Category: Special

  • Saduokhas Meraliyev, Rompetrol: Am fost impresionat de oamenii de aici (VIDEO)

    “Acum consideram ca poate fi o platforma (n. red. Petromidia)
    pentru training pentru inginerii nostri din Kazahstan, deja am
    conceput un program de dezvoltare si am adus un prim grup de
    angajati pentru pregatire deoarece consider ca ar fi pacat sa nu
    folosim acest tip de experienta”, a spus Meraliyev in cadrul
    evenimentului MEET THE CEO, organizat lunar de catre BUSINESS
    Magazin.

    ——–

    “MEET THE CEO” reprezinta un eveniment in cadru restrans, care
    faciliteaza participantilor dialogul cu cei mai importanti manageri
    de pe piata romaneasca. Pentru a afla invitatii editiei din luna
    iunie si pentru detalii despre proiectul “MEET THE CEO”, accesati
    www.businessmagazin.ro sau apelati numarul de telefon
    0318.256.293.

  • BM: cine sunt tinerii manageri care vor reporni economia

    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.

    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).
    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.
    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei din
    acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.
    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.
    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.
    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si RBS
    Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale.
    Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de dimensiuni mari
    in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special “Think BIG”.
    Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai mare siloz
    de clincher (produs intermediar la fabricarea cimentului) din
    lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • Cei mai buni tineri manageri din Romania (GALERIE FOTO)


    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.


    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).

    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.


    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei
    din acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.

    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.

    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.

    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si
    RBS Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale. Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de
    dimensiuni mari in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special
    “Think BIG”. Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai
    mare siloz de clincher (produs intermediar la fabricarea
    cimentului) din lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • Japonia: Lectii pentru functionarii publici

    In incercarea de a recastiga controlul asupra datoriei publice,
    Japonia a luat o decizie surprinzatoare: birocratii sunt obligati
    sa isi apere bugetele in audieri publice si sa renunte la
    cheltuielile inutile. Audierile, transmise live pe internet, sunt
    parte a incercarilor guvernului instalat in urma cu opt luni si
    condus de premierul Yukio Hatoyama de a reduce datoria tarii,
    ajunsa deja la dublul unui PIB al Japoniei de 5.000 de miliarde de
    dolari, dupa ani de cheltuieli nesabuite. Criza datoriei Greciei,
    care a panicat investitorii si a fortat Europa sa inchege cu FMI un
    pachet de salvare financiara de 750 de miliarde de dolari, a
    alimentat temeri similare la Tokio ca, daca nu sunt ingradite
    cheltuielile, Japonia s-ar putea afla in epicentrul urmatoarei
    crize financiare globale.

    Hatoyama si Partidul Democrat aflat la guvernare incearca si ei
    sa preia controlul economiei japoneze de la puternica birocratie a
    tarii.

    “Vrem ca platitorii de taxe sa vada exact cum sunt cheltuiti
    banii din impozitele lor”, spune Yukio Edano, ministrul responsabil
    cu reforma administrativa. “Apoi vom face schimbari majore.” Tinta
    celor mai recente audieri, incepute la 23 aprilie, este reteaua
    cvasi-guvernamentala de agentii si corporatii publice care consuma
    circa 36 de miliarde de dolari anual, dar lucreaza la adapost de
    privirile publicului. Criticii au afirmat de multa vreme ca aceste
    organizatii, dintre care multe ofera functii executive oficialilor
    retrasi din administratie, sunt un exemplu perfect de cheltuire
    fara rost a banului public, dintre cele ce au adus datoria publica
    a Japoniei la cote periculoase.

    Marturiile zilnice ale birocratilor cu capete plecate, carora
    presa locala le ofera spatii generoase, le-au oferit japonezilor
    prima ocazie de a vedea in detaliu cum le cheltuieste statul banii.
    Pana acum, oamenii erau doar martori neincrezatori ai absurditatii
    unor cheltuieli facute de guvern.

