BusinessMagazin

Category: New Media

Informații de actualitate din afacerile în domeniul media – despre facebook, google, afaceri pe internet și alte lucruri utile

  • Internet pe patru roti

    Compania germana producatoare de echipamente auto Blaupunkt, impreuna cu agregatorul online de statii radio miRoamer, au conceput primul sistem radio cu acces la internet creat special pentru masini. Pentru a putea asculta radio de pe internet, utilizatorii au nevoie de un telefon mobil 3G. “Radioul numit Blaupunkt 600i foloseste tehnologia Bluetooth pentru a se conecta la telefonul mobil 3G, care se conecteaza la randul sau la o retea mobila de internet”, explica George Parthimos, directorul executiv al companiei miRoamer, adaugand ca telefonul mobil este folosit doar ca intermediar intre radioul masinii si posturile radio online la internet.
     
    Pentru un pret initial de 399 de dolari (291 de euro), la care se adauga o taxa lunara de 15 dolari (11 euro) perceputa de companie in schimbul accesului la statiile radio de pe internet, conducatorii auto pot sa asculte peste 30.000 de statii de radio din toata lumea. Compania condusa de catre George Parthimos a semnat un contract cu aceste statii radio, avand astfel posibilitatea sa le adune pe toate la un loc pe site-ul miRoamer.com, accesibil atat de pe computer, cat si prin intermediul dispozitivelor mobile de genul celularelor. Parthimos vede aceasta noua posibilitate de conectare la internet ca pe o evolutie in sine a radioului. “Am fost contactati de numerosi producatori de masini care sunt interesati sa incorporeze sistemul in propriile automobile”, a mai spus Parthimos, specificand insa ca aceasta facilitate va fi posibila abia din 2010.

  • Internet pentru gulere albe

    “Inca nu ai cont pe LinkedIn?”, ma intreba surprinsa o cunostinta, nu cu multa vreme in urma. “Trebuie neaparat sa-ti faci. Eu deja am peste 250 de contacte acolo si asa mi-am gasit noul job.” Pe paginile retelei sociale americane, care numara acum peste 34 de milioane de utilizatori din toata lumea, au cont probabil si cateva mii sau poate zeci de mii de romani. Pentru ei, site-uri de genul LinkedIn sau Xing reprezinta un fel de Hi5 profesionist, unde profilul de utilizator este de fapt CV-ul si unde pot gasi detalii despre oamenii cu care lucreaza sau cu care vor sa intre in contact.

    Singurul dezavantaj, pentru unii, ar fi lipsa localizarii si a continutului in limba romana. “Noi am plecat la drum pornind tocmai de la ideea de a face un LinkedIn romanesc”, declara Dragos Birlea, unul dintre cofondatorii site-ului de continut video Trilulilu, referindu-se la reteaua online Tetatet.ro, lansata saptamana trecuta. In formula antreprenorilor care s-au decis sa concureze LinkedIn intra firma de consultanta Birlea, Colceriu & Asociatii, cu 45% din Tetatet, Rares Dragan (14%), Andrei Dunca, Adrian Sabau si Agora Human Resources, cu 10% fiecare, Bogdan Colceriu si Levente Szekeres (cate 5%) si Vlad Igrisan (1%). Pe scurt, a fost nevoie de zece oameni, de o investitie initiala relativ mica, de cateva mii de euro, si aproape un an de munca pentru infiintarea Tetatet.

    “De concept ne-am apucat in martie anul trecut, iar din aprilie lucram la partea tehnica”, lamureste Birlea. Neoficial, reteaua a fost lansata in octombrie, insa a functionat in ultimele luni in varianta “private beta”, putand fi accesata de un numar limitat de utilizatori. In povestea retelei sociale, LinkedIn isi are locul nu numai pentru ca a fost un termen de comparatie, dar si pentru ca in acest an de dezvoltare a Tetatet, pe LinkedIn au aparut anumite functionalitati noi pe care le pregatea si reteaua autohtona si pe care miza aceasta din urma pentru a se diferentia. Nu inseamna insa ca Tetatet spera ca romanii vor renunta la retelele internationale si se vor multa pe una locala, ci ca le vor folosi in paralel pe amandoua.

    “Este prea devreme sa ne aruncam la estimari legate de numarul de membri sau cu privire la veniturile pe care le-am putea avea odata ce vom pune la punct si modelul de business”, spune Birlea. Nu la fel de rezervati in estimari sunt proprietarii iKonect, retea lansata de publisherul Rockmedia Network, detinut de omul de afaceri Rachad El Jisr, pe o platforma online dezvoltata impreuna cu agentia interactiva MB Dragan.

    “10.000 de utilizatori pana in martie, 50.000 pana in iulie si 100.000 la final de an”, afirma Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate. Bazata tot pe modelul LinkedIn, reteaua iKonect, care va necesita pana la sfarsitul lui 2009 o investitie de 200.000 de euro, spera sa se diferentieze prin conceptul de exclusivitate – reteaua functioneaza pe baza de invitatie, model urmat de Gmail, serviciul de e-mail al Google. Initial au fost trimise 99 de invitatii, fiecare dintre acesti utilizatori avand la randul sau o serie de invitatii pe care sa le poata da mai departe.

    “iKonect are caracter local, ceea ce inseamna conexiuni mai relevante si, in final, o comunitate mai relevanta. Functionalitatile actuale sunt insa doar varful aisbergului”, sustine Jisr, anuntand ca planul ar fi ca in cadrul retelei sa poata fi create mini-comunitati in functie de anumite criterii, precum orasele de provenienta sau domeniile de activitate ale utilizatorilor. “Lipsa unor retele sociale autohtone in internetul romanesc s-a simtit, dar va fi foarte greu pentru aceste retele in competitia cu cele internationale, deja consacrate in Romania”, considera Vlad Stan, fondatorul Seed Money, un soi de fond de investitii dedicat in exclusivitate afacerilor online romanesti.

    Stan nu exclude insa retelele sociale din randul proiectelor in care s-ar putea implica: “In aceste conditii au mare nevoie de viziune si de elemente prin care sa se diferentieze”. Ovidiu Negrean, fondatorul retelei Lucrez.in/IT, a pariat pe specializarea site-ului pe domeniul IT, incercand astfel sa faca legatura profesionala intre programatori si companiile afilate in cautare de oameni pentru departamentele de IT. “Cand am decis sa pornesc acest proiect, in octombrie anul trecut, in .ro nu exista nicio retea sociala de business romanesc. Intre timp, aproape concomitent au aparut trei si stiu alte doua care urmeaza sa fie lansate”, comenteaza Negrean.

    Din punctul lui de vedere insa, avand in vedere orientarea retelelor, competitia se va da mai mult intre Tetatet si iKonect, Lucrez.in/IT fiind asigurata intr-o anumita masura prin faptul ca specialistii IT care folosesc retele sociale vor fi cu siguranta interesati sa intre in comunitate. “Poate ca, la vederea competitiei din ce in ce mai mari, celelalte doua retele, care ar trebui sa se lanseze, ar putea renunta la idee”, spune Negrean.

