BusinessMagazin

Category: New Media

Informații de actualitate din afacerile în domeniul media – despre facebook, google, afaceri pe internet și alte lucruri utile

  • Tranzactii in miniatura

    Modelul de business este insa acum altul: in loc sa vanda aplicatiile software suplimentare sau produsele virtuale separat, companiile care accepta microplati prefera fie sa impuna un credit minim ce poate fi luat de consumatori si folosit ulterior, fie sa vanda pachete de servicii sau produse, strategie cu sanse mult mai mari de reusita, dupa parerea analistilor din domeniu.
     
    Nexon, spre exemplu, si-a cladit afacerea de 266 de milioane de dolari (186,4 milioane de euro) in jurul acestei strategii, oferind jocurile gratuit si castigand din comertul cu obiecte virtuale. Producatorul de jocuri Electronic Arts are de asemenea in plan sa se concentreze din ce in ce mai mult catre comertul “marunt”, John Riccitiello, directorul executiv al companiei, declarand in cadrul unei conferinte recente cu investitorii ca microplatile vor fi esentiale pentru afacerea EA. Compania va lansa anul acesta jocul “Battlefield Heroes”, primul sau joc online care va genera venituri strict din vanzarea de obiecte virtuale. “Microplatile au un potential urias mai ales in randul consumatorilor tineri, care sunt obisnuiti cu achizitionarea de produse virtuale si care, pe masura ce inainteaza in varsta, sunt dispusi sa cheltuie din ce in ce mai mult”, crede Ben Cousins, producatorul executiv al jocului “Battlefield Heroes”. In ultima vreme, majoritatea companiilor din industria jocurilor au inceput sa ia in considerare microplatile, urmarind sa castige teren pe o piata care, dupa spusele lui Min Kim, vicepresedintele departamentului de marketing al Nexon, “ar urma sa explodeze” in urmatorii doi-trei ani.

  • Business online, afaceri reale

    Ca si in viata reala, si in online se intampla ca un business de succes pe hartie sa fie falimentar cand este pus in aplicare. Care ar fi atunci ingredientul minune pentru o afacere online?
    “Succesul in mediul online are la baza o idee inovatoare care este pusa exemplar in practica. Restul se rezolva pe parcurs”, sustine Marius Dascalu, CEO & Creative Director al 2Fresh, agentie de consultanta pentru branding si design interactiv. Termenul de “idee inovatoare” in online nu este foarte bine definit. Sunt exemple de idei “imprumutate” care au avut un succes si in Romania, precum site-urile de social networking sau site-uri care au mers pe drumul deschis de YouTube.
    Un exemplu elocvent din Romania este Trilulilu, care a fost achizitionat, in proportie de 51%, cu peste un milion de euro, de investitorul francez Alexis Bonte. Dupa cum recunoaste si Sergiu Biris, fondatorul site-ului, Trilulilu a avut o abordare autohtona si jucausa la un business model deja existent. Astfel de idei, cum este exemplul Trilulilu, au fost “inovatoare” pe plan local, pentru publicul din Romania, nu si pentru universul online la momentul respectiv. In acelasi timp, “multe afaceri online de succes pareau stupide inainte de a fi lansate”, crede George Lemnaru, fondatorul Erepublik,com, un joc online massive-multiplayer.
    Insa acestea au dovedit, in timp, ca ideea din spatele lor a fost exact ce lipsea in momentul acela. Biris este de parere ca tocmai faptul ca au fost primii in Romania care au imprumutat reteta YouTube a reprezentat un avantaj competitiv, care insa nu a garantat faptul ca vor avea succes. Foarte multi isi pornesc afacerea promitand ‘marea cu sarea’. Consider ca este mult mai bine sa promiti putin, dar sa oferi peste asteptari”, spune Biris.