    Spre exemplu, la o audiere publica din 27 aprilie s-a aflat ca
    Organizatia Nationala pentru Agricultura si Cercetare Alimentara,
    organism finantat de guvern, a cheltuit anul trecut 130 de milioane
    de yeni (1,4 milioane de dolari) pe un cinematograf 3D folosit
    pentru a proiecta imagini din viata rurala.

    Cinematograful, care difuzeaza si inregistrari cu bazaituri de
    insecte sau clipocitul lacurilor, este inchis pentru public si este
    folosit pentru a studia cum reactioneaza creierul uman la diferite
    tipuri de peisaje, a explicat Takami Komae, seful departamentului
    tehnic al organizatiei sus-amintite. Datele colectate vor fi
    folosite pentru a ajuta zonele rurale sa gaseasca modalitati de a
    atrage mai multi turisti, a declarat el la audiere.

  • Ce stie sa faca un iPad

    Eu n-am avut ocazia sa testez iPadul in timpul unei vacante, dar
    dupa doua saptamani de testare intr-o vacanta virtuala – o
    incursiune pe mai multe continente, prin padure, plaja si zona
    urbana, toate fara a ma da jos de pe canapea – iata verdictul meu:
    daca aveti circa 500-700 de dolari de cheltuit pentru asa ceva,
    plus inca 100 de dolari pentru niste aplicatii grozave, merita sa
    incercati.

    Si acum avertismentul. Veti adora iPadul cand sunteti in tranzit
    sau in camera de hotel. O sa-l puteti folosi mult mai putin cand
    mergeti spre plaja sau vizitati pe jos un oras ori luati cina. Dar
    mai multe despre slabiciunile sale – putin mai tarziu.

    Ca sa numesc doar cateva dintre avantajele sale ca tovaras de
    calatorie: este o biblioteca portabila si gratuita, un procesor de
    text, browser de internet, translator, ghid, meteorolog si agent de
    turism, ca sa nu mai zic de o distractie asigurata in timpul unui
    zbor lung.



    Si da, puteti sa spuneti acelasi lucru despre umilul laptop pe
    care-l aveti deja, dar e foarte probabil ca acesta sa cantareasca
    mai mult decat cele 680 de grame ale iPadului.

    Asa cum stiu cei mai multi, prima versiune a iPad se conecteaza
    la internet doar prin intermediul unei conexiuni wireless. Apple a
    lansat abia la sfarsitul lunii trecute o noua versiune 3G a iPad,
    disponibila de la 629 de dolari. Calatorii seriosi, ale caror
    voiaje nu graviteaza in jurul hotelurilor cu conexiune Wi-Fi
    gratuita, probabil ca au asteptat asta, pentru ca folosirea
    aplicatiilor personalizate ale iPad din propria masina nu este
    posibila fara o conexiune mobila.

    Alte caracteristici includ faptul ca dispozitivul nu are o
    camera foto-video, astfel ca in timp ce calatorii il pot folosi sa
    faca apeluri ieftine prin intermediul Skype sau al altor servicii
    similare, convorbirile video nu sunt posibile.

    Iar turistii in scop de afaceri n-ar trebui inca sa renunte cu
    totul la laptopuri. Apple vinde aplicatii pentru iPad la 10 dolari
    pentru procesare de text (Notes), grafice (Numbers) si prezentari
    (Keynote), printre altele, dar unii utilizatori s-au plans ca
    aceste aplicatii inca nu sunt compatibile cu softul Microsoft
    Office. Un alt chin e si sa scrii pe tastatura de pe ecranul
    iPad.

  • Vorbiti franceza?

    Eric Zemmour, un tip subtirel, brunet, energic, se impiedica in
    propriile cuvinte – atat de repede ii ieseau pe gura. Se framanta
    cu o ceasca de cafea pe jumatate goala in mana, aproape de
    birourile cotidianului Le Figaro unde inca lucreaza, in ciuda
    faptului ca detractorii sai au incercat sa-i determine plecarea
    dupa cele mai recente afirmatii corozive facute la o emisiune de
    televiziune despre francezii de culoare si arabi. Isi prezenta cea
    mai recenta carte, “Melancolia franceza”, care a urcat in varful
    topurilor celor mai vandute volume la Paris.

