Telefonul mobil se poate dovedi cel mai bun prieten al turistului intr-o vizita intr-un muzeu sau un oras, sustin reprezentantii primei companii din lume care a inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefon.Telefonul poate imprumuta vocea unei celebritati precum Larry King, celebrul jurnalist al CNN, sau Steven Tyler, solistul formatiei Aerosmith. Vocile celor doi joaca rolul de “povestitori” pentru Talking Street, o companie americana care ofera ghiduri audio pentru turistii aflati in trecere prin orase americane precum New York, Boston sau Washington. Alti “ghizi” angajati de companie mai sunt Sigourney Weaver, actrita care a jucat in seria de filme Alien, sau Jerry Stiller, care a interpretat rolul lui Frank Constanza, tatal lui George, in sitcom-ul Seinfeld.Totul a inceput in ManhattanCe trebuie sa faca utilizatorii pentru a accesa ghidul audio al Talking Street? Mai intai trebuie sa-l cumpere, fie prin telefonul mobil (contravaloarea urmand sa apara pe factura telefonica), fie de pe site-ul companiei, prin card de credit. Pretul unui tur este de 6 dolari. Dupa care, formand un numar furnizat de companie, le va “raspunde” vocea unei celebritati, gata sa ii indrume intr-un tur audio al orasului, urmand traseul a circa 15 obiective. Turul dureaza, cu tot cu timpul necesar pentru deplasare de la un obiectiv la altul, circa doua ore (din care 40 de minute reprezinta durata efectiva a legaturii telefonice cu Talking Street). Pentru a se orienta, utilizatorii pot folosi orice harta a orasului, inclusiv pe cea disponibila pentru download pe site-ul companiei. Fiecare obiectiv vizitat presupune o alta convorbire telefonica, ceea ce inseamna ca turul poate fi intrerupt oricand pentru a fi reluat mai tarziu. Valabilitatea ghidului interactiv e de o saptamana de la data achizitionarii, asa ca turistii nu trebuie sa alerge prin tot orasul pentru a ajunge la urmatorul obiectiv inainte sa expire timpul.Ghidul poate fi folosit de pe orice telefon, indiferent de operator, dar cartelele SIM americane taxeaza convorbirile la tarif local, ceea ce reduce costurile aferente serviciilor de roaming.Miles Kronby, creatorul Talking Street, si-a pus in aplicare ideea in anul 2003 cu primul tur interactiv in East Side – New York. El nu a vrut sa precizeze cati oameni au achizitionat ghidul, dar a spus ca reactiile primite in urma primului tur au fost incurajatoare. In 2004, serviciul a fost lansat in Manhattan si Boston, iar in iarna anului trecut a urmat Washington. Kronby admite ca este posibil ca astfel de experiente sa nu ia niciodata complet locul cartilor-ghid si ghizilor “umani”. Dar spune ca pe masura ce tehnologia telefoanelor mobile se va imbunatati, popularitatea “telefoanelor-ghid” va creste. Iar ghizii “live” trebuie probabil sa se gandeasca de pe-acum la ce-ar putea sa faca in plus pentru a le tine piept “rivalilor” dotati cu cipuri electronice.Telefonul – critic de artaMulte muzee, odata impotriva telefoanelor galagioase, incurajeaza acum folosirea acestor aparate. Anul trecut, zeci de institutii de arta, printre care muzee din Los Angeles, Washington si Minneapolis, au inceput sa ofere ghiduri interactive pentru telefonul mobil, cele mai multe fiind gratuite. Alte zeci de astfel de institutii se pregatesc sa implementeze asemenea servicii.Insa intrarea mobilului pe salile muzeelor are o istorie interesanta. Marile muzee europene au adoptat deja de cativa ani moda ghidurilor audio care dau informatii la cerere despre diverse picturi sau sculpturi, prin tastarea, pe un gadget dotat cu casti pe care il primeste la intrare, a unui cod afisat alaturi de exponat. Tocmai pentru ca aceste gadgeturi au un design pe care oamenii de multe ori il gasesc greu de inteles – “Pe ce