    Competitia conteaza Daca in urma cu 5 ani aproape orice concept de afacere online avea toate sansele sa aiba succes, acum lucrurile sunt un pic mai dificile, pentru simplul fapt ca multe teritorii din acest mediu au fost ocupate. Astfel, “inovator”, in online, ar putea insemna acum “de nisa”.
    “Principala miza este gasirea unor teritorii neexplorate; sunt multe nise inca deschise. In acelasi timp, online-ul inca evolueaza rapid, transformarile sunt majore de la an la an. Sa nu uitam ca YouTube are numai 3 ani de existenta, FaceBook numai 4. Ideile noi pot avea evolutii spectaculoase”, spune Dascalu.
    Un lucru la fel de important ca si gasirea unei idei si a unui spatiu de “desfasurare” este felul in care privesti afacerile din mediul online. “Un business online urmeaza aceleasi concepte de baza ca si in lumea reala. Este nevoie de munca pentru a-l creste si a-l imbunatati, exista cheltuieli (ceva mai mici, dar exista totusi), exista concurenti si exista si esec”, spune Mihai Dragan, fondatorul MB Dragan, agentie de publicitate. Despre concurenta, Dragan considera ca e cel mai important aspect ce trebuie studiat inainte de a incepe o afacere. Astfel, un studiu de piata ar trebui sa vizeze competitorii si sa raspunda la intrebarile: Ce ofera?, Ce nu ofera?, Care sunt avantajele si slabiciunile lor?, Care sunt nevoile clientilor?, Cum sunt satisfacute acestea?, Exista o modalitate mai buna de a le satisface?
    “Tendinta pietei este un alt vector important. Spre exemplu, in acest moment, tendinta de crestere in e-commerce este mai putin interesanta in domeniul IT&C decat in alte sectoare (in mare parte datorita saturatiei)”, crede Dragan. Pe de alta parte, finantarea este probabil cel mai des uitat amanunt, desi probabil este cel mai important. “Evident ? exista povesti de succes si fara finantare initiala sau cu finantari scazute, dar acestea sunt exceptii, nu reguli.”
    Referitor la necesitatea unui studiu de piata in prealabil, parerile din online sunt impartite. Sunt voci care sustin necesitatea unui astfel de studiu, cum ar fi fondatorul Trilulilu, sau voci care sustin ca afacerile de succes au nevoie de viziune si originalitate, nicidecum de un studiu de piata. “Adevaratele afaceri online nu s-au facut pornind de la studii de piata, ci au fost construite pe baza unei viziuni, prin inspiratie. Asta nu inseamna ca o analiza amanuntita a tot ceea ce ar implica viitoarea afacere nu e necesara, insa un studiu riguros de piata probabil ca ar consuma prea multe resurse pentru cineva care se afla la inceput”, spune Dascalu. Biris crede ca studiile de piata asupra segmentului de consumatori caruia te vei adresa sunt absolut necesare. “Fara o pozitionare corecta, proiectul are sanse foarte mari de esec.”

    Publicitate pentru utilizatori Scopul final al unei afaceri este profitul. Chiar daca cel care dezvolta un startup online o face initial din pasiune, profitul este ceea ce intereseaza pana la urma. Cu atatea povesti de succes in care personaje principale sunt tineri care s-au imbogatit “peste noapte”, mediul online a deschis apetitul romanilor pentru business. Dar lansarea unui site nu garanteaza banii. Banii vin poate la fel de greu in online cum vin in viata reala. In mediul real clientii iti aduc banii, in mediul virtual utilizatorii ii atrag prin vanzarea de publicitate. Cand se vorbeste de publicitate pe site, se vorbeste automat de trafic. “Daca ai un site care are trafic si continut de calitate, publicitatea vine singura”, spune Dascalu. Insa, traficul se masoara in cifre.
    Astfel ca, in opinia lui Dascalu, un site ar trebui sa aiba minimum 10.000 de vizitatori lunar, pentru a incepe sa vanda publicitate, dar rentabil este abia peste 50.000 de vizitatori lunar. “Exista insa cazuri care functioneaza cu succes sub limita aceasta, de cele mai multe ori pentru ca abordeaza o nisa de calitate, foarte valoroasa pentru advertiser. Sunt insa si multe alte variabile care determina profitabilitatea, cum ar fi costurile de administrare a site-ului, care variaza mult in functie de tipul proiectului”, spune Dascalu. Dragan crede ca atragerea publicitatii pe site se poate face fie prin afilierea la o retea de vanzare de media online, precum Boom, Arbomedia sau Adevolution, fie prin angajarea unei echipe serioase de vanzari. In acelasi timp, numarul de utilizatori unici ar trebui sa fie de cel putin 1.000 pe zi (aprox. 30.000 de utilizatori unici pe luna).
    Lemnaru crede si el in utilitatea unei echipe competente de vanzari, dar spune ca un site ar trebui sa aiba cel putin 20.000 de vizitatori pe saptamana (aproximativ 80.000 de vizitatori pe luna) pentru a atrage publicitate. Biris este si mai strict; el crede ca un site devine interesant pentru advertiseri in momentul in care depaseste 1 milion de vizitatori unici lunar.
    Un lucru este cert ? pana la problema numarului de utilizatori este necesara dezvoltarea afacerii. Pentru aceasta este nevoie de o idee, de un plan de afaceri si de resurse. Si ceea ce toata lumea sustine ? un business online este ca oricare altul; daca nu este privit cu seriozitate, esecul este garantat.