    Dimpotriva, cei mai multi cunoscatori ai domeniului cred ca loc pentru retele de socializare autohtone e destul in online-ul romanesc. “Segmentul a ramas multa vreme slab acoperit, dar sansele de reusita ale noilor competitori depind acum de strategia pe care o vor urma”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv. Cel mai bun exemplu al lui Nicoara ca poti castiga o piata neacoperita local, dar dominata de un serviciu international, este Trilulilu, care a reusit sa se impuna in ciuda popularitatii YouTube. Inclusiv MediaPro Interactiv a atacat recent un teritoriu nou, cel al motoarelor de cautare pe internet, desi Okidoki.ro ramane deocamdata un purice pe langa elefantul Google.

    Pana acum, in Romania au prins mai degraba retelele sociale de divertisment, de genul Hi5 sau Neogen.ro. Prima raporta la inceputul acestui an peste 60 de milioane de membri activi, dintre care romanii ar reprezenta 4,9%, dupa cum reiese din datele Alexa.com. Urmatoarea retea in topul Alexa al siteurilor accesate de romani ar fi Neogen. ro, parte din grupul Neogen al lui Calin Fusu, care se afila pe locul 25, si Facebook, la 5 locuri distanta.

    Retelele Neogen.ro, Noi2.ro si Colegi.ro numara in total 1,5 milioane de membri, fiind necesar un singur cont de utilizator pentru oricare dintre ele. In planurile lui Fusu pentru anul acesta, o componenta importanta o reprezinta retelele sociale, care vor insemna jumatate din afacerile Neogen, estimate la 4 milioane de euro. Mai exact, cele trei retele sociale vor fi integrate intruna singura. “Colegi.ro si Noi2.ro ar urma sa devina componente ale Neogen.ro, astfel incat sa fie mai simplu de folosit”, spune Fusu.

    Totodata, seful Neogen vrea sa extinda, in noua formula, Colegi.ro si Noi2.ro si in Bulgaria, Serbia si Republica Moldova, tari unde activitatea companiei se rezuma la formatul Neogen.ro. “Problema este ca omul nu vrea sa foloseasca 100 de retele sociale. Cred ca limita superioara se opreste la cel mult trei”, spune Fusu, care nu se simte deloc amenintat de noua competitie din segmentul retelelor sociale. Din punctul lui de vedere, pentru o retea afilata la inceput, conditiile actuale ale pietei s-ar putea sa fie prea dificile.

    “Mai ales daca sunt retele generaliste, cred ca sansele de supravietuire pe un termen mai lung de sase luni sunt foarte reduse”, continua fondatorul Neogen, cu precizarea ca o alta problema importanta cu care s-ar putea confrunta acestea ar fi lipsa unei mase critice de utilizatori. Comunitatea online de business este destul de mica, probabil insumand mai putin de 10% din totalul utilizatorilor de internet, dupa parerea lui Mihai Dragan – or, retelele sociale internationale aduna zeci sau chiar sute de milioane de membri. Asa incat, chiar daca exista localizare, iar continutul este exclusiv in limba romana, deschiderea si accesul la o baza mai variata de contacte sunt reduse. Pe de alta parte, se pune inclusiv problema intaietatii, asa incat, pentru multi dintre utilizatorii care au deja conturi pe anumite retele sociale, cu o agenda de contacte si legaturi, mutarea pe o alta retea ar putea parea nejustificata.

    “Eu sunt gata sa-mi sterg contul de pe Facebook si nu mi-as mai face alte conturi pe retele sociale. Nu ma ajuta in niciun fel, blogul personal si contul de pe LinkedIn sunt mai utile in contactul cu lumea decat o retea locala de business”, isi spune parerea, din perspectiva consumatorului, Costin Cocioaba, autorul blogului ecostin.com. Pentru el, LinkedIn este suficient, fiind echivalentul unui CV online, situatie in care se afila multi alti romani, motiv pentru care “este foarte probabil ca pana la finalul anului doua din cele trei retele sociale sa se inchida sau sa aiba un trafic irelevant pentru un business online”.

    Argumentul cel mai solid in favoarea retelelor sociale autohtone ar fi faptul ca exista inca multi utilizatori care nu folosesc deloc retelele online si care ar putea fi atrasi de site-urile noi de socializare. “Lansarile recente cred ca marcheaza doar inceputul si ca in scurt timp vor aparea si mai multe retele axate pe segmente diferite”, spune cu optimism Sergiu Biris, fondatorul Trilulilu, amintind ca si lansarea clonei romanesti a YouTube a atras foarte multe opinii negative la inceput, in urma cu doi ani. Ramane insa problema monetizarii, o problema cu atat mai spinoasa cu cat de ea n-au scapat nici multe din site-urile internationale de socializare, inclusiv MySpace si Facebook.

  • Muzica dincolo de orice restrictii

    Steve Jobs, directorul executiv al Apple, scria in urma cu doi ani un text intitulat “Ganduri despre muzica”, in care isi rezuma ideile cu privire la protectia la copiere a melodiilor de pe internet – DRM (digital rights management). Jobs analiza lipsa de necesitate a unui asemenea sistem de protectie a muzicii, in conditiile in care mai putin de 10% dintre piesele digitale vandute de magazinele online de muzica si in medie doar 3% dintre melodiile de pe un player iPod sunt protejate prin DRM.

    “Protectia la copiere nu a functionat si s-ar putea sa nu functioneze niciodata in lupta impotriva pirateriei din industria muzicii”, spunea atunci seful Apple. Compania a urmat insa gandirea lui Jobs de-abia acum, odata cu anuntul facut la expozitia Macworld de la San Francisco in prima saptamana a acestui an, si anume ca re nunta la protectia la copiere aplicata melo diilor vandute prin iTunes Store. Politica de protectie prin DRM a impus pana acum limitari cumparatorilor, in sensul ca melodiile puteau fi ascultate doar pe anumite playere de muzica digitala, in speta pe iPod, si puteau fi copiate doar in numar limitat pe alte echipamente portabile.

    Anuntul a intervenit in urma acordului pe care si l-au dat trei dintre cele patru mari case de discuri americane – Sony Music Entertainment, Universal Music Group si Warner Music Group – de a vinde melodii neprotejate la copiere prin intermediul magazinului iTunes. Cea de-a patra casa de inregistrari, EMI, comercializeaza melodii libere de DRM inca din 2007, in urma unui acord incheiat cu Apple. Compania lui Steve Jobs nu a reusit atunci sa ajunga la o intelegere si cu rivalii EMI, desi acestia ofereau deja altor magazine online de muzica, in primul rand Amazon, posibilitatea sa vanda melodii neprotejate la copiere.

