Printre acestea se numără Kruger Shalati: Trenul de pe Pod. Aflat în construcţie undeva în Africa de Sud, acesta este un complex de lux amplasat parţial pe podul Selati, peste râul Sabie, în Parcul Naţional Kruger. După cum îi spune şi numele, complexul este de fapt un tren cu 24 de vagoane transformate în camere. Data lansării nu a fost comunicată încă, în contextul în care construcţia a fost oprită din cauza contextului, dar angajaţii au declarat pentru CNN Travel că trenul va deveni operaţional – în scop turistic – până în decembrie anul acesta.
Author: adison
-
După ce astăzi a reintrat în carantină o localitate din ţara noastră, vine anunţul că alte 12 localităţi ar putea intra la rândul lor în carantină
12 localităţi din Argeş, între care Piteştiul, sunt evaluate pentru o eventuală carantină. Decizia urmează să fie luată luni, în funcţie de evoluţia numărului de îmbolnăviri.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Argeş, întrunit miercuri în şedinţă extraordinară, a decis să ia măsuri de prevenire suplimentare, pe fondul creşterii numărului de cazuri de infectări cu noul coronavirus.
Astfel, 12 localităţi din Argeş sunt monitorizate atent, în funcţie de evoluţia numărului de cazuri de îmbolnăviri, urmând să se decidă luni eventuale măsuri de carantinare zonală.
Conducerea CJSU Argeş face apel la argeşeni să respecte măsurile de prevenire (portul măştii în spaţiile închise, igiena mâinilor, păstrarea distanţei fizice) pentru a împiedica răspândirea virusului şi pentru a se evita carantinarea zonală.
CJSU vrea ca administratorii pieţelor agro-alimentare, precum şi operatorii economici având ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul să monitorizeze permanent spaţiile comerciale, în aşa fel încât vănzătorii şi cumpărătorii să respecte regulile: evitarea aglomerării, păstrarea distanţei de 1,5 metri între cetăţeni, purtarea măştii de protecţie şi a mănuşilor de unică folosinţă de către personalul care deserveşte populaţia.
„Se dispune suspendarea tuturor evenimentelor publice de tip târg, bâlci şi alte asemenea, precum şi activitatea de agrement în spaţii de tip piscină, bazin de înot, cu excepţia activităţilor fizice desfăşurate, potrivit legii, de către sportivii de performanţă, în toate localităţile judeţului Argeş, în perioada 23.07. – 09.08.2020, cu posibilitatea de prelungire a duratei în funcţie de evoluţia fenomenului Covid 19. Administratorii societăţilor comerciale care deţin terase a căror activitate a fost redeschisă pe perioada stării de alertă vor proceda la reducerea programului de funcţionare a acestora până la ora 22.00 în cursul săptămânii şi ora 23.00 în zilele de sâmbătă şi duminică, asigurând monitorizarea permanentă a respectării de către personalul de deservire şi de către clienţi a măsurilor de limitare a răspândirii virusului SARS-CoV-2, potrivit legii”, anunţă autorităţile argeşene.
-
Investiţia de 355 mil. lei pentru realizarea centurii ocolitoare a municipiului Sfântu Gheorghe a intrat in linie dreaptă
Proiectul pentru realizarea centurii ocolitoare a municipiului Sfântu Gheorghe, în lungime de 11,5 km, investiţie de 355 mil. lei (peste 73 mil. euro), finanţată din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, a intrat în linie dreaptă, odată cu aprobarea de către Guvern a indicatoriilor tehnico-economici. Până în luna septembrie, Hotărârea de Guvern privind exproprierile ar trebui să fie adoptată, iar tot anul acesta să fie demarată procedura de achiziţie a proiectării şi execuţiei, potrivit reprezentanţilor primăriei Sfântu Gheorghe.
„Este un pic mai laborioasă procedura, dar eu aşa vreau să o demarăm anul acesta, şi să avem contractul de lucrări la începutul anului viitor, ca să putem începe lucrările. Am avut foarte mult ajutor şi din partea autorităţilor locale din Sfântu Gheorghe, care s-au implicat să ne ajute cu avize şi autorizaţii’’, a transmis Carmen Olariu, directorul adjunct investiţii al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Braşov, într-un comunicat de presă. Fiind finanţat din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, proiectul trebuie să fie finalizat până la sfârşitul anului 2023.