    Ce costuri implica un business online?

    “Este greu de cuantificat o suma pentru acest gen de proiect. Poate sa inceapa cu 100 de euro si sa aiba un succes imens sau poate sa inceapa cu sute de mii sau milioane de euro si sa se piarda intr-o pleiada de afaceri online falimentare.”
    Mihai Dragan, fondator al MB Dragan

    “In Romania apar in continuare retete de succes care nu au pornit cu investitii mai mari de 50.000 de euro. Noi am lansat un site pentru comunitatea de designeri, arhitecti si profesionisti in arte vizuale in luna mai cu costuri de dezvoltare de 15.000 de euro. Costurile crearii unui business online sunt legate in special de dezvoltare si imbunatatirea unei aplicatii/platforme online si de mentenanta acesteia. A doua directie mare de cheltuieli o reprezinta investitii in promovare. Insa aici exista si un arsenal de solutii low-cost la care poti apela.”
    Marius Dascalu, CEO & Creative Director al 2Fresh

    “Depinde foarte mult de tipul fiecarui proiect. Un proiect de video sharing ca Trilulilu are cheltuieli ridicate datorita costurilor mari implicate de partea de streaming. Comparativ cu o afacere offline, investitia initiala poate fi destul de mica – pana in 30.000 de euro.”
    Sergiu Biris, fondator al Trilulilu

    “Sunt site-uri care au pornit cu investitii initiale de cateva sute de euro si multa munca din partea antreprenorului si s-au dovedit proiecte de succes. In cazul in care vrei sa lansezi un proiect international de talia Facebook trebuie sa pornesti cu o investitie initiala de cel putin cateva sute de mii de euro.”
    George Lemnaru, fondator al Erepublik

  • Incep sa curga bani in online

    Vlad Stan, un personaj cunoscut in online-ul romanesc in special pentru businessul Vodanet, unde este inca actionar, a facut la finalul saptamanii trecute un anunt care i-a luat prin surprindere pe multi. Impreuna cu alti doi oameni de afaceri, cu experienta in special in zona imobiliara – Victor Anastasiu si spaniolul Pablo Rodriguez Gonzalez -, Stan a infiintat Seed Money, un fond de investitii pentru proiecte online aflate in faza incipienta de dezvoltare.

    Stan vine cu o experienta de opt ani in internet, in timp ce aportul celorlalti investitori va fi mai degraba experienta de business. Anastasiu si Gonzalez sunt implicati impreuna in compania Pav Administrare Imobiliara, in timp ce omul de afaceri spaniol detine in Romania cinci cladiri de birouri, printre care Floreasca Business Center sau cladirea unde isi are sediul UTI Systems, precum si o serie de terenuri, investitiile sale ridicandu-se la 50 de milioane de euro.

    Pornind cu 500.000 de euro, cat este capitalul de investitii, fondul ar urma sa-i transforme pe Stan si pe partenerii sai intr-un soi de “angel investors” ai internetului romanesc, dispusi sa finanteze cu sume cuprinse intre 10.000 si 50.000 de euro cate un proiect online, in schimbul unei participatii de nu mai mult de 20% din proiectul respectiv.

