru a da iluzia de “”imponderabilitate””. “”Dupa acelasi principiu minimalist, pentru o sufragerie sunt suficiente acum o canapea de 2-3 locuri, 2 fotolii, taburete sau cateva pouf-uri””, spune Balan. Totul se invarte in jurul unor forme geometrice simple, clar conturate: cub, dreptunghi, prisma, sfera, cilindru, iar liniile foarte taioase, muchiile ferme au rolul de a da impresia de curat, bine lucrat. Cubul e vedeta in interioarele moderne. De pilda, designerul parizian India Mahdovi propune un corp de biblioteca in forma de diamant (suspendat pe un perete), iar Konstantin Grcic – o masuta dintr-o folie de metal indoita. Pe langa formele drepte, cilindrul sau sfera mai imblanzesc atmosfera si aduc un plus de comoditate. “”Au aparut si o multime de forme taiate dintr-o singura bucata: canapele scobite intr-un cilindru, fotolii decupate in sfera sau cub””, spune Balan. In sprijinul aceleiasi impresii de plutire vin cablurile metalice pretensionate. Astfel, un birou poate fi construit dintr-o simpla bucata de sticla sau lemn, prinsa de sus (tensionata) pe doua sau patru cabluri la capete. In design si arhitectura, diferentele dintre “”la noi”” si “”la ei”” devin din ce in ce mai neglijabile. Noutatile ajung si la noi in interval foarte scurt, asa ca nu se mai poate spune ca suntem in urma in niciun domeniu, spun arhitectii. Minimalismul si formele geometrice “”curate”” sunt cele mai actuale tendinte din designul interior. Redescoperit in jurul anilor 2001-2002, minimalismul a reusit de curand sa “”invinga”” din nou tendinta de a incarca interioarele cu decoratiuni “”de la bunica”” – asa-numitul “”granny chic”” (perdele dantelate, perne baroce), fara a o elimina totusi. Stilul incarcat e lasat pe seama modei. Totusi, o amenajare ultra-contemporana (stil hi-tech, cu mult metal si sticla) e rareori recomandata, fiind greu de adaptat in cele mai multe case. In schimb, o amenajare contemporana, care s-ar traduce prin simplitate, linii clare si bine definite, se potriveste in mai multe spatii. “”Daca in urma cu cinci ani interioarele erau foarte apasatoare, incarcate de mobila, acum totul trebuie sa fie liber si aerisit””, spune Balan.Corpurile de iluminat cat mai usoare (din hartie, eventual) sunt asezate perimetral, mai apropiate de laturi decat de centrul camerei, imprumutand si ele forme din manualul de geometrie. De exemplu, designerul Tom Dixon a creat o lampa in forma de icosahedron (forma geometrica cu fatete in forma de triunghi), inspirandu-se dintr-un exponat vazut la Muzeul Stiintei. Culori si grade CelsiusO atmosfera calda, confortabila, se poate obtine prin culori, indiferent de stilul mobilei. Iar tendinta in aceasta privinta e de a “”imprumuta”” nuante din natura. Portocaliului sau albastrului care socau acum cativa ani, le sunt preferate astazi nuantele foarte calde si sobre, precum maro, rosu sau grena. “”In general se folosesc doua-trei culori principale si o culoare mai tare ca accent: mult alb (de la canapele, draperii, covoare) sau bejuri cu accente de negru sau ciocolatiu, negru, wenge (maron)””, spune Balan. De pilda, alb pentru pereti, bej pentru pardoseala, mobilier maro si un accent rosu undeva (corp de iluminat, perne). Sunt preferate culorile mate, iar daca au reflexe, acestea sa fie cat mai discrete – un argintiu satinat, de pilda, nu auriu. Verdele deschis (fosforescent) si portocaliul au fost “”trimise”” in bucatarii si combinate cu elemente metalice. Ca la teatru, lumina poate strica sau transforma totul. Modern e ca ea sa fie cat mai discreta, eventual ajustabila, si sa dea aceeasi impresie de plutire. Aplicele si lampadarele iau locul lustrelor impozante sau candelabrelor, mai ales intr-un interior minimalist.Pereti de sticlaSticla a devenit un material la mare pret, fiind folosita “”de la pardoseala la compartimentari, usi sau mobilier, in nenumarate variante (sablata, cu folie, albastruie, verzuie, curbata)””, spune Balan. De fapt, putine sunt inovatiile. “”Exista un numar limitat de materiale, totul depinde de cum le combini si in ce spatiu le incadrezi””, spune arhitectul Radu Boros. Se poate folosi, de exemplu, parchet in baie sau sticla mata in locul faiantei care imbraca peretii. Un interior “”modern”” presupune curajul de a alterna de pilda un perete vopsit cu unul placat cu piatra sau cu lambriuri ori cu tencuiala decorativa. Nici tapetul nu mai este desconsiderat ca fiind un material ieftin. Se poarta cele cu imprimeuri (care pot ajunge la sute de euro) sau cu aplicatii – din margele, vinil sau hartie pictata manual, dupa cum exemplifica site-ul Scolii americane de design Sheffield. Alta solutie moderna ar fi placarea unui singur perete cu caramida aparenta ori lemn, tot ca accent, ori aplicarea unei foi de geam colorat care sa fie luminat din spate.In/out In linii drepte, simple, retro (anii ’50), forme geometrice Out: stilul “”sufrageria bunicii””, imprimeurile florale, covoarele pufoase, perdelele dantelate La fereastra Pentru decorarea ferestrelor se merge pe principiul “”totul sau nimic””. Fie ca sunt draperii ample, de sus pana jos, fie ca sunt perdele simple, neutre, totul trebuie clar asortat cu interiorul. La fel de bine fereastra poate ramane “”goala””, mai ales daca privelistea e spectaculoasa.Culori Interioarele newyorkeze au abandonat griul considerat elegant anul trecut. Acum fac furori tonurile naturale, care amintesc de delicatese: ciocolatiu, caramel, verde masliniu, dar si albastru inchis sau verde eucalipt. “

  • A scrie si a muri

    “Voi fi totusi curand mort de-a binelea, in sfarsit. Poate ca luna viitoare. Atunci ar fi aprilie sau mai. … Voi fi neutru si inert. Imi va fi usor. Singurul lucru important e sa fiu atent la tresariri””. Tot ce mai poate face este sa priveasca atent, acut, obiectele care il inconjoara si sa scrie. Pe pragul dintre nebunie si singuratate, la limita dintre a fi personaj si a se crea ca personaj, micul rege retraieste si agonizeaza, isi asuma neputinta si isi provoaca moartea scriind. Ca o ultima asteptare, o ultima iluzie si, in acelasi timp, o simpla victorie. “”Malone moare”” este cartea despre a scrie si a muri ca acte primare ale existentei, intr-un stil care imbina umorul si sarcasmul cu poeticul si tragicul. Si sa nu uitam ca in 1969, Samuel Beckett a primit Premiul Nobel pentru literatura.Samuel Beckett, Malone moare (Editura EST, 2005)”