buton apas ca sa pun pauza? Cum fac sa mai ascult odata?” – dar si pentru ca unii consumatori se arata ingrijorati de riscul de a purta o pereche de casti care a mai fost purtata de cine stie cati alti oameni, autoritatile mai multor muzee au inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefoanele mobile ale vizitatorilor.”In general nu inchiriez ghiduri audio cu casti atunci cand merg intr-un muzeu decat daca gasesc acolo un Monet sau altceva impresionant”, a spus Chris Mengarelli, 53 de ani, care a folosit recent telefonul mobil pe post de ghid in Muzeul de Arta San Jose. “A fost mult mai convenabil decat sa inchiriez un set de casti si nu mi-am mai facut griji ca as putea sa contactez vreo boala transmisibila”, a explicat el, citat de presa internationala.Folosirea acestui tip de serviciu este simpla. Vizitatorii apeleaza de pe mobilul lor un numar de telefon si apoi tasteaza codul exponatului. De regula, toata vizita se poate incadra intr-o singura convorbire, in timpul careia se tasteaza din cand in cand codurile exponatelor, urmate de rularea inregistrarilor audio.Alte muzee, cum este Muzeul de Arta Moderna din San Francisco, au gasit metode diferite de a-i atrage pe fanii tehnologiei, dand posibilitatea vizitatorilor sa descarce fisiere audio, de pe site-ul muzeului, pe care le pot asculta pe iPod sau pe playere audio portabile in timp ce privesc exponatele. Este adevarat insa ca simplul acces la solutii tehnologice moderne nu garanteaza calitatea informatiilor oferite.”Doar pentru ca poti sa asculti descrieri pe telefon despre fiecare piesa dintr-o expozitie, nu inseamna neaparat ca acele mesaje sunt nemaipomenite”, a spus Peter Samis, consultant educational al muzeului din San Francisco. “Muzeele sunt relativ novice in privinta acestui serviciu si nu au experienta in producerea acestui tip de continut”, a mai adaugat Samis.Totusi, se pare ca ghidurile interactive au schimbat modul in care unii vizitatori “consuma” arta.TURUL AUDIOCompania???orase acoperiteTalking Street???New York, Boston, WashingtonSoundwalk???Paris, orase din IndiaJjourneys???orase din ItaliaPodGuides???orase din Belgia si Marea Britanie
Category: New Media
Informații de actualitate din afacerile în domeniul media – despre facebook, google, afaceri pe internet și alte lucruri utile
-
Razboiul DVD-urilor
Inceputa in urma cu peste 30 de ani, rivalitatea dintre Sony si Toshiba va duce invariabil la dezvoltarea unui standard superior in industria de home entertainment, bazata in momentul de fata pe sisteme de stocare de date clasice, precum CD-urile sau DVD-urile. Sony a dezvoltat conceptul Blu-ray impreuna cu Sanyo Electronic si NEC, in timp ce Toshiba incearca sa castige suprematia pe piata cu formatul HD DVD (High Definition DVD) alaturi de Matsushita Electric Industrial, proprietarul companiei Panasonic.In cazul in care lupta ar fi castigata de conceptul dezvoltat de Toshiba, Sony nu ar suferi prima infrangere in razboiul sistemelor de stocare de date. Primul episod s-a desfasurat in anii ?80, cand Sony oferea ca alternativa la casetele video VHS formatul Beta, care promitea utilizatorilor o calitate mai buna a imaginii, comparativ cu durata mai lunga a casetelor VHS. Acest format a triumfat in cele din urma deoarece clientii s-au dovedit mai greu de impresionat de performantele oferite de produsele Sony, iar pana in 1988 VHS detinea o cota de 98% din piata mondiala a playerelor video.Cu fiecare zi care trece, un compromis intre Sony si Toshiba pare tot mai greu de atins. Discutiile intre reprezentantii celor doua tabere rivale se pare ca au ajuns intr-un punct fara iesire la inceputul acestui an, iar lupta dintre cele doua concepte incompatibile, Blu-ray si HD DVD, se va muta in living-room-ul