Viitoarea centură ocolitoare a municipiului Sfântu Gheorghe ar urma să se desprindă din DN12 înainte de Coşeni, pe partea dreaptă a drumului naţional, continuă până la intersectarea cu DJ103B, prin care se asigură accesul către Ozun, apoi până la intersectarea cu DN13E, prin care se asigură accesul catre Târgu Secuiesc, Covasna şi către Parcul Industrial din Câmpul Frumos. Centura ocolitoare se va finaliza prin întoarcerea în DN12, la ieşirea din Sfântu Gheorghe spre Miercurea Ciuc, după zona Arenei Sepsi.
-
COVID-19. O nouă ţară prelungeşte obligaţia de autoizolarea timp de 14 zile la sosire pentru români
A fost publicată „lista verde“ a ţărilor din care nu se intră în autoizolarea de 14 zile la sosirea în Irlanda.
România nu e pe listă. Nici Marea Britanie nu se află pe „lista verde“ a Irlandei. Dacă aveai în plan să mergi în Irlanda, trebuie să ştii că vei sta în autoizolare 14 zile când vei ajunge acolo. România nu se află pe „lista verde“ publicată de Irlanda.
Nici măcar Marea Britanie nu e pe listă. Şi alte ţări precum Franţa, Spania şi Turcia, au fost, de asemenea, excluse, scrie The Independent. Doar 15 ţări scapă de carantină: Malta, Finlanda, Norvegia, Italia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru, Slovacia, Grecia, Groenlanda, Gibraltar, Monaco şi San Marino.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Declaraţie şoc de la ministrul sănătăţii după explozia de cazuri. ”Am ajuns ciuma Europei”
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a spus, miercuri, că România a ajuns „ciuma Europei” din cauză că românii nu au respectat regulile sau au instigat la nerespectarea lor. Totuşi, el a afirmat că „nu avem perspectiva unei noi stări de urgenţă”.
„În acest moment, nu avem perspectiva unei stări de urgenţă, dar starea de alertă se va menţine atâta timp cât vom reuşi să gestionăm să mergem pe acea pantă descendentă. Nu m-aş putrea gândi cam când ar trebui să vină o stare de urgenţă, m-aş gândi cum am putea face ca toţi dintre noi să ne respectăm partea noastră de treabă.Atâta timp cât avem acele curente negaţioniste, cât avem acea bagatelizare a celor trei, patru luni prin care am trecut împreună şi toată lumea a respectat nişte reguli, este destul de greu. Rămâne ca noi, la nivelul nostru, la Ministerul Sănătăţii, dumneavoastră ca media, să aducem în imagine ce se întâmplă şi care este această faţă adevărată a infecţiei cu coronavirus. Trăim un moment dificil, dar dacă am fi numai noi am spune că suntem subiectivi. Dacă ne uităm în toată Europa şi în toată lumea nu avem cum să mai fim subiectivi. Am ajuns ciuma Europei. Cum am ajuns ciuma Europei? Nerespectând nişte reguli sau instigând să nu respectăm nişte reguli”, a spus Nelu Tătaru, într-o declaraţie de presă, susţinută după ce a vizitat Spitalul din Mureş.
Ministrul Sănătăţii a mai spus că sistemul medical gestionează în acest moment situaţia, „chiar dacă mai transferăm un pacient de la o Terapie Intensivă suprapopulată la altă Terapie Intensivă”.
Miercuri, în România, au fost înregistrate 1.030 cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus.
-
Guvernul Boris Johnson admite că nu va ajunge curând la un acord post-Brexit cu UE -The Telegraph
Guvernul Boris Johnson pare să admită că Marea Britanie nu va ajunge curând la un acord cu Uniunea Europeană privind relaţiile post-Brexit, afirmă surse guvernamentale de la Londra citate de cotidianul The Telegraph.
Potrivit surselor citate, Guvernul de la Londra porneşte de la premisa că nu va ajunge anul acesta la un acord cu Bruxellesul privind relaţiile post-Brexit. Iar, în condiţiile în care tranziţia post-Brexit se încheie pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie ar urma să gestioneze relaţiile comerciale cu Uniunea Europeană începând din 2021 în virtutea reglementărilor generale ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).