    “Sfarsitul puterii politice franceze a adus sfarsitul Frantei”,
    spune Zemmour. “Acum pana si elita s-a dat batuta. Nu le mai pasa.
    Toti vorbesc engleza. Iar clasa muncitoare – nu vorbesc doar despre
    imigranti – nu da nici ea doi bani pe pastrarea integritatii
    limbii.”

    Zemmour este un binecunoscut atatator al maniei publicului. In
    opinia sa, Franta – din cauza imigratiei si a influentelor din
    exterior – a pierdut legatura cu eroicele radacini ale antichitatii
    romane, cu gloria sa nationala, cu cultura sa istorica, la
    fundamentul careia se gaseste limba franceza. Multi il considera un
    extremist, dar nu e singurul care gandeste asa. Presedintele
    francez Nicolas Sarkozy a semanat cu Zemmour cand s-a plans recent
    de “snobismul” diplomatilor francezi care “sunt bucurosi sa
    vorbeasca in engleza”, si nu in franceza, limba care este “sub
    asediu”.

    “Apararea limbii noastre, a valorilor pe care ea le reprezinta
    este o batalie pentru diversitatea culturala in lume”, a spus
    Sarkozy. Prilejul discursului a fost a 40-a aniversare a
    Organizatiei Internationale a Francofoniei, care celebreaza limba
    lui Voltaire in lumea intreaga. Sarkozy considera ca problema nu
    este engleza insasi, ci “cultura prêt-à-porter, uniforma,
    monolingvismul”, atribute prin care fireste ca se referea tot la
    engleza. Discutia mai larga despre un declin al valorilor
    traditionale a atins coarda sensibila a electoratului
    conservator.

    Problema este acuta din cauza relatiei speciale, de proprietate,
    desi nu intrutotul realista a Frantei cu franceza. Limba este acum
    vorbita cel mai mult de straini, peste 50% dintre ei africani.
    Vorbitorii sunt cel mai probabil haitieni si canadieni, algerieni
    si senegalezi, imigranti din Africa si Asia de Sud-Est sau din
    Caraibe care s-au stabilit in Franta, aducand cu ei propriile
    culturi.

  • “Imigrantii nu fac decat sa ceara, sa ceara si sa tot ceara”

    Mick W., 20 de ani, un mecanic care nu a dorit sa-si dea numele
    pentru ca este angajatul municipalitatii, spune ca familia lui a
    asteptat un deceniu pentru un spatiu de locuit decent, in vreme ce
    imigrantii cu familii numeroase le-au tot luat-o inainte.

    “Nu ma deranjeaza cei care vin si se si angajeaza”, spune el, “dar
    restul nu fac decat sa ceara, sa ceara si sa tot ceara”. Cat despre
    BNP, “nu-i vad in stare sa conduca tara, dar eu sprijin ce sustin
    ei”.
    BNP spune ca sustine multe lucruri, dar cel mai important dintre
    ele este o credinta implacabila ca Marea Britanie apartine
    britanicilor albi, indigeni.

    Citeste mai multe in
    “Ce are de gand Marea Britanie sa faca cu imigrantii”

  • To whom it may concern: Ce are de gand Marea Britanie sa faca cu imigrantii

    Putini exponenti ai clasei muncitoare din suburbia londoneza
    Barking par dispusi sa-si asume vreun entuziasm pentru Partidul
    National Britanic (BNP), de extrema-dreapta, antiimigrationist. Dar
    dupa ce treci de cuvintele de salut in orice conversatie,
    sentimentele lor se revarsa.

    “Eu nu-s rasist, dar parca prea multi straini sunt lasati sa
    vina aici”, se plange Bill Greed, 66 de ani. “Toti vin si cer
    beneficii sociale. O mare parte dintre copiii din scoli nici nu
    vorbesc engleza. Sunt atat de multi imigranti ilegali ca nici macar
    guvernul nu-i poate gasi pe toti.” Cat despre BNP, “eu sunt de
    acord cu ce spun ei, nu sunt de acord cu propunerile lor”, adauga
    Greed.