fiecaruia dintre utilizatori.Capacitati aproape egaleDiferenta dintre formatele celor doi competitori nu este semnificativa din punctul de vedere al capacitatii de stocare. Discurile Blu-ray au o capacitate de cel mult 50 de Gigabytes (GB), in timp ce rivalul HD DVD ofera o capacitate de maxim 45 Gigabytes. Ambele formate ofera un spatiu de stocare mult mai mare decat DVD-urile actuale, care nu depaseste 10 GB. Pe formatul DVD se pot inregistra de aproape 7 ori mai multe informatii decat pe un CD standard.In timp ce Blu-ray este sprijinit de companiile Samsung, Sony, Philips, Dell si Matsushita Electric (care detine Panasonic), rivalul HD DVD este sustinut de Toshiba si NEC. Hewlett-Packard si LG Electronics si-au anuntat intentia de a sprijini ambele formate.Cele doua formate sunt incompatibile intre ele, ceea ce inseamna ca nu se va mai ajunge la o rezolvare similara ca in cazul DVD-ului, pentru ca un player care sa stie sa opereze cu ambele tehnologii necesita mecanisme si lasere de citire diferite, iar investitiile uriase care sunt necesare vor fi recuperate doar printr-un pret foarte ridicat.O piata de 24 de miliarde de dolariFaptul ca nici una dintre cele doua companii nu renunta si nici nu ia in calcul o eventuala infrangere este explicat de cele 24 de miliarde de dolari cheltuiti in intreaga lume pe DVD-uri. Unii analisti sustin chiar ca intens mediatizata lupta dintre cei doi producatori nu este altceva decat o strategie de marketing, potrivit presei internationale.Primele DVD-uri cu filme in format HD de la Toshiba au fost lansate luna trecuta in Statele Unite, iar pretul la care va fi lansat pe piata americana DVD-player-ul care are la baza conceptul Blu-ray al celor de la Sony este de 1.000 de dolari, potrivit CNN, iar lansarea urmeaza sa aiba loc in luna iulie a acestui an. ?Nivelul preturilor va fi destul de ridicat in prima faza si va fi nevoie de timp pentru a cobori costul componentelor?, a declarat Steve Glasgow, presedintele si directorul executiv al diviziei de electronice cu vanzari anuale de 11 miliarde de dolari a Sony, citat de Reuters. Acesta apreciaza ca disputa Blu-ray – HD DVD va fi transata intr-o perioada de cel mult 24 de luni de la lansarea initiala pe piata. Glasgow nu exclude insa si formarea unui nou concept care sa inglobeze ambele formate. Clientul trebuie obisnuitCartea pe care mizeaza Sony in razboiul cu rivalii de la Toshiba este consola de jocuri video PlayStation 3 cu Blu-ray incorporat, care urmeaza sa fie lansata spre sfarsitul acestui an. Lansarea a fost amanata de mai multe ori, motivul intarzierii fiind explicat de oficialii Sony prin faptul ca gigantul japonez a intampinat probleme in dezvoltarea standardului de stocare a datelor in format Blu-ray. Ideea celor de la Sony este destul de simpla – obisnuiesti milioane de clienti cu noul format de disc si iti creezi o baza destul de larga de clienti. Sony a anuntat deja lansarea consolei PlayStation 3 pentru sfarsitul acestui an, in luna noiembrie – analistii si consumatorii fiind insa luati prin surprindere de pretul de vanzare al PS3, cu aproximativ 200 de dolari sau euro mai mult, in functie de regiunea unde se comercializeaza, decat rivala Xbox 360 a americanilor de la Microsoft.Laptop care citeste HD DVDToshiba a lansat insa, in luna martie a acestui an, primul laptop dotat cu unitate de citire a discurilor de tip HD DVD. Ca si in cazul consolei PS3, pretul poate fi considerat oarecum prohibitiv – intre 3 si 4.000 de dolari pe piata americana.Stramosul CD-ului modern – Laserdisc-ul – a fost dezvoltat de compania Philips in anul 1969. Zece ani mai tarziu, parteneriatul Philips – Sony avea sa aduca lumii formatul cel mai apropiat de conceptul CD-ului zilelor noastre. Companiile