La nivel oficial, Guvernul Boris Johnson a comunicat miercuri că se va implica în mod constructiv în negocierile cu UE privind viitoarele relaţii bilaterale, dar nu va ceda din drepturile unui stat independent, potrivit unui purtător de cuvânt guvernamental citat de agenţia Reuters.
Marea Britanie poartă negocieri cu Uniunea Europeană pentru reglementarea relaţiilor bilaterale după expirarea tranziţiei post-Brexit, în ianuarie 2021. Uniunea Europeană a avertizat cetăţenii britanici să se pregătească pentru controale amănunţite la frontierele europene şi pentru alte probleme care ar putea apărea în cazul expirării tranziţiei post-Brexit fără niciun acord. Negociatorul-şef al UE pe tema Brexit, Michel Barnier, a declarat că rămân “divergenţe semnificative” în negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relaţii bilaterale. În acest context, Comisia Europeană a emis un document privind politicile comunitare prin care avertizează asupra “modificărilor ample şi automate” generate de Brexit.
Guvernul Boris Johnson a transmis Uniunii Europene în iunie că se opune prelungirii perioadei de tranziţie post-Brexit, amplificând riscurile unui blocaj în relaţiile bilaterale după 1 ianuarie 2021. Uniunea Europeană şi Marea Britanie au anunţat în ultimele luni că nu au înregistrat progrese majore în negocierile pe tema relaţiilor post-Brexit.
Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană pe 1 februarie. În perioada de tranziţie post-Brexit, care durează până pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie va continua să aplice reglementările Uniunii Europene. Premierul Boris Johnson speră că va finaliza până pe 31 decembrie 2020 negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale. Liderii UE i-au transmis în mod repetat că timpul este foarte scurt. Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană.
Downing Street susţine că vrea condiţii similare cu cele acordate de Uniunea Europeană Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficiali UE au atras atenţia că situaţia este diferită la nivelul standardelor, în contextul proximităţii geografice dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie.
Recent, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru scenariul încheierii fără niciun acord a tranziţiei post-Brexit.
-
Norii negri au apărut în industria auto încă din 2019: Businessul Dacia s-a comprimat în 2019 pentru prima dată în ultimii 7 ani
Cifra de afaceri a Automobile Dacia, cea mai mare companie din România, a scăzut cu 2,1% în 2019 faţă de 2018, la 5,204 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. În acelaşi timp, profitul companiei a scăzut cu 13,5% la 140 mil. euro, dar chiar şi aşa, este al doilea cel mai mare profit înregistra de Dacia în istoria sa. În ceea ce priveşte numărul angajaţilor, acesta a urcat la 14.761 de salariaţi, cu 38 mai mulţi decât în 2018.
Scăderea businessului vine în contextul în care producţia de maţini a Dacia a continuat să urce în 2019, cu 4,2% la aproape 350.000 de unităţi, cel mai înalt volum realizat până acum la Mioveni şi în contextul în care Duster a continuat să accelereze, urcând cu 11% în 2020 la peste 263.000 de maşini.
Pe de altă parte, anul 2019 aducea primele schimbări în industria auto pentru ce ar fi fost 2020, însă planurile companiei au fost schimbate radical – dacă în 2019 se discuta încă de o creştere a capacităţii de producţie la Mioveni, la 406.000 de unităţi, în februarie planurile erau puse pe hold. Iar dacă la începutul anului se discuta despre o stagnare sau o scădere uşoară a pieţei auto europene, pandemia a dus piaţa la o scădere de 20-30%, catastrofală pentru toţi producătorii auto europeni.
-
Statele Unite au achiziţionat în avans 100 de milioane de doze de vaccin anticoronavirus pentru 2 miliarde de dolari
Alex Azar, secretarul Statelor Unite pentru sănătate şi servicii umane a declarat că guvernul federal a încheiat un contract cu gigantul farma Pfizer pentru 100 de milioane de doze de vaccin anticoronavirus, odată ce tratamentul va fi aprobat, scrie Reuters.