    “Din punctul meu de vedere, internetul din Romania este aproape in totalitate corporatist, insa viitorul sta de fapt in antreprenoriat, segment ce va cunoaste un boom in urmatorii ani”, isi explica Vlad Stan decizia de a sustine antreprenorii care vor sa porneasca o afacere online, mai ales daca ideea de la care pleaca este, pe cat posibil, originala. Evident, exista riscul ca intr-o prima faza fondul Seed Money sa se confrunte cu un val de antreprenori interesati sa obtina finantari, cu multe idei, dar cu putine cunostinte si experienta.

    “De-abia dupa acest val vor veni si antreprenorii mai atenti, cu viziune si mai multa experienta”, apreciaza Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Seed Money se afla deja in discutii cu patru antreprenori, primul anunt de investitie urmand sa fie facut cel mai probabil in luna octombrie, potrivit lui Victor Anastasiu, care mentioneaza ca pana la finalul acestui an, pe lista investitiilor se afla zece proiecte online.

    “Statisticile spun ca in cazul unui scenariu pesimist, doar unul din zece proiecte reuseste”, admite Vlad Stan, care se bazeaza insa pe experienta sa de afaceri si pe cea a lui Anastasiu si Gonzalez pentru a-i repera pe oamenii ale caror proiecte au potential de realizare.

    In ce priveste recuperarea investitiei, investitorii de la Seed Money si-au preconizat un orizont de timp intre trei si cinci ani, desi apreciaza ca un an ar fisuficient pentru a se lamuri daca investitia va da roade sau a fost neinspirata. “Internetul romanesc avea nevoie de un fond de investitii. Sunt foarte multi antreprenori cu idei bune, dar carora le lipseste tocmai o finantare de 50.000 de euro”, observa Orlando Nicoara, directorul companiei MediaPro Interactiv.

    “Orice actiune de stimulare a antreprenoriatului in online este mai mult decat binevenita, mai ales ca internetul romanesc este destul de slab dezvoltat”, spune la randul sau Calin Fusu, fondatorul Neogen. “In ce priveste Seed Money, este inca prea devreme de apreciat care vor fi performantele.”

    Fondul de investitii Seed Money nu este totusi primul de acest gen din Romania. Daniel Enache, mostenitorul lantului Continental, a infiintat fondul Thousand Tiny Tigers in urma cu doi ani pentru a investi in domeniul serviciilor online. Potrivit spuselor lui Enache, in prezent exista sase proiecte aflate in desfasurare sub umbrela fondului, “dintre care trei se afla in curs de implementare, iar celelalte trei sunt in diverse faze preliminare”.

    Desi valoarea investitiilor sale in astfel de proiecte este destul de mica, dupa cum admite chiar el, Enache este totusi un investitor – nu numai financiar, ci si cu valente strategice, implicandu-se in managementul si dezvoltarea proiectelor. Aici ar urma sa se manifeste si diferenta intre Thousand Tiny Tigers si Seed Money, Vlad Stan si partenerii sai promitand ca vor ramane strict la nivelul de investitori financiari si nu se vor implica in mersul afacerilor finantate decat atunci cand antreprenorii le vor solicita asistenta.
     

  • Incep sa curga bani in online

    Vlad Stan, un personaj cunoscut in online-ul romanesc in special pentru businessul Vodanet, unde este inca actionar, a facut la finalul saptamanii trecute un anunt care i-a luat prin surprindere pe multi. Impreuna cu alti doi oameni de afaceri, cu experienta in special in zona imobiliara – Victor Anastasiu si spaniolul Pablo Rodriguez Gonzalez -, Stan a infiintat Seed Money, un fond de investitii pentru proiecte online aflate in faza incipienta de dezvoltare.

    Stan vine cu o experienta de opt ani in internet, in timp ce aportul celorlalti investitori va fi mai degraba experienta de business. Anastasiu si Gonzalez sunt implicati impreuna in compania Pav Administrare Imobiliara, in timp ce omul de afaceri spaniol detine in Romania cinci cladiri de birouri, printre care Floreasca Business Center sau cladirea unde isi are sediul UTI Systems, precum si o serie de terenuri, investitiile sale ridicandu-se la 50 de milioane de euro.