  • Vacanta cu mistere politice

    “Eram la pagoda in Yangon cand un ghid m-a condus langa un clopot mare de rugaciune, care avea langa el un bat. Ea a vrut sa-mi arate cum se face. A luat batul si a inceput sa loveasca in clopot… bang….baaaang. Numai ca era un domn care medita sub clopot, in pozitia lotus. Saracul! Cred ca i-au sunat in cap toate clopotele!”” Asa isi incepe Ion Schiau, CEO al Chronotime International, povestea despre experienta pe care a avut-o in Myanmar, o tara care, din motive politice, nu a fost inca “”stricata de turism””.La rascruce, intre marile civilizatii ale Asiei, China si India, undeva langa Thailanda, se afla Myanmar (fosta Birmania). Una dintre cele mai mari tari ale Asiei de Sud-Est, Myanmar ramane pana in ziua de azi o destinatie pe cat de misterioasa, pe atat de nedescoperita, ca o insula izolata politic de civilizatia din jur. Numele ii vine de la “”myan”” care inseamna “”a spala”” si “”putere””. Pe langa toate deliciile turistice asiatice traditionale, Myanmar ofera in plus insule virgine, munti inzapeziti, mister politic si plaje exotice, toate in acelasi pachet. Adauga la asta o cultura de doua milenii, cu monumente, asezari antice si 135 de etnii diferite, si obtii aventura ideala, fie ca esti intr-o croaziera in josul Raului Ayeyarwaddy, ca faci popas in vechiul Bagan dupa o escapada in balon sau ca asisti la spectacolele-protest impotriva regimului politic. Ecoturismul este aici la el acasa, avand in vedere ca mai mult de jumatate din padurile tarii sunt protejate prin lege. In sudul arhipelagului Mergui se afla una dintre cele mai ?neatinse? paduri tropicale, noua destinatie ravnita de mai toti aventurierii declarati. Yangon, capitala cosmopolita a fostei Birmanii, debordeaza de sarm colonial. Are trei mari strazi principale, lacuri linistite si edificii care aduc omagii arhitecturii secolului trecut. Magnifica pagoda Shwedagon domina cerul orasului, iar vanzatorii ambulanti impanzesc strazile. Scotts Market este unul dintre bazarurile pe care nu trebuie sa le ocoliti, mai ales daca vreti sa va achizitionati ca suveniruri cateva safire sau rubine. Seara, Chinatown este invaluit de aromele mancarurilor traditionale.Unul dintre cele mai interesante obiective turistice din Asia este Bagan, situl arheologic care a atras vizitatori inca de acum o mie de ani. Odata centru al unui regat victorios, Bagan este acum populat de temple antice, ruine stravechi si apusuri memorabile. Culorile sunt magnifice – combinatia de nisip auriu, vegetatie si pereti rosiatici da o lumina ireala monumentelor.””La Bagan sunt foarte multi copii care se tin dupa tine si te tot intreaba de unde esti. Esti italian? – si incep sa vorbeasca in italiana. Esti spaniol? – si incep sa vorbeasca in spaniola. Bine, cat stiu si ei, cateva cuvinte pe care le-au invatat de la turisti. Eu le-am spus ca sunt din Romania. M-au privit dezorientati si au plecat – Romania e in Europa?””, spune Schiau. Nu departe de Sittwe, pe Coasta Arakan, se intind ruinele Mrauk-U, fosta capitala din secolul 15 a Regatului Rhakine. De multe ori privit ca o alternativa interesanta a Baganului, situl poate fi vizitat numai cu barca, de-a lungul raului Kaladan. Tot langa apa se afla si urmatorul obiectiv turistic. Kilometri intregi de nisip alb, valuri de un turcoaz cristalin, palmieri si nuci de cocos – in cateva cuvinte, Ngapali, statiunea cea mai vizitata din Myanmar. Aici poti sa inoti, sa navighezi, sa pescuiesti si sa sarbatoresti apoi cu homar la lumina lumanarilor, in timp ce soarele se scufunda lenes in Oceanul Indian. La cateva minute cu avionul de Yangon, undeva, pe pasunile verzi si racoroase din statul Shan si izolat de restul tarii, este lacul Inle, in toata splendoarea sa. Aflat la 890 de metri sub nivelul marii, lacul este faimos pentru canotorii sai, pentru pietele plutitoare si, mai ales, pentru sutele de specii de pasari care populeaza zona. Triburile colorate care locuiesc pe vaile fertile din apropiere sunt primitoare. La ele puteti gasi cele mai interesante sculpturi din lemn, emblemele acestui tinut.?Lumea traieste pe lac. Sunt sate intregi pe lac. Exista si o piata pe barci. Bine, ca ajungeti acolo ca turist si sare toata lumea pe voi si incearca sa va vanda ceva, asta e alta poveste! E frumos cand sunteti primul cumparator al unei zile, pentru ca se spune ca purtati noroc si atunci vanzatorul incearca sa negocieze mai usor, in semn de respect… doar sunteti omul care le va purta noroc toata ziua?, explica Ion Schiau. Pasiunea pentru targuiala este sufletul pietelor – “”Negociezi la un anumit nivel. Se ajunge la preturi asa de mici! Se negociaza de placere practic. Numai ca apoi realizezi ca negociezi de o ora 50 de centi pentru un obiect care valoreaza mult mai mult””.””Pietrele”” sunt cele mai cautate. Nu orice fel de pietre, ci safire, rubine sau jad. Urmeaza obiectele de arta lacuite, atat de specifice acestei culturi. Pentru colectionarii de antichitati bazarurile birmaneze sunt un paradis. Piesele de tapiserie sunt la fel de populare. Piesele din lemn sunt lucrate manual cu irizatii din aur, argint sau alte metale, se gasesc la aproape orice magazin si pot fi folosite ca accesorii pentru casa, majoritatea fiind adevarate opere de arta. Pentru toate acestea trebuie sa vizitati Piata Bogyoke Aung San si, evident, sa stiti sa negociati.O tara sub “”dominatie”” budistaTot o aventura este si incursiunea in bucataria traditionala. “”Mancarea lor e un fel de mancare thailandeza mult mai rustica, mancarea thailandeza fiind pentru mine foarte rafinata””, explica Schiau. Sa cinezi in Yangon nu poate fi decat incitant si extrem de placut – oferta este foarte diversificata, iar preturile sunt destul de mici. Cel mai popular fel de mancare este un amestec de influente chinezesti si indiene. Acesta are ca ingredient de baza curry-ul si se prepara din pui, fructe de mare si carne de berbec. Cum tara este una “”sub dominatie”” budista, porcul si vita nu prea au ce cauta in farfuriile localnicilor. Pentru vizitatori conditiile nu sunt insa atat de stricte. Acestia din urma pot manca aproape orice in Myanmar, cu precizarea ca, in Yangon, influentele locale se simt in fiecare restaurant. Cat despre bautura, cele mai solicitate sunt micile magazine de ceaiuri care impanzesc strazile orasului. Mohinga este un alt fel traditional, foarte popular si “”disponibil”” atat la restaurantele stilate, cat si la fiecare colt de strada. Mohinga este o supa de peste cu taitei si curry, de obicei servita la micul dejun. “”Intr-un sat fara electricitate exista hotel care avea spa, o lista de vinuri impresionanta Si homari importati”” Pe langa mancare si aventura, pentru cei care iubesc golful Yangon a anuntat deja ca are 5 terenuri, printre cele mai mari din lume. Panorama este minunata, iar preturile accesibile. Apoi sunt centrele de sanatate, asta daca nu te-ai “”insanatosit”” numai plimbandu-te sau admirand peisajele exotice. Majoritatea hotelurilor din Birmania au si un “”health club”” care include teren de tenis, sauna, jacuzzi, piscina, sala de gimnastica si masaj. Cele mai mari 3 centre recreationale sunt American Club, British Club si Australian Club care organizeaza serii intregi de evenimente de profil pe tot parcursul anului. Desi sunt cluburi numai pentru membri, se fac si exceptii destul de des. Activitatile sezoniere sunt Liga Internationala de Softball Rangoon, Liga de Fotbal si Competitiile de Darts intre cluburi. Langa lacul Inya exista si un club nautic care organizeaza curse in fiecare week-end. Poti participa chiar si ca incepator, caz in care vei naviga insotit de un instructor. La 20 de minute de Yangon este si un club de calarie, unde exista, de asemenea, instructori care sa te ajute in cazul in care nu esti chiar un expert. Extremele se gasesc insa la tot pasul, de la cazare pana la alte facilitati. “”Am stat intr-un sat nenorocit… cu lume foarte modesta. Nu aveau electricitate… Ei bine, in satul asta era hotelul care avea spa, la masa avea o carte de vinuri impresionanta si serveau homari importati. Iti dai seama ce decalaj enorm intre ziua petrecuta la hotel si ziua petrecuta la cativa pasi langa hotel. Dar, in Asia serviciile sunt tot timpul minunate, iar in Birmania nu se schimba nimic””, spune Schiau. Cat despre preturi, doua saptamani la Myanmar costa 3.000 de euro (drumul cu avionul, cazare, deplasarea intre orase) pentru doua persoane – ?si, avand in vedere ca mancarea este foarte ieftina, inca 500 de euro / persoana / saptamana pentru cheltuielile de zi cu zi sunt mai mult decat suficienti””, spune tot Schiau, care a preferat sa-si planifice singur vacanta la Myanmar, nefiind tocmai un fan al excursiilor organizate de o agentie turistica.Moustache BrothersIstoria acestei tari este lunga si controversata – dupa mai multe razboaie (sec. 18) a ajuns sa fie provincie indiana sub dominatie engleza, iar din 1962 se afla sub ocupatie militara. Fiecare cabinet este condus de un ofiter de armata. Notiunea de “”drepturile omului”” este aproape inexistenta, cat despre opozitie politica – nici nu poate fi vorba. Restrictiile sunt multe si nedrepte, dar tocmai de aceea Myanmar este preferat de cei mai multi amatori de aventura autentica. “”Pana la urma, ce poate sa-ti ridice adrenalina mai mult decat o calatorie intr-o tara interzisa unde e nevoie de foarte mult cash… nu se accepta carti de credit… telefonul celular nu functioneaza pentru ca nu e retea, iar internetul este supravegheat””, spune Schiau. Si unde, din motive evidente, daca sunteti ziarist, nu primiti viza.Una dintre cele mai reprezentative forme de protest (pentru ca exista totusi si asa ceva in Myanmar) sunt piesele de teatru traditionale care amesteca dansul cu pantomima si care imita miscarea marionetelor. “”Moustache Brothers sunt niste artisti care au facut multi ani de inchisoare din motive politice. Ei se plimbau din sat in sat si din oras in oras si vehiculau un mesaj politic-satiric””, povesteste Schiau. Moustache Brothers sunt cunoscuti pe plan mondial si aparati de sute de organizatii occidentale. Acum trupa tine spectacolele in propria casa, care se afla in Mandalay. Ei canta si danseaza chiar si numai pentru doua persoane. “”Este atat de interesant pentru ca e intr-un loc secret. Localnicii care aduc turistii la spectacol nu intra. Le este frica. Si, desi nu vor intra niciodata, intotdeauna mai intarzie la poarta. Sunt curiosi sa auda ce se spune inauntru””, isi aminteste Schiau. Trupa este un nucleu de rezistenta culturala intr-un mediu nu foarte propice. Iar spectacolul este o demonstratie de arta birmana, o bucata din viata lor. Cu toate acestea, Moustache Brothers raman un subiect tabu. De fapt, toata situatia politica este un subiect tabu – “”E ca si cum ar fi venit la noi, inainte de ’89, un american care ar fi inceput sa vorbeasca, in gura mare, pe strada, despre regimul nostru politic: ce parere aveti de El si de Ea””, explica Schiau.”