    “Este evident ca Apple isi dorea sa renunte la DRM de mai multa vreme, dar era conditionat de casele de discuri, care nu au fost de acord sa renegocieze parteneriatul cu iTunes, favorizand astfel rivalii acestuia”, comenteaza Bill Rosenblatt, presedintele companiei de consultanta GiantSteps Media Technology Strategies. Intentia caselor de discuri a fost probabil sa-i sustina pe competitorii iTunes Store, considerand ca acesta din urma are un control prea mare asupra businessului lor, justifica mai multi specialisti din industrie. Daca e asa, nu este foarte clar motivul pentru care casele de discuri au cedat si au acceptat acum eliminarea protectiei la copiere a melodiilor, pentru ca pozitia iTunes nu s-a modificat prea mult fata de acum doi ani.

    Aceiasi comentatori sustin ca este foarte posibil ca situatia economica din ce in ce mai rea sa fi avut un cuvant greu de spus in strategia caselor de discuri. Schimbarea propusa de Jobs aduce evident o libertate mai mare cumparatorilor, care isi pot copia fara probleme muzica pe un numar nelimitat de computere, playere digitale sau telefoane mobile, dar presupune in schimb cresterea costului pentru o melodie neprotejata la copiere, comparativ cu cele protejate prin DRM. Inclusiv convertirea melodiilor cumparate anterior de pe iTunes la noul format neprotejat va presupune costuri suplimentare, iar aceasta se refl ecta in scumpirea melodiilor.

    Concret, planul tarifar nu va mai fi fix ca pana acum, cand orice melodie costa 99 de centi, ci variabil, pretul fiind de 69 de centi, 99 de centi sau 1,29 dolari pentru un cantec, in timp ce majoritatea albumelor vor costa 9,99 dolari, potrivit lui Phil Schiller, directorului de marketing al companiei. Pentru piesele mai vechi cumparate de pe iTunes, trecerea la noua versiune, neprotejata la copiere, ii costa pe proprietari 30 de centi pe melodie. Iar acesta nu este singurul dezavantaj, eliberarea de protectie neputand fi facuta doar pentru anumite melodii deja cumparate de pe iTunes, ci pentru intreaga biblioteca audio. Din primele reactii ale consumatorilor s-ar putea spune ca Apple ar putea avea de pierdut de pe urma preturilor, mai ales in conditiile economice actuale, cand economisirea banilor este o prioritate. “Apple risca de fapt sa piarda clienti.

    De ce sa platesc 1,29 dolari pentru o melodie pe iTunes cand pot gasi aceeasi melodie cu 99 de centi pe Amazon, Napster, Rhapsody sau E-Music?”, scrie un utilizator pe Cnet. Cat despre melodiile de 69 de centi, un alt utilizator considera ca ele “vor fi probabil melodii care nu-i intereseaza pe foarte multi, cantate de artisti mai putin cunoscuti”. Diversitatea si numarul mare al melodiilor raman avantajele de baza pentru giganti ca iTunes sau Amazon, desi majoritatea magazinelor online ofera acum cel putin cateva milioane de cantece spre vanzare. In schimb, pretul ar putea fi un element diferentiator, de natura sa determine alegeri ferme intre magazinele online.

    Toate magazinele platesc caselor de discuri acelasi pret pentru muzica pe care o ofera, dar pretul de revanzare este o decizie care le apartine. Spre deosebire de iTunes, Amazon vinde o melodie la un pret cu 10 centi mai mic decat tariful fix de 99 de centi practicat anterior de magazinul online al Apple, preferand astfel chiar sa piarda bani, dar sa castige o baza de clienti fideli si un avantaj competitiv in fata celui mai mare site de muzica din SUA. “Competitia dintre Amazon si iTunes, asemanate cu David si Goliat, a fost deja impinsa foarte departe”, crede Russ Crupnick, analist in cadrul companiei de cercetare de piata NPD Group.

    “Fiecare are propria baza de clienti si foarte putini dintre acestia folosesc ambele servicii”, continua el; peste 90% dintre clientii Amazon nu au cumparat niciodata melodii de pe iTunes Store, potrivit unui studiu anterior al NPD Group. In opinia lui Crupnick, pretul nu este un factor diferentiator intre cele doua magazine, din moment ce clientii Apple sunt fideli produselor companiei, folosind iPod si iTunes pentru muzica, iar daca acestia s-ar fi uitat cu adevarat la cei 10 centi pe care trebuie sa-i plateasca in plus pentru o melodie, atunci cu siguranta ar fi migrat in masa catre magazinul de melodii al Amazon cand acesta a fost lansat, in toamna lui 2007 (si sa nu uitam ca Amazon a vandut din primul moment MP3-uri fara DRM).

    Singurul avantaj limpede al Amazon in competitia cu iTunes este, din punctul de vedere al lui Russ Crupnick, parteneriatul incheiat in toamna lui 2008 cu MySpace Music, noul magazin de melodii digitale al retelei MySpace, Amazon putand monetiza astfel avantajul de a avea acces la cei peste 100 de milioane de utilizatori unici din toata lumea ai MySpace, care pot cumpara melodii de la Amazon direct din paginile retelei.

    Dincolo de aceste doua mari magazine online de muzica digitala, alternativele sunt multe, de la Napster sau Rhapsody al RealNetworks si pana la E-Music sau 7digital. Multi le prefera pe acestea din urma, pe de-o parte pentru ca iTunes si Amazon nu sunt accesibile oriunde in lume, un exemplu fiind inclusiv Romania, iar pe de alta parte pentru ca nu impun instalarea unei aplicatii software pentru a putea fi folosite. Altii prefera retelele peer-to-peer de genul LimeWire, unde pot fi gasite nu numai raritati inaccesibile in magazine, dar si melodii la o calitate mai buna, respectiv lossless, in locul fisierelor in format MP3 sau AAC oferite in mod traditional de magazinele de muzica.

    Apple a inceput sa atace problema, anuntand ca odata cu eliminarea DRM va oferi melodiile la o calitate audio mai ridicata, dar pana la a satisface standardele audiofililor mai e mult. In orice caz, faptul ca prin decizia iTunes cade in sfarsit cel mai mare bastion al DRM confirma ca industria merge intr-acolo unde o duc consumatorii, nu acolo unde ar vrea ea sa ramana. “Cred ca zilele melodiilor protejate la copiere erau oricum numarate, pentru ca nu multi mai erau dispusi sa accepte DRM”, spune Tim Bajarin, analist in cadrul companiei de cercetare de piata Creative Strategies.

    CD-urile pierd teren in favoarea muzicii digitale, magazinele care vand melodii cu DRM pierd teren in favoarea celor care vand muzica libera de restrictii, iar mai departe sunt de asteptat ieftiniri ale melodiilor digitale si o imbunatatire a calitatii, pentru ca altfel nu se poate concura cu oferta de muzica gratuita de pe internet, care nu numai ca nu s-a restrans din cauza folosirii DRM, dar a luat amploare, infl uentand inclusiv comportamentul multor muzicieni care isi pun la dispozitie piese ori albume intregi nu numai spre ascultare, dar si spre descarcare gratuita. Fata de anul 2000, considerat un an de varf, vanzarile de CD-uri de muzica au scazut aproape la jumatate, consumatorii preferand mai degraba sa cumpere de pe internet doar melodiile care ii intereseaza, in locul unui intreg album.