    Pornind cu 500.000 de euro, cat este capitalul de investitii, fondul ar urma sa-i transforme pe Stan si pe partenerii sai intr-un soi de “angel investors” ai internetului romanesc, dispusi sa finanteze cu sume cuprinse intre 10.000 si 50.000 de euro cate un proiect online, in schimbul unei participatii de nu mai mult de 20% din proiectul respectiv.

    “Din punctul meu de vedere, internetul din Romania este aproape in totalitate corporatist, insa viitorul sta de fapt in antreprenoriat, segment ce va cunoaste un boom in urmatorii ani”, isi explica Vlad Stan decizia de a sustine antreprenorii care vor sa porneasca o afacere online, mai ales daca ideea de la care pleaca este, pe cat posibil, originala. Evident, exista riscul ca intr-o prima faza fondul Seed Money sa se confrunte cu un val de antreprenori interesati sa obtina finantari, cu multe idei, dar cu putine cunostinte si experienta.

    “De-abia dupa acest val vor veni si antreprenorii mai atenti, cu viziune si mai multa experienta”, apreciaza Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Seed Money se afla deja in discutii cu patru antreprenori, primul anunt de investitie urmand sa fie facut cel mai probabil in luna octombrie, potrivit lui Victor Anastasiu, care mentioneaza ca pana la finalul acestui an, pe lista investitiilor se afla zece proiecte online.

    “Statisticile spun ca in cazul unui scenariu pesimist, doar unul din zece proiecte reuseste”, admite Vlad Stan, care se bazeaza insa pe experienta sa de afaceri si pe cea a lui Anastasiu si Gonzalez pentru a-i repera pe oamenii ale caror proiecte au potential de realizare.

    In ce priveste recuperarea investitiei, investitorii de la Seed Money si-au preconizat un orizont de timp intre trei si cinci ani, desi apreciaza ca un an ar fisuficient pentru a se lamuri daca investitia va da roade sau a fost neinspirata. “Internetul romanesc avea nevoie de un fond de investitii. Sunt foarte multi antreprenori cu idei bune, dar carora le lipseste tocmai o finantare de 50.000 de euro”, observa Orlando Nicoara, directorul companiei MediaPro Interactiv.

    “Orice actiune de stimulare a antreprenoriatului in online este mai mult decat binevenita, mai ales ca internetul romanesc este destul de slab dezvoltat”, spune la randul sau Calin Fusu, fondatorul Neogen. “In ce priveste Seed Money, este inca prea devreme de apreciat care vor fi performantele.”

    Fondul de investitii Seed Money nu este totusi primul de acest gen din Romania. Daniel Enache, mostenitorul lantului Continental, a infiintat fondul Thousand Tiny Tigers in urma cu doi ani pentru a investi in domeniul serviciilor online. Potrivit spuselor lui Enache, in prezent exista sase proiecte aflate in desfasurare sub umbrela fondului, “dintre care trei se afla in curs de implementare, iar celelalte trei sunt in diverse faze preliminare”.

    Desi valoarea investitiilor sale in astfel de proiecte este destul de mica, dupa cum admite chiar el, Enache este totusi un investitor – nu numai financiar, ci si cu valente strategice, implicandu-se in managementul si dezvoltarea proiectelor. Aici ar urma sa se manifeste si diferenta intre Thousand Tiny Tigers si Seed Money, Vlad Stan si partenerii sai promitand ca vor ramane strict la nivelul de investitori financiari si nu se vor implica in mersul afacerilor finantate decat atunci cand antreprenorii le vor solicita asistenta.
     

  • Fara seriale online







    Comparativ cu seriile de televiziune, costurile necesare productiei unor astfel de episoade scurte, destinate exclusiv mediului online si in principal site-urilor video de genul YouTube sau al retelelor sociale, sunt de numai cateva mii de dolari. Numai ca profiturile asteptate au intarziat sa apara, cauza fiind lipsa unui model de business si a unui format de episod care sa atraga intr-adevar publicul.