  • Bikerii de business

    Cand esti pe doua roti parca si business-ul merge ca pe roate. “Merge mai rotund”, cum spun managerii autohtoni pasionati de motociclete. Fie ca e vorba de personaje din industria asigurarilor pasionate de viteza – Cristian Fugaciu, seful Marsh Romania, sau Mihnea Tobescu, seful AIG -, fie ca e vorba de un publicitar innebunit dupa Harley – Bogdan Naumovici, creativul de la Leo Burnett, toti vor “multi cai” si o imagine aventuroasa demna de Road 66. Iar motocicletele iti ofera de toate: aura de legenda cand te urci pe un Harley-Davidson, acceleratie exponentiala dintr-un motor de Honda si adrenalina din veleitatile pentru viraje ale unei Yamaha. Cu adevarat curios este faptul ca in loc sa ii distraga de la business, distractiile cu pricina ii tin pe oamenii de afaceri “in priza”: cu trendurile, cu tehnologia si pot fi chiar foarte practice. Cristian Fugaciu”Imi placea sa fiu nervos”Relaxat? Nici vorba. Poti sa fii oricat de calm – cand te urci pe ea te enervezi tare, spune Cristian Fugaciu despre motocicleta sa de viteza. Manager al Marsh pentru Romania, Fugaciu vede riscuri peste tot: in asigurari, ca doar e sef la cel mai mare broker de asigurari din lume, dar si in motociclism. De motociclete e pasionat tare, dar a tras o sperietura cu rol de calmant in urma unui incident cu un Kawasaki ZXR 750, pe care l-a avut vreme de doi ani. “Atunci mi-am accidentat si geaca de motor, care are acum cateva gauri in locurile unde s-a produs frecarea”, marturiseste Fugaciu.Are carnet de sase ani, dar experienta in kilometri – mai putina – doar cateva sute. “Nu e genul de distractie care sa te linisteasca, cand te gandesti ca riscul este destul de mare si nu ai deloc siguranta”, explica el. Cristian Fugaciu, 32 ani, porneste motorul favoritei Yamaha MT 01 (aflata pe lista de cumparaturi, dupa un ATV) si spune invariabil: “sunetul…sunetul acesta nu se compara cu nimic”. Motocicleta este destul de grea, nu foarte usor de condus, cu un aspect agresiv. “Nu e un motor de viteza, ci mai mult de strada, dar are veleitati sportive”, afirma Fugaciu. Cu fosta lui motocicleta, adica Kawasaki-ul de 750 cmc, a atins 140 km/h din cei 250 disponibili, dar si-a dat seama ca vine o varsta cand “trebuie sa renunti la asa ceva”. De aceea si-a vandut motorul, a lasat in garaj geaca de 150 de euro (cu protectii speciale la umeri si la coate) si acum se reorienteaza. “Imi placea sa fiu nervos, dar acum mi-as lua mai intai un ATV, care nu e periculos, il poti lua si la munte si la mare. Dupa ATV mi-as cumpara aceasta Yamaha MT01, la 1.670 cmc care costa 19.000 de euro. Este o varianta destul de inalta, ceea ce inseamna ca poti intra bine in viraje, pentru ca se preteaza. Are un cuplu mare si accelereaza puternic, deci poti sa pleci repede de pe loc”, completeaza el. Mihnea TobescuDe ce sport si nu chopperLe-am vazut cu totii cum pleaca de la semafor pe o singura roata, cu zgomot si in tromba. Ce e in spatele motocicletelor sport? Practic – multe capete intoarse, teoretic – experienta in pilotaj si sange rece din partea tipului de la ghidoane, spune Mihnea Tobescu, directorul general al AIG Romania si mare fan al motoarelor sport. “Am avut doua motociclete sport, dar le-am vandut pe rand pentru ca erau vechi, deci cam periculoase. Oricum, in maxim un an si jumatate imi iau una noua”, marturiseste Tobescu. “Mi-ar placea o Honda Fire Blade, pentru ca este o motocicleta usoara pentru puterea pe care o are. Chopper-ele precum Harley-Davidson au cam 300 kg, pe cand aceasta Honda are 173 de kg, iar atunci cand are lichide, adica benzina si lichid de frana, ajunge abia la 205 kg”, explica el.Directorul uneia dintre cele mai mari companii de asigurari din Romania a avut o Kawasaki ZXR de 750 cmc si o Yamaha R1. “Am vandut Kawasaki-ul pentru ca am cazut cu ea si nu am mai vrut sa o repar, m-am gandit ca aduce ghinion, iar dupa aceea mi-am luat Yamaha. Pe aceasta am vandut-o pentru ca mi s-a oferit un pret foarte bun: am cumparat-o cu 6.000 de dolari si dupa un an am reusit sa o vand cu 6.500 de dolari”. Costurile de intretinere nu sunt foarte mari, dupa cum spune Tobescu: in jur de 100-200 de euro pe luna – benzina si diverse operatiuni, in care intra: sa verifici nivelul uleiului si sa il completezi, apoi sa verifici nivelul lichidiului de frana – cam de fiecare data cand pleci la drum, sa ungi lantul cu un spray special o data la cateva sute de km. “Revizia periodica, care mai costa si ea ceva, dar in general nu m-a costat mai mult de 200 de euro lunar”, spune seful AIG.”Mie imi plac mult motocicletele japoneze, sunt fiabile, facute de roboti si merg ceas. Motocicleta ma atrage, desi este foarte puternica. Oricum nu cred ca sunt foarte multi piloti acum in Romania care pot folosi toti cei 172 CP ai Fireblade-ului.”Tobescu spune ca la toate motocicletele moderne il impresioneaza acceleratia, pentru ca in 3-4 secunde ajung la 100 km, chiar in comparatie cu cele mai sport masini, ca Porsche, Lamborghini sau Ferrari, care ajung la 100 de km in 4-5 secunde. “Necunoscatorii ar spune ca “ce mare lucru o secunda”, dar pe motocicleta o simti exponential, nu linear, pentru ca acceleratia este variatia vitezei”, explica matematic Tobescu, care a terminat Automatica. Totusi, mersul cu motocicleta in Romania este foarte periculos, deoarece conducatorii auto te provoaca la intreceri si te sicaneaza, povesteste el. Bogdan NaumoviciCu legenda in VamaScump, dom?le, scump! Dincolo era mai ieftin. Dar motocicleta, cat e motocicleta? 20.000 de euro, raspunde Bogdan Naumovici, caci despre el vorbim. Creierul din spatele clipurilor “Casa de nebuni” sau “Star Wars” (cel cu “maimuta turbata la gratii”), adica directorul de creatie al Leo Burnett Romania este mare fan motor, si nu orice motor. Harley! Ce, mai exista alte motociclete?! Exista Harley-Davidson si restul lumii, rade zgomotos Naumovici. “Ei, de fapt, eu nu mi-am luat motor, ci un brand. Sunt indragostit de branduri si ce altceva puteam sa imi iau? O legenda!”, spune el. “Harley are puterea de a aduce niste oameni impreuna, nicio alta motocicleta nu are chestia asta: imediat dupa ce mi-am luat motorul, m-au racolat cei de la Harley Owners Group, grupul international al celor care au aceasta motocicleta. In HOG, te bati cu ceilalti pe numerele de inmatriculare, te intalnesti cu alti motociclisti in fata la OMV Baneasa si pleci in tromba spre munte. Din cate stiu eu, nu exista cluburi de Yamahaioti, Hondateni sau Kawasakisti.”Naumovici are un Touring Road King Classic si il descrie ca fiind un varf de serie, cu nichel in nestire si cauciucuri spitate, coburi in spate si multe alte dotari exclusiviste. Creativul de la Leo Burnett confirma mania posesorilor de a-si personaliza motocicletele. “As schimba manerele, care sunt din cauciuc, si as pune altele din metal.” Pana atunci, insa, abia asteapta sa isi ia carnet si sa se duca cu “legenda” in Vama Veche. “Pai unde altfel decat in Vama” Crezi ca Harley-ul se potriveste vara la Mamaia??