    Anul trecut, vanzarile de CD-uri audio din SUA au scazut cu 14% comparativ cu 2007, scadere care nu a putut fi acoperita de vanzarile de melodii digitale pe internet. Pe ansamblu insa, in industria americana a muzicii a fost sesizata anul trecut o crestere a vanzarilor cu 10%, pana la 1,51 miliarde de fisiere audio, care e de atribuit, important de subliniat, accesibilitatii mai mari a muzicii digitale in magazinele online de muzica, sustinute de retele sociale si bloguri.

    Cine studiaza Myspace, Last.fm, ILike sau Imeem vede cu usurinta ceea ce industria muzicala e dispusa mai greu sa accepte: ca vanzarea in sine a unui album sau a unei melodii in format digital nu mai e baza afacerilor cu muzica, ci doar un element al lantului de marketing care incepe cu melodii oferite gratuit spre ascultare si cu single-uri ce pot fi descarcate gratis, continua cu postarea anunturilor de turnee si vanzarea biletelor la concerte si se termina cu vanzarea de articole pro mo- tionale cu insemnele trupei ori ale artistului.

    Iar de la consumatorul curios pana la fanul infocat e cale lunga: un pasionat de muzica poate merge oricat de departe, inclusiv pana la a-si procura toate editiile unui album, in vinil, pe CD obisnuit sau CD in editie limitata cu bonusuri – numai ca nimeni nu mai asteapta de la el s-o faca, pentru ca acestea sunt exceptiile, nu regula. Regula, mai ales pentru generatiile mai noi, e undeva la polul opus: procurarea muzicii in format digital, in modul cel mai simplu din punct de vedere tehnic, cat mai ieftin si la calitate cat mai inalta. Or, cultura elitista si restrictiva incurajata de marile case de discuri pe seama unui magazin ca iTunes nu facea decat sa mearga impotriva acestui curent. Acum, ea isi da oficial obstescul sfar- sit. Mai bine mai tarziu decat niciodata.

  • Si adultii se joaca

    Conform studiului, aproximativ 80% dintre persoanele cu varste cuprinse intre 18 si 20 de ani sunt adepti ai jocurilor video, 60% dintre cei care au intre 30 si 49 ani si 40% dintre persoanele care au intre 50 si 64 ani fac parte din categoria gamerilor. In randul consumatorilor inclusi in studiu intra nu numai amatorii de jocuri complexe, solicitante, cat si cei care joaca Solitaire sau Bejeweled pe calculator ori care iau o pauza de un Tetris sau Snake pe telefonul mobil.
     
    In urma cu 23 ani, Nintendo a lansat NES (Nintendo Entertainment System), prima consola de jocuri produsa de compania nipona. Game Boy, consola lansata tot de Nintendo, a inceput sa se vanda in magazine acum 12 ani, iar PlayStation-ul Sony a fost lansat in urma cu 15 ani.
     
    Nu toti cei care s-au jucat pe NES sau PlayStation cand erau copii au continuat sa se joace si cand s-au facut mari, dar sunt multi care n-au renuntat sa se joace nici la varsta adulta, crescand astfel vanzarile de echipamente si de softuri pentru jocurile video. In ultimii doi ani, Nintendo Wii a vandut peste 13 milioane de Wii in America de Nord, iar vanzarile jocurilor au crescut semnificativ.
     
    In 2007 numarul de aplicatii software de instalare a jocurilor a crescut cu 28% fata de anul anterior, pana la noua miliarde de dolari, conform companiei de cercetare NPD Group, iar numarul pasionatilor de jocuri creste in permanenta.
     
    Cu toate acestea, jocurile par a fi in continuare o pasiune pe care multi adulti prefera sa o tina ascunsa de restul lumii. Este mult mai probabil pentru oamenii cu varsta intre 30 si 49 de ani sa discute cu colegii de serviciu despre intamplarile dintr-un film sau serial decat sa povesteasca realizarile din jocuri.

  • De vorba cu telefonul

    Cel mai bun exemplu pentru modul in care vor arata si vor functiona telefoanele mobile ale anilor urmatori este dat de smartphone-uri care, datorita modului rapid in care a avansat tehnologia in ultimii ani, au deja caracteristicile unor mici computere. La nivel mondial, vanzarile de smartphone-uri au crescut cu 27,9% in al treilea trimestru din 2008, la aproape 40 de milioane de terminale, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit companiei de cercetare Canalys. Pe de alta parte, specialistii din industrie sustin ca telefonul viitorului se va asemana din unele puncte de vedere (cum ar fi, spre exemplu, ecranul tactil) cu popularul iPhone, insa va avea caracteristici pe care terminalul de Apple nu le are acum, precum comenzile vocale.

    Aceasta functionalitate exista deja, dar nu este inca folosita la scara larga pentru telefoanele inteligente. Doar anumite modele ale Research in Motion (RIM), precum BlackBerry Curve sau Pearl, pot reactiona in momentul in care primesc comenzi vocale, prin intermediul unei noi tehnologii dezvoltate de Vingo, o companie cu sediul in Cambridge, Massachusetts. Incepand cu urmatoarele luni insa, compania are in plan sa extinda serviciile si pentru telefoanele dotate cu sistem de operare Android si Symbian.

    Daca pana acum, schimbarile petrecute in domeniul telefoanelor mobile au fost treptate, specialistii din domeniu sustin ca urmatorii cinci ani vor marca o revolutie in domeniu. “Pana sa apara iPhone, cu ecran tactil si tastatura virtuala, tastaturile telefoanelor erau standard si nu aveau nimic iesit din comun”, spune Gus Desbarats, directorul executiv al companiei britanice The Alloy, care se ocupa cu designul telefoanelor mobile. “Acum, majoritatea companiilor ce produc telefoane au inceput sa copieze iPhone”, iar aceasta ar fi, dupa el, o prima premisa pentru viitoarele schimbari.
     

  • Si noi vrem sa batem Google

    “A te bate acum cu Google pe piata romaneasca e si nucidere”, spunea Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv, in urma cu mai bine de doi ani. De atunci, in opinia lui Nicoara par sa se fi schimbat multe: “Am descoperit Onet.pl in Polonia, Seznam.cz in Cehia, Yandex.ru in Rusia si Nadji.si in Slovenia, motoare de cautare care depasesc Google in tarile respective, moment in care am admis ca exista o mica posibilitate de a bate cel mai mare motor de cautare din lume in Romania”, scria saptamana trecuta pe blogul sau, in postul in care anunta ca MediaPro Interactiv a lansat un motor de cautare romanesc.