    Odinioara, Barking si Dagenham erau bastioane ale clasei
    muncitoare albe, 40.000 dintre locuitori fiind angajati la o uriasa
    uzina Ford. Acum, 35% dintre locuitori provin din minoritatile
    etnice, in crestere de la doar 5% in urma cu zece ani. Uzina Ford a
    lasat locul unei fabrici de motoare diesel, cu doar o zecime din
    angajatii de odinioara. Somajul a ajuns la 8%.

    Cu o sustinere minima pentru conservatori sau pentru
    liberal-democrati, in aceasta zona lupta se duce intre nepopularii
    laburisti aflati la putere si un tot mai viguros BNP care
    capitalizeaza electoral pe seama slabiciunilor rivalului si a temei
    imigratiei.

    Afluxul de straini a pus o presiune serioasa asupra sectorului
    de servicii in Marea Britanie, ca si asupra pietei imobiliare. Mick
    W., 20 de ani, un mecanic care nu a dorit sa-si dea numele pentru
    ca este angajatul municipalitatii, spune ca familia lui a asteptat
    un deceniu pentru un spatiu de locuit decent, in vreme ce
    imigrantii cu familii numeroase le-au tot luat-o inainte.

    “Nu ma deranjeaza cei care vin si se si angajeaza”, spune el,
    “dar restul nu fac decat sa ceara, sa ceara si sa tot ceara”. Cat
    despre BNP, “nu-i vad in stare sa conduca tara, dar eu sprijin ce
    sustin ei”.

    BNP spune ca sustine multe lucruri, dar cel mai important dintre
    ele este o credinta implacabila ca Marea Britanie apartine
    britanicilor albi, indigeni. Partidul a avut o prevedere in statut
    conform careia numai cei din rasa alba pot deveni membri, prevedere
    invalidata abia in martie de un judecator. Partidul se pronunta
    pentru stoparea imediata a imigratiei si repatrierea celor cu
    ascendenta ne-britanica.

  • FOTOREPORTAJ: Drumul gunoiului colectat selectiv, de la tomberon la fabricile de prelucrare

    Eco-Rom Ambalaje si URBAN SA, in parteneriat cu Primaria
    Sectorului 6, au lansat joi un model de buna practica in colectarea
    selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie.
    Proiectul-pilot, implementat incepand cu luna aprilie in sectorul 6
    al Capitalei, consta in asumarea de catre operatorul de
    salubritate, pentru prima data in Romania, a unor indici de
    performanta si penalitati ce au ca scop cresterea calitatii
    serviciilor de colectare selectiva de la populatie.


    “Sectorul 6 a fost primul din Capitala in care s-a practicat
    acest tip de colectare diferentiata pe tipuri de materiale
    reciclabile. Gratie partenerilor nostri, cu care am demarat
    proiectul in urma cu aproape 4 ani, au fost puse la dispozitia
    locuitorilor peste 300 de containere, si numarul acestora se va
    mari in curand. Ne dorim ca cetatenii sa capete incredere ca
    deseurile reciclabile sunt valorificate si colectarea selectiva pe
    care o fac are rezultate.”, a declarat Dl. Cristian Constantin
    Poteras, Primar, Primaria Sectorului 6.

    Noul acord, propus de Eco-Rom Ambalaje, asumat de URBAN SA si
    sustinut de Primaria Sectorului 6, prevede o serie de proceduri noi
    de organizare si operare, precum: operarea punctelor de colectare
    exclusiv cu ajutorul unor masini cu remorca transparenta (doua
    pentru plastic/metal, respectiv doua pentru hartie/carton), puse la
    dispozitie de Eco-Rom Ambalaje, incepand cu luna aprilie, cu scopul
    cresterii increderii populatiei in sistemul de operare, prin
    asigurarea vizibilitatii materialului colectat; desemnarea de
    personal dedicat exclusiv colectarii selective, dotat de Eco-Rom
    Ambalaje cu echipamente corespunzatoare – salopete personalizate –
    si care are ca scop separarea serviciului de colectare selectiva de
    cel de salubritate; revizuirea amplasarii containerelor de
    colectare selectiva, avand ca obiectiv accesul mai facil al
    cetatenilor la punctele de colectare, prin amplasarea acestora, in
    acord cu Primaria Sectorului 6, in zone dens populate;
    monitorizarea traseului, prin realizarea unui grafic de operare a
    containerelor, separat, in functie de gradul de umplere a acestora;
    asigurarea mentinerii in cele mai bune conditii a logisticii
    (masini de operare, puncte de colectare); mentinerea curateniei la
    punctele de colectare.