  • Orezul dintre Yin si Yang

    Teoria alimentatiei macrobiotice s-a dezvoltat in Japonia la sfarsitul anilor ’60. In acea perioada, o serie de medici au promovat conceptul potrivit caruia bucataria traditionala asiatica are efecte benefice la nivelul sanatatii. George Oshawa, unul dintre initiatorii curentului, a popularizat impreuna cu discipolii sai conceptul de “dieta macrobiotica””. Reteta era foarte restrictiva, exigentele crescand in functie de stadiul dietei. Se consumau doar legume crescute organic, iar alimentele nu erau deloc preparate. Ultima faza a dietei era pentru stoici (sau masochisti): presupunea doar orez brun si apa. Nimic mai mult. Asa cum era de asteptat, din cauza extremismului sau, dieta Oshawa nu mai este recomandata astazi de catre nutritionisti.Insa Michio Kushi, unul dintre discipolii lui Oshawa, a extins (si a mai ajustat) “”reteta””, in Statele Unite, la Institutul Kushi din Boston. Stilul de viata macrobiotic se bazeaza, de fapt, pe stravechea teorie a dihotomiei Yin si Yang: ideea de a mentine echilibrul energiei spirituale prin regimul alimentar si cel de viata. Adeptii macrobioticii (mai ales fanaticii) sustin ca trebuie evitate (sau chiar excluse) produsele alimentare care se afla fie la extrema Yin, fie la cea Yang. De exemplu, alimentele foarte dulci si lactatele sunt considerate a fi prin definitie Yin, iar cele sarate si carnea rosie sunt vazute ca foarte Yang. Ce mai ramane in meniu? Orezul brun. Acesta este expresia “”echilibrului”” in macrobiotica, de aceea tot ceea ce este inrudit cu orezul brun se poate consuma fara probleme. Iar daca va e pofta de ceva dulce, exista solutii de compromis. S-au inventat siropul de orez sau chiar “”rice dream ice cream””. Dincolo de echilibristica intre Yin si Yang, macrobiotica se bazeaza pe tot ceea ce este natural. Adica alimente integrale (conceptul de “”wholefood”” – produse alimentare naturale crescute organic, fara ajutorul chimicalelor) si cat mai putin preparate. Chiar daca, in ultima vreme, retetele s-au mai “”liberalizat”” (permitand pregatirea mai simpla a mancarurilor), macrobiotica ramane vehementa in ceea ce priveste produsele animaliere, mai ales carnea.Macro-tendinteAstazi “”macrobiotica nu mai este o dietoterapie bazata numai pe alimente neprocesate sau foarte putin procesate. Metodele traditionale de preparat alimentele sunt prezente si chiar daca de regula (sau inevitabil) acestea ucid viata produsului vegetal sau animal in cauza, ele sunt destinate sa creeze o viata proprie a hranei, si anume una sistemica””, sustine medicul roman Alexandru Amarfei. In termeni mai putin specializati se poate lua exemplul lactatelor. “”Branza nu este un produs integral atunci cand metodele de procesare artificiale schimba complet structura produsului viu (laptele). In schimb, branza fermentata cu mucegaiuri capata o viata proprie, care schimba natura produsului, din simplu preparat lactat, intr-o intreaga colonie de microorganisme””, explica Amarfei.Filozofia macrobiotica are foarte multe in comun cu retetele dietetice moderne, pledand pentru consumul de legume proaspete si alte alimente fara grasimi, dar bogate in fibra (celule vegetale). Nu e de mirare ca a prins foarte repede in Statele Unite, mai ales in randul celor ingrijorati de obezitate si de bolile provocate de un stil de viata nesanatos. Gratie vedetelor care au adoptat-o, astazi macrobiotica a ajuns o moda si printre europeni.Gwyneth Paltrow pare a fi una dintre starurile cele mai atasate de trendul macrobiotic. De fiecare data cand merge intr-un restaurant, isi aduce mancarea de acasa, in caserole. Foarte mult orez brun, fara carne, zahar si alte alimente care sa provoace un dezechilibru. Alimentar, desigur. Actrita isi plateste soferul cu 1.000 de dolari de fiecare data cand are nevoie sa-i aduca (oriunde s-ar afla) mancarea macrobiotica gatita de cei trei bucatari ai sai. N-aveau cum sa rateze trendul macrobiotic nici cele doua prietene ale lui Paltrow – Stella McCartney si Madonna. Daca Gwyneth Paltrow a renuntat in timpul sarcinii la alimentele macrobiotice, Madonna a tinut mortis sa isi angajeze un bucatar japonez (Nishimura Mayumi) care sa-i gateasca macrobiotic. Insa macrobiotica a avut succes, la inceputurile sale, si in randul trupelor rock. Intr-un interviu acordat revistei Playboy in anul 1980, John Lennon si Yoko Ono isi dezvaluiau preferintele culinare. Lennon spunea ca “”suntem adeptii macrobioticii, dar din cand in cand imi mai scot familia la o pizza””. Un asemenea regim de viata presupune deopotriva informare atenta si evitarea marketingului agresiv – multi furnizori de pe internet cauta sa convinga pe oricine ca sarea dintr-o mare exotica sau un soi de alga bizara merita preturi exorbitante contra unor avantaje… “”macrobiotice””.Macro-medicinaDincolo de tendinte, unii sustin ca dieta macrobiotica este benefica in cazul unor boli grave, cum ar fi cancerul sau chiar SIDA, insa si la acest capitol exista controverse. Daca unii se bazeaza pe puterea exemplului (vezi http://www.macrobreastcancersurvivors.com), afirmand ca alimentele integrale au puteri curative, altii sustin ca asa-zisa “”dieta anticancer”” are carente. Ii lipsesc calciul, vitamina D, proteinele, iar aceste deficiente pot cauza dezechilibre la nivelul sistemului imunitar, prin urmare organismul nu va mai avea cum sa lupte impotriva bolii.Macro-afaceriImpresionati sau nu de zvonurile privind efectele acestei diete, afaceristii au profitat din plin. S-au lansat pe piata o serie de produse macrobiotice, s-au deschis lanturi de magazine si chiar restaurante cu “”specific””. In Tokio, spre exemplu, s-a inaugurat in anul 2005 “”piata de macrobiotice””, situata la primul etaj al unui complex comercial din apropierea garii Ebisu. Aici se gasesc tot felul de dulciuri si sandvisuri doar cu ingrediente organice. Tot aici s-au deschis o cafenea si un magazin alimentar, evident respectand aceleasi principii. La etajul doi al complexului comercial se afla Academia Macrobiotica unde se desfasoara cursuri de gastronomie din acelasi domeniu. Tot in Tokio s-a lansat si un lant de supermarketuri specializate in produse organice. In Romania, spun nutritionistii, dieta macrobiotica, desi este cunoscuta, nu a avut deocamdata succes. Este “”pretentioasa””, atat din punctul de vedere al informarii si consilierii in domeniu, cat si din punctul de vedere al eforturilor. In bucataria proprie se pot “”incropi”” cateva retete macrobiotice – suntem mai fericiti decat finlandezii, spre exemplu, care, din cauza climei sunt nevoiti sa importe legumele si fructele care, inevitabil, contin conservanti. Dincolo de toate acestea, pentru prepararea retetelor macrobiotice e nevoie de un specialist, un bucatar personal foarte bine instruit, chiar daca nu este neaparat japonez.”