„Tocmai am semnat un contract cu liderul global al industriei farmaceutice Pfizer pentru 100 de milioane de doze de vaccin începând cu luna decembrie a acestui an cu opţiunea de achiziţionare a încă 500 de milioane de doze”, a declarat Azar.
Pfizer va furniza dozele dacă produsul va primi aprobare pentru folosire în caz de urgenţă sau licenţă din partea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite.
Luni, guvernul britanic a achiziţionat 90 de milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 printr-o serie de parteneriate cu mai multe companii farmaceutice.
„Însă nu ar trebui să fim neglijenţi sau mult prea optimişti. Vaccinul poate să nu apară niciodată şi, în caz contrar, acesta nu va opri răspândirea virusului, ci mai degrabă va reduce simptomele”, a declarat Kate Bingham, preşedintele grupului operativ pentru dezvoltarea unui vaccin pentru COVID-19 în Regatul Unit.
-
Prima localitate care intră în carantină după ce au fost înregistrate mai multe cazuri de COVID
Prefectura judeţului Giurgiu a anunţat instituirea, de miercuri, a carantinei în localitatea Cartojani din comuna Roata de Jos, unde au fost înregistrate 32 de cazuri de COVID-19 la o populaţie de 3.600 de locuitori.
Potrivit unui comunicat al Prefecturii Giurgiu, carantina în localitatea Cartojani din comuna Roata de Jos se instituie începând de miercuri, de la ora 17.00.
„Măsura a fost instituită luându-se în considerare situaţia epidemiologică din judeţul Giurgiu, comuna Roata de Jos, localitatea Cartojani, generată de coronavirusul SARS-CoV-2, care a dus la înregistrarea unui număr de 32 de persoane infectate cu virusul SARS COV-2 prin transmitere comunitară, la o populaţie de 3.600 de locuitori, riscul epidemiologic fiind de o gravitate maximă, în circumstanţe de nerespectare a măsurilor legale în vigoare”, se arată în comunicat.
Conform dispoziţiilor Prefecturii, în şi din zona de carantină este permisă intrarea, respectiv ieşirea pentru transportul de marfă, a materiilor prime şi resurselor necesare desfăşurării activităţilor economice, precum şi aprovizionării populaţiei pe baza documentelor justificative care să indice scopul şi destinaţia transportului.
De asemenea, este permisă intrarea, respectiv ieşirea persoanelor care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfăşoară activităţi economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, sanitar veterinar, situaţiilor de urgenţă, administraţiei publice locale, asistenţei şi protecţiei sociale, judiciar, serviciilor de utilităţi publice, energetic, agriculturii, alimentaţiei publice, alimentării cu apă. comunicaţiilor şi transporturilor.
„În/din zona de carantină este permisă intrarea, respectiv ieşirea persoanelor care locuiesc în zona de carantină, care desfăşoară activităţi în domeniul apărării, ordinii publice, securităţii naţionale, sanitar, sanitar veterinar, situaţiilor de urgenţă, asistenţei şi protecţiei sociale, serviciilor de utilitate publică, energetic, alimentaţiei publice, alimentării cu apă. comunicaţiilor şi transporturilor, gospodăririi apelor, doar pentru situaţii excepţionale care ţin de menţinerea serviciilor publice operaţionale.
În/din zona de carantină este permisă intrarea, respectiv ieşirea persoanelor care locuiesc în zona de carantină, dar care activează în domeniul agriculturii, pomiculturii, creşterii animalelor şi apiculturii, pe baza documentelor justificative emise şi certificate de autorităţile competente, care să ateste natura activităţii, doar pentru desfăşurarea acestor activităţi. Persoanele mai-sus menţionate vor putea părăsi zona de carantină, fie ca urmare a solicitării angajatorului, fie ca urmare a solicitării persoanelor în cauză cu aprobarea angajatorului, numai după ce obţin aprobarea scrisă a Centrului Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Giurgiu”, se mai arată în comunicat.
-
COMENTARIU Călin Popescu Tăriceanu: Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici nu creşte nimic pe el!
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu afirmă că preşedintele Iohannis a suferit la Bruxelles un eşec de proporţii la negocierea sumelor care vor reveni României prin bugetul multianual şi programul de relansare postpandemie şi atrage atenţia asupra clauzelor periculoase care vin la pachet cu “acordul istoric” din Consiliul European.