     

    Pana in prezent, cu exceptia catorva exemple, episoadele online nu au reusit sa castige audienta. Seria Lonelygirl, spre exemplu, a fost urmarita in vara anului 2006, cand a fost lansata, de milioane de internauti, dar un an mai tarziu putini erau inca la curent cu subiectul. Lipsa atentiei, dar in special a incasarilor din publicitate ar putea fi un semnal de alarma pentru marile companii media interesate sa investeasca in crearea de continut online propriu. Insa tot mai multe companii continua sa-si incerce norocul in industria divertismentului digital, in speranta ca videoclipurile de pe web vor castiga intr-un final vizitatori si se vor diferentia de masa de clipuri postate de amatori. “Webisoadele sunt o industrie inca noua, cu care putine dintre companiile media sunt obisnuite”, observa Herb Scannell, fost presedinte in cadrul Nickelodeon, care acum conduce furnizorul de continut online Next New Networks.

     

    Dar pentru a ajunge in punctul in care consumatorii vor prefera o comedie de pe YouTube in locul serialelor deja cunoscute, precum “Two and Half Men”, “Sex and the City”, “Lost” sau “Prison Break”, industria are nevoie de un model bine definit de business, de un sistem de distributie mai rafinat si de sustinere financiara din partea investitorilor.




  • Departe de priza








    Pentru a exemplifica modul cum se aplica respectivul concept, denumit WiTricity, oamenii de la Intel au aprins un bec de 60 de wati fara ca acesta sa fie conectat la vreo sursa de energie electrica, demonstrand astfel ca este posibila transmiterea wireless a energiei electrice pe o distanta de un metru. E adevarat ca pe parcursul procesului a fost pierduta un sfert din energia electrica folosita initial. “Dar sursa de alimentare a unui laptop, spre exemplu, nu este deloc atat de eficienta, energia risipita fiind mai mare”, sustine Justin Rattner, directorul de tehnologie al Intel. “Transmiterea a 60 de wati la o eficienta de 75% este un lucru incredibil din punctul nostru de vedere”.




     

    Noua tehnologie de transmisie wireless a energiei electrice se foloseste de o serie de principii de baza ale fizicii – doua bobine electrice care rezoneaza la aceeasi frecventa isi pot transmite energie reciproc la o anumita distanta. Insa mai e de parcurs un drum destul de lung inainte ca WiTricity sa intre in exploatare comerciala. Marin Soljacic, un profesor de fizica de la MIT care a lansat teoria transferului wireless de energie in 2006, sustine ca institutul a propus deja cateva solutii de limitare a pierderii de energie pe parcursul transferului, care ar putea grabi punerea in aplicare a tehnologiei.




  • Virusi de miliarde

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4

    st1:*{behavior:url(#ieooui) }


    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Table Normal”;
    mso-style-parent:””;
    font-size:10.0pt;”Times New Roman”;}

    Totusi, aproape 20% dintre consumatori nu au instalat pe computer un program software anti-virus, iar trei sferturi nu dispun nici de un sistem anti-phishing, ceea ce explica de ce au fost posibile multe atacuri de securitate. Iar pe de alta parte, atacurile in sine sunt din ce in ce mai rafinate si mai eficiente, dar fiindca virusii sunt tot mai greu de detectat si sunt creati destul de repede de la descoperirea vulnerabilitatii sistemului de operare – mai putin de 24 de ore.

     

    Analistii Consumer Reports sustin totusi ca exista o serie de greseli frecvente in randul consumatorilor, dintre care cele mai importante sunt lipsa unui antivirus actualizat, accesarea unor link-uri de site-uri primite prin e-mail, folosirea unei singure parole pentru toate conturile online, descarcarea de aplicatii software gratuite de pe diferite site-uri nesigure si convingerea ca Mac-ul este mai sigur decat un computer cu sistem de operare de la Microsoft. De fapt, ambele categorii de computere sunt la fel de expuse unor atacuri informatice, numai ca pentru Mac-uri sunt creati foarte putini virusi, iar atacurile sunt rareori la fel de periculoase. Iar aceeasi situatie este si in ce priveste browserele web. Safari, spre exemplu, browserul Apple, nu este dotat cu protectie anti-phishing, motiv pentru care este mai indicata utilizarea browserelor Firefox sau Opera, apreciaza analistii Consumer Reports.