  • 8 sfaturi de la Warren Buffett

    Asta face Buffett de 40 de ani la carma Berkshire Hathaway, una dintre cele mai de succes companii din istoria Wall Street. Cel mai mare investitor pe termen lung din lume sugereaza, intr-un raport publicat de Bloomberg, unde sa investim pentru a porni cu cele mai bune sanse si cum sa alegem cele mai bune companii. 1. BERARII SI BROADBAND Gigantul media Comcast si producatorul de bere Anheuser-Busch s-au numarat printre noile pariuri ale lui Buffett anul trecut, la fel ca si vanzarea unui pachet semnificativ de actiuni ale companiei de echipament sportiv Nike. 2. DERIVATELE Miliardarul “buy-hold””, cum mai este supranumit Buffett, este interesat de investitii “”exotice””, mai precis contractele derivate, care sunt folosite pentru a paria pe evolutia unor evenimente ca ratele dobanzilor sau chiar vremea. Buffett le-a numit odata “”arme financiare de distrugere in masa””. 3. PREA MULTI BANI PRIN PREAJMA? INCEARCA UN PLAN DE ENERGIEO alta tinta a lui Buffett sunt investitiile in sectorul energetic. De curand a declarat ca are de gand sa investeasca cu 10-15 miliarde de dolari mai mult decat isi propusese in companii care activeaza pe aceasta piata: “”Nu este un domeniu unde devii bogat peste noapte, ci unde ramai bogat, si de-asta ne intereseaza””. 4. NU PARIATI PE DOLAR Buffett este inca interesat de ceea ce numeste consecinta inevitabila a comertului Statelor Unite: “”daca SUA vor consuma mai mult decat produce, trebuie sa ne asteptam sa dam in schimb un pic din tara noastra””, spune el. SUA au cumparat cu 160 miliarde de dolari mai multe bunuri decat a vandut de la China in 2005. “”Problema este ca daca China da Statelor Unite incaltaminte, textile si alte materii prime, SUA trebuie sa-i dea inapoi ceva: bucati mici de hartie numite dolari americani. Dar chinezii nu tin hartiile alea verzi degeaba, ci le transforma in alte bunuri ca de exemplu in obligatiuni ale guvernului SUA- exact cum s-a intamplat recent””, arata el. 5. DACA NU-I POTI INVINGE, ALATURA-TE LOR! La jumatatea lunii iunie a anului trecut, actiunile companiei de asigurari China Life Insurance au crescut cu 4,9% datorita vestii ca Buffett a cumparat o parte importanta din titlurile asiguratorului. Media din Hong Kong au scris ca el a cumparat un pachet semnificativ de actiuni in cadrul companiei si ca planuieste sa devina un investitor strategic in China. De altfel, Buffett a cumparat intre timp si actiuni ale gigantului PetroChina Company. 6. ILUZIA PIETEI IMOBILIARE Buffett detine aceeasi casa in Omaha pe care a cumparat-o in 1950 si a vandut recent o alta proprietate care ii apartinea din Laguna Beach, California de Sud. Buffett este de acord cu ceea ce multi “”guru”” in economie sustin, si anume ca piata de real estate americana este intr-un moment de total dezechilibru si ca este un domeniu unde este foarte periculos sa investesti. 7. ACTIUNI, NU OBLIGATIUNI Buffett le-a explicat anul trecut actionarilor sai de ce adauga portofoliului sau in special actiuni, in defavoarea obligatiunilor. “”Daca ar fi sa aleg intre obligatiuni la o dobanda anuala de 4,5% si actiuni pentru urmatorii 20 de ani, as prefera cu siguranta actiunile. Un fond de indici (fonduri de investitii care au pozitii pe indici bursieri gen S&P 500) este de preferat obligatiunilor pe termen lung””, mai spune el. 8. RENUNTATI LA ACTIUNILE AUTO Buffett nu este mare fan al actiunilor companiilor auto, in special din cauza datoriilor si a planurilor de pensii supradimensionate care reglementeaza relatiile acestora cu angajatii. Vanatorul de reduceriDaca ati fi investit 10.000 de dolari in actiuni ale Berkshire Hathaway, compania detinuta de Warren Buffett, in 1965, anul trecut ati fi fost mai bogat cu 30 de milioane de dolari. Spre comparatie, o investitie similara in actiunile grupate de indicele Standard & Poor’s in acelasi an ar fi valorat in prezent doar 500.000 de dolari. De-a lungul celor peste 4 decenii de existenta, investitiile lui Buffett au adus un randament agregat anual de aproximativ 30%, iar cursul actiunilor Berkshire Hathaway nu a inregistrat evolutii descendente aproape deloc. Buffett a facut miliarde de dolari pentru el si a transformat mii de investitori obisnuiti in milionari, profitand de imperfectiunile pietelor de capital. Mentorul sau a fost Benjamin Graham, economistul care a pus bazele conceptului de “”value investing””, potrivit caruia cele mai bune randamente ale investitiilor se obtin in urma achizitionarii unor active sau titluri imobiliare subevaluate comparativ cu valoarea lor intrinseca. Warren Buffett nu este altceva decat un “”vanator de reduceri””.Lectia argintuluiBuffett nu tine cont de fluctuatiile cererii si ofertei de pe pietele de capital, asa cum fac majoritatea investitorilor contemporani. El nu urmareste sa obtina castiguri din aprecierea brusca a actiunilor pe care le cumpara, ci cauta mai degraba sa detina controlul asupra unor companii capabile de a oferi profituri substantiale pe termen lung. Intr-un raport publicat de Berkshire Hathaway in luna februarie a anului1998, actionarii minoritari ai companiei erau anuntati ca managementul companiei a decis sa achizitioneze putin peste 4.000 de tone de argint de-a lungul ultimelor 7 luni, intr-un moment in care pretul argintului inregistra un minim istoric. Potrivit estimarilor analistilor, achizitia lui Buffett de la momentul respectiv a vizat aproximativ o treime din intreaga cantitate de argint disponibila in lume. Motivatia echipei manageriale a Berkshire Hathaway era ca “”echilibrul dintre oferta si cerere se va realiza la un pret al argintului mai mare decat cel al achizitiei””, potrivit presei internationale. Buffett a investit aproape 700 de milioane de dolari in argint pentru ca era convins ca pretul pietei nu reflecta valoarea sa adevarata. In urma anuntului sau, agitatia creata de investitorii care ii urmareau indeaproape fiecare miscare a facut ca pretul argintului sa creasca cu 70% fata de momentul primelor achizitii, in iulie 1997. Stilul de investitor al lui Buffett, similar cu strategia “”vanatorului de reduceri”” al zilelor noastre, reflecta o atitudine foarte pragmatica. Aceeasi atitudine caracterizeaza si stilul sau de viata: nu traieste intr-o casa imensa, nu colectioneaza automobile de lux, iar limuzina neagra nu face parte din accesoriile sale indispensabile. Cum si-a facut Buffett miliardeleIn 1973 a cumparat 10% din actiunile companiei care edita cotidianul The Washington Post, intr-un moment in care activele companiei erau evaluate la 400 mil. dolari, dar capitalizarea bursiera era de numai 80 mil. dolari. Aceste actiuni sunt inca in portofoliul lui Buffett, iar valoarea lor a crescut intre timp de peste 20 de ori. In 1985 Berkshire Hathaway a achizitionat 18% din actiunile companiei media Capital Cities, care era in process de fuziune cu grupul ABC. Pachetul de actiuni a fost pastrat pana in momentul cand Capital Cities ABC a fost preluata de Disney in 1995, profitul din aceasta operatiune fiind de 2,5 miliarde de dolari.Intre 1998 si 1989, Berkshire Hathaway a achizitionat un pachet important de actiuni ale gigantului Coca-Cola,investitie care a ramas in portofoliul companiei pana in prezent. Actiunile Coca-Cola erau considerate supraevaluate de majoritatea analistilor la vremea respectiva, dar in numai 3 ani titlurile producatorului de bauturi racoritoare s-au apreciat cu 250%. In 1990, Buffett a investit 440 milioane de dolari in obligatiuni subevaluate ale grupului din industria alimentara si a tutunului RJR Nabisco. Cateva luni mai tarziu, aceste obligatiuni au fost vandute la un profit de 200 mil. dolari.”