s-au aliat din nou la inceputul anilor ?90, cand au dezvoltat un disc de densitate ridicata denumit Multimedia Compact Disc (MMCD), dar acest format a fost in cele din urma abandonat in favoarea produsului similar lansat de Toshiba – Super Density Disc (SD), care era sustinut la vremea respectiva de principalii competitori din industrie, Hitachi, Matsushita, Mitsubishi, Pioneer sau Time Warner.Cele doua tabere au ajuns in cele din urma la o intelegere, ajutate de presedintele IBM din acea perioada, Lou Gerstner. Noul format unanim acceptat se numea DVD, iar Toshiba a preluat suprematia in topul producatorilor in perioada 1995-1996. Sony si Philips, care nu au beneficiat cat si-ar fi dorit de pe urma lansarii in productia de masa a noului format, au initiat cercetarile pentru un concept nou, bazat pe un produs pe care Sony incerca sa il definitiveze in paralel de multa vreme. Conceptul avea sa devina in cele din urma discul Blu-Ray. Denumirea Blu-ray provine de la culoarea fasciculului laser utilizat pentru citirea discului. Istoria se repeta si in industria IT, iar dupa 35 de ani de evolutie a sistemelor de stocare optica, piata este disputata din nou de aceleasi doua companii, Toshiba si Sony.In mintea copiilor SONY PLAYSTATION 3lansarea – planificata pentru noiembrie 2006pretul – aproape 500 de eurocapacitatea de stocare – 60 GBplanul de vanzari – 8 milioane console pana in martie 2007competitor direct – Xbox de la Microsoft, lansata in noiembrie 2005Inclestarea fanilorStudiouri care sustin cele doua formate de stocare de dateBLU-RAY20th Century FoxBuena Vista Home EntertainmentElectronic ArtsMGM StudiosParamount PicturesSony Pictures EntertainmentThe Walt Disney CompanyVivendi Universal GamesWarner Bros.HD DVDBuena Vista Home EntertainmentNew Line CinemaParamount PicturesThe Walt Disney CompanyUniversal StudiosWarner Bros.WII vine tare din urmaConsola Nintendo Wii, care va fi lansata anul acesta, va fi un competitor atat pentru PS3, cat si pentru Xbox. Spre deosebire de consolele concurente de la Microsoft si Sony, Wii nu dispune de un hard disk, dar, in schimb, va avea un card reader inclus care va permite instalarea unei cantitati mai mari de memorie, potrivit presei internationale.Console de 10 mld. dolariVanzarile de console, software si echipamente dedicate jocurilor din Statele Unite au totalizat 10,4 mld. dolari in 2004, dar industria jocurilor video a generat un impact economic suplimentar de 7,7 mld. dolari asupra economiei americane prin cei peste 150.000 de angajati din domeniu, potrivit Entertainment Software Association.
-
Prime Time mobil
Unii le prefera in confortul banchetei din spate a masinii, in drumul spre birou dimineata, altii le vor in timpul pauzei de pranz. Serviciile de televiziune pe telefonul mobil au inceput sa prinda si pe piata romaneasca, iar toti marii furnizori de servicii de telefonie si continut multimedia fac adevarate demonstratii de forta pentru a prinde valul TV-ului ?la purtator?. Piata este data de cele aproape jumatate de milion de terminale mobile din Romania care pot accesa serviciile de televiziune pe mobil. O estimare oficiala a principalilor furnizori de astfel de servicii de pe piata romaneasca, Orange si Vodafone, nu a fost facuta inca, dar valoarea pietei de servicii de continut media pe telefonul mobil, in care sunt incluse si programele TV, poate depasi 10 milioane de euro anul acesta, la un consum mediu lunar de 2-3 euro pentru fiecare telefon care suporta astfel de servicii, potrivit analistilor din piata. Din cei peste 11 milioane de utilizatori romani de servicii de telefonie mobila, aproape 400.000 detin telefoane mobile care pot fi folosite pentru o mica ?gustare video?. Aceste telefoane suporta servicii de