  • Grecia depinde acum de Angela Merkel

    “Este absolut clar ca negocierile guvernului grec cu Comisia
    Europeana si FMI trebuie grabite. E vorba de stabilitatea de
    ansamblu a zonei euro si nu vom evita sa ne asumam aceasta
    raspundere”, a declarat Angela Merkel,
    la conferinta de presa comuna cu seful FMI, Dominique Strauss-Kahn.
    “Grecia trebuie sa accepte insa un program ambitios de economii, de
    natura sa restabileasca increderea pietelor”, a adaugat ea.

    Merkel a
    pus la indoiala si justetea ideii de a accepta Grecia in zona euro,
    cu zece ani in urma. “Ne-am confruntat atunci cu problema daca
    Grecia ar trebui sa fie primita in zona euro. Decizia favorabila de
    atunci ar putea sa nu fi fost indeajuns de bine analizata.”

    Dominique Strauss-Kahn, directorul executiv al FMI, a declarat
    la randul lui ca e nevoie de o decizie rapida privind salvarea
    Greciei, dar n-a confirmat zvonurile ca pachetul de asistenta
    financiara FMI/UE s-ar putea ridica la 100-120 de miliarde de euro
    in urmatorii trei ani, asa cum dadusera de inteles unii
    parlamentari germani in cursul zilei de miercuri. Valoarea exacta a
    pachetului de sprijin nu va fi anuntata decat la incheierea
    discutiilor cu autoritatile de la Atena, adica in cursul
    urmatoarelor zile.

    Probabil cea mai realista evaluare a politicii Germaniei fata de
    Grecia a facut-o un analist de la
    Societe Generale
    , care noteaza ca insistenta Berlinului ca
    elenii sa primeasca ajutor numai dupa ce anunta un plan mai ferm de
    reducere a deficitului fiscal este “daunatoare pe termen lung, dar
    sanatoasa”. Cu alte cuvinte, “a imprumuta Grecia fara a-i convinge
    pe investitori ca tara este intr-adevar pe drumul redresarii
    fiscale ar fi o greseala grava, fiindca investitorii ar putea
    conchide ca restructurarea pur si simplu se amana”, scrie
    analistul.

    Problema e de la ce limita incolo rezistenta Germaniei se poate
    transforma intr-un indiciu ca zona euro este lipsita de
    solidaritate fata de Grecia si incapabila sau lipsita de vointa de
    a-si rezolva problemele.

    “Retrogradarea ratingului de credit al Greciei la statutul
    de ‘junk’ este un rezultat al politicii de tergiversare duse de
    Angela Merkel. Din ianuarie, acum cinci luni, eurozona cauta in van
    o linie conducatoare de la Germania. Dar in tot acest timp, Merkel
    a decis sa puna politica locala inainte de solidaritatea
    internationala”, a declarat
    Poul Nyrup Rasmussen
    , presedintele Partidului Socialistilor
    Europeni.

    Aluzia lui Rasmussen este clara la viitoarele alegeri din
    Germania: cancelarul Merkel este acum in campanie electorala pentru
    alegerile din 9 mai, unde crestin-democratii ei nu au nici un motiv
    sa vrea sa piarda, iar Angela Merkel este deja criticata de
    opozanti pentru ca ar fi de fapt dispusa sa cedeze cererilor de la
    Bruxelles si Atena si ca rezistenta ei ar fi doar de fatada. Daca
    ar fi sa contribuie la pachetul de asistenta de 45 de miliarde de
    euro pentru Grecia, Grecia ar trebui sa aloce in acest an 8,4
    miliarde de euro.