  • Corporate Shrink

    Asa as vrea sa fie si aceasta pagina: de bun simt – fara prea multi termeni de specialitate, fara pretentia de a va rezolva problemele, dar cu dorinta de a va da o directie. La orice intrebare se poate incepe raspunsul cu un “depinde””, daca vrem sa particularizam si sa nuantam. Cum legile psihologiei sunt valabile pentru majoritatea, dar nu obligatorii pentru toti, sper ca si raspunsurile la intrebarile dumneavoastra sa fie la fel. 1. Cum te comporti, ca sef, cand unul dintre angagatii tai are un complex de inferioritate si este foarte negativist? Are tot timpul impresia ca nu face nimic bine si ca poate fi dat afara in orice clipa. Problema este ca ii influenteaza si pe ceilalti, pentru ca tot timpul se plange. Cum poate fi motivat un astfel de om, in conditiile in care chiar isi face treaba bine? Apar aici doua probleme: prima e legata de angajatul care are un complex de inferioritate si a doua de grupul pe care acesta il influenteaza. Daca angajatul are un complex de inferioritate, inseamna ca va face eforturi suplimentare pentru a compensa si a-si demonstra valoarea (asa zice Alfred Adler). In anumite limite, acest comportament este avantajos pentru organizatie, dar mai putin benefic pentru el. Ceea ce inteleg ca ii lipseste angajatului la care faceti referire este nu motivatia, ci increderea in sine si siguranta locului de munca. Si atunci ceea ce puteti face este sa il ajutati sa isi cuantifice rezultatele si sa ii dati feed-back. Un astfel de om are nevoie mai mult decat majoritatea celorlalti de confirmari. Ati putea sa il ajutati sa isi masoare realizarile si sa ii recunoasteti meritele atat fata in fata, cat si in prezenta grupului. Ii dati astfel doua surse pe care sa isi construiasca increderea in sine si in performante: una rationala (rezultatele lui) si una emotionala (aprecierea dvs. si recunoasterea in fata grupului). E bine sa stie ca isi evalueaza rezultatele in raport cu standardele organizatiei, nu cu ale lui personale (care probabil sunt prea inalte). Colegii vor intelege si la un moment dat nu vor mai da atentie grijilor excesive, atata timp cat nu ii deranjeaza foarte tare. Daca recunoasteti rezultatele bune in fata membrilor grupului, ei vor intelege si valoarea, si problema colegului lor. Puteti sa ii spuneti si lui ca oamenii care nu il cunosc s-ar putea chiar sa il creada cand spune ca nu face nimic bine. Probabil ca se va gandi de doua ori inainte sa isi conteste valoarea in viitor.2. De curand, seful cel mare mi-a propus o promovare intr-un post de conducere, urmand sa-i iau locul peste cateva luni sefului meu direct. Acesta a inceput sa banuiasca ceva si a incercat sa ma discrediteze, raspandind zvonuri rautacioase. Cum sa imi salvez reputatia? In cazul de fata raspunsul este mult mai simplu decat ne-am imagina: comportandu-va normal, ca si inainte de momentul in care ati aflat ca veti fi promovat. Ceea ce conteaza foarte mult intr-o organizatie – si pentru sefi, si pentru subordonati – este atitudinea. Actualii colegi si viitorii subalterni probabil ca va cunosc. E destul de greu ca niste zvonuri sa conteze mai mult decat o relatie buna, dezvoltata in timp. Reputatia v-ati construit-o in perioada in care ati lucrat in acea companie si o veti construi si prin ceea ce veti face. Si faptul ca veti fi promovat e un argument ca v-ati adaptat bine la cultura companiei si aveti o reputatie buna. E normala ingrijorarea si preocuparea pentru o imagine buna, dar cea mai buna si confortabila imagine pe termen lung pentru un sef e cea reala. Daca vorbiti cu colegii ca si inainte, va faceti treaba in acelasi mod si ii anuntati in momentul in care conveniti cu conducerea companiei ce planuri aveti si cum va doriti sa lucrati cu ei este suficient. Experimentele de psihologie sociala au demonstrat ca e ales lider un individ care vorbeste mult, nu unul care vorbeste putin si ?la obiect?. Dar in organizatii si conducerea, si subordonatii, asteapta ca vorbele sa fie sustinute de actiuni si rezultate. 3. Am un serviciu bun, imi place ce fac, ma inteleg bine cu colegii si sunt multumita si de salariu. Dar am depus CV-ul meu pe net la o firma … Doar de curiozitate, imi e bine unde lucrez – dar ceilalti imi ofera un salariu de vreo trei ori mai mare. Acum nu stiu ce sa fac. Cum sa iau cea mai buna decizie?Sa alegeti in functie de ceea ce va doriti mai mult. Daca in momentul de fata aveti nevoie de mai multi bani e clar. Daca va intereseaza mai mult partea profesionala si sociala si sunteti multumita din acest punct de vedere de actualul loc de munca, e din nou o alegere usoara. E adevarat ca ne-ar placea sa avem totul, dar in acelasi timp suntem constienti ca nu exista loc de munca perfect si e suficient sa il alegem pe cel mai potrivit. Totul depinde de ce vreti sa faceti. Un fost coleg m-a anuntat la un moment dat ca pleaca pentru un salariu mai mare, intr-o firma mai mica si a carei stabilitate era pusa la indoiala. Explicatia a fost: “”Si daca stau doar sase luni, in perioada asta imi cumpar masina si eu stiu ca sunt bun si imi gasesc apoi usor alt loc de munca””. Altcineva a refuzat o oferta teoretic “”de nerefuzat””, in conditiile in care ar fi primit o suma de bani foarte mare si un proiect interesant, pentru ca riscurile de a realiza acel proiect erau prea mari. Ambele optiuni sunt de inteles: o motivatie financiara pe termen scurt in primul caz si una profesionala pe termen lung in al doilea. Probabil ca toti avem prieteni care nu si-au schimbat locul de munca pentru ca se simteau bine acolo unde lucrau – motivatia sociala poate face diferenta intre joburi. Faptul ca v-ati depus CV-ul pe internet cred ca arata o oarecare nesiguranta sau nemultumire fata de ceea ce faceti acum si ati putea sa faceti, nu doar curiozitate. Asa ca, daca incearcati sa aflati detalii legate de potentialul nou loc de munca, sa vedeti ce v-ati dori mai mult de la actualul si sa va definiti care sunt cele mai importante criterii pentru dvs. sigur veti face alegerea buna. “