Călin Popescu Tăriceanu spune că una dintre clauzele periculoase ale acordului de la Bruxelles creează condiţile ca o parte din banii daţi de UE să se întoarcă sub forma unor contracte grase, către companiile ţărilor de care depinde aprobarea proiectelor depuse de fiecare stat-membru. De asemenea, fostul premier atrage atenţia asupra jocului practicat de aşa numitele state frugale care au obţinut în final, doar pentru ele, reduceri importante la contribuţiile pentru UE. Nu în ultimul rând, Călin Popescu Tăriceanu remarcă lipsa de implicare a preşedintelui Iohannis pentru a obţine alocări suplimentare, bani care ar fi ajutat zonele sărace ale României, sectorul agricol sau ar fi creat noi locuri de muncă.
Prezentăm integral textul scris de Călin Popescu Tăriceanu:
„În speranţa că s-au evaporat aburii şampaniilor băute la Cotroceni, vă invit să stăm cu picioarele în apă rece şi să analizăm ce ştim, până astăzi, despre “rezultatele istorice” ale alocării banilor europeni.
Ca o primă remarca m-aş opri la strategia “marelui licurici” pe care văd că dl. Iohannis a preluat-o din mers de la predecesorul său. Ideea de a nu avea opinii proprii, de a nu îţi susţine cauza bazându-te pe “fratele mai mare” nu prea functionează, mai ales în vremuri de criză. Pentru că şi “fraţii mai mari” au propriile familii şi propriile probleme şi, după cum se zice în popor, cămaşa e mai aproape ca vestonul.
Deci ce s-a întâmplat la Bruxelles?
În primul rând aş vrea să nu cădem în capcana celor 4 zile şi 4 nopti de negocieri şi să ne închipuim cumva că în tot acest timp liderii europeni s-au duelat asiduu şi cel care a câştigat a luat cea mai mare alocaţie. Subiectul principal nu a fost despre câţi bani ia fiecare ţară, ci mai ales despre cum controlează cei mari banii pe care îi vor lua cei mai mici.
Aşa că “donatorii” au inventat un sistem de clauze destul de vagi şi imprecise care condiţioneaza primirea acestor bani. Ştim cu toţii despre clauza respectării statului de drept! Sperăm doar că statul de drept nu este cel în care serviciile, instanţele şi parchetele sunt într-o mare frăţie şi trag, împreună, sforile justiţiei! Mai sperăm şi că liderii Uniunii recunosc, chiar dacă le e ruşine să admită, că reîntoarcerea la protocoalele secrete este împotriva unui stat de drept şi nu în favoarea lui!
Există însă clauze mai puţin spectaculoase, dar mult mai periculoase. Ca de exemplu ca aceşti bani, chiar alocaţi fiind, sunt supusi aprobării ulterioare. Ei trebuie validaţi de 55% din ţările membre care să reprezinte minimum 65% din populatia totală a Uniunii! Vă las pe dvs să socotiţi care ar fi aceste ţări, dar în traducere liberă eu citesc cam aşa: dacă o parte din banii daţi se vor întoarce, sub forma unor contracte grase, către companiile din acele ţări, atunci o să se aprobe aceste cheltuieli. Dacă nu, alocarea o să se blocheze! Prietenii ştiu de ce!
Acuma, cam ştim care sunt ţările care au companii naţionale sau multinaţionale care lucrează în România. Că fac şosele, poduri, căi ferate, spitale sau vând echipamente, ele sunt beneficiarele indirecte ale acestor bani europeni. Ce fel de companii capabile să presteze contracte în alte ţări are România? Probabil că le numărăm pe degetele de la o mână!