    Okidoki.ro a starnit in mod previzibil polemici in internetul autohton, din doua motive: este primul motor de cautare romanesc care are aspiratii sa intre direct in competitia cu Google si, in acelasi timp, primul care vrea sa-l si depaseasca in termeni de relevanta. Primul, concurenta cu Google, are justificare in faptul ca Google e singurul motor de cautare adevarat din internetul romanesc, avand probabil o cota de piata de 99%, dupa aprecierea lui Orlando Nicoara. Iar cum alte site-uri care efectueaza cautari online nu au capatat popularitate la noi, versiunea locala a Google este singurul reper la care se poate raporta Okidoki.ro.

    Cel de-al doilea obiectiv presupune ca la o cautare dupa acelasi cuvant cheie pe Google.ro si Okidoki.ro, rezultatele returnate de acesta din urma vor fi mai relevante pentru utilizator. Aici ar interveni algoritmul propriu de cautare, dezvoltat de la zero de echipa formata din sase oameni implicata in ultimul an in dezvoltarea Okidoki, care isi propune sa adapteze mai bine rezultatele in functie de cei ce cauta decat Google.ro, care foloseste in continuare un algoritm general valabil. Spre exemplu, cand cineva din Timisoara va cauta pe Okidoki.ro cuvantul “restaurant”, motorul ar trebui sa identifice intai din ce oras este adresa de IP a respectivului si va returna in primul rand nume de restaurante din Timisoara si din orasele apropiate.

    “Altfel decat prin relevanta nu ai cum sa depasesti deocamdata un motor de cautare despre care nu exista date concrete in ce priveste numarul de utilizatori din Romania sau numarul de cautari”, comenteaza Orlando Nicoara. O contributie importanta la cresterea relevantei are si numarul de site-uri indexate, afl at deocamdata in jur de 10.000, dar estimat sa creasca de cinci ori pana la finalul anului. Prin comparatie, Google indexeaza mai mult de un triliard de pagini de internet din toata lumea. Dezvoltatorii motorului de cautare orientat exclusiv pe continut romanesc mizeaza pe interesul utilizatorilor de a adauga singuri siteuri pe Okidoki.ro, caz in care indexarea site-urilor respective se face mult mai rapid.

    Exista insa si un pericol vizibil din plin inclusiv pe paginile Google: site-urile de spam, irelevante pentru cautari, de genul laromani.com sau clubafaceri.ro. Asemenea Google, Okidoki.ro se bazeaza pe factorul uman pentru a filtra site-urile indexate, motorul de cautare urmand sa formeze o echipa de 10 oameni dedicati acestei activitati. Pentru Google, care pe langa factorul uman se foloseste si de un mecanism automat de filtrare a site-urilor de spam, este mai dificil sa gaseasca si sa recunoasca astfel de pagini de internet tocmai pentru ca este un motor global, in timp ce orientarea exclusiva a Okidoki. ro asupra internetului romanesc ar trebui sa faciliteze filtrarea spamului, explica Orlando Nicoara.

    Firesc, Okidoki.ro este pus sub lupa si pentru ca multe motoare de cautare locale care si-au incercat norocul inaintea sa nu au reusit sa iasa in evidenta. In .ro exista momentan cateva zeci de motoare de cautare, care insa in majoritate nu atrag mai mult de cateva sute de utilizatori, problema fiind in cele mai multe cazuri absenta unui algoritm de cautare care sa-i permita sa ofere rezultate relevante. Murfi.ro, spre exemplu, este una dintre initiativele interesante in domeniul cautarilor online, fiind dedicat tot cautarilor de continut exclusiv romanesc pe baza unui algoritm propriu, insa in lipsa unor resurse pentru promovare, nu s-a facut remarcat. O buna parte dintre aceste asemenea site-uri, precum Zuky.ro sau Bang.ro, au disparut fara glorie, fiind abandonate de dezvoltatori.

    “Initiativele de dezvoltare de servicii 100% romanesti sunt binevenite, atat timp cat au o viziune coerenta si clara, pentru ca au potentialul sa accelereze dezvoltarea internetului romanesc”, comenteaza Vlad Stan, cofondatorul fondului de investitii pentru proiecte online SeedMoney. “Personal, nu m-as implica insa in dezvoltarea unui astfel de proiect, pentru ca, din punctul meu de vedere, valoarea adaugata pe care o poate aduce un motor de cautare romanesc unui utilizator este prea mica in comparatie cu efortul care trebuie depus.”

    Daca e sa dam credit teoriei ca internetul viitorului nu va mai fi globalizat si depersonalizat ca acum, ci puternic localizat, fiind suficient pentru un utilizator sa acceseze, de pilda, portalul orasului in care se gaseste si sa afl e de acolo aproape tot ce il intereseaza, este justificat sa credem ca motoarele de cautare locale ar putea castiga in timp intaietate in mintea consumatorilor. Cu alte cuvinte, ar deveni nefireasca situatia in care un utilizator din Romania face o cautare si obtine ca prime rezultate niste pagini cu informatii din SUA.

    “Toti marii producatori de aplicatii online, aici fiind luate in calcul si motoarele de cautare, se indreapta tot mai mult catre continutul localizat pentru a castiga cota de piata, semn clar ca motoarele locale au sanse reale de succes, atat timp cat se investesc resurse in dezvoltarea lor ulterioara”, sustine Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate interactiva MB Dragan. Multe exemple de motoare de cautare din Europa si Asia au demonstrat deja ca Google poate fi depasit. Unul dintre cele mai cunoscute este Yandex.ru, care in Rusia detine 44% din piata de cautare, cel putin dublu in comparatie cu Google.

    Motorul lansat in 1997 a ajuns sapte ani mai tarziu la peste 50 de milioane de cautari pe zi si la venituri anuale de 167 de milioane de dolari, un succes care se bazeaza pe faptul ca algoritmul sau a urmarit de la bun inceput un control eficient al internetului cu expresie chirilica, iar mai apoi a dezvoltat servicii la fel de relevante pentru blogurile si imaginile din site-urile lansate in spatiul ex-sovietic. Acum, Google nu ocupa nici macar locul al doilea in internetul rusesc, fiind depasit de motoare precum Rambler. ru si Mail.ru.

    La fel se intampla si in China, unde cei mai multi dintre cei 130 de milioane de utilizatori folosesc Baidu.com pentru a cauta informatii pe internetul chinezesc. Baidu, care are astazi o valoare de piata de 3 miliarde de dolari (2,4 miliarde de euro) si care opereaza al patrulea cel mai vizitat site din lume, castiga constant cota de piata in China, chiar in conditiile in care motorul de cautare este cenzurat de guvernul chinezesc si ofera prioritate publicitatii, nu relevantei rezultatelor cautarii. Baidu.com opune cu succes rezistenta competitiei din partea Google, care este depasit in China si de cel mai interesant concurent al Baidu, Sogou. com.Coreea de Sud se poate lauda cu Naver.com, lansat in 1999 si ajuns al cincilea cel mai popular motor de cautare din lume, potrivit companiei de cercetare de piata comScore.