  • Power lunch autohton

    Castigatorul putea aduce la masa vietii lui inca sapte prieteni, iar restaurantul Smith & Wolbusky din New York s-a oferit chiar sa plateasca 10.000 de dolari pentru privilegiul de a-l servi pe unul dintre cei mai puternici oameni ai lumii. Norocosul nu a fost nici de departe un muritor de rand, pentru ca a fost nevoit sa scoata din buzunar 351.000 de dolari pentru a invata despre conceptul de “power lunch”” de la Buffet insusi. Revista Target nu a licitat pe eBay, dar a invitat trei manageri de top din Romania pentru a povesti despre modul in care executivii adapteaza local conceptul. Alejandro Solano, managerul general al companiei imobiliare Hercesa in Romania, Roxana Balcescu, directorul executiv de la agentia de turism CMB Travel, si Radu Georgescu, presedintele grupului Gecad, ne-au exemplificat. Iar totul s-a petrecut la restaurantul lor preferat.Alejandro Solano””Daca am doar o ora si jumatate la dispozitie, nici macar nu ma duc la restaurant””Alejandro Solano, managerul general al companiei imobiliare Hercesa in Romania, a venit in Bucuresti in 2004, si de atunci a vizitat tot felul de restaurante. Totusi, cel care a reusit sa urce in topul preferintelor sale a fost Uptown de pe strada Rabat din Dorobanti. “”Restaurantul mi-a fost prezentat anul trecut de catre un prieten din Grecia. Imi place toata combinatia pe care o reprezinta locul: mancare buna, designul corect, profesionistii care se afla in spatele restaurantului, atmosfera, serviciul bun, chelnerii sunt intotdeauna aproape atunci cand ai nevoie de ceva””, povesteste Solano. Spaniolul spune ca in cultura din care provine, restaurantele ocupa un rol foarte important. “”In Spania facem foarte des afaceri la masa. Cred ca ajuta, pentru ca putem fi mai relaxati. Totul are legatura cu faptul ca imparti masa, ai ocazia sa cunosti persoana alaturi de care esti intr-o atmosfera diferita de rigiditatea unui birou. Este un mod de a combina lucrurile, adica de a amesteca afacerile cu placerea””, explica Solano. Executivul spaniol isi aminteste ca la Uptown a organizat cina de anul trecut cu angajatii sau ca tot aici a luat masa dupa ce a incheiat un contract important pentru achizitionarea unor terenuri. “”Cand aleg un restaurant pentru o intalnire de afaceri, in primul rand trebuie sa nu fie un loc zgomotos. De exemplu, Terasa Doamnei imi place, dar nu este potrivit pentru o discutie. In plus, si calitatea este la fel de importanta, daca vrei sa iti impresionezi partenerul, totul trebuie sa fie in perfecta concordanta””, spune Solano. Managerul spaniol sustine ca mancarea preferata ramane cea din Spania si se mandreste ca doi dintre primii trei bucatari ai lumii provin din tara sa natala. Si tabieturile i-au ramas tot din Spania. “”Daca am la dispozitie doar o ora sau o ora si jumatate, nu vin la restaurant, pentru ca nu am timp sa savurez mancarea. Am norocul ca biroul sa se afle langa casa mea, asa ca de multe ori merg la pranz si gatesc””, povesteste Solano.Si pentru ca intalnirea noastra a fost de fapt o “”power dinner””, managerul a ales pentru antreu calamari picanti cu sos de rosii, ceapa si ardei, iar felul principal steak Diana – muschi de vita la gratar cu sos de mustar si garnitura de legume. Adica exact ingredientele perfecte pentru o masa usoara de seara.Cat despre restaurantele din Romania, managerul de la Hercesa spune ca “”sunt unele restaurante foarte bune, dar multe dintre ele trebuie sa lucreze la servicii.Se multumesc sa iti dea mancare normala, un snitel normal si cu mamaliga la fel de normala, dar nu isi doresc mai mult. Spania cred ca a castigat foarte mult din faptul ca este o tara turistica, din cauza asta are atat de multe restaurante bune. Totusi, sunteti pe drumul cel bun, pentru ca vad schimbari in fiecare loc in care merg””, conchide Solano.Radu Georgescu””Daca vrei sa te duci la un restaurant, clar nu trebuie sa alegi unul in voga.””Radu Georgescu, presedintele grupului Gecad, a ales restaurantul Sangria de pe Caderea Bastiliei pentru o intalnire relaxata la pranz. El povesteste ca prima data a venit aici acum trei ani insotit de Dan Sandu, vicepresedintele de la Citibank. Iar de atunci a ramas client fidel si vine o data la doua zile. “”Imi place Sangria, pentru ca este construit pe baza unui concept de strada. Mesele din mijloc sunt mese de terasa, iar cele de pe margine sunt mese de restaurant. Uneori, seara, vin doi baieti cu chitarile si canta o muzica foarte linistitoare””, povesteste Georgescu. El crede ca Sangria este locul cel mai potrivit pentru o intalnire de afaceri, asta desi presedintele de la Gecad spune ca prefera totusi biroul ca loc pentru astfel de discutii. “”Se mai intampla sa iau masa cu persoane cunoscute si sa vorbim si despre afaceri. Cred ca aceste mese intaresc relatiile, consolideaza sentimentul de incredere, pentru ca acei doi parteneri de afaceri se vad intr-un alt context. Totusi, nu discut probleme importante la restaurant.””El spune ca in general pentru o intalnire de afaceri aloca un “”slot de doua ore””, ceea ce arata ca pasiunea pentru informatica se infiltreaza si in mancarea preferata. “”Daca partenerul este din Bucuresti, atunci il las pe el sa aleaga, iar daca imi revine mie aceasta sarcina, atunci venim la Sangria””, continua el. Presedintele de la Gecad povesteste ca, desi restaurantul a inceput prin a fi foarte bun si ramane printre cele mai bune locuri din Bucuresti, nu au lipsit problemele. “”Eu beau foarte mult fresh de portocale, chiar si 5-6 pahare la o masa, iar saptamana trecuta mi-au spus ca nu au. Puteau sa cumpere doua kilograme de portocale.””Totul a fost uitat la vederea cremei de branza despre care povesteste ca are o savoare speciala. “”Nu am mai mancat nicaieri crema de branza