  • Ghidul meu, mobilul




    “Totodata, folosirea telefonului ca sistem de navigare este explicabila si prin faptul ca producatorii de telefoane lanseaza din ce in ce mai multe modele compatibile GPS”, considera Mark Donovan, analist in cadrul companiei americane de cercetare de piata ComScore.








     

    In SUA, peste 8% dintre posesorii de telefoane mobile au accesat o harta pe terminalul lor cel putin o data in perioada martie-mai a acestui an, cu 82% mai multi fata de perioada corespunzatoare din 2007, potrivit unui studiu recent al ComScore. In ce priveste Europa, 3% dintre consumatori au folosit telefonul pentru navigare, cresterea fiind de 49% comparativ cu lunile martie, aprilie si mai din 2007.

     

    Pentru consumatorii americani, un rol important in popularizarea hartilor si a serviciilor GPS pe mobil l-a jucat telefonul iPhone de la Apple. Europenii, in schimb, prefera modele precum N95 sau N70 de la Nokia capabile sa ruleze aplicatii software de navigare, sustin analistii ComScore.

     

    Totusi, aceste aplicatii software pot fi folosite acum pe un numar destul de restrans de telefoane mobile, in timp ce accesul online la harti disponibile pe diferite site-uri este o metoda mult mai la indemana. Daca anul acesta, numai o treime dintre cei care consulta harti pe mobil in SUA si Europa au folosit un soft de navigare, 73% dintre utilizatorii americani si 57% dintre cei europeni au accesat harti pe internet, potrivit studiului ComScore. Iar analistii prevad cresteri si in urmatoarea perioada, mai ales ca pana in 2012 numarul celularelor cu acces la internet va depasi 1,2 miliarde la nivel mondial, conform estimarilor producatorului de procesoare Intel.

     

    “Telefoanele mobile sunt segmentul cu cel mai mare potential de crestere din punctul de vedere al accesului la internet”, confirma Gerry Purdy, analist la Frost & Sullivan.

     

  • Google are un rival in scutece

    O data la cateva luni, pe internet e lansat un nou motor de cautare, scopul declarat fiind de fiecare data acelasi: sa ajunga din urma Google, cel mai popular motor din lume. Un plan pe cat de ambitios, pe atat de putin realizabil, mai ales din punctul de vedere al celor care au adoptat de mult obiceiul de a-si deschide automat browserul de internet cu Google.

    Niciun start-up nu a reusit pana acum nici macar sa se apropie de Yahoo! sau Microsoft, principalii competitori ai Google in ce priveste cautarea online. Totusi, saptamana trecuta, anuntul lansarii Cuil. com, un motor de cautare al carui nume se pronunta asemenea cuvantului in engleza “cool”, a starnit mai mult ca niciodata interesul publicului si al analistilor din domeniul internetului. Motivul nu este insa nici designul si nici modul in care face cautarile, ci elita de manageri care au infiintat Cuil.com.

    “Motorul este unul dintre cele mai promitatoare din ultima vreme si, prin managementul pe care-l are in spate, are toate sansele sa se diferentieze”, apreciaza Danny Sullivan, editor la Search Engine Land si unul dintre cei mai cunoscuti analisti din piata de cautare online a ultimilor zece ani. Anna Patterson, presedintele si cofondatorul Cuil.com, este deja destul de cunoscuta in special pentru ca timp de doi ani, cat a lucrat la Google, a fost unul dintre pionii importanti din spatele functionarii celui mai mare motor de cautare din lume. Patterson nu numai ca a fost arhitectul indexului de pagini web TeraGoogle, dar este cea care a gandit cateva dintre formulele pe care le foloseste Google pentru a ordona rezultatele returnate in urma cautarilor.