    In Turcia la moda este Mynet.com, cel mai popular website turcesc, cu peste 6 milioane de utilizatori inregistrati si 14 milioane de vizitatori unici in fiecare luna. Cel mai vizitat motor de cautare si al treilea cel mai popular site din Polonia este Onet.pl, care de asemenea depaseste Google in mediul online polonez; in Slovenia, rolul de cel mai accesat site revine motorului de cautare Nadji.si, in timp ce site-ul ceh Seznam.cz, fondat in 1996, atrage zilnic peste 2 milioane de vizitatori unici si avea inca din 2006 venituri totale de 36 de milioane de euro.

    Explicand succesul motoarelor de cautare locale care s-au impus in tarile de unde provin, specialistii sustin ca majoritatea au doua avantaje principale: au fost lansate inainte de 2000, acumuland astfel experienta in industria de cautare online inca de pe vremea cand Google nu devenise atat de popular la nivel mondial, si sunt disponibile in limba tarii respective, folosind caracterele si ortografia acesteia. “Romanii vorbesc engleza, pe cand cehii, slovenii, rusii sau chinezii nu in aceeasi masura.

    Cred totusi ca acesta este un argument fals, mai ales ca nu avem un studiu care sa demonstreze ca romanii sunt mai anglofoni decat aceste natii”, afirma Calin Fusu, directorul executiv al Neogen. Altfel spus, nu atat slaba dependenta a romanilor de cautarile in limba materna ar sta in calea succesului unui motor de cautare romanesc, ci mai degraba dezavantajul ca aici nu a existat un motor local inca din anii ’90. Alexis Bonté, omul de afaceri francez care detine Trilulilu.ro si jocul online eRepublik in Romania, este de parere ca o competitie cu Google si Yahoo! se poate dovedi extrem de dificila chiar si in conditiile in care motorul de cautare in sine ar fi superior din punctul de vedere al algoritmului si al relevantei rezultatelor.

    “Dar nu este imposibil, mai ales daca serviciul local raspunde mai bine cerintelor romanilor”, replica Sergiu Biris, directorul executiv al Trilulilu.ro, dand in primul rand drept exemplu propriul serviciu de videosharing – care chiar daca nu a reusit sa se impuna in Romania in competitia cu YouTube.com, are o audienta deloc de neglijat – dar si puternice retele sociale online locale, de genul Iwiw.hu din Ungaria, pe langa care proiectele internationale precum Facebook sau Hi5 isi gasesc cu greu locul. Calin Fusu priveste problema de la capatul celalalt, din punctul de vedere al resurselor alocate. “In primul rand, nicio companie romaneasca nu dispune de resurse suficiente sa dezvolte un motor de cautare pana la un nivel competitiv. Nu vor putea trei sau 30 de programatori sa concureze cu miile de specialisti de la Google”, apreciaza Fusu.

    In al doilea rand, investitiile necesare in servere sunt destul de mari pentru a ajunge la capacitatea de cateva mii pe care o are Google. Ce-i drept, Okidoki.ro se asteapta la o asemenea problema, Orlando Nicoara estimand ca serverele actuale vor fi supraincarcate in doua luni, moment cand va fi necesara suplimentarea lor. In competitia motoarelor de cautare e de luat in considerare si ca in Romania exista o perceptie gata formata in ce priveste motoarele de cautare. In mintea utilizatorului, Google are deja monopol asupra cuvantului “cautare”, preconceptie greu de inlaturat, indiferent cat de performant ar fi motorul de cautare concurent.

    In alte piete, problema a fost ocolita prin alte mijloace – e vorba de faptul ca majoritatea motoarelor de cautare care au reusit sa intreaca Google joaca de fapt la doua capete, fiind in acelasi timp (uneori, in primul rand) portaluri de servicii: stiri locale, oferte de munca, serviciu de e-mail, retea sociala cu sau fara fotosharing ori videosharing si asa mai departe.

    Asa au procedat Yandex sau Seznam, in concurenta cu un Google care n-a incercat sa introduca asemenea servicii, pentru ca ele n-ar fi avut relevanta pentru businessul global. “Serviciile aditionale pot face diferenta si pot ajuta un motor local sa aiba un succes mai mare decat unul global. Nu cred ca Google stie care sunt nevoile de promovare ale unei firme mici din Cluj, spre exemplu, necesitate la care un site local este mult mai receptiv”, argumenteaza Sergiu Biris.

    In planurile lui Orlando Nicoara pentru Okidoki.ro nu se gaseste deocamdata nicaieri ideea de portal, desi un portal poate pune bazele succesului unui motor de cautare, “asa cum Google a avut succes fiind la inceputuri motorul de pe paginile portalului Yahoo!”. Este totusi dificil sa evoluezi in paralel pe doua directii – cea a cautarii si cea a portalului de servicii, crede Mihai Dragan. “Facand cate putin din toate, risca sa devina la fel ca si celelalte portaluri romanesti: in mare parte nefolositoare.”

    Pentru moment, dincolo de toate discutiile, faptul ca multi au salutat initiativa, s-au grabit sa-si inscrie site-urile pe noul motor romanesc si s-au aratat interesati de filozofia ´localizarii propusa de Okidoki indica limpede ca piata de internet de la noi are nevoie de servicii autohtone. “Loc pe piata exista, iar avantajul lui e ca, fiind local, poate oferi rezultate mai relevante”, conchide Ionut Oprea, directorul executiv al IAB Romania, asociatia industriei romanesti de publicitate online. “Cata nevoie anume e de un motor de cautare romanesc o va demonstra succesul pe care-l va avea sau nu in cele din urma.”

  • Lunea ofertelor virtuale

    Aceasta zi de luni a fost numita Cyber Monday in 2005 de catre Shop.org, asociatie a comerciantilor online americani, cu scopul de a creste vanzarile prin internet in timpul sarbatorilor. Anul trecut, cu ocazia Cyber Monday, mai mult de 500 de retaileri online au facut reduceri, iar consumatorii au cheltuit peste 733 de milioane de dolari. “Cyber Monday a fost ziua in care am facut cele mai mari vanzari anul trecut, mai multe chiar decat in Vinerea Neagra”, a spus Bruce Matthews, directorul firmei TigerDirect, comerciant de echipamente de calcul. Anul acesta, potrivit unui studiu realizat de Shop.org, aproape 84% din retailerii online planuiesc sa faca promotii pentru Cyber Monday, “numar mult mai mare decat in 2007, cand era de 72%, nemaivorbind de 2005, cand era zero”, precizeaza Scott Silverman, seful Shop.org. Acum, pentru 1 decembrie au fost asteptate reduceri mai mari de pret si mai multe promotii decat in 2007, spune Silverman. Spre exemplu, Dell.com a anuntat ca va face o reducere la desktop-uri si la componente, astfel incat un calculator va putea ajunge chiar mai ieftin cu pana la 300 de dolari, iar oficialii de la BestBuy.com au spus ca la ei Cyber Monday incepe de duminica si ca se fac reduceri la o gama mai larga de produse comparativ cu anul precedent.
     