    Intre timp, euro a scazut din nou in primele tranzactii pe piata
    americana, ajungand la minimul ultimului an, 1,3114 dolari/euro,
    dupa ce Standard&Poor’s a retrogradat ratingul
    suveran al Spaniei
    . Este a treia tara in doua zile care sufera
    retrogradari de rating suveran, dupa Portugalia si Grecia, iar
    aceasta din urma a ajuns ca obligatiunile sale sa fie incadrate la
    categoria “junk”, ceea ce le exclude complet din calcul pentru o
    larga categorie de investitori.

    Intr-o analiza publicata miercuri, Danske Bank apreciaza ca si
    daca FMI si-ar creste participarea la un pachet de asistenta
    financiara pentru Grecia de la 15 la 25 de miliarde de euro (UE
    urmand sa contribuie cu 30 de miliarde), e posibil ca nici aceasta
    sa nu fie suficient pentru a stopa contagiunea crizei grecesti, din
    moment ce investitorii sunt “deja speriati de Portugalia si Spania;
    exista un risc ca si Italia sa fie afectata, ceea ce ar fi foarte
    grav”. Analistii Danske Bank considera ca pentru recastigarea
    increderii, a carei pierdere a facut in ultimele zile ca pietele de
    obligatiuni ale tarilor cu risc din zona euro (PIIGS – Portugalia,
    Irlanda, Italia, Grecia si Spania) sa devina nefunctionale, va fi
    nevoie de doua elemente – o decizie ferma din partea tripletei
    FMI-UE-Banca Centrala Europeana de a ajuta financiar Grecia si
    semne clare ca guvernele din tarile vulnerabile (PIIGS) inteleg
    gravitatea situatiei si iau masuri de austeritate fiscala.

    In privinta primei conditii, analistii Danske se arata sceptici,
    din cauza dificultatii de luare a deciziilor la varful UE, dar si a
    limitarilor din tratatele Uniunii privind sustinerea de la centru a
    tarilor zonei euro. Exista discutii ca Banca Centrala Europeana sa
    cumpere obligatiuni guvernamentale ale tarilor cu probleme; desi
    aceasta optiune este interzisa in conditii normale, in conditii de
    risc sistemic ar exista insa posibilitatea ca BCE sa cumpere o gama
    larga de active, in cadrul operatiunilor de piata libera la care
    are dreptul.

    In privinta celei de-a doua,
    Nouriel Roubini
    , economistul american devenit celebru ca unul
    care a prezis criza financiara din 2009, sustine ca nu exista nici
    o posibilitate ca Grecia sa aplice o reducere de 10% a
    cheltuielilor, de care ar avea nevoie ca sa opreasca escaladarea
    costurilor datoriei. “In cateva zile, ar putea ca nici macar sa nu
    mai fie o eurozona de care sa discutam”, sustine el. Daca Grecia ar
    aplica un asemenea program de taiere a cheltuielilor, efectul
    economic ar fi dezastruos, comparabil cu cel din Argentina anului
    2001, unde programul de reducere a cheltuielilor cu 20% negociat cu
    FMI n-a functionat, au urmat proteste sangeroase de strada, demisia
    presedintelui, renuntarea la regimul de curs de schimb fix
    peso-dolar si o devalorizare puternica a monedei. Dupa cum stim,
    desi toti oficialii europeni si greci au exclus posibilitatea, sunt
    inca voci care sustin ca probabil ar fi mai bine pentru Grecia sa
    iasa din zona euro si sa porneasca pe un drum separat, revenind la
    drahma ca moneda nationala.

    Ca fapt divers, sa amintim ca la cea mai mare casa de pariuri
    din Marea Britanie, Ladbrokes, pariorii credeau, miercuri, ca
    riscul ca Grecia sa fie exclusa din zona euro inainte de sfarsitul
    anului 2010 s-a redus la 13/8, de la 7/8 marti. Probabilitatea ca
    Portugalia sa paraseasca zona euro e apreciata insa la 3/1.