    Ultimii doi ani i-a dedicat insa acestui nou proiect personal, pe care l-a dezvoltat impreuna cu Tom Costello, sotul ei si directorul executiv al companiei, si cu un alt fost membru din echipa Google, Russell Power. O experienta care la prima vedere pare logica, dat fiind ca a invatat secretele meseriei la Google, dar Annei Patterson i-a folosit foarte mult si perioada dinainte de 2004, cand a facut prima incercare in domeniul cautarilor online. Rezultatul, motorul de cautare Recall, pe care l-a infiintat si condus de la lansarea oficiala din octombrie 2003 si pana in 2004, cand l-a vandut, a fost de fapt CV-ul ei pentru job-ul de la Google.

    Experienta de la Google e motivul pentru care managerii Cuil.com indraznesc acum sa spuna ca vor sa concureze cu cel mai important motor de cautare. “Credem ca noul motor va fi mai bun decat Google. Dar fara indoiala, asta trebuie sa decida publicul”, declara la inceputul saptamanii trecute Tom Costello. Numai ca Google nu prea poate fi atins nici macar de Microsoft si Yahoo!, care dispun de o putere financiara incomparabila cu cea a start-up-urilor de genul Cuil.

    In SUA, Google a atras in luna iunie mai bine de 61% din cautarile efectuate pe internet in fiecare zi, potrivit companiei de cercetare a pietei ComScore. “E clar ca Google a devenit sinonimul cautarilor pe internet, ceea ce inseamna ca nu mai conteaza cat de bun este Cuil sau orice alt motor de cautare”, este de parere Allen Weiner, analist al companiei de cercetare Gartner.

    Si internetul nu duce nicidecum lipsa de motoare de cautare. De-a lungul ultimilor ani, zeci de companii precum Teoma, Vivisimo, Snap sau Mahalo au incercat sa gaseasca solutia prin care sa ofere rezultate mai relevante cautarilor si sa atraga utilizatorii. Cele mai multe alternative ale Google au fost infiintate intre 2004 si 2006, cand fondurile de investitii americane finantau cu destul de multa usurinta companii al caror plan de afaceri avea legatura cu cautarea pe internet.

    In acea perioada, 79 de astfel de companii au fost sustinute cu peste 350 mil. dolari (222 mil. euro), potrivit National Venture Capital Association. Printre acestea se numara inclusiv Powerset, motor achizitionat recent de Microsoft, si Wikia, care a fost infiintat de Jimmy Wales, unul dintre creatorii enciclopediei online Wikipedia. Pentru dezvoltarea unui motor de cautare este nevoie de aproximativ 10 milioane de dolari (6 milioane de euro) si de un an si jumatate pentru a pune la punct platforma software si algoritmii de cautare astfel incat motorul sa fie cat de cat relevant.

  • Computer fara mouse?








    Pentru anumite echipamente video de la Panasonic, spre exemplu, nu mai este necesara traditionala telecomanda pentru pornirea sau oprirea filmului, aceste actiunii facandu-se prin simple miscari ale mainii. Totodata, producatori de aparate foto precum Sony sau Canon folosesc deja tehnologii de recunoastere faciala pentru echipamentele de ultima generatie.




     

    Evident, companiile producatoare de mouse-uri considera ca previziunea lui Prentice este exagerata, mai ales in conditiile in care in ultimii zece ani numarul mouse-urilor vandute la nivel mondial a fost de ordinul sutelor de milioane. “Exista inca destul loc de crestere, in special in randul consumatorilor din tarile slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare care nici macar nu au inca acces la un computer”, apreciaza Rory Dooley, vicepresedinte si director general al diviziei de echipamente periferice din cadrul Logitech. Din punctul sau de vedere, mouse-ul va deveni chiar mai popular decat pana acum, in principal pentru ca acesti noi consumatori vor folosi computerul, cel putin in prima faza, tot prin intermediul tastaturii si al mouse-ului.

     

    Pe de alta parte insa, trecerea catre tehnologiile de recunoastere faciala si catre ecranele touchscreen ar putea fi facuta destul de usor, crede Steve Prentice, analistul de la Gartner. Mai ales ca milioane de utilizatori, in special din SUA, folosesc deja aceste tehnologii, prin intermediul consolei de jocuri Nintendo Wii si al telefonului mobil iPhone de la Apple.