ca aici.”” Iar presedintele de la Gecad a incercat foarte multe mancaruri prin toate locurile pe care le-a vizitat. In calatoriile sale, Radu Georgescu a remarcat ca diferentele culturale se reflecta foarte bine si asupra modului in care se fac afacerile. “”Eu am lucrat foarte mult cu americanii, care intotdeauna abordeaza lucrurile direct, fara ocolisuri. Daca avem o treaba de facut, o facem acum. In Europa, fiecare tara are specificul ei. De exemplu, germanii nici macar nu se deplaseaza, prefera sa puna totul la punct prin mail-uri. Iar japonezii nu fac afaceri pana nu te vad la fata. Vin aici si stau trei zile, iar daca chimia functioneaza, atunci totul este in regula.””Cat despre alegerea unui restaurant in Romania, Georgescu avertizeaza ca nu trebuie sa alegi un restaurant in voga, pentru ca este foarte multa galagie, se vorbeste foarte tare. “”In plus, personalul restaurantului este din doua categorii: fie este arogant, fie este mult prea slugarnic si te deranjeaza.””Roxana Balcescu””Cand ma intalnesc cu un partener de afaceri incerc sa merg la sigur””Roxana Balcescu, director executiv al CMB Travel, a ales Braseria de la Hilton. “”Sunt putine restaurante de categorie business in Bucuresti, restaurante unde sa existe o armonie intre bucatarie, ambient si servicii. In strainatate de exemplu, exista meniuri speciale pentru masa de pranz, meniuri unde sa fie cuprins totul la un pret extrem de avantajos. Pentru oamenii de afaceri din strainatate este foarte simplu sa iasa in oras si sa manance bine la un pret decent””, explica Balcescu.Cat despre conceptul de “”pranz de afaceri””, directorul executiv de la CMB Travel spune ca “”afacerile s-au facut intotdeauna la restaurant. Mi se pare chiar o idee buna. Este adevarat ca baza afacerii nu se pune la restaurant, dar se pot pune la punct niste detalii, se realizeaza o apropiere intre parteneri””. Ea spune ca datorita faptului ca lucreaza in turism, este obligata sa testeze piata restaurantelor si este intotdeauna in cautare de locuri care sa se ridice la inaltimea standardelor proprii. “”Totusi, atunci cand ma intalnesc cu un partener de afaceri, incerc sa merg la sigur, nu fac teste.”” Si de cele mai multe ori alege Hilton, unde spune ca atunci cand este in tara, vine si de doua ori pe saptamana. La Hilton directorul executiv de la CMB Travel a preferat ca antreu salata de vinete cu branza si usturoi, iar pentru felul principal friptura de ton cu ciuperci si andive. In timp ce savura salata, si-a amintit ca unul dintre lipsurile restaurantelor din Bucuresti sunt chiar “”salatele, la care, atunci cand exista, culorile si ingredientele nu te imbie””. Balcescu povesteste ca are foarte mare grija de meniul pe care il alege, pentru ca este foarte important pentru silueta. “”Mananc in general paine neagra, cu care m-am obisnuit in Germania, iar dupa masa beau cafea. Este un tabiet pe care l-am dobandit de la italieni si spanioli, pentru care intreg ritualul cafelei are un sens.””””De regula, atunci cand calatoresc, aleg bucataria traditionala a tarii in care ma aflu, dar evit bucataria germana. Oriunde mananc bucatarie italiana sau spaniola si imi place tot ce inseamna peste””, povesteste Balcescu. Desi nu este un fan al bucatariei germane, de aici i se trage pasiunea pentru bere, pe care ii place sa o savureze din cand in cand seara. “”Sotul meu m-a invatat totul despre bere. Cel mai mult imi place un fel de bere pentru biciclisti, Radler, care este un pic mai dulce pentru ca este jumatate bere si jumatate limonada, dar totul este combinat in asa fel incat rezultatul sa fie unitar. Si la Londra am incercat o bere Guiness Red Collar, care avea o spuma cu sirop de afine si care m-a impresionat.”””

  • Pe val

    Pentru ca, dincolo de a conduce un Ferrari sau de a fi proprietarul unui castel in Scotia, nu te numesti magnat daca nu ai o ambarcatiune de lux acostata intr-un port insorit la Mediterana.In Romania exista 5.000 de ambarcatiuni, in care intra si iahturi si barci, spre deosebire de Franta, de exemplu, unde peste 500.000 de ambarcatiuni populeaza docurile. Totusi, la cea mai recenta expozitie de profil din Bucuresti, daca nu ar fi existat panorama Palatului Regal care sa iti aduca aminte de locatie, cu usurinta te-ai fi putut inchipui pe litoral, printre fete bronzate si marinari. Mai mult, Bogdan Craiciu, general manager al Set Events, compania oraganizatoare, a tinut mortis sa inlature prejudecata ca iahturile sunt dedicate exclusiv oamenilor foarte bogati. ?Fiind un mare pasionat de iahting, detin o barca si foarte multi prieteni m-au intrebat de unde am avut 200.000 de euro sa mi-o cumpar. Oamenii trebuie sa inteleaga ca preturile barcilor nu sunt deloc prohibitive. De altfel, in expozitie sunt prezente si ambarcatiuni de 5.000-7.000 de euro?, a spus Craiciu. Cea mai scumpa ambarcatiune vanduta a fost un iaht Nimbus 320, de 250.000 de euro, care a fost cumparat de un roman. Iahtul este un apartament pe apa, cu doua dormitoare, bucatarie complet utilata si baie. De altfel, o mare parte dintre cei 7.500 de vizitatori ai expozitiei au venit ca sa cumpere ceva. ?Unul din trei vizitatori a plecat acasa cu ceva, fie ca a fost vorba de un mic accesoriu, fie ca si-au luat propria barca?, spune Craiciu. Potrivit lui Craciu, majoritatea ambarcatiunilor din Romania sunt de mici dimensiuni. ?Pana acum singurul port care ofera conditii pentru iahturi mari este cel din Complexul Europa de la Eforie, care are doar 60 de locuri?, explica el. Armatorii straini vor sa vina in ape romanesti, dar infrastructura nu le permite. ?Sunt proprietari de ambarcatiuni care ar dori sa viziteze Delta Dunarii pe apa, dar ocolesc Romania pentru ca nu exista o infrastructura care sa le permita acostarea?, a conchis Craiciu.