    Pentru majoritatea companiilor de retail online, Cyber Monday este o ocazie binevenita de crestere a vanzarilor, avand in vedere situatia economica instabila. Potrivit firmei de cercetare online comScore, la inceputul lunii noiembrie cheltuielile consumatorilor in retailul online au scazut cu 4% fata de anul trecut, primul declin in istoria comertului online. Studiul comScore estimeaza ca in noiembrie si decembrie aceste cheltuieli vor fi mai mici cu 19% fata de cele inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut.

  • Ciudatenii

    Cand traficul iti da idei
    Aparent acesta este primul vehicul cu energie umana, care are sasiul din fibra de carbon, acelasi material folosit la automobilele de Formula 1, rezultand cel mai performant automobil cu 3 roti din lume. Velocipedul este creat de designerul Michael Goretzky, iar conceptul combina perfect efectele benefice pe care le are mersul cu bicicleta (e vorba despre aceeasi motricitate) cu stabilitatea oferita de a treia roata si aerodinamica unui automobil. In interior exista un scaun inclinat mult pe spate, cu pedale a caror pozitie poate varia dupa preferintele fiecaruia, pentru mai mult confort si pentru o eficienta sporita la pedalare. Velocipedul are un far de automobil, un stop pe spate si poate merge si fara bateria reincarcabila din dotare. Culoarea galbena il face sa semene cu un ou de Paste, iar pretul te lasa fara cuvinte: 14.000 de dolari.

    5.000 $ irositi
    In urma cu 2 ani se lansa un gadget revolutionar. Un USB cu cea mai mare memorie de stocare de pe piata – 64 GB. E drept, atat de multi giga iti faceau o gaura la fel de mare in portofel – adica una de 5.000 de dolari, bani cu care puteai de altfel sa cumperi mai multe calculatoare. USB-ul de la Buslink Pro 2 venea si in variantele de 32 si 16 GB, ce costau in jur de 1.500 de euro. Cei care au cumparat atunci acest USB se pot resemna ca au avut o pierdere de mai bine de 4.500 de dolari, avand in vedere ca un USB de 64 GB de la VanDerLed a fost lansat pe piata anul acesta pentru pretul de numai
    11 dolari. Concluzia noastra este ca uneori e bine sa mai lasi timpul sa treaca cand vine vorba de o achizitie scumpa in tehnologie.

    Daca e aur, nu e neaparat fashion
    Toata lumea stie ca se platesc sume exorbitante pe lucruri nefolositoare, doar pentru ca sunt acoperite cu aur, diamante, safire sau alte materiale pretioase. Dar nimic nu se compara cu unicul si nemaipomenitul Gameboy, vechiul joc de la Nintendo, personalizat si incrustat cu diamante. Noua versiune a jocului cunoscut de toata lumea este de fapt o replica din aur de 18 carate si accente de diamant pe butoanele de control, ce cantareste aproximativ 760 de grame si are o lungime de 15 centimetri. Pentru cei care doresc aur si diamante cu orice pret, replica â"de lux" a vechiului joc de la Nintendo, Game Boy, costa 25.000 de dolari.

    Diamante peste tot
    Aveti 50.000 de dolari pentru a-i cheltui pe un MP3 player? Daca asa stau lucrurile, exista Presidential, creat de Douglas J. Music Group, cel mai scump MP3 player din lume. Dispozitivul este acoperit cu diamante si poate avea carcasa din aur alb sau galben, in functie de preferinte. In plus, poate fi personalizat dupa propriile dorinte si va fi livrat direct la usa clientului. Are o memorie de 1GB, poate rula filme si lucreaza cu formate MP1, MP2, MP3, MPX, JPG, WMA, ASF, WAV si AV. Modelul este creat de cantaretul Xavier Aeon, iar achizitionarea lui va asigura intrarea gratuita in Class 85, un grup restrans de cluburi ce ofera diferite beneficii membrilor. Intrebarea este daca beneficiile sunt pe masura pretului…

    Pick-up in mileniul 3
    ELP Corporation sunt cunoscuti drept baietii cu "lasere" in platanele lor. Cu cartierul general in Japonia, compania a inceput sa dezvolte aceasta tehnologie inca din 1998. Potrivit grupului nipon, acest pick-up este foarte special si poate rula/citi un vinil chiar si daca este facut bucatele. Posesorul pick-up-ului trebuie doar sa aiba toate bucatile vinilului si sa le aseze, precum un puzzle, in carcasa destinata lui. Laser Turntable, asa cum este denumit acest pick-up al mileniului 3, face toate acestea fara sa atace fizic discurile, ori de cate ori le-ai asculta. Astfel ca iubitorii de muzica pe vinil pot scoate de la pastrare discurile pentru a le asculta din nou, fara sa se teama de uzura. Laser Turntable este un aparat analog, cu un semnal Phono la nivel MM si o frecventa de raspuns de 10 Hz- 25 kHz. Produsul celor de la ELP poate fi achizitionat pentru suma de 15.000 de dolari, fiind comercializat si in America de Nord. Judecand dupa cele peste 1.000 de unitati vandute in Japonia, probabil ca piata americana va imbratisa foarte rapid ideea.

  • Interesant, inteligent, influent

    Virginia Postrel este unul dintre exemple. Scriitoare si critic cultural, Postrel examineaza economia ascunsa a societatii moderne, analizand critic ideile din spatele marsului progresului. Ea priveste cultura prin lentilele economiei si viceversa – cautand sa descopere actorii ascunsi si atitudinile care ne conduc pe noi, oamenii, la actiunile pe care le intreprindem sau alegerile pe care le facem. Scrie frecvent pentru The Atlantic si Forbes, si este autoarea mai multor carti, printre care “Substanta stilului” si “Viitorul si inamicii lui”. Viitoarea sa carte va fi despre tot ce denumim generic “glamour”; ea analizeaza topica blogului “Deep Glamour” (www.deepglamour.net). Blogul ei personal, actualizat frecvent si foarte bine cotat, se numeste Dynamist (www. dynamist.com/weblog), ce reprezinta o sectiune din propriul ei site pe care Postrel l-a delimitat in 8 sectiuni ce contin articole scrise in diverse publicatii, articole aparute despre ea in media sau diversele sale studii despre economie, viitor sau “glamour”.