În al doilea rând întârzierea în adoptarea sumelor alocate nu a venit de la îngrijorarea că aceste fonduri vor pune pe butuci Uniunea (să fim serioşi, toţi ştiu că nu suntem capabili sa tragem mai mult de 1/3 din aceste sume), ci de oportunitatea folosită de unele ţări de a-şi mai micşora contribuţia la bugetul UE. Nu pot decât să privesc cu invidie şi chiar admiraţie felul în care Olanda, Austria, Suedia, Finlanda şi Danemarca, subtil şi ingenios împinse în faţă de “fratele mai mare”, şi-au jucat cărţile obţinând în final, pentru ele şi doar pentru ele, reduceri importante la contribuţiile pentru UE. Nu e prost cine cere, e prost cine da, zice proverbul! Aceste reduceri obţinute de ei le vom compensa cu toţii prin mărirea procentului din PIB pe care îl vom plăti la bugetul UE.
În al treilea rând este bine de ştiut că dincolo de alocările naţionale s-au decis şi o serie de alocări suplimentare care iau în calcul câteva criterii: situaţia în care populaţia unui stat membru este în scădere cu peste 1% pe an (în perioada 2007-2009 si 2016-2018) unde aş zice că şi noi ne-am fi calificat. Aici alocarea suplimentară fiind de 500 euro/capita (adică pe persoană pierdută). Alte criterii unde cred că ne-am fi putut califica, dar Preşedintele Nostru nu a cerut nimic: situaţia în care un stat membru are zone mai puţin dezvoltate pe teritoriul său, compensarea fiind de 400 de milioane euro. Sau încurajarea competivităţii, creşterii economice şi creării de locuri de muncă.
Totodată, sub umbrela politicii Agricole commune, au fost alocate sume suplimentare pentru acele state membre al căror sector agricol se confruntă cu probleme structurale. Parcă ne descrie pe noi, nu?
Despre suma obţinută de România este greu să comentezi. Suntem a şasea ţară ca populaţie, a şaptea ca suprafaţă şi am primit aproximativ 4% din alocări. Polonia, care este într-adevăr mai mare decât noi, a obţinut dublul sumei noastre. Grecia care este jumătate cât noi a obţinut cam aceeaşi sumă ca noi (72 miliarde euro). Probabil că am fi putut obţine mai mult dacă nu am fi stat cu capul plecat, dacă dl Iohannis ar fi avut competenţa si dorinţa să facă ceva pentru România!
Nu cred în strategia asta cu capul plecat. Polonia este doar un exemplu, dar putem să tragem cu ochiul şi la vecinii bulgari care au luat suplimentar 200 milioane euro pentru regiuni mai puţin dezvoltate (oare Moldova noastră nu s-ar fi calificat?), Cehia care a luat 1,55 miliarde euro pentru sporirea gradului de coeziune. La sectorul agricol au punctat cu alocări suplimentare Grecia (300 milioane euro), Slovacia (200 milioane euro), Croaţia (100 milioane euro), Franţa (1,6 miliarde euro). România nu a fost luată în calcul în pofida situaţiei dificile atât a regiunilor în tranziţie. cât şi din agricultură. Nu ştim dacă dl Iohannis a fost doar depăşit de situaţie sau vorbim din nou de incompetenţă pe care a mai probat-o şi cu alte ocazii dar este cert că modelul cu a trimite un “Preşedinte Ficus” să negocieze la Bruxelles continuă să fie o idee foarte proastă!
Nu doar suma alocată mă deranjează, ci faptul că aceşti bani au foarte multe condiţionări politice şi mai ales că aceşti bani întârzie nepermis de mult. Economia noastră, si cred că şi economiile europene, are mare nevoie de fonduri acum şi perspectiva acestor bani peste 2 sau 3 ani nu mă mulţumeşte. Ca să nu mai spun că acest gen de negocieri prelungite îţi dau şansa să deschizi subiecte şi teme politice importante şi era un moment bun să închidem odată cu MCV şi să primim acordul pentru intrarea în Schengen, pentru că tot îndeplinim toate condiţiile!
Cam aşa citesc eu ce s-a întâmplat la Bruxelles în cele 4 zile si 4 nopţi de negocieri! Lipsit de vână, de inspiraţie şi de echipă, dl Iohannis nu a cerut nimic, nu a spus nimic şi a acceptat ce i s-a dat! Deci nu vorbim de nici un fel de succes personal al dlui Iohannis, aşa cum trâmbiţeaza presa de partid, ci vorbim despre un eşec de proporţii care ne va urmări mult timp de acum chiar şi dupa ce actualul preşedinte va părăsi Palatul Cotroceni!”