televiziune pe mobil, o parte dintre ele – pana in 150.000 – fiind dotate cu tehnologia 3G, iar restul cu GPRS sau EDGE. Daca atunci cand au fost lansate serviciile de televiziune pe mobil, putini oameni auzisera de asa ceva si chiar si mai putini stiau sa il acceseze, in 2005 traficul a crescut sustinut, de aproape opt ori in cazul Orange, de exemplu. Cine sunt clientii?Cele mai urmarite emisiuni difuzate pe telefoanele mobile din Romania par a fi cele de dupa ora 6, cand se inregistreaza cel mai mare trafic pe serviciile de mobile TV. In ochii unui om de business, televiziunea pe mobil ramane in sfera mottoului de zi cu zi – ?timpul inseamna bani?. La TV pe mobil se uita cine are timp, scopul fiind mai degraba informarea decat divertismentul.Pentru Antonio Eram, director al companiei Netopia, furnizoare si distribuitoare de aplicatii software pentru telefonul mobil, ?mobile TV este un moft?, ceva fara de care poate trai, dar care totusi il tine la curent cu toate evenimentele importante de peste zi.?De obicei nu am timp sa ma uit, dar cate zece minute de 2-3 ori pe saptamana fac loc in programul meu si unei emisiuni de televiziune pe mobil?, spune Eram. ?Culmea este ca acele cateva minute le gasesc intotdeauna atunci cand sunt la volan prins in trafic, cu toate ca stiu ca nu ar trebui sa-mi distrag atentia atunci, ori pe la vreo conferinta de presa care devine usor plictisitoare?, povesteste el.O piata de 27 miliarde de euroIn prezent, peste 40 de operatori de telefonie mobila din lume ofera in portofoliul lor si serviciul de televiziune pe mobil. Pionierii tehnologiei au fost, ca in multe alte cazuri, asiaticii. Insa, intre timp, ?mobile TV? a inceput sa ?prinda? in toata lumea.Serviciile de televiziune pe mobil se bazeaza pe comportamentul deja format al utilizatorilor de telefoane mobile. Mai exact, este vorba de obisnuinta de a utiliza telefonul in intervale de timp scurte, preferand in acelasi timp consumul de continut on-demand (la cerere). Nu trebuie uitat insa ca transmisia pe mobil nu poate fi identica cu cea de pe televizor din cauza limitarilor inerente ale acestui nou canal media, cum sunt dimensiunile mici ale ecranului sau durata de viata a bateriei.VODAFONElansare – iunie 2005oferta – Realitatea TV – se va diversifica dupa introducerea Vodafone Live in cursul anului. tarifarea – in functie de traficul de date, unul dintre cele mai avantajoase abonamente fiind cel de 3 dolari/luna, in care intra un trafic de 100 MB. Costul suplimentar, dupa consumarea celor 100 MB este de 30 centi/MB.retea – circa 150.000 de telefoane 3G. numarul de accesari zilnice – aproape 1.000.durata medie de utilizare – 3 minute pe zi.ORANGElansare – octombrie 2004oferta – posturi romanesti: ProTV International, N24, Minimax, Realitatea, Antena 3, National TV, Favorit TV si Senso si internationale: BBC World, TV5, Fashion TV si posturile pentru adulti Playboy si Blue.tarifarea – ?la bucata?, fiecare accesare a unui post fiind taxata cu 20 de centi, indiferent de durata de vizionare, sau pe baza de abonament – 1 dolar pe zi sau 4 dolari pe luna cu acces nelimitat.retea – 250.000 de utilizatori de telefoane mobile compatibile EDGE sau GPRS. durata medie de utilizare – 2 minute pe zi.Multimedia pe mobilGigantul media News Corp., detinut de magnatul Rupert Murdoch, a lansat recent un magazin virtual de continut multimedia si divertisment destinat telefoanelor mobile – Mobizzo, dar si un studio de productie de continut exclusiv pentru telefoanele mobile. Miscarea companiei face parte din trendul amplu de concentrare a furnizorilor de continut media catre echipamentele pentru telefoanele mobile, dat fiind faptul ca in urmatorii 5 ani numarul estimat de utilizatori de mobile va ajunge la 4 miliarde.