    Editorialist cu acte in regula 
    Pentru The Atlantic scrie lunar un editorial despre “Culture & Commerce”, iar pentru revista Forbes scrie patru editoriale pe an. Vreme de sase ani a fost editorialist economic pentru The New York Times, la sectiunea economica, ultimul sau editorial fiind publicat in 2006. Tot in acel an, a donat un rinichi prietenei sale Sally Satel, psihiatru de profesie si cercetator la American Enterprise Institute. Dupa aceasta experienta, Postrel a devenit un purtator de cuvant pentru donatorii vii de organe si lupta pentru reforma legilor federale ce interzic plata sau altfel de “consideratie valorica” pentru donatorii de organe. Astfel, Postrel scrie frecvent despre acest subiect incercand sa atraga atentia opiniei publice si a celor care pot schimba ceva in aceasta privinta. Este un speaker popular pentru grupuri care vin din mediul de afaceri, din design sau mediul academic si este reprezentata personal de compania Leigh Bureau, cel mai mare birou de speakeri premium din lume. Printre cei pe care ii mai reprezinta acest birou se numara si Paul Krugman, castigatorul premiului Nobel pentru economie in 2008. Postrel a tinut discursuri pe diferite teme la World Luxury Congress, la TED (www.ted.com/ index.php/talks/virginia_postrel_on_glamour.html), o conferinta anuala care ii reuneste pe cei mai fascinanti oameni din lume si ii convinge sa povesteasca in 18 minute despre vietile lor, sau la Institutul american de Arte Grafice. Printre cei care au participat de-a lungul anilor la conferintele organizate de TED (TED a luat nastere in 1984 ca o conferinta al carei scop era sa aduca impreuna oameni din cele trei lumi) au fost Al Gore si Bill Clinton.

    Biografie impresionanta
    Din iulie 1989 si pana in ianuarie 2000, Postrel a fost editor al revistei Reason. Sub conducerea ei, Reason a fost selectata ca finalista pentru premiile National Magazine, cea mai mare distinctie din industrie, pentru eseurile din 1993 si pentru interesul pentru jurnalism in 1996 si 1998. Tot ea a fondat si Reason Online (www. reason.com), website-ul revistei, in 1995. Postrel a mai fost editorialist si pentru suplimentul de tehnologie al revistei Forbes, Forbes ASAP, si pentru D Magazine, revista orasului Dallas. Face parte din conducerea Fundatiei pentru Drepturi Individuale in Educatie si este unul dintre colaboratorii Institutului Hoover al Universitatii Stanford. Postrel a primit de doua ori premiul Gerald Loeb, pentru jurnalism de exceptie in domeniile economic si financiar, in urma editorialelor sale din revista Reason. In 1995, a primit Premiul Asociatiei de Presa Mencken, tot pentru un editorial in aceeasi Reason, iar in 2002 a primit premiul din partea Clubului de Presa din Dallas pentru un articol din D Magazine. Inainte de a deveni directorul editorial al revistei Reason, Postrel a fost reporter pentru The Wall Street Journal. A absolvit Universitatea Princeton, fiind licentiata in literatura engleza, iar acum este casatorita cu un economist si profesor de strategii economice si traieste in Los Angeles.

    Despre Deep Glamour

    Deep Glamour exploreaza magia acestui termen in toate manifestarile sale, de la filme la fashion, de la advertising la real estate, politica sau sport. Un site care propune subiecte din toate domeniile existente, in incercarea de a defini acest termen folosit mult prea des de toata lumea, ajungand sa fie un trend si in domenii in care aparent cuvantul (sau curentul) “glamour” nu isi are locul. Virginia Postrel a pornit de la acest site pentru studiul ei despre ce inseamna glamour, una dintre primele dezbateri pe aceasta tema fiind in cadrul conferintei TED din acest an, in care Postrel a fost invitata ca speaker.

  • Gadgeturile se tin in seif

    Bratara telefon
    In timp ce unii pun in practica noi concepte de gadgeturi, altii cauta idei pe care sa le vanda companiilor in speranta ca la un moment dat proiectul va deveni produs. Astfel, pentru ca femeile poarta adesea genti foarte mici in care sa nu are loc nici macar telefonul, a fost creat un nou concept de mobil. Gagdetul va avea forma unei bratari pe care o doamna o va purta la mana, iar cand va fi sunata o va da pur si simplu jos si va vorbi la aceasta. Interesante vor fi probabil reactiile din jurul doamnei care se cearta cu o bratara pe strada. Pro­babil este si motivul pentru care ideea nu se va materializa foarte curand. Se pare ca deocamdata nu sunt suficienti consu­ma­tori dispusi sa plateasca pentru un telefon-bratara ce nu poate fi foarte performant tocmai din cauza dimensiunilor si formei bratarii. Chiar daca ideea de plecare e buna, aici e loc pentru cateva imbunatatiri.

    Primul pas catre tehnologie
    Celebrii Tiffany au lansat un nou colier din aur de 18 carate care are un pandantiv in forma de camera foto. Lentila camerei care se si roteste este de fapt un diamant, iar pretul pentru aceasta bijuterie este de 3.000 de dolari – jumatate pentru camera foto in miniatura, iar cealalta jumatate pentru colier. Probabil ca cei care vor cumpara aceasta bijuterie sunt aceiasi clienti care platesc 2.000 de dolari pentru un port-laptop Yves Saint Laurent, una dintre cele mai scumpe genti pentru laptop din lume.

    Creat de femei, pentru femei
    Casca bluetooth Philips Breeze, incrustata cu cristalele Swarovski, a fost descoperita intr-un laborator de testare Philips si, conform manualului de utilizare, este un echipament Bluetooth, compatibil cu majoritatea telefoanelor mobile, ce a fost “creat de femei, pentru femei”. Casca este imbracata in cristale Swarovski si vine in doua modele diferite: pe alb si pe negru. In afara cristalelor, Breeze este un gadget obisnuit, cu ceva imbunatatiri de stil: are trei butoane de control, pentru volum, pentru conectare si un altul, din cristal, pentru meniul general. Daca look-ul de “centralista” ti se pare nepotrivit, poti purta bluetooth-ul ca pe un pandantiv, prins pe un lantisor inclus in pachet.

    Memorie de elefant
    Nu trebuie sa fii un milionar pentru a cunoaste cele mai extravagante gadgeturi facute de rusii de la Gresso. De-a lungul timpului, compania s-a remarcat prin gadgeturile aduse la rang de piese de arta, iar acum vrea sa uimeasca din nou prin intermediul unor simple USB-uri sau bijuterii. De fapt, in cazul Gresso, cele doua nu pot fi delimitate. Colectia pe care aceasta companie a lansat-o pe piata de lux se numeste Enigma si are 2 modele diferite: Labyrinth si Constellation. Produsele sunt pe de o parte folositoare, daca ne referim la specificatiile tehnologice – au o capacitate de stocare de 192 GB, cu viteza USB 2.0, iar de cealalta parte sunt cat se poate de stylish, deoarece carcasa este creata din lemn negru african, vechi de 200 de ani. In plus, aceste USB-uri vin in forme diferite: din moment ce contin trei carduri de memorie diferite, fiecare a cate 64 GB, trebuie sa fie asamblate intr-unul singur. Astfel, se creeaza o forma de triunghi si una de stea cu 6 colturi. Mai mult, carcasa are si un design din diamante micute, puse pe aur alb sau galben. Si nu sunt create pentru a fi purtate la chei sau in geanta, ci vin ambele cu un “lant” din cauciuc pentru a fi purtate cu mandrie ca pandantive in cele mai exclusiviste locuri din lume. O astfel de bijuterie-gadget costa aproximativ 5.000 de euro, productia fiind limitata la doar 99 de piese.