-
Mac-ul troian
Industria tehnologiei este una dintre cele mai fair-play cu putinta. Nu pentru ca managerii ar fi toti niste gentlemeni desavarsiti, ci pentru ca, mai mult decat in alte domenii, democratia utilizatorilor este singurul lucru care conteaza. Astfel a fost posibil ca razboiul crancen intre Yahoo!, Google si MSN pentru utilizatori sa aiba reguli clare: fiecare dintre cei trei ofera, pe propria pagina de start, posibilitatea ca internautii sa acceseze si sa personalizeze continutul web oferit de rivali. Dupa un rationament asemanator s-a condus si Steve Jobs, CEO al Apple, cand a decis, recent, sa deschida o ?portita? de intrare in universul Apple pentru rivalul de moarte Microsoft. Daca decizia nu se va intoarce impotriva sa precum un bumerang prin scaderea bazei de clienti fideli Apple, mutarea lui Jobs ii poate aduce acestuia cate 2 miliarde de dolari pentru fiecare punct procentual castigat pe piata computerelor. Daca instaleaza pe Mac un software special, utilizatorii companiei vor putea rula pe computer nu numai sistemul de operare Mac OS, ci si Windows XP. E adevarat ca pe Internetul underground se puteau gasi si pana acum unele softuri pirat care permiteau instalarea de aplicatii Windows pe Mac, insa acestea nu erau foarte stabile. Acum a devenit oficial. Fanii Apple, foarte mandri ca pot supravietui – si inca foarte bine – fara sa puna mana pe nici un produs al Microsoft, fie el Windows, Office sau alta aplicatie software, au acum de-a face cu un ?cal troian? in mijlocul lor. Soft-ul se numeste BootCamp si poate fi deja descarcat de pe site-ul Apple, cu toate ca este inca in versiunea de testare Beta. Dar de ce au utilizatorii Apple de-a face cu ceea ce multi ar numi ?o blasfemie?? Jobs a reusit de minune sa-si fidelizeze publicul, dar are o mare problema: comunitatea, desi solida, nu este deloc mare. Cota de piata a sistemului de operare Mac (si implicit a computerelor fabricate de Apple) este undeva la 4-5% pe piata mondiala.Oferind sistemul de operare Windows pe computerele Apple, Jobs spera sa convinga o parte dintre cei care deja ruleaza Windows pe PC-ul personal (peste 90% din totalul detinatorilor de computere) sa achizitioneze un Mac. Si bursa a reactionat favorabil la ideea lui Jobs, actiunile companiei crescand imediat dupa anunt cu circa sapte procente. Insa oare cu cate procente a scazut ?bursa? fidelitatii fanilor Apple?PRO1. Apple ar putea castiga utilizatori din baza actuala de clienti ai sistemului de operare Windows al Microsoft. 2. Seful Apple spera ca noii utilizatori sa descopere sistemul de operare Mac OS X, pe care sa-l aleaga in final in dauna Windows.3. Fiecare procent de cota de piata castigat de Apple pe piata producatorilor de PC-uri inseamna un plus de 2 miliarde de dolari la venituri.4. Anuntul ?portarii? Windows pe Mac a provocat cresterea actiunilor Apple cu 7% la bursa americana.CONTRA1. Microsoft este traditional cel mai mare dusman al Apple, dupa ce Bill Gates a ?imprumutat? designul lui Mac OS atunci cand a adus Windows pentru prima data pe piata. 2. Fanii Apple – majoritatea utilizatorilor, asemanati de presa internationala cu o ?secta? – se vor simti jigniti de intentia companiei de a vinde computere celor care folosesc Windows. CE NE TREBUIE1. Versiunea Mac OS X Tiger v10.4.62. 10 GB de spatiu liber pe hard3. Un computer Mac cu procesor Intel4. Cel mai recent update de Firmware5. Un CD blank pe care sa copiati driverele pentru Windows6. Un kit de instalare al Windows XP 7. Soft-ul special produs de Apple pentru aceasta operatiune (BootCamp, se poate descarca de pe www.apple.com)UN MAC OS PE PC?Oare putem vedea in viitorul apropiat si sistemele de operare Apple instalate pe un PC? Oficial, nu exista nici un anunt in acest sens. Totusi, pe piata ?underground? exista unele software-uri care, odata instalate pe PC-uri, permit rularea in paralel a sistemului Mac OS al Apple.